Subido por Vasile Caraus

Materialismul dialectic si istoric

Anuncio
iNvi lAnaiNTUL poLITrco-IDEoLocrc
DE PARTID 1985-1989
Tematici Si bibliografii
pentru, cursul politico-ideologic
MATERIALISMUI.
DtAt-ECTtC $t t$Tontc-
a
conceptia partidului despre lume qi viafd,
temeiul adinc al convingerllor comuniste,
al gTndirii $i actiunii milltante,
rev0lulionare. Propagarea activd
concepliei revolulionare a partidului nostru,
abordarea de pe poziliile ei a tuturor
problemelor existente in societate
Anul
I
EDITURA PoLITIC,f,, nUCURE9TI
,
L985
Cuprins
Cuvint inainte
Materialismul dialectic qi istoric, conceplia revoIulionard a clasei muncitoare despre lume qi via{i.
Dezvoltarea creatoare a concepliei materialistdialectice gi istorice in documentele Partidului Gomunist RomAn, in opera secretarului general al
partidului, tovardEul Nicolae CeauEescu, de lon
Il.ebedeu
Materiaiitatea lumii in lumina Etiinlei gi practicii
social-istorice contemporane. f'alsitatea conceplii1or idealiste, mistice despre lurne, om Ei destinele
sale, de Flori.n Georgescu
28
Factorii determinanli ai dezvoltdrii sociale. Conceplia Partidului Comunist RomAn despre rolul
for{elon de produclie in dinamica societdtii socialiste, in perfeclionarea organizdrii vielii sociale, de
Aculin Cazacu
40
Progresul social. Legitatea succesiunii formaliunilor sociale Ei inevitabilitatea socialismului ; documentele Partidului Comunist RomAn despre caracteristiciie progresului in condiliile socialismului.
Critica concepliilor anticomuniste cu privire la
rusa-zisa crizd a socialismului, dc Constclntin Bor-
gecnu
53
Dialectica generalului si particularului in activitatea teoreticd si practicd a Partidului Comunist
RomAn de edificare a noii orinduiri, de Pamfil
Ni,chi.[elea
67
Raportul dialectic dintre cantitate qi calitate in
teoria Ei practica Partidului Comunist RomAn. Accentuarea rolului factorilor intensivi in dezvoltarea
economico-socialS a RomAniei in cincinalul 19861990 qi in perspectiva anului 2000, de Ion Rebedeu,
Gl'teorghe Cre,toiu
Contradicliile gi rolul lor in via{a sociald. Dezvoitarea teoriei marxiste a contradicliilor in opera
tovardqului Nicolae CeauEescu, de Georgeta Florea
Cunoagterea gi folosirea legilor obiective in procesul dezvoltdrii sociale, caracteristicd a politicii
Partidului Comunist RomAn, d,e lon Florea
Cuvint inainte
95
in
109
Determinismul social. Concep{ia Partidului Comunist RomAn despre dialectica factorilor obiectivi
gi subiectivi in miqcarea sociald, de Petru Pdnzaru
t23
Ulritatea dialecticd dintre politica interni gi
externS a partidului Ei statului nostru. Activitatea internalionaI5 a RomAniei socialiste pentru
o politicd de pace, securitate Ei independen!6, pentru instaurarea unor noi raporturi intre statele
lumii, de Constqnti,n Florea
134
lumina documentelor programatice ale partidului
Com.unist RomAn, a cdror strdlucitd incununare o reprezintd opera teoreticd inalt creatoare a secretarului gen-eral
aI partidului, tovardEul Nicolae Ceauqescu, cu privire ia
intensificarea activitdlii politico-ideologice, de ridicare
continud. a .conEtiin{ei gi de formare a omului noul corespunzdtor exigenlelor Ei sarcinilor actualei etape de
dezvoltare economico-socialS a ldrii, conducerea partidului a conceput organizarea largd
a invdldmintului politico-ideologic,'pe perioada lg8b-lg8g, pe baza unoi tematici unitare ce vo fi dezbdtute in cadrul unor forme
diferite de cercuri qi cursuri.
Potrivit indicaliilor qi sarcinilor formulate in magistralul Raport prezentat de tovarisul Nicolae Geausescu
la_ Congresul al XIII-lea al partidultii precum qi pre+ederilor din Progfamul ideologic, in centrul preocupdrilor
tuturor organelor Ei or$anizaliilor de partid se silueazd
ridicarea la un nivel superior a pregdtirii politico-ideologlce- a comunigtilor, a tuturor oamenilor muncii, in spiritul conceptiei revolufionare despre lume Ei viali, - aI
tezelor qi principiilor fundamentale ale partidului nostru.
Pentru inarmarea cadrelor de pariid Ei a activului din
diferite sectoare cu bazele teoretice gi
ideologice ale
Partidului Comunist Rom6n, cu strategia Ei tictica sa
revolulionard, pentru aprofundarea problemelor dezvoltdrii societdlii noastre in noua etapd a procesului revoiulionar-s-au organizat cursuri politico-ldeologice, cu o
duratd de doi ani, pe lingd comitetel_e de paiUa luae!ene, municipale gi ordgeneqti, precum gi pe ling6 comitetele de partid din rnarile intreprinderi, minlstere gi
alte institulii centrale.
VoIumuI de fa_td cuprinde tematici din programa primului an de studiu in cadrul Cursului dL riaterialism
dialectic qi istoric, conceplia revolulionard a clasei muncitoare despre lume gi viafd. Sint puse in dezbatere teme
diverse de filozofie menite a contribui la cunoaqterea,
inlelegerea qi aprofundarea noilor fenomene economice,
sociale, politice, a acliunii legilor dialecticii in dezvoltarea societdlii contemporane de cdtre toli oamenii muncii'
Ia dezvoltarea conEtiinlei revolulionare, insuqirea trdsSturilor moral-politice ale omului nou, participarea activi
a membrilor de partid, a celor ce muncesc la infdptuirea
Programului partiduiui. Ele ofer5, totodatd, posibilitatea
raportdrii tezelor, conceptelor qi iegitdlilor respective_ Ia
reaUtalile din lara noastrS, studierii temeinice a schimb6rilor produse in societatea romAneascd, a marilor realizdri
oblinute de poporul nostru in construirea socialismului,
efect aI dezvoltdrii forlelor de produclie, a noii structuri
sociale, a noilor relalii de produclie qi sociale.
In acest cadru sint cuprinse teme de exceplionald insemndtate pentru activitatea teoretici qi practicl a partidului nostru : caracterul activ,, revolufionar, trdsdturd
esen{iali a materialismului dialectic Ei istoric-; opera
tovardEului Nicolae Ceaugescu, strilucitd contribulie Ia
dezvoltarea creatoare a concep{iei materialist-dialectice
gi istorice, ia irnbog5lirea teoriei Ei practicii revolu{ionare conternporane ; documentele Gongresului aI XIII-lea
al partidului, expresie a teoriei revolulionare a PartiduComunist Romdn in acliune.
Organele qi organiza{iile de partid au datoria de a
compl6ta gi actualiza tematicile prezente cu orientdrile gi
sarcinile concrete din'documentele de partid qi de stat nou
lui
apdrute, din cuvintdrile tovariEului Nicolae Geauqescu,
precum Ei bibliografiile corespunzdtoare.
frIATERIALISMIJL DIALECTIC il ISTORIC, CON_
CEFTIA REVOLUTIONARA A CLASEI MUNCITOARE
DESPRE LUME SI VIATA. DEZVOLTAREA CREATO.AR,E A COI{CEPTIEI MATERIALIST-DIALECTICE $I
ISTORICE IN DOCUMENTELE PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, IN OPERA SECRETARULUI GENENAI)
AL PARTtrDULUI, TOVARA$UL NICOLAE CEAU$ESCU
ION REEEDEU
Planul temei
a) Materialismul dialectic Ei istoric
,conceptia gtilnlific5 despre
lume qi societate a Partirdului Comunist
Romdn, baza teoreticd a prognamului de fdurilre a societSlii socialiste multilateral
dezvoltate gi inaintare a Rorndniei spre ccrrmunism. Caracterul
creator, trdsdturd esenliaid a rnaterialismului dialectic
istoric
Si
b) Operra tovaril5ului Nicolae Ceauqescu, strblucitd contribudie la
dezvoitarea creatoare a gindi,rii sociale qi filozofice rorndneqti,
la imbosSlirea teoriei qi praclicii revolufi'onare conternporane
c) Canacterul activ, revolutiona.r al filozofiei rnarxiste. Materiaiismul dialectic 6i istoric
instrument al practicii de transfon-
mare revolulionar5. a societS{ii.
Construirea so,cietSlii socialiste
multiiatera,l ezvoltate, expresi,e a teoriei revolulionare a
Partidului Cornunist Romdn fln acliune
d) Documentele Congresu"lui al Xlfi-lea al partiduluS" privind
necesitatea dezvoltdrii qi neinnoirii continue a Stiintelor socialg
r.) Militantismuil concepfiei materialist-dialectice Si istoriee. Documentele P,artidului Cornunist Romdn, opera secretarului
general al paa'tidului, tovardEul Nicolae Ceauqesctl despre
necesitatea combaterii vechilor conceplii, a influ,enleilor strdine
ideologiei noastre despne lurne qi. virald
revolulional de edificare a noii orinduiri,
Ei construcliei socialiste in
liomdnia, in intreaga sa activitate teoretici, ideologicd,
politico-educativd, partidul nostru se bazeazE pe concep-
in
Tn procesul
desfSgurarea revoluliei
,g
lia revolulionard a materialismului dialectic qi istoric, pe
principiile generale pe deplin confirmate de viald ale
teoriei marxiste, a1e socialismului qtiinfific. Aga cum
sublinia tovardgul Nicolae CeauEescu, ,,partidul nostru
a
pornit Ei porneqte de la necesitatea cunoagterii gi aplicirii creatoare a adevdrurilor gi legitdlilor general-obiective la condiliile concrete din lara noastrd. Viala, realitdlile, marile realiziri oblinute de poporul romAn in
dezvoltarea economico-sociald, in construclia socialistd
demonstreazd cu putere justelea politicii generale a partidului, forla atotbiruitoare a materialismului dialectic
gi istoric, a socialismului Etiinlific(.
.
'':
a) Materialismul dialectic qi istoric
qtiinfi- concepfia
ficl despre lume gi societate a Partidului
Comunist
RomAn, baza teoretici a Programului de fiurire a societilii socialiste multilateral dezvoltate qi inaintare a RornAniei spre cornunisrn. Caracterul creator, trdsdturl esenliald a materialisrnului dialectic qi istoric
Elaborarea filozofiei marxiste Ia mijlocul secolului
trecut a marcat o etapd noud, calitativ superioari in istoria gindirii filozofice, avind, totodatd, profunde semnificalii revolulionare in toate planurile crea{iei umane.
Materialismul dialectic si istoric a conferit filozofiei nu
numai capacitatea de a se institui ca ,o interpretare globald adecvatd a lumii, ci Ei de a deveni, inainte de toate,
un instrument teoretic si o ciiduzd in transformarea ei
practicS, revolulionari, ca bazd teoreticd a politicii partidelor comuniste qi muncitoregti, a luptei clasei muncitoare pentru inld.turarea exploatdrii qi fdurirea societSlii
noi, socialiste. Crearea .materialismului dialectic Ei istoric
de cdtre -Marx qi Engels a fost rezultatul unui proces
complex de analizd criticd a istoriei filozofiei, a dezvoltdrii Etiin{ei Ei culturii in ansamblu, de cercetare multilatelald,a istoriei universale gi, indeosebi, a contradicliilor
specifice societdlii capitaliste din secolul al XIX-Iea.
Materialismul dialectic gi istoric a apdrut pe fondul
contradicfiilor sociale generate de dezvoltarea capitalistd
a societifii, ca respuns La necesitdlile luptei revolu{ionare
a'proletariatului. Practica luptei de clasi cerea transformarea proletariatului dintr-o clasd in sine, intr-o clasd
pentru rsine,r intr-o clasd conEtientd de misiunea ei isto[0
ric5, impunind, deci, unirea migcdrii..muncitoreqti spontane cu Socialismul Etiintific. Acesta din urmd insd nu se
p.tt"u cott.titui deci! prin depigirea.viziunilor utopico-etil:i..ti" u."p.a socialismului, prin elaborarea unei concep{ii
rnaterialiit-dialectice asupri istoriei, societS{ii Ei,omului'
;;i; ;;i; Jepdqirea limitelor materialismului tradi{ionai'
metafizic.
Filozofia materialist-dialecticd rdspundea nu numai
a proletariatului'
."ri"!"fot practicii luptei revolutionare
legate de
;i^;i';;il"i-exigenle a1e dezvoitdrii qtiintelor,teoretic'
cel
in
analitic
trecerea acestora din stadiul
secolujumdtate
a
i^l
incepe
care
A""rt proces,
l-doua.
ale sei;i-;i ivril-i"u gi se amplificd in primele decenii
Kant
a.lui
cosmogonicd
prin teoria
al XIX-lea
"nlrt,ri
siLao]ace.descoperireaceluleidecdtreSChlerdenql
energiei'
i"rt"*i"","i";;-;d;" principiului .conservirii
speciilor
evoluliei
teoriei
elaborarea de c6tre Darwin-a
al
inoperant
evidenld.caracterul
in
scotea pregnant
ctc.
matlria'tism, metafizic gi, totodatd, f6cea posiconcomitent ma"u"fri"f"i
UifJ
ti """"sari elaborarea unei filozofii
cunoaqterii. afirma un
;;;;"iitil;j-iiatectice. Dezvoltarea flexibilitate 19Ei
rpi"ii gtiinlific, caracterizat. prin
'"-"*i"it"i"
aspi"""
}"-ti' a"' "rrolrrli" !i tfansformare' prin
.
calitativ[
diversitatea
in
unitdiii
;;i; tp." surprinderea
si contradictorie a-realitetii,'prin refuzul unilateralizdera in opoli6e. cu viziunile
iir- ii'Ju."i"tila.il"" i,i
"it" asupra lumii' Acest nou
statice, fixiste sau crea'fioniste
substanta sa intimd qi legat d.e
insigi
in
.pirit,'ai.fectic
atrnosfera intelectualS a epocii, a constituit un quternic
Ei Engels in elaborarea
;;;;^;; il;iii" p";tru qiMarx
istoric'
materialismutui diilectic
gi
Progresul cunoaELtii umanei ca baz6' a constituirii
munclasei
a
lume
despre
filozofice
a""-rott-atii conceptiei
de
nu viza-"n-ni qtiinlele naturii'-9i qi o seriepoeconomia
"itour",
ind-eosebi
discipline cu un caiacter social,
liticS. Econo-iu poiiii"6 clasich'englezd (A' ,Smith Ei are
^D'
Ricardo) a constituit unul din izvoarele teoretlce
aldturi de socialismul utopic f-rancez qi en-uoi.-"f"i,
de filozofia clasicaj germani' Pornind de Ia desco"i", "i
indeosebi teoria valorii -' 4"
i*r:i.ii"?""""ti"1
'ii""""ttlJi"tiu"
rquEit 13
"iu.ice
!ale,. Marx a
t]l' ""iexpl"^113
izvorul
iitozonca,'
uru u"ra
leplusvalorll
sl a
^p1:
descoperir-ea mecanismului producerii
contextul
In
capilalist'
a; pr<iau4it
iii* ittptii ;;duluidescoperiri
s.tiinlifice' Marx a depiEit
ircestei importante
fi^ii;;I"
il*i;;;;u"
1L
inlelegerea tradilionald a omului ca ,,homo oeconomicus(i,
ceea ce i-a permis o abordare novatoare a problematicii
condi{iei umane si umanismului.
Materialismul dialectic gi istoric a avut ca bazd" de
pornire valorificarea criticd a moqtenirii fiiozofice anterioare. Filozofia clasicd germand a reprezentat, in acest
cadru, unul dintre cele mai importante momente ale dezvoltdrii filozofiei universale, o contribulie semnificativd
la fundamentarea dialecticii (Kant, Fichte Ei indeosebi
Hegel) Ei la afirmarea materialismului (Feuerbach), la elaborarea problemelor privind libertatea Ei acliunea umand
etc., ceea ce l-a determinat pe Engels sd sublinieze c6,
,rsocialistii germani sint mindri cd se trag nu numai clin
Saint-Simon, Fourier'si Owen, ci Ei din Kant, Fichte qi
Hegel(. Intemeietorii materialismului dialectic gi istoric
au preluat critic de la Hegel ideile privind devenirea universald Ei autodezvoltarea, principiul contradicliei, abordarea dialecticd a corelaliei dintre om qi muncd, dintre
necesitate Ei libertate, etc., inlSturind viziunile idealiste,
finaliste, le-au dezvoltat creator pe baze sociale Ei ideologice calitativ noi Ei intr-un nou context epistemologic.
Feuerbach a fundamentat _- impotriva lui Hegel
teza
- Ei
materialistd a primordiaiitilii naturii fa{d de gindire
a revenit Ia analiza omului concret, materialismul lui era
insd nedialectic, iar in interpretarea istoriei el tr)rorriova
o viziune idealistd. K. Marx va porni si el de la omul
concret, ca Ei Feuer[ach, dar, pe baza recursului permanent la practicd, va ajunge la o interpretare materialistdialecticd a istoriei gi la o in{elegere calitativ noue a condiliei umane ca ansamblu al reialiilor sociale.
Constituirea materialismului dialectic Er istoric a insemnat o profundd revolulie in gindirea filozoficd, ea
fiind legatd indeosebi de elaborarea de citre Marx a unei
noi viziuni asupra con{inutului qi rolului practicii qi de
introducerea conceptului de practicd in calitate de principiu constitutiv al filozofiei, ceea ce a fdcut posibild o
noul ln{elegere a naturii umane
ca ,ransamblul rela{iilor sociale( - Ei a constituit -punctul de plecare in
creqred concep{iei materialiste dsupra i,storiei,, care considerd cd ---: aEa cum sublinia Marx in celebra Introducei'e Ia Contribuli.i la cri.tica economi,ei, poli.tice
- ,,ou
conEtiinla oamenilor le determinS existenla, dimpotriv5,
existenla lor socialS le determind conqtiin{a(. Conceplia
materialistd asupra istoriei perrn-ite inlelegerea dezvoltd?ii sociale ca proces istorico-natural, guvernat de legi,
72
r.viclen{ierea cauzelor Ei mecanismelor dinamicii sociale
;i i'undamentarea rolului istoric al practicii revolu{ionare
ir lrroletariatului.
In procesul constituirii viziunii materialiste asupra so<'ictdtii Marx depdgeEte caracterul nediaiectic aI vechiuIui materialism. in acest sens, materialismul dialectic Ei
istoric reprezintd o revolu{ie in filozofie, pentru ci in
<'irdrul lui s-a realizat unitatea organicd a teoriei materialiste cu metoda dialecticS, depdgindu-se astfel, pe de o
lrarte, timitele materialismului mecanicist, iar pe de alt6
1:arte, cele ale dialecticii premarxiste. Ca filozofie matei'iatlsta si dialecticS, in acelaqi timp, filozofia marxistd
cste un matericllism cornplet, unztar, nescindat intr-o intorpretare materialistd a naturii qi o altd interpretare,
lrleponderent idealistd, a vielii sociale, aqa cum se prezunia materialismul anterior. In acelaEi timp, ea este un
rntrterialism d.ialecti'c, in sensul ci metoda dialectici este
conceputd in unitate indisoLubiib cu in{elegerea materialistl a lumii.
Prin conlinutul qi spiritul sdu, prin deschiderile teorctice pe care le instituie, prin principiile Ei legitdlile pe
<'are Ie formuleazd, materialismul dialectic Ei istoric reprezinti o conceptie gtiin{ificd despre lume Ei societate,
irpusi idealismului qi religiei, oferi o explicalie adecvati
pi'ocesului istoric gi devenirii omului, se constituie si se
rrf irrnd el insuEi ca un nou umanism, integral-qi real,
lrractic, pe care se intemeiazi proiectul revolulionar de
ilansformare comunistd a societilii qi omului.
lMaterialismul diatectic Ei istoric a conferit fiiozofiei
r1u rlumai capacitatea de a se institui ca interpretare totalizttt"aare adecvatd a lumii, ci 9i de a deveni un instrurnent teor:etic qi o cdli,'uzd axiologicd a transformdrii ei
parlrragtice, revolu{ionare, ca bazd teore-ticd a ?oliticii
mun9i.
luptei
clasei
a
muncitoreqti,
comuniste
ii,t"tot
Ei
loare pentru inlSturarea exploatdrii Ei fdurirea societdlii
rroi, socialiste.
Partidul nostru pornegte cu consecvenld, in- activitatea
tt,oretico-ideologici^qi in elaborarea strategiiior privind
rlr.zvoltarea economico-sociald a tdrii, de la conceptia rematerialismul dialectic qi isvolu{ionard despre lume
i" asigurd- caracter Etiinlific Programului
loric
-, """u
pirrticlului,
documentelor Congresului al XIII-iea ;i connovator, operei de fdurire a sorevolu{ionar,
it'r'd spirit
, ictdtil socialiste multilateral dezvoltate pe pdmintul
l'otlAnesc.
t
13
Cqracterul creator
trdsdturd esen[iald Q matericil'is-
- Receptiv Ia cerinlele practice,
mului diqlectic ;i istoric.
Ia transformdrile din viala social5, din domeniul Etiinlei
si culturii Ei opus, prin natura sa, relativismuiui Ei :.ubiectivismului, dogmatismului Ei metafizicii, materialismul dialectic gi istoric are un caracter profund creator,
este o conceplie vie ce se dezvoltd continuu sub impulsul
transformirilor economice qi sociale, aI progresului necontenit al cunoaEterii.
Intemeietorii materialismului dialectic gi istoric au
subliniat ci filozofia lor nu reprezintd o construclie teoretici rigidd, un ansamblu de teze' principii Ei 'categor-ii
imuabile, ci, dimpotrivd, o filozofie deschisd spre viald,
spre noile procese gi realitd$i sociale' spre cuceririle Etiin1ei, o filozofie capabild' de innoire gi continud dezvoltare. Dimensiunea revolulionar-transformatoare a materialismului dialectic Ei istoric este legatd astfel nemijlocit
de receptivitatea sa la transformirile ce caracterizeazd
societatea qi cunoagterea, 9i de capacitatea sa de a-qi regindi, reconstrui Ei dezvolta conceptele, ceea ce il fereqte
atit ae specula{ie sterild cit qi de utopism 9i ii asigurS,
reinnoite, statutul specific
prin
-de eforturi teoretice mereu
cdlduzd in acliune, in lupta revolulionari pentru fiu*
rirea unei lumi mai bune qi mai drepte. ,,Materialismul
.- menfiona Engels
a trecut qi el printr-un sir de
trepte de dezvoltare..- Cu fiecare descoperire epocalS. in
domeniul Etiinlelor naturii, materialismul trebuie s6-qi
schimbe forma ; iar de cind istoria a fost supusl qi ea interpretdrilor materialiste, se deschide 9i aici o noud cale
de dezvoltare66. La rindul s6u, V. I. Lenin, care a continuat qi a dezvoltat creator opera lui Marx gi Engels, a
subliniat necesitatea aplicdrii Ei dezvoltdrii teoriei marxiste, avertizind. asupra pericolului ignordrii caracterului
viu al teoriei revolu!1onaie. ,'Trebuie sd ajungem - subla inlelegerea adevdrului inconIinia el in acest sens
testabil ci un marxist trebuie s6 {ind seama de via{a
reald, de faptele precise ale realitdlii qi sd nu se cramponeze de teoria zilei de ieri'.. Ar fi cea mai mare gredaci sarcinile complexe ale revoscria Lenin
Eeal6
lu{iei -ar fi puse ,,in -patul lui Procust(, al ,,teoriei ingust
inlelese, in loc de a considera teoria in primul rind qi mai
muit decit orice o cdlduzi in acfiune(.
Ca filozofie a practicii, care se imbogdteste gi se reinnoieEte continuu, materialismul dialectic si istoric este
14
st,r'tiin dogmatismului, tendinlei de absolutizare a tezelor
l,r.orctice, de includere forlat5 a proceselor complexe ale
lt'irlitSlii in scheme teoretice rigide, simpliste Ei simplifi(
itt()Afe.
ln fiecare etapd a desfSgurdrii procesuluil revolulionar
se impune, de aceea, o analizd, temeinicd a realitdlilor
lrcntru a trage concluziile necesare, teoretice qi practice,
in vederea activitdlii viitoare. ,,Pentru a-gi infdptui cu
succes rolul istoric de organizalor si conducdtor al proletaliatului, al maselor populare in lupta revolulionard -_
partidul comunist tresc arati in Programul P.C.R.
nalionale Ei internaltuie si studieze temeinic realitdtile
fionale, sd elaboreze linia generald strategicd qi tacticd
just6, aplicind creator adevdrurile general-valabiie la
<'ondiliile concrete date. Partidul trebuie sd porneascd
1:crmanent de la principiul cd revolulia, construirea noii
orinduiri sociale nu pot fi decit rodul activitSlii conEtit:nte a r-naselor muncitoare, crealia fiecdrui popor care
i;i fduregte Iiber noua sa istorie((.
