Decàlogu Impara ad èssere linguisticamente in ProgReS

Decàlogu
Impara ad èssere
linguisticamente
in ProgReS
S
as limbas sardas aperint prospetivas noas Totus sas limbas sardas tenent a intro connoschèntzia
e produint cosas ischidas noas, non ti lìmites isceti a s’italianu. Tene in contu su chi est iscritu in sas limbas sardas: as a iscobèrrere chi ses bonu a las lèghere e
a nde cumprèndere meda de prus de su chi pensas, e chi
sas ideas bonas non ant una limba issoro, o chi totus sas
limbas espressant ideas bonas. Sas limbas sardas espressant maneras diferentes de bìdere sa realidade. Imparare limbas diferentes t’as a serbire pro apèrrere orizontes
noos in su mundu.
In su 2011 e in su 2012, cun su progetu LinguisticaMENTE in ProgReS, Progetu Repùblica cheret fàghere a manera chi crescat s’arresonu de annoadura in sas polìticas
linguìsticas sardas. Pro custu cherimus fàghere su nostru
ispainende sas elaboratziones nostras, pro chi nascat in
sa sotziedade tzivile sarda sa cussèntzia de s’importàntzia chi tenet sa diversidade linguìstica in Sardigna.
D
Sos tzitadinos sardos chi sunt LinguisticaMENTE in ProgReS pensant chi sas persones apant sos matessi deretos e aici etotu isperant chi nemos si depat a mala gana
abbadinare o depat adotare lògicas chi non sunt suas.
Agradessent s’identidade in sa diferèntzia de sas limbas
e de sas culturas de Sardigna, ca sunt persones lìberas.
Ischint chi èssere lìberos cheret nàrrere no atzetare de rinuntziare a èssere issos matessi. Agradessent sa connoschèntzia ca ischint chi issa nos faghet prus lìberos, non
ligados a lògicas angenas. Sos tzitadinos sardos LinguisticaMENTE in ProgReS sunt coerentes, tando sa manera
de fàghere issoro in contu de limba si ammustrat promovende s’egualidade, sa diversidade e sa connoschèntzia.
N
ProgReS – Progetu Repùblica
Tzentru de Istùdios Limbas Natzionales
e Polìticas Linguìsticas
C
onnosche sas limbas sardas In Sardigna esistint chimbe sistemas linguìsticos: su sardu, su
sardu-cossu, s’aligheresu, su tabarchinu, s’italianu. Su fatu de tènnere tzitadinos sardos chi faeddent custas chimbe limbas faghet de sa Sardigna una Natzione plurilinguìstica. Sa diversidade linguìstica chi podes
bìvere in custa Ìsula, custa identidade in sa diferèntzia,
non bogat nudda ma antzis annanghet carchi cosa a sa
persone tua, faghet prus rica sa sardidade tua.
R
ispeta totus sas limbas sardas Cando naras
chi una de sas limbas faeddadas in Sardigna no
est sarda, chi no est ùtile a sa natzione o chi no est
importante, chena ti nd’abbigiare ses giuighende male
sas persones chi faeddant cussa limba. Totus sas limbas
sardas, gai comente totus sas persones sardas,
sunt uguales e a su matessi tempus diferentes.
D
ona s’interessu tuo a sas limbas sardas A s’ispissu in sa bidda a curtzu a sa tua si faeddat una
limba sarda chi non connosches, forsis non nd’ischis mancu una paràula. Connòschere nessi su nùmene de custa limba e carchi paràula puru bastat pro dimustrare chi t’agradant sas persones chi bivent totu inghìriu
a tie, sa bida e s’istòria issoro, carchi cosa chi issas tenent che a cosa de importu pro s’identidade issoro. Proa
a torrare gràtzias a un’àteru sardu in sa limba sua e l’as a
fàghere cuntentu a beru.
N
on timas a imparare sas limbas sardas In
medas creent chi una limba o si faeddat o non
si faeddat ebbia, chena àteras possibilidades.