Materialismul dialectic Ei istoric se imbogdleEte continuu in epoca noastrd pe baza noilor cuceriri ale cunoaEtcrrii umane Ei a transformdrilor adinci ce caracterizeazl
via{a sociald. El este dezvoltat creator prin aportul tuturor partidelor comuniste Ei muncitoreqti, al altor forle
rcvolu{ionare gi progresiste, ceea ce contribuie la creEl,r'r'ca for{ei gi vitalitd{ii filozofiei marxiste qi a prestigiuItri ei in lume.
Prin receptivitatea sa fald de ceea ce este nou in cunoasterea universald, prin capacitatea de a da rdspunsuri
viarbile problematicii social-politice a lumii contemporane,
rnaterialismul dialectic Ei istoric se af15, in epoca actuaid,
in centrul dezbaterilor Ei confruntdrilor de idei, exercil,ind o influenli crescindi atit asupra congtiin{ei qi ideaIrrrilor unor largi categorii de oameni ai muncii, cit ;i
irsupra dezvoltdrii gindirii teoretice, a qtiinlei 9i culturii
r'r
rrrtcmporane.
lr) Opera tovariqului Nicolae Ceauqescu, strdluciti contribu{ie la dezvoltarea creatoare a gindirii sociale qi filozofice rornAnegti, la irnbogSfirea teoriei qi practicii revoIutionare contemporane
Irilozofia marxistd creatoare constituie baza teoreticd
,:i rletodologicd a politicii Partidului Comunist
15
RomAn,
fundamentul elabordrii strategiei revolulionare privind
construglia socialistd in Romdnia, emanciparea qi dezvol_
tarea personalitd{ii umane. Congresul aI lX-lea'a} parti_
dului Comunist Romdn reprezintd, in acest sens, un moment de o semnificalie istoricd cu totul deosebitd, ,intru_
cit inaugureazd epoca in care, cu contribulia hotiritoare
a secretarului general al partidului, tovarlsul Nicolae
CeauEescu, s-a restabilit, impotriva simplificdrilor
vuL'gindigarizdrilor dogmatice, spiritul creator, original aI Ei
rii marxiste in analiza gtiin{ificd a pyocesului revolutionar din {ara noastrd. S-a repus astfel in drepturile sale
firegti dialectica materialistd, ca metodd prin excelenli
criticd Ei revolulionard, realizindu-se pe aceastd baz6. d.ezvoltarea qi imbogdlirea, cu noi gi importante elabordri
teoretice, a materialismului dialectic Ei istoric.
lntreaga activitate a partidului in ultimele doud decenii s-a intemeiat in mod ferm pe conceplia revolu{ionard, despre lume Ei societate, materialismul dialectic gi
istoric, pe inleiegerea justd a iegitdlilor general valabiie
Ei aplicarea lor creatoare la realitS{ile Ei conditiile din
lara noastr5.
Programul partidului, adoptat la Congresul al Xl-lea
al P.C.R., pe baza analizei materialist-dialectice a niarilor
schimbdri care au loc in lumea contemporand Ei a realitd{ilor economico-sociale concrete ale societa{ii sociaiiste
romdneqti, constituie "expresia marxism-Ieninismului creator in RomAnia. El oferd o largd perspectivd revolufionard, inarmeazd partidul si poporul cu o orientare clari
in infdptuirea obiectivelor dezvoltdrii multilaterale a societdlii noastre socialiste.
Aplicarea gi dezvoltarea creatoare a materialismului.
diatectic Ei istoric de cdtre Partidul Comunist Romdn in
patria noastrd in perioada de dupd Congresul al lX-lea,
statuarea unui climat de puternicd innoire qi efervescen{5
teoretico-ideologicd, opus oricdrei inchistdri dogmatice,
sint legate indisolubil de activitatea teoreticd si practicd
de mare valoare desfdquratd de tovardEul Nicolae
CeauEescu. In viziunea novatoare a secretarului general
ai partidului, pentru implicarea tot mai activd a filozofiei marxiste in transformarea revolu{ionard a vielii so*
ciale Ei a constiinlei omului ,,nu e suficient sd repetam
unele teze elaborate cindva'(, riscind astfel s5 transfor-.
mdm dialectica intr-o dogmd, gi nici ,,nu trebuie sd cdu*
L6
tirm in operele clasicilor dacd. au spus sau nu ceva despre
l'cnomenele de azi", ceea ce ar echivala cu o atitudine
t'onservatoare, ci este necesar de avut in vedere ce o contlilie a vitalitd{ii materialismului dialectic qi istoric a fost
;i rdmine reimprospdtarea sa neincetatS. din izvorul gindirii Ei cunoasterii universale, din cuceririle tuturor qtiin{elor, din experien{a inepuizabild Ei in continud ampiificare a societdlii omenegti.
Spiritul creator in gindirea filozoficd Ei social-politicd
a partidului nostru are drept fundament solu{ionarea
dialecticd a corelaliei dintre general Ei particular; genelalul nu existd rupt de particular, ci numai in qi prin
particular. ,,Trebuie sd avem permanent in vedere
se
cvidenliazd in Raportul Ia Congresul aI XIII-lea al- par*
tidului
cd generalul se realizeazi intotdeauna in congi se afirmd in forme particulare, deosebite
dilii concrete
de Ia o lard la alta
aEa cum suma experienlelor sociale particulare se exprimd
in legile generale obiective
ale dezvoltdrii societdtii omeneEti((. Aceastd unitate ntl
este insd exterioard sau mecanicS, ci de fond. Ea se manifestd pe plan social in unitatea dintre legile generaie ;i
practica socia15, respectiv reaiitdlile na{ionale specifice'
fiecdrei tdri. Se impune, de aceea, ca o exigen!6 teoreticd
si metodologicd, necesitatea de a porni de la analiz,a par1.icu1aru1ui, a realitb{ilor nationale, pentru a descoperi
('cea ce este general gi nu invers. Aceastd abordare dialccticb solicitd gindirea filozoficd la suplele gi flexibilitate, o orienteazd cdtre real Ei-i potenleazd valenlele sale
in calitate de calduza in ac{iune.
Prin ancorarea gindirii teoretice in realitdlile economice, politice, culturale Ei qtiinlifice ale procesului fauririi noii orinduiri in patria noastrS, ca Ei ale lumii contemporane, prin regindirea creatoare Ei redefinirea curajoasd a unor concepte qi principii in conformitate cu
aceste realitdfi, cu direcliile de evolu{ie a societdlii, partidul nostru, secretarul sdu general, tovardgul Nicolae
Ceaugescu, au adus o contribulie de mare valoare Ia imbogd{irea concep{iei despre lume qi via{d a clasei muncitoare. Astfel, intr-un spirit eminamente innoitor, a fost
abordatd dzalecLica dezuoltd.rii sociale, in special corelatia
dintre principalele elemente ale sistemului social socialist, evidenfiindu-se cd elementele suprastructurii qi formele conEtiinlei sociale se instituie in factori activi importanli ai progresului social. In acest spirit, referindu-se
la raportul dintre pxisten{a sociald Ei congtiin a sociald,
L7
tovardgul Nicolae Ceauqescu arita ci unitatea diaiecticd
gi condilionarea reciprocd a acestor doul laturi ale existen{ei umane determind intregul proces al dezvoltdrii
economico-sociale. Pe aceastd bazd putem inlelege in mod
just evolulia de perspectivd a societS{ii, putem elabora
strategia gi tactica luptei revolu{ionare, a intregii. opere
de construclie a sociaiismului gi comunismului.
in opozilie cu viziunile metafizice, idilice, despre noua
orinduire sociald, partidul nostru considerd cd principiul
contradic[iei ac{ioneazd qi in socia}ism, ca izvor al dezvoltdrii Ei cd, in anumite condilii, dacd nu se iau misuri 1a
timp, contradiclijle se pot agrava, pot cdpdta un caracter
antagonist, pot determina frdmintdri qi convulsii in cadrul societdfii. De aceea, subliniazd tovardqul Nicolae
Ceaugescu, rolul factorului conqtient, al conducerii de c6tre partid, al activitdlii statului socialist ,,constd nu in a
inchide ochii si a nega existenla contradicliilor, ci in a
recunoaqte existen{a 1or, a le infelege, a le studia temeinic si a gdsi cdile care si ducd la atenuarea gi lichidarea
1or(.
Spiritul dialectic in abordarea sistemului social socialist igi gdsegte o expresie pregnantd in conceptul de societate sacialisLd" multilqterel dezuoltatd, prin care particlul nostru se delimiteazd clar de inlelegerile simpli-
licatoare,,,cantitativiste(( asupra socialismului, sco{ind in
t.viden!5 complexitatea sistemic-structurald a noii societd!i. In aceastd lumind, Directivele Congresului al XIIIlea al partidului cu privire la dezvoltarea economico-socia15 a RomAniei in cincinalui 1986-1990 gi orientiriie
de perspectivd pind in anul 2000, acorCind o deosebit6
aten{ie dezvoltdrii forlelor de produclie reprezintd, totodatd, o strategie gtiin{ific fundamentatd a perfec{ion6r:li
tuturor componentelor Ei domeniilor activit5{ii sociale, a
progresului multilateral qi armonios al societalii socialiste romAnegti in ansambrlul ei.
Dezvoltarea creatoare, indeosebi in anii care au trecut de Ia Congresul al lX-lea, a gindirii social-politice
qi filozofice confirmd incd odat6 fertilitatea deosebitd a
receptivitd.lii fala de dialectica vielii gi a cunoaqterii, a
principiului unitSlii dintre teorie gi practicd gi scoate
pregnant in eviden!6 capacitatea partidului nostru, a secretarului sdu general, tovardqul Nicolae Ceauqescu, de
a sintetiza creator experienla si cerinlele progresului social, ca qi direcliile dezvoltdrii cunoaqterii qi culturii
Lrn-iane. in acelaqi timp, abordarea qi imbogdlirea in *qpilit creator a problematicii materialismului dialectic qi
istoric au reprezentat Ei reprezintd baza teoreticd a poIiticii de dezvoltare socialistd a patriei, constituind, totodatd, o importantd contribu{ie Ia tezaurul universal al
teoriei revolulionare.
intre elabordrile teoretice innoitoare, creatoare, datorate secretarului general al partidului, se inscrie concep[ia cu priuire Ia trdsdturile noi ale nafiunii socialiste qi
rolul ei ca factor determinant al progresului social pentru o lungi perioadd istoricd, la uic)bilitatea nafiuni'i ;i a
stcftului na[ional, ca -factori ai innoirilor democratice revolulionare in lumea contemporan5, la unitatea indisoIubild dintre patriotismul socialist qi solidaritatea interna{ionald, Ia raportul dintre factorii interni qi externi,
nalionali Ei interna{ionali.
Tezele privind unitatea indisolubild dintre socialism qi
democrafie, conlinutul democraliei socialiste, rolul participdrii nemijiocite a intregului popor Ia conducerea societd{ii, caracterul inadecvat pentru condiliile actuale
ale Romdniei, al no{iunii de dictaturd a proletariatului
gi necesitatea defi,nirii statului soci,alist rometn ca stctt
aI democrafiei. muncitore;ti,, reuolufionare concretizeazd"
caracterul novator al aborddrii problemati"ii 1i1e7ofi.ei
marxiste in opera secretarului general aI partiduiui. trn
acest cadru se inscrie qi viziunea privind rolul ;i func[iile parti.dului ca forpd politicd. conducd"toare qi centru
uital aL societd[ii, integrarea tot mai organici a partidului ln societate, corelafia dintre partid qi statul socialist, dintre partid gi organismele democraliei muncitore;ti.
Crea{ia teoreticd a lui Marx a inaugurat un nou mod
de a concepe Ei de a practica filozofia, mod care igi g5seste expresia sinteticd in teza a 11-a a lui Marx despre
Ireuerbach: ,,Filozofii nu au fdcut decit sd interpreteze
lumea in diferite moduri : important este insd de a o
la,
19
c) Caracterul activ, revolulionar al filozofiei marxiste.
Materialisrnul dialectic gi istoric
instrument aI prac- a societ5fii. Conticii de transformare revolutionari
struirea societdfii socialiste multilateral dezvoltate, expresie a teoriei revolulionare a Fartidului Comunist
tiornAn in ac{iune
schimba'(. Aceastd viziune noud asupra filozofiei
care
va determina restructurdri de fond in insesi obiectul
si
problematica ei
este legatd de fundamentarea de c6tre Marx a concbptului
de practic5. Configurarea concepliei marriste despre practicd s-a realizat, pe de o parfe,
in cadrul unui amplu proces de analizd criticd a teoriilor
idealiste Ei materialist-contemplativiste despre constiinld,
adevir, societate, oln etc., pe de altd parte, a inclus analiza experienfei social-politice a proletariatului, a opozi{iei dintre burghezie Ei proletariat, precum si a progre*
-;elor realizate de burghezie in dezvoltarea comerlutui gl
industriei. Toate acestea i-au permis lui Marx sd demonstreze eroarea iluziei idealiste cu privire la raliune ca
esenld a omului si falsitatea consecinlelor acestor iluzii,
conform cirora este suficientd modificarea ideilor pentru
a realiza transformarea atit a ornului, cit Ei a societd{ii
in ansamblu Ei sd demonstreze rolul transformator al ,ractivitdlii sensibile6', subliniind, totodatS, cd ,,arma criticii
nu poate inlocui critica armelor".
Atributele caracteristice umanului se manifestd in
procesul producerii Ei autoproducerii vielii materiale a
omului, iar esen{a acestui proces este munca. OmuI se
edificd pe sine prin munc5. In aceastd perspectivi, natura sau condilia umand
subliniazd Marx in Teze
- o abstraclie inerentd indespre Feuerbach,
este
,,tu
dividului izolat, ci -ansamblul relaliiior sociale(. Practica
iEi gdsegte expresia rlu numai in producerea qi reproducerea prin muncd a omului, ci qi ln activitatea revolu{ionard ,,practic-criticd((, de transformare a relaliilor si
structurilor sociale, care in societdlile bazate pe clase antagoniste imbracd forma luptei de clasd.
Ca filozofie ce are Ia baz6, practica si ca un nou mod
de a practica filozofia, materialismul dialectic gi istoric
se manifestd ca armS spirituald in lupta pentru eliberarea sociald. A{arx scria in acest sens : ,,Dupd cum filozofia iqi gdseEte armele ei materiale in proletariat] tot
astfel isi gdsegte proletariatul armele lui spirituale in
filozofie((.
ln aceastd perspectivd,
partidul nostru a pus un accent deosebit, indeosebi in anii care au trecut de 1a Congresul al lX-lea, pe unitatea dintre dimensiunea teoretico-explicativd a filozofiei qi cea practic-transformatoare, eviden{iind cd materialismul diaiectic si istoric
este o conceplie vie, revolulion:rrd, care nu numai cd explicd legile fundamentale ce determind progresul nein20
trerupt al cunoaqterii gi practicii umane, ci, totodatd, ii
inarmeazd pe oameni in lupta pentru schimbarea progresistd, revolu{ionard, atit a lumii inconjurdtoare, cit
;i a_ propriei lor existenle materiale Ei spirituale. ,,Partidul nostru
sublinia secretarul general al partidu- cd
lui
a inleles
materialismul dialectic Ei istoric, socialisrnul
gtiin{ific nu constituie dogme, ci Etiin{e de ac{iune pentru innoirea continud a societd{ii, a lumii, qtiinle care dau o perspectivi noud perfec{iondrii forlelor
de producfie, relaliilor sociale, inaintirii continue a lumii spre noi Ei noi culmi de progres si civilizalie(.
Conceperea materialismului dialectic qi istoric in calitate de qtiinld care orienteazd acfiunea, transformarea
revolu{ionard a societdlii, de teorie care, prin conlinutul
ei valoric qi prin orizonturile pe care le deschide, are
menirea de a insufleli gi mobiliza masele implicd necesitatea manifestdrii active a spiritului revoiufionar, propriu concep{iei despre lume a clasei muncitoare, ca o
cerin{d majord a procesului de edificare a noii orinduiri.
Pe mdsura dezvoltdrii patriei noastre socialiste, a
dcsfdsurdrii procesului revolulionar
proces continuu,
neintrerupt
se amplifici gi se adincesc
- din societate, apar problemetransformerile structurale
economice,
sociale, umane noi, tot mai complexe, care se cer a fi
solu{ionate. Toate acestea so}icitd o atitudine novatoare,
rcceptivitate Ei creativitate sociald, competenld, ddruire
prLtrioticS, spirit revolu{ionar. ,,fn toate domeniile
sub- la
liniazd secretarul general al partidului in Cuvintare
Plenara C.C. aI P.C.R. -si a activului central de partid
din iulie 1985
va trebui sd acliondm in spirit revolu- de Ia
faptul cd nu s-a incheiat qi nu se
fionar, sd pornim
va incheia niciodatd procesul dezvoltdrii economico-sociale, cd rolul unui partid revolu{ionar este acela de a
ircliona totdeauna pentru innoirea gi perfeclionarea sot'ietd{ii, a rela{iilor de produc{ie Ei socialeoo.
Edificarea societ5{ii socialiste multilateral dezvoltate,
cxpresie a teoriei revolu{ionare a partidului comunist in
;rcr{iune, presupune, asadar, din partea membrilor de parl,id, a tuturor oamenilor muncii, o atitudine activS, militant5, situarea permanentd in avanposturile transformdrii innoitoare a societ6{ii, lupta hotdritd impotriva a
tot ce este perimat Ei promovarea a tot ceea ce este inaintat, manifestarea unei gindiri cutezdtoare, creatoare,
bazati pe experien{a revolutionard a maselor, intransigcn{a fald de lipsuri si neajunsuri, fa{6 de manifestdrile
27
de rutind, de inerfie, preocuparea neabdtutd pentru per.feclionarea continud a activitSlii in fiecare domeniu', in
pas cu exigenleie etapei revolu{ionare in care ne gdsim,
pentru intdrirea ordinii gi disciplinei in toate sectoarele.
Afirmarea cu putere a spiritului revolu{ionar in viala
intregii societd{i irnpune
aEa cum se subliniazd in documentele Congresului al- XIII-Iea
desfdsurarea unei
- formare
intense munci -poiitico-educative de
a omului
nou, constructor conEtient al socialismuiui si comunismului. O importanld hotdritoare prezintd, in aceastd privinld, insuEirea concepliei despre lume qi viald a partidului clasei muncitoare, a tezelor fundamentale _eiaborate de creatorii teoriei revolulionare, a orientdrilbr fundamentate de partidul nostru, de secretarul sdu general,
tovardEul Nicolae Ceausescu. Prevederile cuprinse in Programul ideologic adoptat Ia Plenara lSrgiti a C.C. al
P.C.R. din 1-2 iunie 1982, care constituie parte integrantd a Programului partidului de fdurire a societdlii
socialiste multilateral dezvoltate Ei inaintare a RomAniei
spre comunism, se referd in acest sens atit Ia creEterea
preocupdriior pentru pregdtirea politico-ideologicd a cadrelor de partid, a comuniEtilor, cit gi la inarmarea tuturor oamenilor muncii cu principiile fundamentale ale
teoriei revolu{ionare, ale politicii partidului, cu obiectivele si sarcinile ce revin fiecdrui domeniu de activitate.
d) Documentele Congresului al XIII-lea al partidului
privind necesitatea dezvoltdrii gi reinnoirii continue a
gtiinfelor sociale
Transformdrile economico-sociale profunde care au
loc in societatea romaneascd Ei in lumea contemporand,
In acest sens, documentele Congresului aI XIII-Iea Ei
l)rogramul ideologic al partiduiui au pus sarcini noi, deoscbite in fala gtiinlelor sociale, evidenliind ci ele au menirea de a studia temeinic, schimbdrile produse in socieLatea romAneascd, rezultat al dezvoltdrii for{elor de
produclie, aI transformdrii structurilor sociale, aI perIccliondrii relaliilor sociale Ei de produclie instituite in
lrrocesul revoluliei socialiste gi de a formula, generalizind experienla construcliei socialiste, concluziile necesare, teoretice gi practice, in ceea ce priveqte activitatea
viitoare. Este necesar sd fie analizate, de asemenea, dintr-o perspectivd deschisd continuu devenirii istorice, noile
procese care au loc in societate, problemele perfec{iondrii neincetate a societdlii noastre socialiste, ale aplicdrii
constiente a cerin{elor legilor obiective Ia condiliile concrete ale {drii noastre, afirmarea modului de produc.[ie
socialist, dezvoltar.ea relaliilor socialiste de proprietate,
con{inutul nou al raporturilor de muncd, infdptuirea
principiilor eticii si echitd{ii socialiste.
O atentie sensibil sporiti se impune acordatd in cercetarea de Etiinle sociale corela{iei obiectiv-subiectiv in
procesul fduririi societdtii socialiste multilateral dezvoltate, modului specific de ac{iune a legilor dialecticii in
condifiile socialismului, precum si sintetizSrii, din perspectiva filozoficd, a cuceririlor cunoaEterii Etiinlifice
contemporane Ei a innoirilor in practica sociald a lumii
dc- astdzi Ei formularea pe aceastd bazd, prin lucrdri teorctice semnificative, pdtrunse de spirit militant, de rds-
lrunsuri date concep{iilor metafizice, idealiste despre
lume. Abordarea aprofundatd, creatoare, in spirit dialectic a problemelor privind evolulia qi perfeclionarea
activitSlii statului, dinamica func{iilor partidului, raporturile dintre partid gi stat, dintre stat Ei organismele democra{iei muncitoreEti, afirmarea na{iunii socialiste gi
noile sale trdsdturi etc. reprezintS, aqa cum se subliniazd
dezvoltarea spectaculoasd a cunoaEterii umane, perspectivele inaintdrii patriei noastre spre comunism solicit5,
cu forta unei necesitd{i obiective, dezvoltarea in continuare, in spirit creator, a teoriei revolufionare. ,,Se impune deci
sublinia tovardEul Nicolae Ceauqescu in Radezvolportui la Congresul
aI XIII-lea al partidului
- sd revolutdm Ei sd imbogdlim continuu conceptia noastrd
{ionard despre lume Ei viald, activitatea ideologicd. Ceea
ce am realizat pind acum Ei ceea ce cunoagtem astizi constituie baza pentru o noud cunoaqtere Ei o noud dezvoltare a teoriei, a concepliei despre lume Ei via{6(.
in documentele Congresului ai XIII-lea, o importantd
sarcind a celor ce lucreazd in domeniul gtiinlelor sociale.
Creqterea contribuliei gtiinlelor sociale la elaborarea
teoreticd. qi solu{ionarea practicd a problemelor pe ,care
le ridicd procesul complex de edificare a societdlii socialiste multilateral dezvoltate, modernizarea continud a
economiei na{ionale, opera de fdurire a omului nou presupune, ca o condi\ie si,ne qua non, studiul atent, sistematic al realitS{ii sociale, distanlarea de scheme teoretice
rigide, receptivitate
de nou Ei fermitate in promo-
22
23
,fa!d
varea noului in teorie gi in practicd, spirit creator, revoIulionar. Numai l,n acest fel stiinlele sociale vor indeplini
misiunea formulat5. elocvent gi generos de cdtre tovar6qul Nicolae Ceauqescu : ,oPornind de la studierea practicii, a experien{ei, a vielii
sublinia secretarul'general
aI partidului
activitatea -ideologicd, cercetarea din do- sociale trebuie sd lumineze calea inainmeniul stiinlelor
tdrii ferme a RomAniei spre cele mai inalte culmi ale comunismului('.
e) Militantismul concepfiei rnaterialist-dialeetice qi istorice. Docu.mentele Fartidului Comunist Rom6n, opera
secretarului general al partidului, tovardqul Nicolae
Ceauqescu, despre necesitatea combaterii vechilor concep{ii, a influenlelor strdine ideologiei noastre despre
lume qi viafi
Caracterul revolu{ionar Ei spiritul militant, partinic
sint trSsituri definitorii ale materialismului dialectic gi
istoric. Orice filozofie are caracter de c1as5, este partinicd, filozofia marxistS insd iqi recunoaqte deschis caracterul partinic, faptul cd ea este conceplia despre lume a
clasei muncitoare Ei se manifestd ca armi spirituali a
acestei clase, a maselor largi de oameni ai muncii in
lupta pentru progres "social.
Caracterul: militant gi partinic deschis al materialismului dialectic qi istoric se coreleazd organic cu obiectivitatea, cu interpretarea si explicarea adecvatS, obiectivd
a lumii, a vielii sociale Ei a omului. Lucrul este firesc
dacd linem seama de faptul cd interesele vitale fundamentale ale clasei muncitoare se afld in deplin[ concordanld cu direc{iile gi cerin{ele obiective ale progresului
social si, de aceea, numai cunoagterea profundd si multiiateral5 a acestor direclii qi cerinte poate constitui baza
teoretico-filozoficd in misurd sd fundamenteze cdile eliberdrii sale qi sistemu-l de valori qi idealuri care s6-i c6liuzeasci activitatea revolulionard.
Materiaiismul dialectic gi istoric s-a legitimat qi s-a
dezvoltat, pe de o parte, printr-un permanent qi fructuos
dialog cu concep{iiie filozofice progresiste, cu valoriie
semnificative ale culturii, pe de altd parte, in confruntare
Ei luptd continud cu teoriile idealiste subiectiviste, cu
24
viziunile fideiste Ei abordarile metafizice, cu orientSrile
rrnticomuniste reaclionare. Confruntirile de idei care angajeazd astd"zi o mare diversitate de perspective teoretice
devenirii societSlii solicitd o cunoaqtere- p.rofundi
'ittpru
rt acestor perspective diferite, analiza lor multilaterali,
nuan{atd, care-sd diferenlieze, de fiecarq datd, contribu1iile intr-adevir progresiste de- cele antimarxiste 9i antii:omuniste, de ideile-care se af15 in contradiclie cu aspiraliile de progres Ei realizare umanl plenarS- ,rNu -trebuie
subliniazd tovarSgul Nicolae
sd uitdm ttici-ntt moment
cd in lume-existd inci imperialism, - for{e
Ceauqescu
reaclionare,- fascism, deci conceplii . reaclionare' Noi trebuie sd participdm in mod ferm qi consecvent 'la lupta
impotrivi tutuior acestor manifestdri, sub orice formd
dar' gi pe plan
lrr apdrea gle, nu numai pe plan
-ce nalional,
nu trebuie sd a9-ezdm sub
internalionaI. Consider inia
cmblema anticomunismului o serie de conceplii progresiste, democratice sau pe aceia care emit anumite critici
Ia adresa noastr6. Nu irebuie si cddem in greEeala de a
vedea in manifestarea diferitelor pireri, in interpretarea
diferitd a unei probleme, in diversitatea formelor de trecare existd Ei va exista intotdeacrere spre sociaiism
comunistd, cit timp va- gindi
una, iirclusiv in societatea
pe care trebuie s[ le etiduqmdnoase
.,-.if tendin{e
- drept anticomuniste('
<'hetdm
Dezvoltarea dialogului dintre filozofia marxistd Ei -con<'cpliile fitrozofice nimarxiste progresiste, ralionaliste,
lr,irii"ipuruu ei: activa la ,rdialogul umanismelor(', valoriii"ur"u critici a contributiei unor ginditori nemarxiqti nu
iru nimic comun cu atitudinea coicesivd fa!5 de i'deoloreaclionare. DimpotrivS, o cerinli de
1ai1l"
""ti"omuniste,
,l"a mai mare importanld pentru dezvoltarea teoriei reunlrrlionur" insiEi o constituie respingerea Ei combaterea
:rlgumentatd a boncepliilor reaclionare, anticomuniste'
tlcmonstrarea argumeniatd a superioritdlii -perspectivei
rcvolulionare asripra lumii, a capacitilii teoriei marxiste
.lr: a da rdspuns idecvat marilor probleme a1e progresulrri social contemporan. Fermitatea ideologicd fatd de r'.i
ziunile antiumaniite, antisocialiste qi antimarxiste constil,uie un element esential al militantismului concepliei
rnaterialist-dialectice si istorice qi aceastd fermitate este
in intreaga
1,r'omovati cu consecvbntd de partidul nostru
ir<:tivitate ideologicd gi politico-educativS'
Cu" cum se iubliniazi in documentele Congresului-al
xtti-iea, este necesar, sd fie combdtute cu hotdrire dife25
ritele mentalitili inapoiate despre muncd gi viagd, influ_
enlele care pdtrund din afard, orice manifestdri' natio_
naliste, goviniste, antisemite, ca qi alte forme de in5oiire
a omului, strdine concepliei revolulionare, socialistL. kl
acelagi timp, trebuie sd fie respinse in mod ferm incer_
ciirile cercurilor reaclionare imperialiste de a denigra
marile realizdri oblinute de poporul nostru, sub conju_
partidului, in edificarea noii.orinduiri, politica na_
9.erealionald justd a partidului si statului nostru.
Activitatea politico-educativd este chematd sd subli_
nieze in mod consecvent marile realizdri oblinute de po_
porul nostru in construclia socialismului, superioritatea
noii orinduiri, a principiilor de etics si echitatl'socialistd,
a valorilor umanismului socialist revolu{ionar. pentru
crearea condiliilor afirmdrii plenare a omului, ca fduri*
tor
al propriului sdu destin, se impune, toto_
-constient
dati,
a se lua atitudine hotdritd impotriva dif&itelor manifestdri mistic-e Ei obscurantiste, -care impiedicd in{elegerea raporturilor reale dintre om gi na{urd, a legilor
care guverneazd universul, a cerinlelor obiective ale ?ezvoltdrii sociale.
militant, consecvent revolulionar, care de-. ln spiritul
fineqte
concep{ia despre lume Ei viald a clasei muncitoare
dialectic qi istoric
activitate
- materialismul
-, intreaga
teoreticd,
ideologicd gi politico-educativi
a partidului
nostru este orientatd ferm in direclia dezvoltdrii qi mai
puternice a rdspunderii, a hotdririi maselor, a intregului
popor de a infdptui neabdtut Programul partidului, po*
litica internd qi externd a RomAniei socialiste. Activitatea ideologicd si politico-educativd se constituie astfel
intr-o puternicd for{i motrice a progresului societdlii romAnegti, a ridicdrii naliunii noastre pe noi trepte supe-.
rioare de culturd si civilizatie.
Erpunere cu priuire la stadiul cLcNlr'()l ,AE CEAU,SESCU
Irrrtl trl, edificiLrii sociaksmului
in lara noastrd, Ia problemele
lr'rtrllit'c, ideologice $i actLuitatea politLcd, educatiud. a parti,Central aI
'ltrltri, prezentatd. La Plenara Ldrgitd. a Comitetului
I'rttlirlului Comunist Romdn, 1 iunie 1982, in Romdnia pe tirumul
,,'ttsLruirii soc'Letdfii soci,aliste multilateral dezuoltate, v,o!. 24,
l'lrlitllra Polit,icS, Bucuregti, 1983, p. 60-70, sau in broqwS, Edilrrr';r l)oliticd, Bucurreqti, 1982, p. 55-65.
1!|('()I-AE CEAU$ESCU
La Collsfdtuirea de lucru
- Cuuintare si
politico-id,eologtce, din
1t,' ltroblemele muncii organizatorice
:: l olLgust 1983, in Romdnia pe drumul construirii societdlii
:.,tt ittlisle multi,lateral cLezuoltate, vol. 26, Editura P,o]iticd, Buculr,1l,i, 1984, p. 172-173, 176, 182, sau in brogurS, Editura Politicd,
lf ttcttrc;tl, 1983, p. 13-74, t6, 22.
Nl(l()I-AE CEAU$ESCU
la adunarea solemnd a
- Ctpintare
,lttrtlcrniei Republicii Socictliste
Romdnia, 11 iulie 1985, Editura
I'oli'ticir, Bucuregti, p. 7-10.
NI('OLA-E CtrAUSE"SCU
7a Plenara Comi,tetului
- Cuuintctre
t t,rttral at Partid.ull,ti Comunist
Romdn ;i a actLtsului central
rlr partLd, 24 iulie 1985, Editura PoliticS, Bucureqti, p. 23-26.
NICOLAE CEAU,SF"S,CU
la Congresul ;tdinlei ;i
- Cr-tuinta"re
Inp(t[(rmintu:Iui, 28 noiembrire
1985, rEditur,a Politicd, BucureEti,
l{)fi5, p. 7, 9, 13.
l)i.rt. gindirea filozoficd a presedintelui Romdniei, Ni'colae
('reusescu. Conceplia nraterieilist-dialecticd., baza ideologicd. a poLiLicii si actiDitd.lii Partidului Comunist Romd.n, Editu,ra Politicd,
llucuregti, 1981, p. :13-27, 93-100, 119-129.
l(. MARX - Teze despre Feuerbach, in K. Ma,r'x, F. En'gels,
()t,(.re, vol. 3, Editura PoliticS, Bucuregti. 195B, p. 5-7.
Introducere, in K. Marx, F. Engels,
l,'. IINGELS
- Anti-Dilhring.
()pere, vol. 20,
Editu;ra Politic5, Bucureqti, 1964, p. 2l-28.
V. I. LENIN ; Trei izuoa,re si trei pd.rli constitutiue ale mar.tisrnului, in Opere cotnplete, vol. 23, Edltura Politic5, Burcu,r'r';;ti, 1964, p. 41-49.
I] i b I i
o
gra f i e f a cu I t a t ivd
Contri'bufii, ale pre;edi'n,'\cademia ,,STEFAN GHEORGHIU"
- gindirii filozofLce,
Fdi'
telui Nicolae Ceausescu La dezuoltarea
BIBLIOGRAFIE
tura PoUticS, Bucuresti,
Programul Partidului C_omut'tist Rom6.n d,e fdurire a societdlii
socialiste rnwltilaterat dezuoltate si inaintari a Romdni.ei spre
cotnumisrn, Editu:ra Politi,cd, Bucuregti, 1g75, p. 153-1b?.
Rezolulia Congresului a XIII-lea al Partid.utui Comunist Romdn,.
Editura Politic.S, Eucureqti, 1984, p. 19-23, 27128.
NICOLAE CEAU$ESCU
la cel d.e-al XIII-Iea Congres
- Raport
al Partidului, Comuni,st Romdn,
Editura Foliticd, Bucuregti, 1984,.
p. 56-72.
26
1983,
p. 7-11.
-
LUMII IN LUMINA STIINTEI
PRACTICTT SOCIAL-TSTORTCE CONTEIWPORANE"
FALSITATEA CONCEPTIILOR IDEALISTE, N/ilSTICE
DESPRE LUME, OM $I DESTTNELE SALE
MATERIALITATEA
sI
FLORIN GEORGESC(.I
,
Planul temei
a) Materialismul
componentd fundamentald ,a concep{iei
-a re-
volufio,n,are despre
sociale
lume. Interpretarea materiarlistd
vielii
b) Materialismul qi stiinta 'contemporand. Aprecierile tovardgului
Nicolae Ceauqescu privind rolul crescind al qtiin{ei in procesul edificdrii societSlii socialiste multilateral dezvoltate
c) Semnificalia demersului materialist in practlica social-istoricd, concretizaJ:ea acestui derners in politica Partidului Comunist RorTrAn in trecerea Ia un stadiu ,superior de dezvoltare,
la o noui calitate a mmcii $i vietii
d) Docu:rrientele P.C.R. cu privire la combaterea concep{iilor idealiste, rnistice. Rolul educaliei materialiste, al ridicdrii nive-
lului rde cunoas,tere si cultur6 in lupta impotriva
lilor neligioase, a ideilor obscurantiste
pnejudecS;
a) Materialisrnul
fundamentale a con- componenti
cepfiei revolulionare
despre lume. Interpretarea materialistd a viefii sociale
In amplul proces de edificare a noii societeti si,-totodatd, de formare multilaterald a oamenilor, un rol deosebit revine concepliei pe care se intemeiazd potitica
partidului nostru. ,rLa baza intregii activiteti, sublinia
secretarul general al partidului, tovardEul Nicolae
Ceauqescu, trebuie sd punem permanent conceptia revolulionari materialist-dialecticd, socialismul gtiinlific
Etiinla transformSrii revolulionare a lumii(. Materialismul constituie parte integrantd a conceptiei clasei muncitoare, fundamentul ei teoretic. lnscriindu-se ca o consecinld fireascd a tot ceea ce a produs mai valoros gindirea filozofici de-a lungul timpurilor, teoria materialistd
elaboratd de Marx gi Engels qi dezvoltati de continuatorii lor se prezinti ca o treaptd superioard in raport
cu formele de materialism care au precedat-o.
28
Problema centrale in jurul cdreia s-au desfiqurat
dezbaterile filozofice qi fa{d de care, prin rdspunsurile
date, ginditorii s-au impirlit in materialiEti qi idealigti'
este cea a rapot"tului di'ntre nloteri'e.;i con;ti'in{d,-care
se reduce, in esen{d, Ia doud intrebdri: care este factorul prim, determinant ? Ei, a doua, dacd lumea poate
fi cunoscutd aqa cum este ea ?
Fie cd procedeazi explicit sau nu' teoriile filozofice
pornesc in constructia lor de Ia conceptul de-eriste.n[d,
cel mai abstract dar qi cel mai cuprinzdtor. Este qi fi
resc sa fie aEa, pentru cd investigatia Ei meditatia filozoficit nu pot fi desfiEurate decit in legdturd cu ceea ce
existd. Acet demers care gi-ar propune se discute despre
nonexisten{d, neant, sau si ia in consideralie o presupusA existente este sortit dinainte eqecului' Se va conitrui ca altceva, nu insi ca filozofie.
Luat in sine, conceptul de existen!5 nu impune diferen{ieri intre filozofi ; qi materiaLiEtii Ei idealiqtii opereazd, in egalS mdsurd cu eI. Problema care se pune gi
este cea a naturt'i, existenfei' De la
care ii va despdrtri
-demersului
se impune elaborarea rispunacest nivel aI
sului Ia problema raportului dintre- materie gi conqtiinld'
fj'rocedin'd prin modalitali proprii filozofiei qi apelind la
rezultatele cunoaqterii gtiinlifice, materialiqtii,susfin teza
d"rpr" primatul materiei fald de conEtiinld' M-ateria este
..su'portul" a tot ceea ce existe. Sau, acelaqi lucru spus
opozilie -cu
lfttif. existenla, lumea este materialS' Inesenla
sa' luin
cd,
idealismul considerd
-ut*iutit-ul,
mea este ideald'
Afirmind cd lumea este materialS, materialismul nu
,.xciude spiritul, conEtiinta ca realitate specificd omuIui, precizind insd cd ea nu are existenld prin sine, nu
existenlei
i existenld de sine stitdtoare' Acceptarea.
definirea
posibilS
qi
face
"t"
impune
conEtiin,tei
a
rpirii"ut",
materiei in rapo,rt cu aceasts' in efortul teoretic desfdlamuri conlinutul noliunii de materie'
;;;"t pentru ia inaintat,
insa, o lungd perioadd de timp'
rnater,iaiismul
p" o-afta direc{ie, adesea cu efecte'negative pentru teza
materialitSlii lumii.
Etimologic, cuvintul materie inseamnd substan{a din
care e fdcu-t un lucru. Sensul uzual al termenilor a fost
p.Ll""t gi in filozofie, unde s-a pdstrat muit timp" Numai c6, interesali sd afle pri'nci'pi'ut ultim al lumii, filozofli materialiqti au considerat materia ca fiind materialul constitutiv a\ tuturor lucruril0r. Primii matelia29
liEti au suslinut cd substratui realitdlilor este un elernent
concret, existent ca atare in naturd: apa, aerul, focul
etc. Pentru acegtia nu se punea atit problema definirii
conceptului (de materie), ci, mai degrabd, a id.entific(Lrii
materiei, a acelui substrat ultim care reprezintI principiul de alcdtuire a fiecdrui lucru.
Aristotel este primul ginditor care a atras atentia
asupra distincliei dintre materia eristentd. qi icleea 'd.e
materie, aceasta din urmd existentd sub forma conceptului, ca no{iune, ca elaborat a} minfii, aI spiritului filozofic. lntr-un fel, el a l5sat sarcina ca filozbfil sd elaboreze acest concept, qi, mai mult, a pus o piatrd de temeiie
la aceastd construclie, afirmind ce materia nu poate
exista in mod izolal in realitate, ci numai in gindire, ca
noliune abstractd. Cu alte cuvinte, el atrage atenlia
asupra faptului cd, in vedera elabordrii conceptului, filozoful trebuie sd se desprindd, intr-un fe1, de realitdli
concrete, sd, izoleze, prin demersurile sale teoretice, ideea
de materie de formele concrete aIe acesteia, precum
apa, focul etc. ; sd izoleze fdrd a ignora existen{a acesteia, pentru cd orice construclie filozofici autenticd trebuie sd porneascd de la existen{6.
Metoda ,,sugeratS(( de Aristotel a fost folositd, intr-un feI, incd inainte de acesta de cdtre atomiqti, care
vor f ace abstraclie de formele concrete ale materiei"
pentru a afla substratul lor. Desprinderea de vechiul
materialism este evidentd (prin faptul cd ei fac abstrac!ie), dar nu definitivd (pentru cd se cautd totugi un substrat ultim, existent Ei eI ca atare). Toate lucrurile, vor
spune atomiqtii, sint alcdtuite din atomi, care sint, curn
1e aratd Ei numele, indivizibili.
Materialismul care se va construi de aici inainte qi
va ddinui mai bine de doud mii de ani s-a intemeiat, in
principal, pe atomism. El reprezintd o filozofie a corpului solid. Materia este acea realitate care se opune acfiunii, care dovedegte rezisten{d fa!5 de orice efort indreptat irnpotriva ei. Procesual, ca urmare a dezvoltdrii gtiinfelor, care vor studia nu ce este materia
aceasta fiind sarcina filozofiei
ci modurile ei, cum
- o seri,e de trasdturi
existd ea, vor fi puse in evidenld
particulare, cum ar fi: soliditatea, invariabilitatea, discontinuitatea, masa s.a.
Progresele incontestabile realizate pe aceastd direclie
nu au dus insd Ia definirea conceptului de materie. Sar*
cina ldsatd de Aristotel nu a fost implinitd, in ciuda fap30
tului cd filozofia beneficia de datele qtiintei. trn prin-
,cipal, doud sint limitele care caracterizeazi. viziunea materialistd a ginditorilor premarxiEti, limite ce se presupun una pe alta : materia era inleleasd prin una din
proprietd{ile ei particulare (sau mai multe), nefiind privitd in raport cu spiritul, conEtiinla, deci in cadrul problemei fundamentale Ei, in al doilea rind, noliunea Ia
care s-a aiuns nu era suficient de generalS pentru a
subsuma sferei sale intreaga existenfi. Cercetdrile ce au
urmat au demonstrat, prin considerarea a noi zone existenliale qi investigarea 1or, cd intre noliunea de existenld, care este atotcuprinzdtoare, intrucit se referd Ia
tot ceea ce existi prin sine qi cea de materie, care ar
trebui sd fie la fel de 1arg5, existd o mare diferenlI.
Astfel, de pild5, noliunea de materie cu care se opera
nu era apiicabili domeniului vie{ii sociale. De aceea,
societatea nu a putut fi interpretatd de pe pozilii materialiste.
ln paralel cu aceastd direclie care vizeazd construirea
conceptului de materie se instituie treptat ideea cd materia reprezintS. ansamblul realitdtilor care aclioneazd
asupra simlurilor. Acest proces iEi va gdsi finalizarea
in conceplia materialist-dialectici despre materie. Se renunld deci la teza despre existenla unui substrat 'rltim
aI lumii. Din faptul cI noliunea de materie este, cum
pentru cd fiind idee ea este
spunea Aristotel, izolatd
fiind altceva decit
desprinsd de realitatea materiald,
aceasta trebuie sd rezulte cd in realitate ar exista
un substrat anume, izolat qi el de lucrurile concrete,
substrat care ar reprezenta materia ca atare. ,,Materia
este o purd crealie a gindirii
scria Engels
ca atare
9i o abstracfie. Facem abstraclie de deosebirile calitative
ale lucrurilor atunci cind le ingtobdm ca existind corpo'
ral, in noliunea de materie. Materia ca atare' spre deosebire de materiile determinate, nu are deci existenld
sensibilS(.
Prin acest concept abstract, gindirea surprinde ceea
ce este propriu tuturor realitdlilor exterioare ei, anurne
cd e1e exisfa in mod obiectiu, independent de subiectivitate, de conEtiinla oamenilor. in{elegerea materiei este
realizatd, de clata aceasta, in raport cu spiritul, ^ conqtiinfa, deci, in cad'rul problemei, fundamentole. lntreintrebare prin excelen{5
barea ,,ce este materia ?((
- data aceasta in spirit filoeste rezolvati de
filozoficd
- scientist. ,,Materia precizeazS' Lenin *
zofic gi nu
-
JI
este categoria filozoficd care desemneazd realitatea obiecti.v5, datd omului prin senzaliile lui... qi existentd independent de ele'(.
inlelegerea materiei ca realitate obiectivd a fdcut posibili elaborari:a concepliei materialiste despre societate
Ei, prin aceasta, ,rincheierea( filozofiei materialiste ca
sistem teoretic consecvent, coerent. Societatea este cercetatd pentru prima datd tot de pe pozilii materialiste.
OmuI, elementul central aI vielii sociale, apare in fala
qtiin{ei Ei filozofiei ca fiinld naturald, ca membru aI colectivitdlii sociale qi ca subiect lnzestrat cu congtiinfd,
fiind deci responsabil pentru faptele qi destinul "sdu.
Abordarea lui unilaterald, intr-o ipostazd sau alta, duce
la coneluzii metafizice qi, in ultimd instanld, idealiste.
Ca rezultat al devenirii naturale, prin corporalitate ei
face parte din existenla obiectivd. Omul nu poate exista
gi, deci, nu poate facei istorie decit daci iEi produce cele
necesare traiului. Or, pentru aceasta, fiecare individ
trebuie si intre in relalii, in multiple relalii cu sernenij
sdi. Din ansambtrul acestor rela{ii Marx a surprins o categorie care, prin natura lor, ocupd un loc aparte in sistemul vielii sociale. ,,in produclia .sociald a vielii lor
scrie Marx
oamenii intrd in rela!ii... independente
-de voin{a lor -, relalii de produc{ie'(. Degi practicate de
oameni care aclioneazd,
ca fiinle conEtiente, rela[ii'le de
produc[ie sint independente de subi,ectiuitatea lor, de
con;tiinla lor, adicd, apelind 1a termenul folosit pentru
definirea materiei, ele sint obiectiue, deci, materiale.
Relaliile de produc{ie, scrie.Marx, ,lcorespund unei trepte
de dezvoltare determinatef a for{elor de produc{ie materiale(. For{ele de produc{ie qi relaliile de produc{ie
* materiale gi unele Ei altele
alcdtuiesc modul de
produc-tie, care se aftd la temelia -vie{ii sociale. Raportind
problema fundamentalS a filozofiei la domeniul social gi
circumscriindu-i termenii, Marx ardta cd ,rnu conEtiinla
oamenilor Ie determind existen{a, ci, dimpotrivd, existenla lor socialS le determind conqtiin\a(, rezolvind ln
mod materialist aceastd problemS. Afirmind primatul
existen{ei sociale asupra conEtiinlei filozofia marxistd nu
neagi rolul activ al celei din urmd I ,,noi pornim de la
cd la rinteza
ardta tovardEul Nicolae CeauEescu.
asudul ei- conEtiin{a poate exercita o puternicd inriurire
pra mersului inainte aI societifii, cd ideiie inaintate, cucerind masele, devin o uriaqd forld materiald a progresului((.
32
Lumea in care oamenii igi desfdqoari existenfa este de
naturd material5. 6a fiinle congtiente ei pot cunoagte
luceastd lume, legile ei gi, in consecin{d, ac{ionind practic,
o pot transforma, inriurindu-i devenirea.
qi stiinfa contemporand. Aprecierile
tovarSgului Nicolae Ceauqescu privind rolul crescind al
qtiinfei in procesul edificS,rii societ5{ii socialiste rnulb) Materiaiisrnul
tilateral dezvoltate
Ca obiect aI cunoaqterii, lumea materiald
inclusiv
reflexul ei spiritual, conEtiin{a
este cercetatd,
aga
cum este ea, fdrd nici un adaus -supranatural, de sistemul Etiin{elor qi de filozofie. De-a lungul istoriei cele
doud moduri fundamentale de investigare s-au aflat intr-o corelalie dialecticd, sprijinindu-se qi confirmindu-se
reciproc. Aceastd experienli istoricd I-a fdcut pe Engels
sd afirme cd, in fapt, cul fiecare descoperire stiinlificd
importanti, materialismul trebuie sd-qi schimbe forma.