Àteros pensant chi pro imparare una limba ti nde depes
ismentigare un’àtera. Imparare pagu o meda de una limba sarda non cheret nàrrere chi ti nd’ismèntighes un’àtera, o chi l’as a faeddare peus. Finas una paràula ebbia ti
podet serbire, e cale si siat resurtadu tue as a otènnere in
sa bida, in fines a ischire pagas paràulas de un’àtera limba sarda est semper mègius de non nd’ischire nudda. In
cada casu as a èssere una persone prus rica.
ona boghe a sas minorias e ascurta.las Postas in pare, sas minorias costituint una majoria.
Non fatzas chi crescat s’ischilìbriu linguìsticu,
non trates sas limbas faeddadas de paga gente comente
tue matessi non dias chèrrere de èssere tratadu si esseres
tue in sa cunditzione issoro. Si podes seberare, dona sa
prioridade a chie tenet prus paga visibilidade. Agiuat sa
boghe issoro a tènnere importàntzia in Sardigna e in su
mundu intreu e issos, pro sa parte issoro, t’ant a agiuare puru.
on crees limbas dominantes, faghe crèschere sas chi sunt a puntu de isparèssere S’iscritore sardu Cicitu Màsala at naradu chi in sas limbas de sas biddas nostras bi sunt totus sas limbas de su
mundu, ca s’istòria de sas biddas nostras est che a cussa de su mundu intreu. Non ispàines petzi sas limbas
prus faeddadas in dannu de cuddas chi sunt faeddadas
dae prus paga gente. Sas limbas non sunt una mègius
de s’àtera. Peruna limba tenet su podere de nde abbutinare un’àtera. Proa a aere interessu pro sas limbas sardas chi sunt a puntu de isparèssere: as a bidere chi issas
puru sunt ùtiles e chi bi nd’at bisòngiu, e faghende goi as
a permitere chi torrent a pitzu, paris cun chie las faeddat,
in s’intessidura linguìstica de sa natzione.
U
nu lagu minoreddu podet essere unu mare
mannu Est de importu mannu a non confùndere
su pùblicu potentziale cun cuddu reale. Si iscries
o allegas in una limba chi tenet meda gente chi la faeddat - che a s’italianu - custu non cheret nàrrere chi ti depant ascurtare. A s’imbesse, faeddare sa limba sarda tua
cun sas persones chi t’istant totu a inghìriu, cheret nàrrere chi ses proende a ti fàghere ascurtare. No est importante cantas persones ti podet cumprèndere in teoria, ma
a cantas persones ses narende carchi cosa a beru. No at
peruna importàntzia si su pùblicu tuo sunt prus pagu de
duos milliones de persones.
S
arva sa libertade tua: si non lu permites tue,
nemos ti podet leare Sas limbas non sunt cosas
materiales, sa presèntzia issoro non faghet a manera chi una ostàculet s’àtera: non ti fatzas cumbìnchere de su contràriu. In sa realidade, in bida tua, non semper as a pòdere faeddare sa limba chi ti praghet de prus,
ma as a pòdere detzìdere de mantènnere biva sa limba
sarda chi as imparadu: custa est una connoschèntzia chi
t’at a agiuare a connòschere àteras limbas sardas e de su
mundu. Non la perdas: cantas sunt sas limba chi connosches, tantu de prus as a connòschere àteras limbas e su
mundu puru.
N
No escluas nemos pro more de sa limba chi
faeddat Sas limbas, mescamente cuddas faeddadas de paga gente, criant ligàmenes chi non
si bident, sunt sinniales de benebènnidu, mudant un’istràngiu in unu de su bighinadu. No impedas a un’àteru
a imparare e a faeddare sa limba tua. Non nares chi issos
non sunt de sos tuos. In Sardigna pedi semper chi ti faeddent in sardu puru, in sardu-cossu, in aligheresu o in tabarchinu; non t’abarres escluidu. Sas limbas sardas sunt
che a passaportos chena iscadèntzia: otene·los una borta
pro totus e as a èssere reconnotu in totue.