Conceplia materialist-diaiectic;i qi materialist-istoricd
elaboratd de Marx Ei Engels a fost confirmatd pe deplin
de dezvoltarea ulterioard a qtiinlei. Trebuie subliniat
insi c5, in acest proces complex de investigare a lumii,
gtiinla a adus Ia lumind noi aspecte ale realitdlii pe care
filozofia marxistd trebuie sd le ia in considerare. Prin
insdgi metoda sa
dialectica
aceastd teorie porneSte
- trebuie
de la principiul cd
sd -lind pasul cu dezvoltarea
de ansamblu a societd{ii, cu evolulia practicii sociale Ei
plogregele inregistrate de qtiinld, cd, in consecin{d, trebuie sd renunle Ia cele depdqite, sd-gi regindeascd permanent categoriile pentru a reconstrui intr-o opticd noud,
revolufionar5, opliunile sale. Dezvdluirea structurii atomului, a radioactivitd{ii, progresele realizate in domeniul fizicii cuhntice, in chimie, in biologie etc. au dat
un nou impuls cercetdrii gi meditaliei filozofice. ln acest
sens, secretarul general aI partidului, tovardEul Nicolae
Ceaugescu, preciza cd ,,se impune deci sd dezvoltdm gi
sd imbundtdlim continuu conceplia noastrd revolulionard
despre lume Ei viafd, activitatea ideologicS. Geea ce am
realizat pind acum Ei ceea ce cunoaqtem astdzi constituie baza pentru o noud cunoagtere qi o noud dezvoltale a teoriei, a concepliei despre lume qi via{d('.
Aceastd rela{ie implicd qi o dimensiune reciproci.
Optimismul gnoseologic pe care il intemeiazd argumentat
filozofia marxistd, spiritui ei revolu{ionar sugereazd Ei
33
promoveaze o atitudine corespunzdtoare . in qtiinld. ,,in
intreaga activitate stiinlificd
in Raportul pre- se arati
zentat Ia cel de-al XIII-lea congres
al partidului
- trebuie sd se manifeste cu putere spiritul revolulionar
in
abordarea cu toati indrdzneala a marilor probleme, sd
se aclioneze permanent pentru descoperirea a noi qi noi
taine ale naturii Ei universului('.
Investigarea qtiinlificd a lumii materiale nu reprezintii un scop in sine. Prin rezultatele sale Etiinla trebuie sd asigure progresul vielii sociale, perfeclionarea
condiliilor materiale Ei spirituale de existenld. ,,$tiin!a
reprezintd cea mai puternicd forld a progresului eeonomic Ei social((, ardta tovar5qul Nicolae Ceauqescu in
Cuvintare Ia eongresul Etiinlei Ei invSlSmintului din
noiembrie 1985. Programul de cercetare qtiintificd, dezvoltare tehnologicd Ei introducere a progresului tehnic
pe perioada 1986-1990 prevede ca cercetarea s5 asigure creEterea substanfiald a nivelului tehnic Ei ca]itativ al produselor, imbundtdlirea structurii producliei Ei valorificarea tot mai eficientd a resurselor
economice, sporirea gradului de competitivitate a
produselor romAneqti, sd contribuie Ia ridicarea eficienlei activitdlii in investilii, la promovarea unor
tehnologii cu consumuri materiale qi energetice reduse
9i prin care sd fie valorificate in form6 superioard materiile prime, materialele, combustibilii gi energia, sd se
realizeze materiale qi' sortimente noi, superioare de
metale, mase plastice, fibre, materiale electronice etc.
se spune in Directivele Con,,6ercetarea Etiinlific6
grepului aI XIII-lea aI-P.G.R.
are ca orientare fundamentald studierea tot mai -aprofundatd a structurii
materiei, a proceselor fizico-chimice, biochimice si de
inginerie geneticS, ca pe aceastd bazd sd se confere noi
proprietS{i, superioare, unor materiale utile, asigurindu-se' astfel atit satisfacerea necesitd{ilor societ5{ii noastre, cit Ei cregterea contribuliei qtiinlei nalionale Ia imbogdfirea tezaurului cunoaEterii universale((.
c) Semnificafia demersului materialist in practica socialistoricd, concretizarea acestui demers in politica Partidului Comunist Ro,mAn in trecerea la un stadiu superior
de dezvoltare, la o noui calitate a muncii gi a vielii
Lumea materialS, realitd{ile concrete care o alcStuiesc se prezinti omului ca subiect cognitjv, ca filn!5
34
sr.nsibild qi cugetdtoare totodatd. Sa fiin{d sensibili -el
percepe Iucrurile materiale (materia este perceptibild).
O-a subiect. care cugetd (in formd filozoficdf el i ajur*o
sA _construioscd noliunea de materie
pe
cdreia
- tumiibaza
elaboreazS, ideea despre materiaiitatea
Ia care
Ei
lecurge, ca operator, .in cercetarea Etiinlificd a acesteia.
Dar omul nu este numai subiect cognitiv. lnainte de
toate este fiinld practicd, interaclioneazd nemijlocit cu
realitdlile din jurul sdu pentru a le transforma. De aceea,
conceptul de materie nu poate fi exclusiv ,,opera( subiectului cognitiv. increderea omului in ideea sa despre materialitatea lumii se bazeazd pe practica sociald. in practicd, eI este pus mereu in fala distincliei dintre conitiinla sa (pirerile, ideile, aspira{iile sale etc.) gi lumea
exterioar5, realitilile materiale Ei iEi dd seama cd, deqi
subiect conEtient, lumea lucrurilor ii opune rezistenld ;
in practicd el iEi dd seama cd interaclioneazd cu ceva
etistent, erterior hti, independent de el qi pereeptibil,
chiar dacd nu conceptualizeazl, aceasti experien{d.
Elaborind noliunea de practicd, materialismul dialectic
istoric
se detaqeazd semnificativ de vechile filozofii,
li
deschizind totodatd noi orizonturi. pentru inlelegerea materialistd a lumii. Ideea materialitd{ii lumii este susfinutd cu argumente teoretice. O asemenea sarcind cade
in seama teoriilor materialiste. Dar, pentru cd teoriile
materialiste premarxiste au fdcut abstraclie de practicd,
ele s-au dovedit inconsecvente, iipsite de puterea de a
face fald intru totul idealismului. Demonstrarea faptului
cd lumea este materiald gi, prin aceasta, cd id.eea teoriei
materialiste despre o atare naturd a lumii este adevdratd, este realizatd in ultimd instanld de intreaga istorie
a muncii, a industriei cum se exprimd Engels Ei, deci,
implicit, a gtiinfei, pentru cd dezvoltarea industriei nu
poate fi conceputd fdrd aportul celei din urmd.
Teoria materialistd apare ca un corolar firesc al
acestei istorii qi este confirmatd in continuare de realizdrile omenirii in domeniul practicii sociale. Totodatd,
insd, devenitd fundament teoretic al concepliei partidelor clasei muncitoare, care iqi propun transformarea
vielii sociale, ea reprezintd o condilie necesard a practicii revolufionare. In ansamblul ideilor care intemeiazd
caracterul gtiinlific ai politicii partidului nostru gi, prin
35
aceasta, caracterul conEtient al practicii construcliei socialiste, un loc deosebit il are ideea despre materialitatea lumii, despre rolul determinant al existenlei sociale
fa!5 de conEtiinla sociald, despre importanfa reialiilor
materiale de produclie Ei a forlelor de produclie, adici
a modului de produclie care std la baza devenirii socu aparitia clasei muncitoare pe scena
cietSfii. ,,Odatd
.spunea secretarul general al partidului,
istoricd
s-a dezvoltat o conceptovar5gul Nicolae Ceauqescu
privind
organizarea societdtii'
noud,
revolufionard,
{ie
a relafiilor sociale, trecerea Ia o orinduire fdri clase
asupritoare, a dreptd{ii sociale Ei nalionale
Se poate spune c5, pentru prima datd, in orinduirea
socialist5, indeosebi in comunism, se creeazd condilii
pentru formarea unei conceplii teoretice qi ideologice
unitare despre lume qi viald. Dar qi in socialism, Probabil qi in comunism, conceplia teoretici qi ideologici
va fi in continud transformare, in raport cu dezvoltarea
for{elor de produclie, a nivelului de cunoaqtere Etiinlificd(. in acest sens, in continuarea ideilor de mai sus,
tovariEul Nicolae €eauqescu atrdgea atenlia cd partidut
jn cele mai bune condilii
,,trebuie sa-qi indeplineascd
for{elor de proin
dezvoltarea
atit
iSspunderea'istoricl
duclie, in fdurirea relaliilor de produclie, cit qi ln afirmarea' in intreaga societate a concepliei revolu{ionare
materialist-dialectice despre lume Ei viati(.
Dezvoltarea in rikn suslinut a forlelor der produca
etc.
tie - industrializarea, progresul agriculturii
asigurat perfeclionarea celorlalte domenii ale vielii sociaL, creqterea nivelului de viald aI oamenilor muncii ;
consecvent politicii sale qtiinlifice partidul iqi indreaptd
atenlia prioritar spre conditiile viatii materiale. In vederea realizdrii oblectivului fundamental al cincinalului
1986i:-1990, la Congresul aI XIII-lea al P.C'R. s-a precizat cE va fi acoidatd o atenlie deosebitd dezvoltdrii
forlelor de produclie, precum qi perfec{ionirii rela{iilor
sociale qi de produclie pe o baz6' noud.,
' intregul efort desfiEurat pentru perfeclionarea forgelor maleriale a1e vielii sociale qi odatd cu cle a culiurii, a vielii spirituale are in vedere realizarea unei noi
calitali a muncii qi vie{ii. Este chematd sb participe
Ia aceasti sarcind cercetarea gtiinlifici indirect, prin
contribulia ei Ia dezvoltarea forlelor Ei relafiilor-de. produc{ie, a celorlalte relalii sociale, dar Ei nemijlocit' In
36
acest sens, in Directiuele Congresului al XIil-Iea at
P.C.R. se precizeazd cd ,,se vor extinde cercetdrile pentru cregterea calitdlii uie{ii., in corelare cu dezvoltarea
forlelor de produclie Ei cu prevederile de ridicare a bundstdrii materiale si spirituale a intregului popor. O
atenlle deosebitd se va acorda stdrii de sdnit-ate a tuturor cet5lenilor patriei, creqterii longevitdlii si duratei
vielii active, stimuldrii natalitdlii gi asigurdrii sporului
natural al populaliei((. Ridicarea ldrii noastre pe G
treaptl superioard de dezvoltare, ridicarea la o noul calitate a muncii gi vie{ii se pot realiza in mdsura in care,
cum arita tovarSgul Nicolae Ceauqescu in €uvintare Ia
plenara din decembrie 1985, ,!vom pune in centrul aten{iei dezvoltarea intensivd a intregii activitdli din toate
domeniile... Vom ac{iona cu toat6 hotdrirea pentru reaIizarea unei calitSli superioare a muncii Ei vie{ii poporului nostru(.
Omul este o fiinld naturalS, este, deci, un produs an
natulii. ; ca membru al comunitdfii umane este produs aI
vielii sociale 9i, ca fiintd conqtientd, este subiect activ ce
igi produce prin efort propriu conrdifiile sale de existen{d. Ca fiinld conqtientd, el este responsabil pentru
destinul sdu, pentru rnodul in care igi produce qi iqi va
desfdgura viafa. Aceasta va fi trditd intr-o formd supe*
rioat:d, dacd are constiinta fermd cd iEi desfSgoard exis*
tenla intr-o lume materiald, guvernatd de legi ce pot
fi cunoscute gi in baza cdrora poate acliona cu eficien{5
in unitate cu toli membrii societdlii.
d) Documentele P.C.R. cu privire la combaterea doncepfiilor idealiste, mistice. Rolul educa{iei materialiste, aI
ridicdrii nivelului de cunoagtere qi culturd in lupta impotriva prejudeclfilor religioase, a ideilor obscurantiste
Caiitatea vielii presupune, alSturi de alte condi{ii,
realism, atitudine gtiin{ificd in fa{a lumii, optimism, o
inalti culturd qi, inainte de toate, o conceptie materialistd consecventd, intemeiatl pe convingeri ferme. Or,
privitd din aceastd perspectivd, conceptia religioasd, pre*
zentd in sistemul vielii sociale, reprezintd o frind in realizarea plenitudinard a omului. Dacd materialismul afirmd
si demonstreazd materialitatea lumii, faptul cd aceasta
nu are inceput gi sfirEit, cd ea se caracterizeazd prin legi
37
proprii dupi care se guverneazl, cd omul lEi desfdEoard
existen{a in aceasti lume, qi c5, fiin{i conqtientd Ei activ5, practic-transformatoare, el poate s6-i descifreze tainele Ei si aclioneze asupra ei laolalti cu ceilalli semeni
pentru a o schimba, spre a-qi fduri destinul, religia, dimpotrivS, considerd cd lumea este creati de o for!6 supranaturali, fiind guvernatd de aceasta, cd omul este o fiinld
nevolnlc5, la discre{ia divinitilii, cl orice efort intreprins pentru optimizarea vielii lui este inutil, intrucit
adevdiata fericire va'fi atinsd dupd moarte' Edificarea
noii societS{i presupune, aqadar, ca o premisi dar Si 9a
rezultat, formirea unei personalitS{i multilateral dezvoltate, emancipatd de orice prejudecdli religioase, fapt care
impune o intensi muncd educativS. ,,Va trebui' se spune
in Raportul prezentat la cel de-al XIII-lea Congres al
partidului, s5 fie intensificatd activitatea multilaterala de
iidi"uru a conqtiinlei socialiste, revolulionare a tuturor
oamenilor muncii, de combatere hotdrltd a diferitelor manifestdri Ei mentalitili obscurantiste, inapoiate despre
muncb qi viafi".
In viziunea partidului nostru, care se intemeiazi, pe
conceplia materialistd, omul nou,..cotrstructor al socialiscele r.nai
lnutui Ei comdnismului, trebuie 9i-9i in-suseascd.
povirtuti
dovedeascd
si
ale
cuceriri
Etiin{ei,
i""i"iui"
pasiune
prin
Ei iniiU"" qi morale, s6 se caracterizeze
drdzneal5 in acfiune, in gindire, in promovarea noului'
Asemenea trdsituri, Ei altele, sint denaturate sau anulate
chiar de conceplia religioasd, care determind efecte neg"ti"" ,tu ttn-ii'in raport cu indivizii, dar Ei pentru societate.
Formarea conEtiinlei noi' a personalitdlii multilaterale
u."-toc-iI]' p.o"""nt vielii social^e, in procesul construcliei
pentru
r""i"fi.t". fn practica vielii, in efortul desfiqurat
mai
tot
dau
igi
oamenii
sociale,
imoiinirea obiectivelor
religioase care pretrnd
ideilor
falsitatea
de
-,,1t '",*aunei lumi supranatura]",-? credrii universului
;;;i";i;
qi a dependenlei lui fala de for{ele divine'
Practica sociali nu este qi nu trebuie si fie insi singura Ecoali care si duc6 la'emanciparea omului de reiigi". S"f conducerea partidului se desfdqonlfl un larg
participe filozofia
fint educativ, Ia """" ,ittt chemate siarta
etc'
morala,
politica'
gtiin1a,
materialistS,
3B
BlBLIOGRAFIE
Directiuele Congresului, aL XIII-Iea aI Partidului Comunist Romdn cu priuire Ia dezuoltarea econotni.co-soci,ald. a Rontdniei tn
cincinalul 1986-1990 gi orientdrile de perspectiud. pind in anul
2000, Editura Politic6, Bucuregti, 1984, p. 17, 20, 24, bj.
NICOLAE CEAUSESCU
Ia cel de-at XIII-Iea Congres
- Raport
aI Partidului, Contuni,st Rorndn,
Editura PoliticS, Bucureqti, 198,1.
p. 56-70.
NICOLAE CEAU$ESCU
La Plenara comurtd. a Co- Cuuintare
mitetului Centrol al Partidului
Comunist Romdn si Consili.ului
Superior al Dezuoltdri.i. Economice gi Soci,ate a Romdniei,, 5 iulie
i979, in Romdni,a pe dtumul canstruiri.i, societd.iii socialiite multilat-eral deztsoltate, vo7. 18, Editura politicd, Bucureqti,
p. 3-92-394, sau in broqur5, Editura poiiticS, Bucureqti, 1979,
1979,
p. I6-18.
NICOLAE CEAUSESCU
7a Adunarea soletnnd a
- Cutstntare
Academiei Republici,i. sociali,ste
Romdnia, 11 iulie 198b, E{itura
Politicd, Bucuregti, 1985, p. Ll-12.
NIC_OLAE CEAUSESC,U
Ia Congresul ;tiinfei 9i
- Cuuintare
i,ryDdld.mintului, 28 noiembriLe,1985,
Editura politicd,'nu"ureqii,
1985. p. B-9.
NICOLAE CEAUSESCU
Ia Plenara Consiltutui Na- Cuuintare
din industrie,
lional al Oa.menilor Muncii
construcfii, transpor,16
turi, circul,alia mdrfurilor ;i finnnfe,
decembri" ig8n, Editura
Politicd, Buc,ure6ti, 1985, p. B, L7-24.
Di,n gindirea sociaT-politi,cd a presedintelui Romdniei Ni,colae
Ceau;escu, $tii,nfd"-progres-pctce, Editura politicd, Bucuresti, 198i,
p. 7-52.
F. ENGELS
in vol. K. Marx, F. Engels, Opere,
- Anti-Diihring,
vol. 20, Editura
P,oliticd, Bucuregti, 1964, p. 34-46.
F. ENGE^LS
naturii, in vol. K. Marx, F. Engels,
- Dialectica
O,pere, vol. 20,
Editura Politicd,' Bucuregti, 1964, p. b0Z-10S,
532-533,
551.
V. L LENIN
Materi,ali,sm gi empiriocriticism, in vol: Opere
complete, vol.-18, Editura Potiticd, Bucuregti, 1963, p. l2B-129.
Bi
bl i og raf ie f a cuI ta tivd
A9a$e1i1a
GHEORGHIU*
Contribulii ale presed.itt-
-,,$TEFAN
- gindirii,'
telui Nicolae
Ceaugescu la dezuoltarea
tura Politicd, Bucureqti, 1983, p. 248-268.
fi,Iozofice,' Edi_
Academia ,,STEFAN GHEORGHIU*
Ideologi.e ;i. contemporaneitote, Editura Pollticd, Buc,uregti, -1984, p. 1bb-182.
AI DEZVOLTARTI SO=
CIAI,E. CONCEPTIA PAR.TIDULUI COMUNIST ROMAN DESPRE ROLUL F'ORTELOR. DE PRODUCTIE
IN DINAMTCA SOCIEI]ATII SOCIALISTE, IN PER.FtrCTIONAR,EA, ORGANIZARII VIETII SOCIALE
F'ACTOR"II DETERMINANTI
ACI]LIN CAZACU
Planul temei
a)' Cauzele dinarnicii sociale. Raportul dintre forlele de produc-
iie ii relaliile rde pnoduc{ie. CriliLoa ooncerptiilorr burgheze i'deaiiste cu pr,ivire la dezvoltarea so,ci'ald, la dorlele ei mot ice
tr)'Dezvoltarea
Rolul esenlia} al fortelor de produc[ie in dezvoltarea soci6ld'
puternicd a forlelor de produclie, perfeclionar.ea
rel,aliilorr de produciie si sociale, factori fun'damentali ai victoriei socialisnnului in Romdnia, ai progresului qi bundstdrii
intregului popor
c)' Dialectica forielor si rela{iilor de produclie in etapa actualS
de dezvoltare a RomAniei. Conceptia P.C.R., a secretarului sbu
gener-al, tova'rdgul Nicolae Ceauqescu, despre rolul esen{ial .al
dezvoltdrii for{elor de prroduc{ie in fdurirea societ'5lii socialiste mul.tilateral dezvoltate Ei crearea condiliilor pentru trecerea la stadiul superior, al comunismului
Problematica dezvoltdrii sociale reprezintd una dintre
cele mai complexe laturi ale gindirii fiLozofice 9i socialpoiitice contemporane. In acelaqi timp, acest cadru -de
idei constituie terenul unor accentuate confruntdri Ei
dezbateri teoretice, ideologice. Impunindu-se tot mai mult
in peisajul curentelor qi orientdrilor filozofice, concep{ia
maierialist-dialectici qi istoricd despre dezvoltare este
erpresip generalizdri'i, ;tii'nfi.fi'ce a experienfiei' practi'ce, ct
azi" Edifi1rr:o"ntitoi reuotu[i,onare care strdbat Lumea de
.ur"u noii societdti socialiste a ldrgit considerabil cimpul
problematicii filozofice a dezvoltarii, oferind sursa reala
creaientru noi generalizdri teoretice, pentru dezvoltarea
viafd'
lume
despre
Ei
iour" a concepliei revolutionare
a) Cauzele dinamicii sociale. R'aportul dintre forfele--de
produclie qi relafiile de produc{ie. Critica concepfiilor
6u"gh.ie idealiste cu privire la dezvoltarea social6' la
forlele ei motrice
Conceptia materialist-dialectic6 qi istorici, abordlnd
i"
"hi;-;;ierminist
qi
i'storist problematica de ansamblu
40
,a vielii sociale, reliefeazii cu precddere procesualitatea,
,dinamismul societatii umane. Prin acest demers analitic
sint explicate cauzele obiective ale dinamicii sociale, caracterul legic necesar al acesteia. Elaborind Ei dezvoitind
'conceptul de formaliune social5, concepfia revolu{ionard
a clasei muncitoare aratd
pe baza cercetdrii istoriei
- profunde
,omenirii
cA izvoarele reale,
ale succesi.unii
,diferitelor- tipuri de orinduiri trebuie cdutate in modul
,rle produc[ie, care reprezinti unitatea dialecticd dintre
Jor[ele de produc[ie ;i rela[iile de productie. Forlele de
produclie cuprind, in interacliunea lor dinamic5, forla
de muncd (totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale
'oe care dispune omul, posibilitatea sa activd, utilizate in
procesul de producere a valorilor materiale si spirituale)
qi mijloacele de produc{ie (ansamblul mijloacelor de
;rnunci 9i obiectelor muncii utilizate in procesul de pro,duclie).
La rindul 1or, relaliile de produclie sint alcituite din
,raporturile ce se stabilesc intre oameni in procesul de
producfie, raporturi a cdror esenld este determinatd de
tela{iile de proprietate si care acoper5, de asemenea, sfera
schimbului de activitdli, repartilia Ei consumul produsu1ui social.
Concep{ia materialistd asupra istoriei aEazd. Ia baza
^explicirii evoluliei qi dezvoltdrii societdlii omeneqti schi.mbdrile care cnt" Iac in cadrul modului de productrde, aces'tea determinind mutalii in toate sferele si niveluriie forrna{iunii sociale, in structura grupald a societdtii, in caclnrl cornunit5lilor umane, in suprastructur5, in viala spirituirld gi tipul rlman de personalitate. Dacd vom pdtrunde
in mecanismul intern al moduiui de produclie, vom ob'serva.ce for{elor de produclie le revine rolul determinant,
'din caracterul gi nivelul acestora decurgind anumite moclalitdli de alcbtuire a relaliilor de produclie.
Dezvoltarea producliei incepe, de regul5, cu schimbdri in sinul forlelor de produclie Ei, cu precddere, in
uneltele de muncd, in mijloacele de produclie. Atita timp
.cit rela{iile de produc{ie gi
de pro- cele
- indeosebi
prietate corespund acestei tendi'nfe,
un rol stiele.joacd
rmulativ, propulsor. Cu timpul ins5, aceste relalii rdmin
in urma dezvoltdrii forlelor de producfie, devin o frind
lin calea ior. Ca atare, apare qi se dezvolti o contradic{ie
;adincd intre cele dou5 laturi a1e modului de productie,
4T
a cerei solutionare presupune renovarea relafiilor de
produc{ie sau inlocuirea lor cu altele noi, care si permitd, in continuare, dezvoltarea forlelor de producfie. ln
societSlile bazate pe exploatare, acest conflict are caracter antagonic, se manifesti sub forma luptei de clasd Ei
conduce, mai devreme sau mai tirziu, la revolulioltarea
intregului mod de produclie, a intregii societdfi. Ac{ioneaz6", astfel, Iegea concordan[ei, rela[iilor de producTie cu
caracterul ;i ni,uelul for[elor de produc[ie. Aceastd lege
obiectivd se manifestd qi in socialism, in virtutea acfiunii sale fiind necesari perfeclionarea. permanentd a reIaliilor de producfie, ca parte integrantd a procesului global de transformare revolu{ionard a societdlii, de inaintare continud spre comunism.
Dezvdluind ,,punctele nodale" ale dinamicii vielii sociale, situate in sfera modului de producfie, concep{ia
materialistd asupra istoriei eviden{iazii, deopotrivS, ansamblul interacliunilor existente in societate, dialectica
profundi a raporturilor dintre existenld gi conEtiin{d, dintre baza economicd qi suprastructurd, dintre factorii obiectivi Ei subiectivi. In acest fel, nereducind dinamismul soeial, in chip mecanic, doar la transformdriie din modul
de produclie, este pusd in lumini intreaga complexitate
a acestuia, intreaga relea de determindri Ei condilion6ri
care o caracterizeaz6.. Concep{ia materialismului dialectic Ei istoric ni se infSligeazi, deci, ca w model analitic
global at dinamici.i. ui.efi.i. 3oci,ale, care are puternice funclii explicative, marcate de abordarea gtiinlific5, in perspectiva determinismului istoric, a tuturor palierelor qi
sferelor forma{iunii sociale.
Pe baza analizei rolului deterr'ninant al modului de
produc{ie, a intregului sdu sistem de conexiuni, conceplia
noastrd despre societate ne apare ca teori'e cu caracter
;tiin[i.f ic dsupr a dezu oltd.rii. so ci.etd'lii', trecerii acesteia de
Ia stadii inferioare la stadii superioare, de la vechi Ia
nou. Ea se opune oriciror teorii care considerd ci dezvoltarea socialS ar fi rolul unor imprejurdri arbitrare,
al unor cauze exterioare sau de naturd pur subiectivd.
Desigur, specificitatea dezvoltdrii sociale constd in intervenlia factorilor umani subiectivi. Dar aceastd implicare
nu are un caracter arbitrar sau intimpldtor, ci se produce
in virtutea unor condifionlri obiective, a unor legdturi
legice, necesare.
Concepliile nemarxiste, antimarxiste qi antisocialiste
cu privire Ia dezvoltarea sociald accentueazS, intr-un fe1
sau altul qi cu nuantdri de pozilie, rolul factorilor subiectivi, aI ideilor in realizarea procesului istoric. De
aceea ele sint, in esen{d, tributare idealismului istoric.
Dar, dacd in concepliile mai vechi, orientarea idealistd
a fost explicit qi manifest formulatd, unele curente de
idei actuale sint mai ,rcodificate(, mai disimulate, incercind sd parS mai receptive la practica sociald, dar nerenunfind sI exacerbeze unul sau altul dintre factorii dezvoltdrii, acordind credit, in cele din urmi, celor care iqi
afld izvorul in raporturile intersubiective din societate
sau in sfera raporturilor secundare, derivate.
42
43
In genere, concepliile burgheze despre dezuoltare se
opun determi.ni,smului i.stori,c sau incearcd sd explice dezvoltarea in mod unilateral, apelind Ia una sau alta dintre
verigile determindrii (cea,,tehnologic5(', cea,,informafionald( etc.). De asemenea, unele dintre aceste concep{ii
sint vddit antisocialiste, postulind cd socialismul si capitalismul ar putea fi ,rconciliate(', ca sisteme social-politice nefiind expresii istorice ale dezvoltdrii, ci doar moduri organizalionale, depdqite prin apari{ia,,societdlii
postindustriale( (D. BeIl, H. Kahh, A. Touraine, A. Toffler) ; unele curente (J. J. Servan-Schreiber, F. Closet,
M. Mcluhan) postuleazS aparilia aEa-numitei ,,societdfi
informalionale(, altele vorbesc despre o ,rsocietate Etiinfificd( (P. Drucker, M. Poniatovski), de una ,,a servi.:iilor(( (A. Etzioni) sau a ,,convergenfei sistemelor((
(M. Duverger, J. EIIul, J. K. Gatbraittl etc.).
Desigur, peisajul curentelor gi ,confruntdrilor ideologice actuale privind dezvoltarea este deosebit de complex
Ei contradictoriu. In esen{i, ins5, orientdrile burgheze, au
citeva trdsdturi mai pronun{ate a1e acestora: incercarea
de substituire a conceptului insuqi de dezvoltare prin noliunile de schimbare, mutalie, transformare, evolu{ie ; reducerea dezvoltdrii Ia cregtere Ei, indeosebi, 1a creEterea
economicd ; negarea stadialitS{ii istorice Ei, in consecin!5,
a avansului istoric aI socialismului fali de capitalism ;
exagerarea determindrilor tehnologice gi gtiin{ifice, sub
impulsul revolu{iei tehnico-Etiinlifice contemporane ; postularea modelului capitalist al dezvoltirii, ca model universal-valabil ; negarea pesimist-istorici a perspectivelor
dezvoltArii.
Toate aceste trdsdturi teoretice Ei metodologice se regdsesc, in diferite ipostaze, Ia numeroEi ideologi burgheziE1e probeazl, in fond, atit incapacitatea gindirii reac{ionare de a gdsi explica{ii qtiinlifice la procese}e lumii con*
temporane, cit qi orientarea sa apologeticd qi conservato-'
ristd la adresa capitalismului. Ceea ce, mai departe, este
un simptom aI crizei profunde in care a intrat ideologia
burghe2d, laturd constitutivd a crizei generale de sistem
a capitalismului contemporan.
,rprimul act istoric este producerea mijloacelor necesare
pentru satisfacerea nevoilor de trai, producerea vietii rnateriale insdgi6', cum ardta Ma-rx.
Totodatd, instituirea producerii valorilor materiale Ei
spirituale, asigurarea continuitSlii qi saltului in procesul
istoric isi afld izvoarele in legirtura organicd. dintre forla
,tle muncd ;i, m.ijloacele de producfi,e, in sporirea' rolului
lor eficient, productiv. Accentuind asupra rolului esengial al forlelor de produc{ie, filozofia materi"alist-dialecticd Ei istoricd pdtrunde in analiza infrastructurilor obiec'tive ale societ5{ii omeneqti, dezghioaci elementele cele
,rnai profunde care dau temei existenlial
b) Rolul esenfial al forlelor de producfie in dezvo_ltarea
socialS. Dezvoltarea puternicd a forfelor de productieo
perfeclionarea relafiilor de produc{ie qi. sociale,- factori:
fundamentali ai victoriei socialismului in RomAnia' a$
progresului qi bunistdrii intregului popor
Elaborarea, dezvoltarea Ei aplicarea creatoare a con-'
cepliei materialiste asupra istoriei eviden{iazd tot mai
prbgnant rolul d.eci'siu pe care 1I joacd for[ele de produegfein ansamblul d.ezuottd'rii sociale' Aqa cum aprecia tovardEul Nicolae CeauEescu, secretarul general al partiduIui nostru, ,,istoria omenirii, deci 9i istoria poporului romdn, este iitoria dezvoltdrii forlelor de produc{ie si a
relaliilor sociale, istoria lqntelor de clasd, a luptelor im*
potriva asunririi si domina{iei strdine, pentru eliberare
nalionald gi dezvoltare de sine stltdtoare, istoria infruntdrii continue intre vechi qi nou('.
f'or{ele de productie se acumuleazd in societate ca
produs al activitdtii tuturor genera'iiilor anterioare' Fiecare noud generalie preia 9i dezvoltd forleie ,productivE
existente, asigurind continuitatea procesului istoric, ac*
lionind in coiditii determinate. Avind in vedere alcdtui*
rea, structura forlelor de producfie, ele cuprind elementele cele mai dinamice ale intregului mod de produc{ie"
in care se concentreazd cunoaqterea umand, stiinla qi tehnologia, resursele de creativitate qi de sporire a productivit;tii muncii de care dispune societatea. Este vorba"
in spe{d, de forla umand a muncii, de om, care este creatorul intregii avuiii materiale din societate 9i, deopotrivd, al propriei sale esen{e, aI ansamblului relaliilor sociale. AEi cum prima premisd a societd{ii ,umale, indifcrent de forma ei, este existen{a oamenilor ca atare-'
44
dinamism vie-
Ei
-{ii sociale, asigurind continuitatea producerii
gi reproducerii acesteia. In acelagi timp, aceastd viziune demonstreaz[ caracterul legic necesar al intregii relele de determindri ale ansamblului social, pornind de Ia rolul pro'pulsiv pe care il joacd for{e1e productive. Pe baza analizei istorice, a cauzelor gi factorilor care ac{ioneazd in
:societate, a interdependenlei ior dialectice, conceptia re-
wolulionard despre lume qi via{d aratd cb socialismul este
un produs legic-obiectiv qi istoriceqte necesar al dezvoltdrii societSfii, al rolului jucat de for{ele de produc{ie in
raporturile lor complexe cu relaliile de produclie qi, in
'ansamblu, al transformdrilor revolu{ionare care se produc
in modul de produclie.
Acumularea experienlei revolu{ionare in lara noastrd, procesul revolulionar a1 trecerii la edificarea socialismului constituie rezultatul istoric al modului ln care
s-au nSscut, au evoluat qi s-au solu{ionat contradicliile
spccifice regimului burghezo-rnoEieresc, pe mdsurd ce s-a
rnatut'izat conqtiinla de sine Ei organizarea politicA a clasei muncitoare, a celorlalte forle sociale interesate in asigurarea progresului societ5lii romAneqti. Totodatd, in procesul revoluiionar neintrerupt de edificare a noii societd!i, pornind de 1a cunoagterea rolului pe care il joacd
fortele de produclie in dezvoltarea sociald, partidul nostru a pus gi -pune un accent deosebit pe continua lor
sporire qi modernizare, in strinsd legiturd cu perfecfionarea relaliilor de produclie qi sociale, cu intreaga organizare a societd{ii noastre.
Ardtind c5, in cei peste 40 de ani care au trecut de
la victoria revoluliei de eliberare sociald qi nalionald,
antifascistd Ei antiimperialist5, lara noastri a parcurs
mai multe etape iptorice, transformindu-se dintr-o lard
45
agrare intr-o lari socialistd industrial-agrard, cu o industrle puternicd, moderni gi o agriculturS in plind dezvoltare, tovardEul Nicolae Ceaugescu aprecia cd aceasta se
datoreEte muncii eroice a intregului popor, dezvoltdrii
puternice a forlelor de produclie, fduririi noilor relalii
de produclie Ei sociale de tip socialist.
ln Romdnia burghezo-moqiereasc5' utilizarea forlei de
muncd era grevatd de multiple contradicfii qi dispropormunci lucra in
lii cronice i 7\o7o din populalia aptdindeindustrie
agriculturd, iar populalia ocupatd
9i conteritoriu
in
Repartizarea
8,5o7s.
doar
struclii reprezenta
ungi
a forlelor de produc{ie se caracteriza
- in condiliile
forlei de
prin concentrarea
economii slab dezvoltate
muncd din industrie doar -in citeva oraqe (Ease centre urbane delineau 7\a/o din produclia industriald totalS). Gradul de calificare Ei structura pregdtirii for{ei de muncd
la nivelul mijloacelor de
erau inapoiate, dupd cum
foarte mari fatd de
decalaje
produc{ie
se lnregistrau
ilte 15ri, -predominind aceiaEi indicatori ai slabei dezvoltdri de ansamblu.
Pornindu-se de la o astfel de situalie, in anii revoluliei Ei construc{iei socialiste s-au pus complexe -probleme privind sporirea gradului de ocupare qi folosire -a
forlei de muttce, repartlzarea armonioasi a forlelo1 de
produc{ie pe ramuri-(in condiliile trecerii la industrializarea sociiiisti a 15rii) Ei in teritoriu' creqterea gradului
de calificare a.forlei de munc5, modernizarea suslinutd
a bazei tehnico-materiale a societSlii. Industria a devenit factorul dinamizator al intregii economii nafionale,
produclia industrial5 a firii noastre fiind in 1984 de
peste fbO ori mai mare comparativ cu 1945' ln aceeaqi
perioadd, produclia agricold a crescut de aproape 7 ori'
Urmdrindu-se cu consecventS amplasarea armonioasd in
teritoriu a noilor forte de produc{ie s-a asigurat, treptat,
reducerea decalajului dintre diferite zone' apropierea nivelurilor lor "de dezvoltare multilaterald, creEterea producliei pe locuitor. AEa cum ardta secretarul general al
partidului, ,,Ca rezultat al marilor realizdri oblinute in
dezvoltarea forlelor de producfie, al creqterii suslinute
a poten{ialului economic, ardta secretarul general al
partidului, produsul social va fi, in 1985, cu 25 la suti
mai mare decit in 1980, realizindu-se un ritm de dezvoltarc anual de circa 5 la sutd. A crescut puternic bo46
gdlia nalionald. Mijloacele fixe vor fi in 1985 de
2 860
miliarde lei(.
Este de observat cd, pe baza acumuldrilor cantitative
realizate, economia nalionald a cunoscut o creqtere care
ii permite sd piEeascS hotdrit pe coordonatele saltului
calitativ, ale eficienlei gi dezvoltdrii intensive, toate aces-
tea constituind opliuni principale in cincinalul care a
trecut, precum Ei in cincinalul 1986-1990 Ei, mai departe,
in deceniul urmdtor,
Perioada cea rnai. rodnicd a dezuoltdrii, forlelor de
produclie se inregistreazd. dupd. 7965, anul celui de-al
IX-Iea Congres al partidului. ln cele peste doui decenii
care au trecut de atunci, asigurarea unei corela{ii cit mai
armonioase intre toate componentele for{elor de produclie s-a realizat in condiliile efortului progresiv de modernizare Ei perfeclionare a acestora, pe baza qtiinlei qi
tehnicii celei mai avansate, astfel lncit sd se asigure o
inaltd valorificare a potenlialului productiv al societd{ii
noastre. Accentul deosebit care s-a pus Ei se pune, in
ultimii ani, pe calitate gi eficienld se reflectd, cu precSdere, in volumul gi structura for{elor de produclie, in
creEterea numerici si a gradului de calificare a forlei de
muncd, in modernizarea accentuatd a mijloacelor de produclie.
Abordind realist, cu o temeinicS stdpinire a mijloace-
ior analizei Etiinfifice, problemele dezvoltdrii forlelor de
producfie, partidul nostru s-a preocupat Ei se preocupS
de studierea atentd a contradicfiilor, decalajelor Ei dis-
proportiilor care se mai manifestd intre diferite ramuri gi
domenii, intre forlele Ei rela{iile de producfie, intre industrie qi agriculturd, intre alte sectoare, astfel incit si
se asigure solulionarea 1or, promovarea noului, dezvoltarea echilibratd a intregii economii nalionale.
Dezvoltarea impetuoasd a for{elor de produclie in anii
edificdrii socialiste constituie izuorul progresului. qi bundstdrii intregului popor, factorul de baz6, aI infdptuirii programelor de ridicare continud a nivelului de trai material qi spiritual al poporului, lelul suprem al politicii partidului, esenla societdlii socialiste. Asigurarea unui uolum ridicat, a unei structuri, rnoderne qi a unei distribugii
ra!,ionale in teritoriu a fortelor de produclie constituie
temeiul obiectiv pentru sporirea retribuliei reale, imbu-
ndtilirea prelurilor si asezarea lor pe principii econornice, alocarea unor importante sume pentru cheltuieli
47
sbcial-culturale,.sporirea volumului de mdrfuri Ei a prestirilor de servicii cdtre populafie, dezvoltarea construc*
liei de locuinle si obiective social-culturale, cresterea nivelului de pregdtire sociald Ei culturald a populaliei, fdurirea unei bogate vieli spirituale.
c) Dialectica fortelor qi relaliilor de producfie in etapa
actual5 de dezvoltare a RornAniei. Concepfia P.C.R., a,
secretarului sdu general, tovariqul Nicolae Ceauqescu.
despre rolul esenlial al dezvoltdrii for{elor de produc*fie in fdurirea societdlii socialiste multilateral dezvoltate
$i crearea condifiilor pentru trecerea la stadiul superior"
al cornunismuXui
asigurd dinamismul accentuat al intregului mod de pro-.
duclie socialist, valorificarea superioard a poten{iaiuiui
-.du specific. pentru dezvoltarea de ansamblu a intregii;
noastre societSli.
Accentuarea dezuoltd.rii i,ntensi,ue a for[elor cle pro-"
duc[ie devine, in cadrul dialecticii profunde a moctului
cie produclie, o cerinld primordiald gi o opliune politicd
prioritard. Continuindu-se experien{a acumulatd gi adop*
tindu-se noi strategii poiitice, in cincinalul 1986-1990"
ca qi in perspectiva anului 2000, va avea loc accentuarea,
rolului factcrilor caiitativi ai dezvoltirii for{elor de pro-duclie, pe baza afirm6rii noii revolulii tehnico-gtiinfifice,
cibernetizdrii, automatizdrii gi robotizdrii producliei, in-troducerii masive a progresului tehnic in toate ramurile,
cle activitate.
Trecei"ea de la dezvotrtarea extensivd la cea intensir'i.
a forlelor de produc{ie marcheazd o mutalie substantiald
in dinamica de ansamblu a modului de produclie, asigurlnd preponderenla factorilor de eficienld superioari, care
si permitd valorificarea plenard a avantajelor orinciuirii
sociaiiste qi crearea condi{iilor obiective pentru inaintalea spre comunism. Atingerea uno4 valori superioare Ia
indicatorii de eficienld presupune nu numai asigurarea
premiselor fizice aie fortelor de produclie, ci Ei sporirea:
rolului factorului uman, r'ealizarea unei structuri-si calitAli noi a forfei de mr.rnc5, creEterea puternice a productivitd{ii, a intregii activitdli. Dupd cum ardta secretarul general al partiduiui in Cuvintare la plenara din
decembrie 1985, ,,numai prin folosirea, indeosebi, a inteiigcnlei, a spiritului de rdspundere, de organizare si prin
rnodernizarea a ceea ce avem putem si oblinem o cregtere puternicd a producliei, a eficienlei economice, a
productivitdlii in general, a intregii noastre activitdli(6"
Realizarea unei corela{ii ctt mui strinse intre toate
componentele f orlelor proiLuctiue, cu precddere intre voiumul Ei structura fondurilor fixe si baza enerpletici si de
materii prime. in contextul hotdririlor celui de-al XIIi-lea
Congres aI partidului, al Programului-directivd de cer-cetare gi dezvoltare in domeniul energiei pe perioada
Intreaga conceplie ;i acliune politicd desfdquratS de.
partid, sub impulsul gindirii gi activiti{ii creatoare a to*vardqului Nicolae Ceauqescu, porneEte de la analiza dia-lecticii globale a procesul.ui de fiurire a societSlii sociaiiste multilateral dezvoltate. In acest cadru se inscrie qi
abordarea problemelor raportului dintre for{ele qi rela*
{iile de produc{ie in etapa actuald gi in perspectivd. Principalele aspecte ale dialecticii acestui raport se referd la
citeva direclii si anume :
Manifestareq Ttnor contradic{i.i, intre niuelul de dezuoltare si gradut de mod|rnizare a for[etor de produc[ie
gi rela[iile de producgie ,.si sociale, acestea avind c]'
anumitd tendinld de rdminere in urmd. Solulionarea
acestei contradiclii presupune realizarea unei concordan{e
cit mai depline intre cele doud laturi, perfeclionarea continud a rela.liilor de produclie, a formelor de conducere'
si planificare, a modalitd{ilor de participare a maseior 1a
conducerea tuturor sectoarelor de activitate. In ultimii:
a.ni s-au adoptat mdsuri eficiente pentru intdrirea proprietdlii socialiste de stat qi cooperatiste, pentru organizarea superioari a muncii in industrie ;i agricultur'A, in
ioate sectoarele. Noul mecanism economico-financiar, tre-'
cerea Ia autoconducerea Ei autogestiunea muncitoreascd,,
cregterea rdspunderii colectivelor de oameni ai muncii pentru gospoddrirea judicioasd a mijloacelor de producfie,
precum si alte mdsuri contribuie 1a perfec{ionarea con*
tinud a rela{iilor de produc{ie, la imbinarea lor tot mai
armonioasd cu forlele de produc{ie. In acest cadru se
cresterea si modernizarea bazei proprii de materii prime
urmeaz6. sd se realizeze in condiliile sporirii, pind ia
.ca 700/s, a graduiui de valorificare a materiilor prime"
materialelor, combustibililor qi energiei. in acest fel se vor
crea condilii superioare pentru accentuarea rolului dina--
48
49
1981-1990 9i orientdrile principale pind in anul
2000"
mizator aI forlelor de produclie in ansamblul economiei
nalionale.
Infdptuirea cu succes a noii. reuolu[ii ograre presupune modernizarea accentuatd a bazei tehnico-materiale
a agriculturii, organizarea superioard. a muncii, transformarea generald a modului de viald gi a nivelului de conEtiinld a ldrdnimii, perfeclionarea relaliilor de produclie
din sfera agriculturii, apropierea treptatd a acestei ramuri de caracteristicile activitS{ii industriale. Noua revolu{ie agrard va contribui la realizarea unei concordan{e
cit mai depline intre forlele gi rela{iile de produclie din
cele doud ramuri de bazd ale economiei
industr:ia Ei
agricultura. Totodatd, creEterea producliei -agricole Ei per-
feclionarea schimbului de activitdli intre industrie Ei
agriculturi, intre sat qi oraE, vor crea condilii superioare
pentru satisfacerea deplini a cerin{elor de consum ale
populaliei, pentru sporirea considerabili a rolului agriculturii in progresul de ansamblu al societdlii noastre.
Ridi.carea ni.^elului de pregd.tire profesionald $i poIitico-i,deologicd a tuturor oameni,lor muncii va reprezenta
un proces cu rol esenlial in sporirea potenliaiului uman
al forlelor de producfie, in crearea condiliilor superioare
pentru imbinarea mai armonioasd a acestora cu relaliile
secretarul general al
de produclie. ,,Socialismul
- ardta
partidului nostru in Cuvintare
Ia Congresul Etiin-tei gi
11 construim cu oamenii Ei pentru oainvdtdmintului
meni. De aceea- trebuie sd facem totul pentru ridicarea
continud a pregitirii lor profesionale gi tehnice, a uivelului general de conEtiinld revolulionard, socialist6".
Pregdtirea qi perfeclionarea forlei de muncd, in strinsd
legdturd cu necesarul de cadre Ei cu cerin{ele tehnigo:
qtiinlifice ale fiecdrei ramuri de activitate va contribui
la afirmarea qi mai puternicd a factorului uman in ansamblul activitSlii productive qi sociale' la amplificarea
acliunii resurselor intensive ale dezvoltdrii economice qi
sociale a {drii.
Perfec[ionarea gt func[ionarea i'n cele mai bune
cond.i.fii
a noului n'Lecandrfir
economico-fi,nanciar repre-
zintd o cerin!6 esenliali a intdririi relaliilor de produc!ie, a proprietd{ii socialiste asupra mijloacelor Ae pf9duclie. Pe aceastd bazd are loc, de asemenea' repartilia
produsului social gi a venitului nalional pe principii socialiste de echitate Ei dreptate sociald, in raport cu munca
fiecdruia. Aqezarea intregii activitS!i economico-sociale
pe principiile autoconducerii qi autogestiunii va contri50
l.lui la creEterea rispunderii fiecdrui colectiv de oameni
iri muncii, a adundrilor generale Ei a consiliilor de conducere in stabilirea Ei realizarea planului. In acest fel,
1:erfeclionarea reialiilor de produclie se imbini cu adin-
cirea democraliei muncitoregti, revolulionare, dezvoltindu-se un sistem unitar aI activitdlii economice qi sociale,
caracterizat prin afirmarea tot mai puternici a tendin{elor gi legitdlilor obiective ale modului de produclie sociali st.
in ansamblui determinatiilor si caracteristicilor lor,
raporturile dialectice dintre forlele Ei relaliile de produclie constituie baza obiectivi pentru elaborarea qi finalizarea strategiilor de dezvoltare economicd gi sociali a
!6rii noastre in viitor. @onceplia partidului nostru, a
:ecretarului sdu general, tovarSgui Nicolae Ceauqescu, privind rolul esenlial al forlelor de produc{ie in progresul
multiiateral ai {drii noastre pe calea socialismului Ei co*
munismului, in strinsd legiturd cu ansambiul rela{iilor
de produc{ie Ei sociale, porneqte de la cerinlele valorificdrii superioare a avantajelor pe care ie oferd modul de
produc{ie socialist in infdptuirea procesului revolulionar
nelntrerupt din patria noastrd. Aceastd conceplie, deter*
ministd in esen{a ei, bazatl pe tezele fundamentale a1e
filozofiei materialist-dialectice Ei istorice, se dezvoltd gi
se aplicd in mod creator, in legdturd cu particularitdlile
concret-istorice ale procesului revolu{ionar din {ara noastrd, cu perspectivele acestuia in condiliile fduririi societdlii socialiste multilateral dezvoltate Ei inaintdrii neabdtr-rto a Romdniei spre comunism.
BIBLIOGR AFIE
Ia cel de-al XIII-Iea Congres
- Raport
Editura Politicd, Bucureqti, 1984"
al Fartidului Comunist Romdn,
NICOLAE CEAUSESCU
tt. 8-32.
cu priuire la stadiul actual
NICOLAE CEAUSESCU
- inErpunere
aL edilicdrii, sociali,smului,
$ara noastrd, Ia problem,ele teore'
tice, ideologice gi acti,rsitatea politicd., educatiud. a partidului., prezentatil la plenara ldrgitd a eomitetului Central aI Partidului
Comunist Romin
1982, in Romdnia pe drutnul con'
- I iunie
multilateral dezt:oltate, vol. 24, Edistruirii societdli,i socialiste
tura Politicd, Bucure$ti, 1983, p. 6-9, 16-24, sau in broqur5,
Editura Politic6, Bucureqti, 7982, p. B-11, 16-31.
Ia marea adunare ltopuNICOLAE CEAU$ESCU
- Cuuintare
lard. cetdfeneascd. di,n Capi,tald.
15 rrartie 1985, Editura Politicd, Bucureqti, 1985, p. 14-16, 20-21.
51
Cuuintare la Plenaro Comitetul,ui'
NICOLAE CEAUSESCU
{}entral aI PartiCului ComunLst
Rorndn, 13 noiembrje 1985, Editura Politicb, Bucureqti, 1985, p. 8-16.
NICOLAE CEAUSESCU
la Congresul $tiint/ei. Si
- Cuuintare
inudid.mintului, 28 noiembrie
1985, Editura Politicd, Bucure$ti,
1985, p. B-12. 'l5.
NICOLAE CEAU,SESCU
Ia Plenctra Consiliului Na- Cut;intare
din industrie, construclii, transporlional aL Oamenilor Muncii
turi, circwlaiia mdrfwLlor ;i finanle, 16 decembrie '1985, Editura
Poiitica, Bu,cureEti, 198i, p. 13-18.
Din gindirea f ilozoficd a Pre$edintelui Romdni,ei, Nicolae
Ceaupescu. Concepfia materialist-dialecticd., baza ideologicd a 1toIiticiL 9i actiuitdfii Partidului Comunist Romdn, Editura Politicd,
Eucureqti, 1981, p. 54-57.
Din gindirea filozoficd. a presedintelui Romdniei., Nicolae
Ceau;escu. Dial.ectica edificdri,i societ(tfii socialiste rnultilateral
rlezxoltote, Editura Politicd, Bucuresti, 1982, p. 91*102.
K. MARX, F. ENGELS Ideologlia germand, in vol. I{. Nlarx,
PoliticS, Bucuresti, 1958, p. 70-80.
F. Enge'ls, Opere, vol. 3, Editura
l(. MARX - Contributi,i Ia criti'ca economi'ei, poli'tice. PreIatd,
in vol. K. Marx, tr. Engels, Opere, vol. 3, Editura Poiiticd, tsucu-
resti,
1958.
p. 575-577.
I)IiOGNES{JL SOCIAL. LEGITA.TEA SIJCCESIUNII
I|OIiMATIUNILOR SOCIALE gI INEVITABILITATEA
SOCIALISMUI,UI. DOCU1VXENTELE PABTIDULUI COMT]I{IS'F ROMAN OESFRE CARACTERISTICILE PROGRESUI"UI tr}T CONDITIILE SOCIALISMULUI. CRI'TTCA CONCEFTIILOR AhIT'ICOMUNISTE CU PRIVIRE
I"A A9A-ZISA CR,IZA A SOCIALISMULUI
CONSTANTIN BORGEANU
PlanuL temei
jstoriei si a progresuiui istoric in concepqi viald a partidului nostr-u"
Crileriile progresului social. ldeea de 'progres in dezbaterile
rr) Problema scn,sului
tia revolutionard
despre lume
contemporane
b) Succesiunea legicd a formatlu,nilor sociale, direclie fundarnenlalir . a progresulu,i istoric. istoria multimilenard a poporului
lomAn
- ilu.strare concl,uden,td a legitd{ilor obiective aie pro-'
gresului
<')
s,ocial
Nt'<'ositiltt'a obiectivd
a socialismului, expresie a legitdlii pro-
gresului social. Critica concepfiilor anticomuniste cu privire
la asa-zisa crizd a so,cialismului. Documentele p.C.R. despre.
caracteristicile progresului social in condi{iile sociaLismului..
:
Problema dacd istoria are un sens sau nu, dace nazuintele oamenilor spre un viitor mai bun au temei, cu alte
cuvinte, dacd existd o tendinld obiectivd de progres se
dovedegte a fi de o actualitate arzdtoare. Ea se implete;te
sl.l'il'rs cu problematica procesului revolutionar in diverse
fdli, cu problematica reaHzArii unei societSli superioare,
mai drepte gi mai Llmane, a unei noi ordini economice si
politice internafionale, cu problematica rdzboiului qi pdcii,
tr viitorului gi speranlelor omenirii.
a) Problema sensului istoriei qi a progresului istoric in
concepfia revolufionari despre lurne qi via!6 a partidului nostru. Criteriile progresului social. Ideea de progres
in dezbaterile
conternporane
Ideea de progres s-a afirmat incd in perioada revolutiiior burghezo-democratice, a luptei impotriva rela{iilor
feudale, a universului ppiritual medieval dominat de re53
progresului acestora.
^ F,olul for{elor de produclie in progresul societilii-rezultd pregnant din analiza istoriei poporului romAn' Sintetizind lnvdldmintele acestei bogate istorii, tovardqul
Nicolae CeauEescu ardta : ,rEste un adevdr istoric bine
cunoscut, subiiniat qi de conceplia materialismului dialectic Ei istoric, cd societatea a progresat pe baza a ceea
ce a creat mai bun omenirea de-a lungul mileniilor in
domeniul forlelor de produc{ie. Aceasti moqtenire a trecutului a fost preluati qi dezvoltatd, intr-o formi sau
alta, de generaliile care s-au succedat in istorie; aceasta
a stat .iI" brrn dezvoltdrii poporului nostru(('
Dar nu intotdeauna un fenomen care contribuie la
dezvoltarea forlelor de produclie este progresist' De asemenea, pot exiita tdri in care se instaureazd o noui for-
rna{iune sociald si care sd aibd temporar un nivel mai
scdzut de dezvoltare- a for{elor de produc{ie decit
ldri in
care se menline vechea orinduire. Nivelul de dezvoltare
mai inalt al for{elor de produclie intr-o anumitd. tarl
nu poate duce automat la aprecierea cd aceasta se afld
pe o treaptd mai avansatd a progresului istoric decit alta
cu forle de produclie mai putin dezvoltate. Forlele cle
produc{ie reprezinti criteriul fundamental pentru apre_
cierea progresu).ui in istorie numai in legdturd o"g"rri"i
cu relaliile de producfie. Formaliunea so-ciale nouE este
progresistd prin posibilitdfile pe care noile relalii de
produclie le oferd pentru dezvoltarea forlelor de produc_!ie, chiar dacd aceste posibilitdli
treptei
- datoritd
de la care se pornegte, greutdlilor inceputului
sau uitor
imprejurdri
n-au putut fi intru totul realizate. De ase- noliunea
menea. insdsi
de forle de produclie nu rdmine
aceeasi. In, legdturd organicd cu relatiile de produc{ie,
cu ansamblul dezvoltdrii sociale, aI culturii, noiiunea cle
for[e d.e produc{ie capdtd elemente noi sau presupune
o relalie deosebitd intre elementele care o ilcdtrii"rc.
Formula dupd care dezvoltarea forlelor de produclie
constituie criteriul principal al progresului social nu are
nimic comun cu diversele teoiii frecvente in gindirea
social-economic5 contemporand care incearcd rA defineascd stadiile dezvoltdrii exclusiv prin nivelul producliei mdsurat prin venitul nalional pe cap de lbcuitor,
fdcind abstraclie de relaliile de produc{ie, de cadrul social-economic; o asemenea inteipretare monolineard a
istoriei, ingust reconomistd Ei tehnicistd, nu are nimic comun cu gindirea marxistd.
Un aspect important al dialecticii progresului istoric
privegte progresul ;i regresuL Analiza -prdlresului social
dovedegJe cd acesta nu se desfdsoard in mod automat,
ljnear. In opozilie cu evolulionismul plat, curent in ginl
direa secoluiui al 19-1ea, care atribuia progresului-un
caracter continuu, lipsit de zig-zaguri, de contradiclii, de
intreruperi in dezvoltare, conceplia materialist-istoricd
degpre progresul social insistd tocmai asupra contradictiilor progresului, asupra dezvoltdrii gi iezolvdrii lor.
Progresul istoric este rezultatul luptei dintre forlele inaintate qi cele conservatoare, retrograde. In aceste imprejurdri, uneori forlele retrograde pot determina perioade
de stagnare sau chiar un regres temporar in dezvoltarea
istoric5. Dezvoltarea progresistd, ascendentd a societdlii
tumane este de aceea incompatibitd cu incadrarea intr-o
54
55
Iipie si obscurantism. Aceastd idee s-a format in cadrul
uiui iistem de valori, sintetizind intreaga experienld istoricd a omenirii gi constituind, de aceea' o matrice a intregii dezvoltiri ulterioare a civilizaliei.
Reprezentind un moment calitativ nou in istoria gindirii, concep{ia materia}isti asupra istoriei oferA premisele unei teorii Etiinlifice asupra progresului social,
eviclenliind existen{a unor criterii obiective a1e progresului, pornind de Ia inlelegerea determindrii de ultimI
instantd a fenomenelor sociale de cdtre modul de produclie a bunurilor materiale, de Ia succesiunea modurilor de producfie, a forma{iunilor sociale' care poate fi
sesizati, ln forme diverse, in istoria diferitelor popoare,
in istoria umanitdlii.
Cercetareadeterminjstdarelaliilordintrediferitele
elemente ale vielii sociale in dinamica lor permite considerarea societSlii ca un sistem, concretizat in categoria
d,e formafiune soci,ald.. In cadrul unui asemenea sistem,
dialectica' produc{iei, economiei 9i suprastructurii duce
la inlelegeiea istoriei ca succesiune a formaliunilor soorientat, caracteriza,t prin continuitate qi
.iui",'"u!to."t
'Fi""ut"
formaiiune Soclale leprezinti o .n9u1
i.eiitt".
trEaptd a progresului omenirii. Criteriul fundamental al
acesiui ptog."i iI reprezintd dezvoltarea forlelor de prociuclie. breina cadrul de dezvoltare a relaliilor de-produclie, forlele de produclie influ-en{eaz^ direct sau indirect
qi celelalte domenii ale vielii sociale, cteeaz6' premisele
scheme simplistd, artificialS. ln{elegerea progresului real
al societi{ii presupune luarea in considerare a zig-zaglt-
dezvoltarea dcesteia, studierea esen{ei ei complexe si contradictorii. Atita timp cit societatea se dezvoltb in conditiile exploatSrii omului de cdtre om, progresul are un caracter profund antagonist'
Dialectica progresului Ei regresului exprimi raporturile dintre dezvol"tarea diferitelor domenii ale vielii sociale, dintre dezvoltarea diferitelor ldri qi popoare' Proprietatea privatd asupra mijloacelor de produc{ie- genereare caracterul precumpdnitor spontan al proceselor sociale. De aceea, dezvoltarea pe diferite linii nu este i'tt"monioasd, convergentd. Progr-esul unor ramuri,economice
nu este totdeauna intovdrdEit de progresul altora'- Progrerul economic este adesea insolit de fenomene de resau cultural'
!t"t p" tdrim Politiccele
mai pregnante prin' care se exformele
din
Una
a1- piogrutului in formaliu'
prima caracterul antagonist
-capitalism, este dez"indeosebi-in
.iit"
qi
profund inegala a acestuia' Progresul industriei
;;t";;;"xptoatatoare,
a fost realizat
;i;;ti""iput"1" 6ti "capitaliste- dezvoltate
T)ezvolpopoars'
altor
multor
;; t;;;^ muncii'9i avuliei
Franla
Anglia,
in
capitalismului
a
rapidd
i*"" t"txiv
a numeroase teii ,itu- leri este' legatd de expioatarea ascunsd,
ignorati
;it"rii "bfoniuf". Isioria Africii, adesea existau state
afrimediu
itt
araii
sau denaturatS,
".tr.ti
"e
diq punctul de vedere al
;;;" F deplin comparabil"
de civilizafi" "u statele europene' Stagnarea
"i"-r,ii"i
regresul acestor state se datoreste in prlmul
sau chiar
";;i;"ia1"ismului.
Gradu} inalt de dezvoltare indus;i"d
compleiri"ta airrt.-o serie de liri capitaliste qi-adeavut
de
milioane
a
zeci
sciavi
in
rnentul in transfor-utuu
a
jn
qi-inculturd
mizerie
in menfine-rea
LaAmerica
Africa'
""gti
"tti"ani,
Asia,
,marii mase a popula{iei din
ii"a,-i"-""t"rniirrnruu'chiar a unor populalii illfg] ?::
dln
dintre grupul de {dri rapitaliste inaintatecondczvoltate
slab
"utujt-ttde vedere
si tdrile
orr.r"t
-Ji" eionomic negative
cele mai caracteristrisiturile
ffi;; ;;;
caPitalismului.
ale
tice
'--*C;;;"ptiile burgheze clespre. progres social trebuie
.considerate in ans-amblul miqcdril social-economice gecum se manifestS ea in
;;;;i; ; societilii capitaliste, aEa
'A'i""rru tiute ale tu#ii. Oaaia iu asculirea antagonisme1or sociaie ale capitalismului, cu intensificarea reactrunu
p"fiti* qi iaeologile, in gindirea filozofici Ei sociald bur-
rilor ln
56
ghezh apar note pesimiste, o viziune sumbrd asupra umanitalii qi viitorului ei, ceea ce duce la abandonarea ideii
de progres, ia atacuri virulente Ia adresa acesteia.
Aceastd situa{ie a deschis o profundd r:rizd a valorilor in societatea burghez6 contemporand
criz\, Iarg
recunoscutd de pe cele mai diverse pozi{ii ideologice.
in
cadru1 acestei crize se inscriu si anumite orientdri privind ideea de progres ;i dezvoltare.
In primele decenii dupi cel de-al doilea rizboi mon,dial, miqcarea relativ rapidd a economiilor {Srilor capitaliste dezvoltate, progresele spectaculare din qtiinld Ei
tehnicd au contribuit la afirmarea in gindirea social-economicd din aceste tdri a conceptului de dezuoltare. ldeea
cie progres rdminea proscrisd mai ales cd ea era legati.
,de un ansamblu de miEcdri sociale indreptate impotriva
sistemului capitalist ; conceptul de dezvoltare, deEi deiimitat cu grijd de cel de progres, ca referiudu-se in
csenld la aspectele economice gi tehnice qi ca atare fiind
susceptibil de o analizd riguroasd, matematicS, tindea
insi sd ocupe locul de idee-ghid pe care I-a ocupat in
'trccut ideea de progres. Strins legatd de teoriile ,,socie.tdfii industriale( si
de consum", ideea de dez'voltare, de creqtere,,societdfii
continuS, nelimitatd economico-tehnicd, era vehiculatd ca un rispuns infailibil la ansamblul
problemelor care stdteau ln fala omenirii.
Euforia in jurul ideii de dezvoltare ca panaceu a durat insd doar un sfert de secol Ei in unele ldri mult mai
pu{in. Concep{iile apologetice care celebreazd virtulile
capitalismului ca sistem care ar asigura o dezvoltare
cconomicd rapidd gi ca urmare ar determina si solufional'ca optimald a celorlalte probleme sociale sint inci
larg difuzate gi azi in Occident. Forla lor de persuasiune
ir devenit ins6 din ce in ce mai redusS. Agravarea difir:ult5{i1or sistemului capitalist, ansamblul de crize economice, comerciale, valutare, energetice care au zguduit
puternic sistemul, indeosebi in ultimul deceniu, au generat ingrijorare, pesimism, neincredere in virtulile dezvoltdrii insdEi. ln acest sens, unii autori occidentali, fiIozofi, economiEti, sociologi vorbesc azi despre ,,cadavrul
incd proaspit al conceptului de dezvoltare(', despre ner-esitatea unei ,,asceze conceptuale( care si inlSture uzajul liric, nedeterminat al unor idei ca dezvoltare, creqtere, progres, ba, chiar, despre faptul ci a construi oraEe
tot mai vaste, a instrui qi a lngriji tot mai mult ar an;trena reac{ii fatale inverse, tragice, asemdndtoare celor
57
o expresie simplificati, monolineard,.pri"apatat
de diversitatea, de-dialectica ei complexd' O
vind istoria
asemenea sch,emd presupunea doar trecerea obligatorie
prin cinci stadii
comuna primitivd, selavagismul, feuignorind partiqi soclalismul
capitalismul
dalismul,
cularitdlile dezvoltdrii fiecirui popor' -,
dupd cum prevdzuse incd la timpul sdt-l
Istoria
s-a dovedit insd diversd' mai variatd decit scheMarx
mele. -Analiza concretd a istoriei popoarelor a arbtat cl
schema respectivd trebuie amendatd cel pulin cu citeva
idei :
Numdrul formatiunilor sociale nu se reduce la
cinci. Astfel, incd Marx a menlionat printre formaliunile
sociale societatea asiaticd sau modul de produclie asiatic
(societate rurald fdrd clase in care pdminturile aparfidespotul) gi societatea gerneau autoritdlii supreme
manicd in care se imbina- mica proprietate funciard cu
proprietatea comunal5. Cercetdrile mai noi au aritat cd
asemenea sisteme de organizare sociald care depdqesc comunitdlile arhaice dar nu se confundd nici cu sclavagismul, nici cu feudalismul se regdsesc in forme specifice
in dezvoltarea popoarelor africane, a unor popoare din
America de sud etc.
Eludarea unor formaliuni sociale nu este excepfionaii, aga cum decurge din schema clasicd ; astfel, sclavagismul in formele sale clasice n-a fost caracteristic
decit unei zone restrinse in principal in jurul Mdrii Mediterane.
Dezvoltarea diverselor forma{iuni sociale capitS
trdsdturi specifice in istoria fiecdrui popor. Astfel, in-istoria poporului romAn atit feudalismul cit Ei capitalismul s-au dezvoltat in forme originale ; pot fi menlionate
astfel impletirea, o perioadi de timp, a relaliilor capitaliste cu cele feudale precum Ei faptul ci in lara
noastrd capitalismul n-a evoluat spre forme imperialiste
odatd cu c-apitalismul apusean. In acest sens' asupra miscdrii istorice a fiecdrui popor lqi pun amprenta, intr-o
mdsurd mult mai mare decit rezulta din schema respectiv5, comunitd{ile etnice, naliunile, formele statale.
ln istoria popoarelor, un loc important il ocupS
perioadele
de tranzilie precum qi intrepdtrunderea elementelor diverselor formaliuni social-economice care se
prezintl rareori in formi Pur5.
materialistd asupra istoriei legitatea
In conceplia
-Jormapiuni,lor
soci,al-economice evidenliazi
succesiunii.
doar tendinla obiectivi Ei necesari a oamenilor, a societ6!i1or, a popoarelor de a-Ei transforma progresiv, - in
forme speCifiie, implicind adesea contradiclii puternice,
condilii1e naturale .Ei sociale de existentd.
Dezvoltarea forlelor de produclie, contradiclia dintre
forlele qi relaliile de producfie, alte contradicfii ale- sistemului'social' creeazi posibilitili pentru trecerea de la
o formafiune socialS la alta superioarS. Realizarea in
practicd a acestor posibilitd{i depinde de acliunea factoiilor subiectivi, a maselor, a claselor, a popoarelor' a
nafiunilor, de organizarea qi conqtiinla acestor,a' de lupta
lor'cu forlele sociale care se opun schimbdrilor progresive. In acest sens, progresul este rezultatul luptelor de
clasd, aI luptelor impotriva asupririi qi domina{iei striine,
5B
59
pe care in mitologia greacd zeitSlile le administrau muiitorilor trufagi care incercau sd-;i depdqeascd condilia
precard.
Ambele tendinle proprii ddeologiei burgheze in problema dezvoltdrii in momentul actual se dovedesc a fi
unilaterale, ignorind imperativele reale ale progresului
co4temporan. Apologia modelului capitalist de dezvoltare
desconsiderd faptui cd el se intemeiazi pe risipa resurselor planetare, pe accentuarea decalajului dezvolt5rii
dintre bogali qi sdraci, c5, departe de a soluliona contradicliile qi inegaiitdlile sociale, el le agraveazi continuu'
Pe de altd parte, critica nihilisti a dezvoltdrii incearcd
sd ignore necesitdliie stringente a zeci qi zeci de popoare
pentlu care capitalismul, colonialismul au insemnat inapoiere, stagnare Ei care-qi pot fiuri o viald liberd' independentd irumai' printr-o dezvoltare intensd sub toate
aspectele.
l
b) Succesiunea legici a formafiunilor sociale, direclie
fundamentali a progresului istoric. Istoria multimileilustrare concludenti a leginard a poporului romAn
progresului
social
ale
obiective
tdfilor
in conceplia materialist-dialecticd istoria nu mai apare
ca un conglomerat fortuit de evenimente ; sint dez11luite logica, sensul istoriei Ei totodatd se pun temeiurile
studiului ei gtiinlific.
Intr-o anumitd perioadd insd' sub influenla conc€pliilor dogmatice, ideea legit5lii succesiunii formaliunilor
sociale u
al luptei popoarelor pentru apdrarea fiin{ei proprii, a}
infruntdrii continue intre vechi qi nou, al nurnercaselor.
contradiclii economice, sociale, politice, ideologice, culturale.
O asemenea in{elegere a legitdJii succesiunii formaliunilor social-economice conduce Ia o caracteristicil esen*
tia16 a concepliei marxiste despre progres : dialectica
unit(t{ii ;i diuersztdfii. Aceastd legitate are 1a bazd uni-tatea procesului istoric. Exprimind dialectica unitSlii qi
diversit5{ii, legea progresului istoric oglindeqte' tendin{e
comune care se manifestd intr-o mare varietate de forme
specifice ; in acest sens, in epoca moderne, o insemnd,tate'
deosebitd o capatd dimensiunea na{ionald a progresului.
social, faptul cd formele sociale noi cerute de iegitatea
progresului trebuie sd se adapteze specificului na{iunii
respective, sd se integreze organic in intreaga ei istorie'
anterioard.
Procesul apariliei qi dezvoltdrii conqtiinlei nationale,
al formdrii naliunilor Ei statelor nationale, al dezvoltdrii acestora, lupta impotriva asupririi nalionale repre*
zintd o dimensiune fundamentald a progresului social-
Tendin{ele progresive ale istoriei se afirmi de aceear
prin impletirea luptel de eliberare social5 Ei nalionalb
a popoarelor. In acest sens, referindu-se la istoria poporului romen, tovardqul Nicolae CeauEescu arlta : ,rFaptele atestd cd pe mele-agurile de azi ale RomAniei s-au
succedat in decursul mileniilor toate orinduirile sociale'
cunoscute in istoria umanitdlii, cd istoria poporului romAn este istoria dezvoltirii forlelor de produclie, a relaliilor de produc{ie Ei sociale, a luptelor de eliberare
sociald qi nalional5, impotriva cotropirii Ei dominaliefr'
strline, pentru libertate qi neatirnare(''
c) Necesitatea obiectivi a socialismului, expresie a legi*
tilii progresului social. critica concepliilor anticornuniste
crr prlvire la aga-zisa crizia a socialismului' Documentele
P.CR. despre caracteristicile progresului social in condi{iite socialismului
Legitatea succesiunii forma{iunilor sociale conduce la
conclulia necesitilii obiective a edificbrii, pe mdsura
formdrii premiselor materiale, a unui sistem social care
60
sd elibereze pe oameni de exploatare si asuprire, care sd
creeze condiliile dezvoltdrii lor multilaterale. Necesitatea
obiectivd a socialismului decurge din realizarea pe trepte
rnereu mai inalte a producliei materiale, din neputin{a
sistemului capitalist de a solu{iona marile probleme aie
contemporaneitd{ii, din numeroasele semne care indlcA
dificultdlile de a stdpini si controla dezvoltarea forlelor
de producfie, din faptul ci, in ciuda posibititd{i1or cle
,llezvoltare considerabile de care mai dispune, a
cirii( pe care o afiqeazd intr-un numdr de {dri, ,,strdluel este
minat de contradiclii profunde, insolubile in cadrul slstemului, din faptul ci nu poate constitui un exemplu
pentru tinerele state in curs de dezvoltare, rezultat a1
,.descompunerii sistemului colonial si al luptei de eliberare na{ionald, din numeroasele fenomene recunoscute
,chiar de apdrdtori ai modului de via{i burghez care atestd
puternica crizd. a valorilor, Iipsa de ideal, inmul{irea gi
intensificarea formelor de alienare a omului in societatea
capitalistS.
Necesitatea obiectivl a socialismului qi comunismului
nu inseamnd insd realizarea 1or automatd qi cu atit mai
putin intr-o formd unicd. Drumurile istoriei se dovedesc
a
fi complexe qi adesea pline de neprevdzut. Solutio.narea problemelor viitorului societdlii aparline popoarelor care-si vor alege ele formele de organizare social-eco*
nomicS cele mai adecvate condiliilor lor. In acest sens
tovardgul Nicolae Ceausescu ardta Ia plenara din 1-2 iunie 1982 : ,,Considerdm ci teza elaboratd incl de Marx
Ti Lenin dupi care trecerea spre socialism a popoarelor
va avea loc intr-o mare diversitate de condilii Ei va con,duce la noi forme Ei practici iqi pdstreazd actualitaiea,
,este pe deplin confirmat5 de viald. Evident, trecerea spre
socialism intr*o serie de {dri capitaliste dezvoltate si in
-tdrile in curs de dezvoltare se va desfd;ura in forme diferite. Aceasta va imbogdli tezaurul teoriei qi practici.i
revolu{ionare6(.
Superioritatea socialismului, ca direc{ie fundamentalS
a progresului social contemporan, este azi contestatd cu
vehementd in cadrul campaniei anticomuniste regizatd
de cercurile imperialiste si care a inregistrat in ultimii
ani o deosebit6 intensitate. Din multiplele probleme pe
care le ridicd aceasti campanie Ei care necesiti o repiici
corespunzitoare, cel pulin doui sint de o deosebitd importanld pentru tema de fa!d.
61
Prima o reprezintd greutdfile, erorile, abuzurile inregistrate de socialism in diverse !6ri, intens exploatate de
ideologii anticomuniEti care vorbesc chiar, pornind de
la acestea, despre o ,rcrizd a socialismuluio'. In aceasti
privin{d partidul nostru subliniazd cd aceste dificultS{i
qi greqeii, care au adus daune insemnate intr-o anumitd
perioadi qi de unde trebuie trase invdldminteie corespunzdtoare, nu pot anula insd faptul cd, intr-o perioadd
scurt6, ldrile socialiste au oblinut realizdri uriaEe, demonstrind in practicd superioritatea socialismului ca singura orinduire care deschide calea omenirii spre lichidarea inegalitd{ilor sociale qi nafionale, a instaurdrii dreptd{ii sociale Ei na{ionale. GreEe1ile Ei denaturdri}e respective nu au decurs din esenla orinduirii socialiste, ci
tocmai din nesocotirea principiilor socialiste, a condiliilor
concrete in care au fost aplicate.
Cea de-a doua problem5, strins legatd de cea anterioard, priveqte insiEi inlelegerea societb{ii socialiste care
uneori a fost prezentatd intr-un mod idealizat, utopic,
in sensul cd socialismul nu ar putea cunoaqte greutSli,
cd trecerea la construclia socialistd ar soluliona de Ia
sine toate problemele. O asemenea prezentare este insd
nerealistd deoarece socialismul trebuie in{eles in istoricitatea sa, in miEcarea sa dialecticd, migcare ce presupune
ciiverse stadii de dezvoltare, contradiclii care trebuie
solu{ionate, obstacole care trebuie depdqite, forle potrivnice gi greutdli care trebuie invinse. Tendin{ele utopice, idilice in inlelegerea socialismului sint profund d5unetoare deoarece, pe de o parte, oferd argumente criticilor socialismului care exploateazd orice neajunsuri gi
insuccese, iar, pe de altb parte, demobilizeazd masele
populare.
Delimitindu-se net de concepliile pesimiste, dar qi de
:oncepliiie facil-optimiste care desconsiderd dificultdlile
dezvoltdrii social-economice contemporane, intemeindu-se
pe concep{ia materialisti asupra istoriei, pe posibiiitSlile
modului de produclie socialist, partidul nostru a elaborat
un concept Etiinlific dialectic de progres qi dezvoltare ca
o necesitate imperioasi a inlSturdrii rapide a inapoierii"
a penuriei materiale, ca o condi{ie fundamentald a afirmdrii omului, a posibilitdtilor sale de crealir: qi realizare"
In gindirea secretarului general aI partidului, tovardEul
Nicolae Ceauqescu, ideea de dezvoltare, concretizatb in
progrcsul sociitl-economic al fdrii, capdtd o serie de trd(i'),
sdturi, expresie a caracterului ei gtiinlific, realist, dialcctic.
In primul rind ideea de dezvoltare, caracteristicile ei
fundamentale sint considerate concret, pornindu-se de la
necesitdlile RomAniei, de Ia istoria ei, de la condiliile ei
actuale sub toate aspectele, de ia realizdrile qi posibilitdfile ei. in complexul respectiv de conditii un io" c".rtral iI ocupd structura social-economicd socialistd a ldrii,
rezervele considerabile pe care le conline aceastd structurd. Aceastd in{elegere concretd a ideii de dezvoltare
invitd Ia realism, la studiul qtiinlific al realitSlilor, la o
folosire cit mai ra{ionald a resurselor materiale qi umane.
O consecinld esenliald a unei asemenea in{elegeri a
ideii de progres qi dezvoltare este sublinierea rolului determinant al forlelor de produclie in dezvoltarea socialismului. Fdrd efortul consecvent pentru dezvoltarea si
modernizarea forlelor de produclie n-ar fi putut fi inliturate reziduurile rdminerii in urmd din trecut, n-ar
fi putut fi asiguratd stabilitatea noii orinduiri in raport
cu diferifi factori perturbatori, n-ar fi putut fi consolidate premisele dezvoltdrii ei mai departe. AEa cum a
ardtat tovardEul Nicolae Ceauqescu in Raportui la Congresul aI XIII-lea al P.C.R. ,,Partidul nostru a procedat
just concentrind forle puternice pentru industrializarea
{6rii, pentru dezvoltarea agricuiturii, pentru progresul
general al forlelor de produclie. Putem spune c5, dacd
nu am fi realizat aceastd puternicd bazd materiald, societatea noastrd socialistd nu ar fi putut depSgi greutdfile Ei influen{ele crizei economice, societatea noastri socialistd nu s-ar fi putut dezvolta((.
In acest sens un loc deosebit in cadrul liniilor directoare ale politicii P.C.R. de asigurare a progresului multiiateral al ldrii il are preocuparea pentru acumuldri.Experienla istoricd a RomAniei a permis o concluzie cu caracter general privind caracterul legic aI alocdrii unui
procent important din venitul nalional pentru acumulSr-i,
conditie indispensabilS a asiguririi viitorului liber si independent al unui popor. Un asemenea procent inalt asigurd temelia necesard pentru continuitate, pentru dezvoltare, pentru progresul istoric.
Progresul continuu, rapid, aI forlelor de produclie
presupune valorificarea pe o treaptd mereu mai inaltd
a resurselor pe care le oferd sistemul economic socialist,
rela{iile economice si socia}e socialiste. intr-o asemenea
conceplie, progresul ,social in condiliile socialismului im63
plicd preocuparea continui pentru dezuoltureu praprietd{ii socialiste, a modului socialist de organizare Ei contiucere, a principiitor socialiste de repartifie. In raportul
la Congresul al XIiI-Iea al P.C.R. secretarul general caracterizeazl noua for"md de proprietate asupra mijloacelor de produc{ie ca o legitate obiectivl fundamentald
gi determinantd in raport cu alte legi economice obiective.
Dar o asemenea posibilitate poate fi transformatd in.
realitate numai printr-un mod corespunzdtor de conducere qi organizare a vielii sociale, respectiv prin conducerea uniturd a cLctiuitii[ii economico-sociale pe baza-planuiui nalional unic, prin perfeclionarea qi creqterea rolului statului in asigurarea dezvoltdrii unitare gi echiliblate a societdlii, prin imbinarea armonioasd a activitdlii
or-ganeior cl-e stat cu aceea a noilor organisme democratice
care asigur6 participarea largi a maselor la procesul conducerii. O asemenea modalitate de conducere constituie
o expresie gi totodatd o condilie a progresului social in
condi{iile socialismultti.
O altd caracteristicd esen{iald a ideii de progres qi
dezvoltare in conceplia social-poiiticd a partidului nostru
este locul intr-o misurd din ce in ce mai mare, determinant al calj'tatduulud in dezvoltare. O asemenea caracteristic5 igi gaseqte expresia pregnante in formula secretarului general al partidului privind trecerea Ia o noud:
calitate care constituie un fel de mctto ai ansambLului
prograrnelor noastre de dezvoitare, progranle cu un ca*
racter pronunlat intensiv, urmdrind introducerea pe scare
largd a cuceririlor noii revolu{ii tehnico-gtiinlifice, infdptuirea unei noi revolutii agrare etc. Accentul pe latura
calitativd inseamnd nu nltmai noi modalitdli de muncd,
dar gi noi modalitSli de gindire, de organizare, de conducere, respectiv depdqirea opticilor cantitativiste, in*
guste, elaborarea unor noi criterii de apreciere care s*
e:iprime noua dialectic5 a cantitdlii si calitdlii, noua dialecticd a ritmurilor- inalte qi a eficien{ei sporite.
Caracterul intensiv al dezvottdrii este potenlat de G
altd trdsdturd definitorie pentru conceptia partidului nostru'despre socialism, multilatercLlitatea, faptul ca ea se
desfdsoard in ansamblul sistemelor care alcdtuiesc sistemul social. IJn asemenea obiectiv este evident foarte
complex in conditiile actuale. Experienla edificdrii noii
societdli in {ara noastrd dovedegte lnsi cd eI este pe deplin realizabil in condi!iile utilizdrii iscusite a tuturor
64
r'<'sur"selor de coordonare
so<:ial,
de care dispune sistemul nostru
ale unei politici gtiinlifice, a1e unui larg sprijin
<lc mas5.
imbrd{iEind ansamblul rela{iiior sociale intr-o coeziune
din ce in ce mai strinsd, dezvoltarea capdtd un caracter
din ce in ce mai rlman, poate punp in centrul ei, intr-o
mdsurd din ce in ce mai mare, satisfacerea necesitdlilor
reale ale omului. Pierde astfel din ce in ce mai mult
teren ideea intens vehiculatd in gindirea social-filozoficd
brrrghezd cd dezvoltarea unilateralizeazS,, mutileazd omul,
cd ea se constituie ca un scop in sine indiferent sau chiar
ostil omului. Socialismul nu numai cd iniSturd exploatal'ea, expresie flagrantd a alien6rii libertd{ilor oamenilor,
clar nu se poate realiza ca sistem' de organizare socialS
ldrd fSurirea unui om nou, capabil sd inleleagd necesitd{ile obiective ale dezvoltdrii sociale, sd lupte pentru
realizarea unui nou tip de om. lnsdsi natura rela{iilor
social-economice socialiste in care elementul de conqtiinfi
are o pondere din ce in ce mai ridicati cheamd la rea'lizarea
unui asemenea tip uman. Omul devine liber in
orinduirea socialistd nu pentru cd iese de sub acfiunea
legilor obiective, ci pentru cd, inlelegindu-le necesitatea
imperioasd, acfioneazd in spiritul lor pentru construc{ia
constientd a societdlii
lntr-o atare concepfie, imbrdliqind ansamblul laturi'lor vietii sociale, realizarea progresului in socialism inseamnd continuarea procesului revolufionar.,,Procesul
revolulionar, ardta tovarSgul Nicolae Ceau4epcu, revolulia
socialisti continud qi trebuie sd se dezvolte continuu in
conformitate cu fiecare stadiu istoric
atit in domeniul for{elor de productie, cit Ei al transformdrilor
structurii socialiste, al rela{iilor de produc{ie gi socia}e,
al conducerii societdtii, al modului de via{A al oamenilor.
Procesul r,evolu{ionar va continua qi se va manifesta cu
putere in toatd opera de fdurire a socialismului, a societd{ii socialiste multilateral dezvoltate, a societdlii cornuniste'(.
Astfel in{eleasd, ideea de progres deuine una dintre
ualorile fundamentale ale societd[ii noastre. Ea nu constituie doar o ndzuin{d, un ideal indepirlat, ci un proces
istoric care se infdptuiegte prin eforturile maselor populare conduse de partid, care exprimi superioritatea formelor noastre de organizare sociald, a concep{ii1or pe
crare se intemeiazd acestea.
65
BIBLIOGRAFIE
aL XIII-Lea aI .Parti'dutui Comunist RoDirectiuele'Congresului
"rr#; "
an"u oi'lt o' ea n conomico- soi ciald" a Romdniei in
ti
i"
;;"'
;riil
'iiiiiiit"f 1g86_1ss0 ;i orientdrite d.e pe-r-spectiud. Ttind in anul
eiiob, Eaituo" Polibicd, Brrcweqti, 1984, p. ?0--:28'
i"iot".ti" Cingrbsutui aI XIII-tea at Partid'ului Comunist Rom'dn'
Editura PoliticS, Bucureqti, 1984, p' 28-29'
XIII-Lea Congres
NICOLAE CEAUSESCU - Raport la cel-cle.-al
if-i*iii"tii-comuntsi Romdi, Editura politicd, Bucuregti, 1984,
DIALECTICA GENER,ALULUI $I PAII,TICULARULUI
IN ACTIVITATEA TEORETICA $I PRACTICA A
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN DE EDIFICARE A
NOII ORINDUIRI
la actioitatea
NICOLAE CEAUSESCU - Erpunere cu pritsire a
ontulul nou'
d'e formare
cittural-educatiud
;t
i6fii*-ia"itogicd'
-riiiii""to, cJn$tient ji anroto,t at sacietd'tii soci'aListe malttlq-
a) Diale,ctica generalului qi particularului. In{e,legerea consecvent
p.
16-40.
in R6m'ania' prezentat.(r' ta
i"fi| a-ii"otiitd si "t''Lomiiiimuiui
socioliste
Ciibriiit ed'uca{iei potitice qi al culturLi
- 2 iunie
rmulsocialiste
societd.tii
iirr*it'ioistruirii
Romdnia
1976, in
en
qucul€Etl
Politics,
Editura
rs,
\?7-1'
lhii"iit dezuortati, "oi.
i1}' broqurS,' Editura Poli'tic5, B'uc"u'r'eqti' 1976'
;."1;;i--;"o
p. 65-70.
actual
NICOLAE CEAUSESCU - Etgtunere cu priuire la stadiul teoreif-iaiti"arn so;ciatismitui i'n iara nogsti\, la orobremere
pgrtidurui'
a
tice, id.eot'ostce ;i acil'i].i"i'i"' iitxir'a, ed'ucatibd
al al P artidului
ia pte'nar a iiigiti "' c omuety-tut .c entr pe
ii """iiiia Roman
_ i*i""i" 1g82, in ,Romdnin drumu,I concomunist
dezrtoltate' vol' zrl' Ecrriirdiii- ioii"tdfit socialiste muki'latetal
p' 6-9, sau in broqurd' Editura
-
PAMFIL NICHITELEA
Planul temei
dialecticd gi fundamentar"ea qtiinlificd a rela{iilor dintre general ;i particular fn revolu{ia qi construetia socialistd
tre-
sdturd fundarnenta,ld a ginriirii sociarl-politice a tovardgului
Nicolae Ceauqescu, contribulie de primd i'mportan{a la dezvoltarea teoriei qi practicii revolulionare eontemporane
b) Analiza concret5 si rn'ultilateralS a fenomenerlor qi proceselon
reali,tdlii, cerin{d fuadamentalS a gindirii dia,lecticre. Inconsistenla teoreticd a modelului ,,unic" al socjaftismului
c) Documentele Congresuilu'i al XIII-lea al Partidrdui ComUnist
RomAn
a aprlicdrii creatoare a a'devd,rurrilor ge- expresie
ne,ral-valabile
la condi{iile social-istorice din RomAnia
tura Politicd, eo"ut'n{til-fge3,
FolitirS, Bucuregti, 1982, P. B-10.
Comitetului
NICOLAE CEAU$ESCU - Cuuintare la Plenara 1985' Edi13
noiembrie
Romdn,
1omunist
Cnilrii-it Parti'd'itui
tura Politic5, BucureEti, 1985, p' 2l-22'
* Cuointare la Congresul ;tiin|ei ;i i'niilii"einii,-ie'noiembrie 1985, Editura Polfiicb, Bucureqti,
1985, p. B-9'
pre;edinte.tui Ramdni'ei" Nicolae
Din girulinea social-polLticd a paie,
Bditura P'oliticd, BucureQti'
V;;"i;;;;. Stttiti -'prosres 1981, p. 77-86
ngryyrt"i:-^!-y"?l^T
Din gind,irea fi"tozof icd aa,Lepre;ed'tntelui
progresului-,social in epoca conCei'au;6scu. Forfele motrire
;;;i:";;"i, nditu,ra Po'liticd, Btrcureqti' 1982, p' 11-46'
in vol' t< Y*lI'
K. MARX, F. ENGELS - Ideologia germand,
F. iril;L,' opere, ;J' 3, Editura Politicd, Bucureqti' 1985'
NI.COLAE CEAU$ESCU
p. 20-28
Gindirea social-politicd a secretarului general al partidului nostru abordeazd lntr-un mod profund gtiinfific si
novator complexele probleme teoretice si practice ale
revolu{iei si construcliei sociaiiste, ale vielii sociale contemporane, imbogSlind patrimoniul spiritual aI poporului romdn, reprezentind in acelaqi timp o contribulie de
inestimabild valoare la dezvoltarea teoriei Ei practicii re-
vcilu{ionare contemporane.
In opera tovardsului Nicolae CeauEescu un loc important il ocupd fundamentarea gtiinlificA a relaliei dialectice dintre general si particular in dezvoltarea istoricd,
in infdptuirea revoluliei socialiste, in edificarea socialismului si comunismului. lnlelegerea justd a acestei relalii
constituie o condi{ie esen{iald pentrlr victoria noii orinduiri, care se infdptuiegte in situa{ii economice, sociale
si politice specifice, diferite de la {ar5 la !ard, de la etapd
la etapd si care imbracd noi Ei noi forme particulare de-a
iungul procesului sdu,de dezvoltare.
67
Mdrefele transformdri revolulionare din societatea
noastrd, succesele deosebite oblinute in fdurirea societd{ii
socialiste multilateral dezvoltate stau mdrtwie capacit5{ii
partidului de a descifra, pe temeiul socialismului stiint$ic, cerinlele tregilor obiective, de a realiza sinteza dintre
general gi particular in opera de construclie socialist5 in
RomAnia. Aga cum arita secretarul general al partidului
la Plenara C.C. al P.C.R. Ei activului central de partid
din iulie 1985, toate remarcabilele realiz6ri din anii socialismului, cu deosebire in anii de dupa Congresul al
IX-lea, ,rdemonstreaz6, cu puterea faptelor justefea politicii partidului nostru comunist, forla poiiticd conduc6toare a nafiunii noastre, care iqi indeplineEte cu cinste
misiunea istoricd de a conduce poporul nostru pe cele
mai inalte culmi de progres Ei civilizafie, spre societatea
comunistd. Ele sint rezultatul aplicdrii creatoare a adevirurilor Ei legitdfilor obiective Ia conditiile concrete din
!ara. noastris.
a) Dialectica generalului ;i particularului. lnfelegerea
consocvent dialectici qi fundamentarea gtiinfifici I rElaliilor dintre general gi particular in revofulia gi construcfia socialistd
fundamentald a gindirii
- tr6situri
social-politice a tovardgului
Nicolae Ceaugescu, contribufie de primi importanfl la dezvoltarea teoriei qi practicii revolu{ionare eontemporane
In domeniul teoiiei si practicii edificdrii societd{ii socialiste, raportul dintre general Ei particular ia infi{igarea intrepdtrunderii dialectice dintre legile generale ale
revoluliei qi construcfiei socialiste qi condiliile concrete,
particularit5lile infdptuirii cerinlelor acestor legi corespunzdtor realitS{ilor din fiecare lari Ei etapei istorice
date. Dupd cum este cunoscut, fenomenelor sociale Ie
sint caracteristice o serie de trdsdturi generale care se
manifestd, intr-o anumitd mdsurd Ei intr-o varietate sau
alta, in fiecare lard ce strdbate acelaEi proces istoric,
astfel incit in procesul revoluJiei Ei construcliei socialiste
se evidenfiazi 'unele cerinfe generale, obiectiv determinate.
6B
Desigur, Iegile generale nu se manifestd in forrne
stereotipe, identice de Ia {ard la !ard, de la etapi la
etapd, ci imbracd forme concrete, corespunzetor rnarii
diversitdti de situalii.particulare. lnsegi prirr"iplit", l"grl"
generale ale teoriei Ei practicii revolutionar" ,ru sint "ex_
tlase dintr'-o schemd abstractd, conceputd aprioric. ci isi
au izvorul in laptele vielii social-ecoiomice, slnt ior*ri_
late. pe baza generalizdrii EtiinJifice a acestor fapte, a ex_
perien{ei revolu}ionare, a realiil{ilor concrete. Marxismul
a relevat cd orice abstrac{ii deiagate de istoria ,"nfa,
luate in sine, nu au nici o valoare, nu oferd in nici un
caz o-reletd sau o schemd dupd care sd poatd fi ajustate
epocile istorice.
. {n st-rqtegia.edificdrii noii orinduiri, genera}ul 9i par_
tic-ularul forme"azd o unitate diatecticd'iiseparabifa.,[m_
bele sint categorii corelative ale dialecticii materialiste
qi
.exprimi esenta aceluiaEi proces revolufionar. De aceea,
intre
ele nu poate exista un raport de determinare sau
de prioritate, ci o ingemdnare oiganicd, o imbinare con_
-cret-istoricd, unitard. Pentru opeia de iiurire a socialis_
mului sint deopotrivd ddundtoaie nesocotirea legilor obiectiv-e generale _- care duce Ia pierderea persp-ectivei re_
volutionare,.la neglijar_ea obiectivelor fundamentale i,
cit gi ignorarea particularitd{ilor nafionale, transpunerea
mecanicd a unor. modalitdli vaiabile in alte imprejurdri
care pot determina adoptarea unor mdsuri subiective,
-rgf!9
.de viafd, in contradiclie cu cerinlele reale ale so_
cietdlii
a
-resp,ective. Iatd de ce singura inlelegere justd
raportului
dintre general gi partiCular este aleea -a uni_
tdfii lor indisolubile, dialectiie.
Partidului Comunist Romdn ii sint strdine simplifi_
orice exagerare sau absolutizare, atit a geneialu*
:dllgt
lui cit Ei a particularului. AEa curn se'subliniaZd in re_
petate rinduri in documentele sale, partidul nostru por_
negte permanent de 1a faptul cd adevdrurile generale se
realizeazd in particular, iar particularul, pr6ctica con_
firmd justelea adevdrurilor generale. Adevdrul general
si cel particular nu se exclud, ci se condi{ionea# reci_
proc, in cadrul unei strinse unitdli dialectice. De aceea,
ardta. tovardEul Nicolae CeauEescu, ,,atit in lupta- po"t
c-ucerirea puterii politice, cit qi in procesui edificdrii orin_
"
duirii noi, este necesari studierea si luarea in conside_
rare a particularitdlilor fiecdrei {dri, elaborarea de cdlre
partidul comunist a liniei sale politice proprii in confor_
mitate atit cu cerinfete legilor generale ale dezvoltdrii
69
sociale, cit !i cu condifiile concrete din fiecare !ard.o'. Includerea unei asemenea orientdri principiale in rindul
cerin{elor esenliale ale conducerii qtiinlifice a societdlii
socialiste constittrie o contribulie'incontestabild a partidului nostru'Ia teoria generald a dezvoltdrii sociale.
Intelegerea consecvent dialecticd a raportului dintre
general Ei particular reclamd necesitatea aborddrii creatoare gi curajoase a procesului complex de construc{ie socialistd, aplicdrii adevdrurilor generale ale socialismului
tra condiliile social-istorice specifice fiecbrei tari.
Intreaga activitate politicd 9i ideologici a partidului
nostru, a tovardEului Nicolae CeauEescu este strdbdtttt6
de efortul de a cunoaqte in profunzime legile generale de
dezvoltare a societ6tii, raportul dintre acliunea acestor
sociale, economice, politice,
Iegi ;i condiiiile concrete
de la o fard Ia
culturale, istorice qi nalionale
- diferite
de edificare a noii
alta, de la o etapd la alta. Procesul
orinduiri in {ara noastrd pune.in lumini rezolvarea originali, creatoare a unor probleme fundamentale ale teoriei Ei practicii revolu{ionare, relevd nurneroase particuiaritifi in ce privegte sarcinile revoluliei, etapele parcurse,
ritmul construcliei socialiste, conlinutul Ei modalitifile de
instaurare a puterii politice, crearea qi dezvoltarea bazei
tehnico-materiale a socialismului, organizarea politicd Ei
na{ional5, perioada Ei formele de generalizare a noilor
relafii de producfie Ei sociale in economie qi in lntreaga
via{A social6, perfeclionarea conducerii qi organizdrii societdfii, fdurirea noii vieli spirituale q.a.
Printr-o abordare ;deschis6, curajoasd a noilor fenomene Ei procese din societatea noastri, privite in intreaga
lor complexitate, secretarul general al partidului a eluetapele dezvoltdrii economico-socidat in mod Etiinfific
'stabilind
obiectivul fundamental al
ciale a RomAniei,
etapei istorice actuale ,- fiurirea societd{ii socialiste
muitilat"ral dezvoltate -, care reprezinth o contribulie
de mare pret la dezvoltarea teoriei privind dialectica
evolufiei sbcietdlii socialiste. ln viziunea partidului nostru existd o corelalie organici intre conceptul de societate socialisti mu-ltilateral dezvoltatb Ei ideea frecvent
subliniati de tovardqul Nicolae Ceauqescu privind caracterul neintrerupt aI transformbrilor revolutionare, ca lege
a dezvoltdrii istorice in socialism. Procesul revolufionar
continuS Ei va continua in vederea infdptuirii obiectivelor stabilite in Programul partidului, prin stimularea in
permanen{d a spiriiului innoitor, prin afirmarea calitSlii
70
in activitatea constructivd, prin perfeca sistemului nostru social. 9i politic in
continud
{,ionarea
toate componentele sale.
noi, superioare
Intre multiplele exemple care ilustreazd spiritul
profr.rnd creator al politicii partidului nostru, imbinarea
organic6 in intreaga sa activitate a generalului cu particularul se impun atenliei numeroixele contributii teoretice Ei soluliile practice de o mare forld creatoare elaborate indeosebi in perioada de dupd Congresul al IX-iea
in cele mai variate domenii ale vielii sociale, cum sint :
analiza qtiinlificd a cdilor infloririi naliunii socialiste, a
rolului qi perspectivelor na{iunii in epoca contemporand"
modul de abordare a contradicliilor in socialism' creEterea
rolului conducdtor al partidului prin integrarea sa tot
mai puternicd in viala societdlii, rolul statului si evolulia
funcfiilor sale, raportul dialectic dintre parti{ gi stato
cdile adincirii democraliei muncitoreEti-revolulionare,' ale'
dezvoltdrii personalitdlii umane qi ale umbnismului re*
volulionar, perfeclionarea formelor de organizare gi gonducere a ecbnomiei, inv5fdmintului, cercetdrii gtiinlifice'
a intregului organism social.
Asemenea contribu{ii au la bazd nu scheme abstracte"
ci dialectica real6 a vietii noastre social-economice, cunoaEterea cerinlelor evolu{iei ei qi sint menite sd ampli-
fice: eficien{a perfecliondrii sistemului nostru social la
toate nivelurile sale, sd dinamizeze acliunea, ini{iativa
creatoare Ei responsabilitatea sociali a lntregului popor.
b) Analiza concretd qi multilaterald a fenome,nelor, qi
proceselor realitdlii, cerinld fundamentalS a gindirii dialectice: Inconsistenla teoretici a modelului ,,unic" al socialismului
Profunzimea gi varietatea prefacerilor revolulionare
din zilele noastre pun ln lumind cu deosebitd vigoare
importan{a principiald gi practicd a inlelegerii juste, conseCvent dialectice a raportului dintre general qi particular in revolulia qi construclia socialistd. Acestea relevd
necesitatea imbindrii adevdrurilor generale ale teoriei revolu{ionare cu practica concretd a edificdrii noii orinduiri din fiecare !ard, luarea in considerare a imprejurdrilor istorice spepifice in care fiecare partid iqi desfdgoard activitatea. Ignorarea sau insuficienta studiere a
71.
acestor conditii au consecin{e negative pentru cauza construcliei socialiste. ln acesi sens' tovariEul Nicolae
Ceauqescu sublinia cd ,,orice nesocotire a legiti{ilor qi
principiilor generale socialiste poate aduce mari daune
qi pu"e chiar in pericol construclia socialistd, dar, tot
asttel, nesocotirea reaiitifilor, aplicarea unor modele sau
sabloane care nu lin seama de aceste reaiitdti pot, provoca mari greut6{i, .punind in pericol insiqi dezvoltarea
socialistd a firii'(.
lntr-adevdr, legitilile construcliei socialiste determind
esenla deciziilor, dar nu Ei modul lor concret de actiune
si de manifestat-e. nu dau automat solufii, ci doar o serie
de principii cdlSuzitoare pentru desc.operirea Ei formulareb lor in func{ie de p-articularitd{ile fenomenelor 9i
proceselor sociale. Acestea trebuie sA fie rodul politicii
creatoare, al analizei qtiin{ifice, multilaterale a condifiilor
social-economice qi istorice concrete, al aprecierii lor cu
gindirea proprie a fiecirui .partid comunist.
Generalul exprimi legile sociale obiective, el nu p-oate
reflecta insi intieaga bolE1ie a formelor lor de manifestare qi, indeosebi, complexitatea viefii sociale, nu polte
cuprinde rnultitudineaEi diversitatea particularitafilor
fenomenelor. De aceea politica partidului revolutionar al
clasei muncitoare trebui-e sd {ini seama de condiliile concrete in care se aplicd linia politicd geherali' De aici qi
temeinicia tezei potrivit cdreia stabilirea strategiei, a
cdilor, formelor gi- metodelor de acfiune constituie dreptul inalienabil ai fiec6rui partid revolufionar al clasei
muncitoare, singurul care cunoaqte cel mai bine realitd{ile 9i cerinlele- dezvoltdrii sociale din propria tyl. ti
care'poate eiabora ln deplini cunoqtin!5 de cauzd linia
sa politic5,.
Viafa demonstreazi marea diversitate de situafii gi
inlprejurdri in care igi desfiEoard- activitatea partidetre
Ei muncitor'eEti. Se in{eleg-e deci cd succesul
"otirrrtiitt"
strategiei qi tacticii construc{iei_ socialiste este c.nditioaE priceper:ea fieclrui partid de a actiona -in fu^nctie
"ut
sociale,- istorice Ei nalionale diferite
particutaiitalite
de
de la lari la {ari, de a aplica creator principille soci.1lismului Etiinlific 1a realitilile concrete, de a g5si cdile
cele mai potrivite cerinlelor luptei revolu{ionare, transformlrii innoitoare a societSlii. ,oAceasta - releva tovariqul
impune respectarea riguroasi a
Nicolae Ceaugescu
de a-qi stabitri in mod autonom,
partid
dreptului fiecdrui
72
tle sine stdtitor, linia politicd, strategia Ei tactica revo_
lutionard, fdri nici o ingerin{I din afaii, instaurarea unor
lelalii intre partide bazate pe deplini egalitate, stimi gi
rcspcct reciproc(6.
Practica edificdrii noii orinduiri arati cd legile gene_
rale ale revolufiei socialiste activeazd p.ri.n $"tn &drul
fie-cdryi popor, de realizeaza practic prin inteimediul po_
Iiticii partidelor comuniste Ei muncitoreEti, care isi des_
fdEoari activitatei in condiliile concrete Ei specifice ale
fiecdrei !dri. Cdci fiecare popor, fiecare natiune au do_
bindil cle-a lungul istoriei 1or o serie de trdsdturi pro*
prii. Factori naturali, social-economici, politici au impri_
mat popoarelor ritmuri diferite de dezvoltare, le_au &61_
tt'it fizionornii spirituale, culturale, nalionale care le deo_
sebresc unele de altele. Se inlelege cd intr-un fel se ma_
nifesth aceste legi generale in fdri cu o economie slab
dezvoi.tatS, altfel in ldri care au pdqit pe drumut socia_
lismului cu. un grad ridicat de inctustria.lizare, ori-fn
tiri
cu un specific agrar g.a.
Aceasti mare diversitate de condidii
situa{ii iEi
pune amprenta asupra .mersului procesuluiEicle transforrnare revolu{ionari a societd{ii, determinind ca acest proc-esn,unic prin caracteristicile sale generale, si imbiace,
de la tarS la !ard, trdsdturi speciflce, sA se manifeste
intr-c multitudine de forme. De aceea se impune o ana_
lizi multilaterald cuprinzdtoare gi nuanlatd b condifiilor
concret-istorice, precum qi a fenomenelor actuale si de
pe-rspectivd, a tendinfelor- generale si a momentelor specifice in dezvoltarea
prin urma,re, solujiile,
-locietalii.
rdspunsurilg. la o problemd
sau alta a dezvolidrii nu se
arla In teortl, teze sau practici aparlinind altor etape sau
altor co_ndifii concret-istorice, nalionale qi internalionale
recursul la teze viabile in alte etape peniru a explica rea_;
Iitatea, o realitate concretd, prerente sau pievizibild,
altereazd spiritul revolulionar, impingind spre
torism, condamnind la rdminere in urmd.^ Dimpotrivd,
"o.rr"rrru_
studierea concretl gi multilaterald a proceselor gi-t"rro_
menelor realitdtii apare ca singura metodd
a
""p"bita
improspdta gindirea sociali, a asigura prevenirei
sau in_
l5turarea consecinlelor negative generate de ceea ce este
vechi Ei a deschide cale liberd noului, fapt ce presupunei
fire;te, infelegerea justd Ei evaluarea corectd 'u *,-raitrillor specifice. O asemenea metodd de analizd multilaterald
a imprejurdrilor concrete, in afara clrora orice adevdr
general, orice tezd -,- juste in esenfd
ar deveni ino-
-
T3
perante absolutizdri, demonstreazi cu putere inconsisten{a
teoreticd a tendinlelor de absolutizare a experienlei revolulionare dintr-o lard seu alta, de prezentare ar ei ca
model unic al sociaiismului. Ceea ce a fost valabil in
anumite condi{ii nu mai este in altele. Solu{iiie 9i desfdEurarea unui proces revolulionar parcurs nu se -pg.t {e:
peia deoarece imprejurdi"ile istorice ale infdptuirii iui
sint singulare, irePetabile.
Prezentarea experienlei uneia sau a citorva liri ca exprimind legite generalo ale procesului revolulionar nu
specifice nu repreiir," t"u*u ca, in realitate, condiliile
zintd simpli factori acljuvan{i care ar influenda aspecte
neesen{ia-le ale legilor generale cuq se considerd une*
ci un cadrri complex, indispensabil de ac{iune, firS
ori
au -, insS.gi inlelegeiea legii eite imposibili' Procesul
"ur"
este determinat- atit de trdsdturile sale gerevolu{ionar
nerale cit mai ales de dezvoltarea elementelor sale parti'
culare, specifice.
Experien{a'istorici aratd cd fdurirea societdtii socia[ste cbnstituie un p'roces istorio complex 9-i continuu,.ale
cdrui tegi, cerinle {i ritmuri de inaintare decrrr:g- din.diaIectica dezvoitdrii in condilii concrete. Dealtfei, oricare
sistem social-politic, inclusiv cel -socialist, nu t9 P9319
ia*i ai"tt-odite, dupd weo,,re!eta(' universal-aplicabilS'
Mr""i"a un salt caiititiv in isloria societdtii umane' ayind
etape Ei faze
;-i;t;t proprie de dezvoltare' parcurgind
p9Lpro-cesul
in
afirrni
se
,p""ifi"",'to"iutut"u socialistd
democralii'
noii
sociale,.a
a
rela{iilor
continue
i5"t,i""atii
pe'mdsura ridicdrii efective a gradului de cultur6' a nivelului de trai material qi spiritual al maselor popularenupr.i" a" a se infdfiqa ca-o structuri fixd, socialismul
I
orinduire care deschide calea spre o societate mai
o
"u
bunl gi mai dreaptd - este in fapt un proces dinamic'
va
gi
se
realizeazA
se
e-l
devenire;
continud
in
reatitite
realiza in concordan{d cu fenomenele Ei condiliile sociale
concr"t", din fiecare !ard. ,,Nu existd un model pentru
socialistd -- subliniaze tovardqul ltig-ol1u
"otrrt*"iiu
C"u"q"t"". Legitdiile generale se aplich in mod diferit
de la o {ari li aita, de Ia o etapd la alta a dezvoltdrii
economicc-sociale. Pornind de la aceste principii' -nu se
caracterul socialist al unei {dri sau,alt"t?'-:l
poate nega
"opune
socialismuluf dintr-o lari socialismul drn
ie poate
sau socialismul ce urmeaz6' s5 se realizeze in
uit"
tati
alte {5ri('.
74
Teza cu privire la diversitatea cdilor de trecere la socialisrn relevd necesitatea fundamentdrii unor . op{iuni
strategice si tactice adecvate situaliilor concrete. Aceastq
conferd o noud dimensiune gi o noud perspectivd dezvoltdrii socialiste a lumii, imbogd{irii tezaurului teoriei si
practicii revolu{ionare.
Pornind de Ia o asemenea concep{ie, pe care o situeazd
statornic Ia baza intregii sale activitS{i, partidul nostru,
secretarul sdu general, tovardqul Nicolae Ceauqescu, au
militat Ei militeazd cu fermitate pentru intdrirea continud
a relafiilor de colaborare cu partidele comuniste Ei muncitoreEti din intreaga lume, realizarea unei unitSli de tip
nou a acestora __ unitate care, tinind seama de diversitatea condifiilor istorice, social-politice, economice, spirituale, de la fard la far5, sd se intemeieze pe respectarea
dreptului fiecdrui partid de a-Ei stabili de sine stStdtor
linia politicd, strategia qi tactica in problemele revolufiei
gi construcfiei socialiste. Pe aceeagi linie se inscrie politica de dezvoltare a relaliilor cu partidele socialiste qi social-democrate, cu partidele de guverndmint din fdrile in
curs de dezvoltare, cu alte partide Ei organizafii revoltt{ionare, progresiste, democratice.
c) Documentele Congresului al X[I-lea al Fartidului Comunist RomAn
a apliclrii crea;toare a adev6- expresie
rurilor general-valabile
la condiliile social-istorice din
Rom6nia
Purtind amprenta puternicei personalitdti qi a gindiEtiinfifice, profund dialectice a secretarului general al
partidului, documentele Congresului al XIII-lea dau o
noud expresie atitudinii creatoare, novatoare a P.C.R. in
problemele fundamentale ale edificdrii noii orinduiri, ca
gi ale viefii interna{ionale, contribu{iei sale active la imbogSlirea patrimoniului teoriei gi practicii revolufionare.
Document de inestimabild valoare teoreticd gi practicd,
Raportul prezentat de secretarul general aI partidului
abordeazd o vastd problematicd privind dezvoltarea economico-sociald a {drii, amplificarea bazei tehnico-materiale, natura Ei evolu{ia proprietdlii sociaiiste, rolul partidului gi al statului, necesitatea conducerii unitare a societdfii si aplicdrii consecvente a principiului centralismu-
rii
75
lui democratic, relalia dialecticd dintre politica internl Ei
cea externd. Aceasti analizd pune in eviden!6 complexi-
tatea procesului de dezvoltare armonioasi a tuturor sectoarelor economiei nalionale, cerinle1e depdgirii unor
contradiclii Ei dificultSli, unitatea dintre programele d.e
dezvoltare economico-sociald Ei perfec{ionarea conducerii
politice a societdlii.
Ideea centralS care strdbate documentele Congresului
ai XIII-Iea al partidului nostru este aceea c5'- in -vederea
aplicdrii creatodre a legilor generale ale dezvoltdrii, apare
imperios neeesard in{elegerea modului concret de ac{iune
a icestora, tinind searna cd - aEa cum se aratd in Rase realizeazi intotdeauna in conditii
port
- ,,generalul
se afirmi in forme particulare, de-osebife- de
concrete'Ei
la o {ard Ia alta - aEa cum suma expe-rien{elor .sociale
particulare . se exprimd in legile generale obiective ale
bezvoltdrii societd{ii omeneEti(.
Dintr-o asemenea perspectivd teoreticd, Raportul acordi atenlie obiectivului fundamental qi stePilirii -direca RomAniei in
liilor de dezvoltare economico-Sociali
cincinalul 1986-1990 qi pind in anul 2000, ,Congresu-l
al XIII-lea al partidului marcheazd tre.cerea la o noui
etapd a realizSrii Programului de fdurire a societd{ii socialiste multilaterai deZvoltate qi inaintare spre comunism'
Aceasti noud etapd aduce in prim-planul activitS{ii economico-sociale cerinla perfecliondrii in continuare,, pe o
bazd noud, a relaliilor iociaie qi de producfie,..realizarea
unei cahtdli noi, superioare in toate domeniile' In ratpt-" exemplu, s-a trecrrt. la aplicarea
*t"u
""ottomiei,'de programe speciale pentru dezvoltarea
unui ansamblu
intensivd a industriei qi agriculturii, urmdrindu-se consecvent intirirea qi modernlzarea bazei tehnico-materiale
a societilii noastre, creEterea continud a elicienfei econo*i.", dezvoltarea proprietdlii socialiste, sporirea aportului
qtiiniei Ia intreagi dezvoltare economico-sociald, participarea tot mai uJti.te a {drii la diviziunea interna{ionald
a muncii, asigurarea unui nivel mai inalt aI bundstdrii
materiale Ei spirituale a intregului popor. O asemen-ea
orientare de expresie concepliei cd produc{ia materiald,
calitatea Ei nivelul ei reprezintl factorul decisiv al progresului istoric.
Documentele congresului au adincit conceplia romAneascd despre statul socialist, chemat s6-Ei adapteze
func{iile Ia amplul proces- de democratizare generald a
76
societilii. In acest sens, au o deosebiti valoare Ei semnifica{ie aprecierile din Raport privind rolul gi functiile
statului in organizarea Ei conducerea societilii. Consiclerind cd statul va continua si existe gi sI funclioneze
o lungd perioadd de timp, inclusiv in societatea comunisti,
se subliniazS. teza de o deosebitd insemndtate principialA
privitoare la necesitatea obiectivd a creEterii Ei mai puternice in viitor a rolului statului in planificarea' organizarea ;i conducerea unitard a intregii activitdli economico-sociale, pe baza planului nalional unic, pentru
asigurarea dezvoltdrii unitare qi armonioase a societS{ii
noastre.
Dialectica intdririi rolului statului nostru are drept
temei perfeclionarea viefii democratice a societdfii, asigurarea participdrii muncitorilor, {dranilor, intelectuali1or, a lntregului popor la activitatea organismelor de conducere sodiald, imbinarea armonioasd a activitdlii organelor statului cu aceea a noilor organisme democratice.
Documentele Congresului aI XIII-Iea demonstreazi
concludent cd, aplicind creator socialismuf Etiinlific, concep{ia revolufionard materialist-dialecticd Ei istorici la
condiliile concrete ale !6rii noastre qi identificindu-se intru totul cu interesele vitaie ale maselor populare, Partidul Comunist Rom6n iqi indeplineqte rolul de centru
vital al societilii, de for{d dinamizatoare a energiilor creatoare ale intregului popor. De aceea, intdrirea partidului,
perfeclionarea formelor sale de organizare Ei activitate,
in raport cu noile condilii in care acfioneazd, reprezinti
balea ridicirii continue
se subliniazd in Raport
a nivelului conducerii societdtii,-chezdqia progresului material gi spiritual al poporului.
Afirmarea cu tot mai multd putere a rqlului partidului de for{d politicd conducdtoare a intregii naliuni impune ridicarea Ia un nivel superior a activit,Sfii politicoideologice, menitd sd asigure dezvoltarea congtiintei . revolu{ionare, insusirea trdsdturilor morale a1e omului nou,
participarea activd a comunigtilor, a tuturor celor ce
muncesc 1a infdptuirea Programului partidului.
Strdluciti analizd ;i sintezi a proceselor revolu{ionare
pe care le strdbat naliunea noastrS, lumea contemporani,
abordare constructivl a prezentului gi prefigurare Etiinlificd a viitorului, documentele Congresului aI XJII-iea
al partidului nostru demonstreazd concludent cd viabilitatea, perenitatea principiilor socialismului Etiin{ific, ale
teoriei marxiste constau nir in enun{u}. lor abstract, ci in
77
aplicarea lor consecvent creatoare la conditiile concrete
din fiecare lari Ei la cerinlele fiecdrei etape istorice.
Politica Partidului Comunist RomAn reprezinti expresia aplicdrii adevdrurilor generale ale socialismului Ia
condi{iile social-istorice concrete ale {6rii noastre. Activitatea de crea{ie originald pentru a realiza sinteza dintre general gi particular in constructia socialismului are
importanld nu numai pe plan na{iona1,'pentru propriu}
popor, ci gi pe plan internalional, constituind aportul
partidului nostru Ia imbogSlirea experien{ei istorice gi a
gindirii revolulionare.,,Realizdrile importante pe care
ardta tovarSgul Nicolae Geauqescu- in
le-am oblinut
din decembrie 1985 demonCuvintare 1a plenara
streazi juste{ea liniei politice generale a partidului
nostru, faptul c5, in intreaga sa activitate, partidul se
cdiduzeEte neabdtut dupd principiile socialismului qtiinlific, aplicind creator adevdrurile generale la condiJiile
concrete din Romdnia(.
Ac{ionind in mod creator, elaborindu-Ei politica in
conformitate cu cerinleie obiective alb dezvoltdrii sociale
Ei realitatea vielii societSlii noastre, Partidul Comunist
RomAn iEi indeplineqte cu succes misiunea de forld politicd conducitoare a societSjii, asigurd indl{area continu*
a patriei noastre pe noi trepte de progres gi civiliza{ie-
BIBLIOGRAF]E
Progra.mul, Partid.ului Comurfist Romdn d,e f dwiri a . societdsii
soc{atiste multiTateral dezuoltate ;i inaintare a Rontdniei spre
comunism, Editura Politicd, Brrcuregti, 1975, p. 9-11, 24*25,
190-196.
* Raport la cel de-al XIII-lea Congres
Pafticlutui, Coinunist Rom6n, 19 noiembrie 1984, Edittlra Po-
NICOLA-E CtrAU,SESCU
al
liticd, Bu,cuireqti, 1984, p. 14-15' 65.
NICOLAE CEAU$ESCU * Etpunere cu p-riuirc ta stadiul actuol
aI eclificdrii socidtismului in lara noastrd, Ia . problemele
.teoreiice, iiteotogice s,i actiuitatea p'oliti,cd, educatiud a partiduhrt, -preptenara
ril
Partidului
Central
ldrgitd. i Comitetului
i"ii"ta b"
1 iunie 1982, in Romdnia pe drumul conComunist Romdn
struirii iocietdlii soci.aliste multilateral dezuoltate, vol- 2l!'- Fditura PoliticS, Bucrureqti, 1983, p. 61-64, sau in broqurd, Editura
Politicd, BucureEti, 1982, P. 57*59.
NICOLAE CEAU$ESCU - Curstntare la Plen'ara C'C' al P'C'R'
;i- i- ictiuutui ceitrat d'e parti.d., 24 iulie 1985, Editura PoliticA"
Bucureqti, 1985, P. 13-26'
78
la Congresul $tiinfei $i tnNICOLAE CEAU$ESCU
- Cuulntare
1985, Eklitura PoliticS, Bucureqti,
udfdrnintului, 28 noiembrie
1985, p. 7-10.
NICOLAE CEAU$trSCU
la Plenara Consiliului Na- Cuuintare
din industiie, constructii, transporlional aL Oamenilor Muttcii
tur,i, circulatia mdrftnilctr $i finenfe, 16 decembrie 1985, Editura
Politic5, Bucureqti, 1985, p. 6-9,
Din gtndirea 'filozoficd a pre;edintelui Rorndni.ei, Ni.colae
Ceausescu. General Si. particular, nationnl ;i internalional in reuolulia si constructia socialistit, Editura PoliticS, BucureEti, 1982,
p. 1l-1.3, 17-25, 37.
V. I. LENIN
In jurul prablemei dialectLcii, in Opere complete,
- Politicd,
BucureEti, 1966, p. 298.
vol. 29, Editura
t] i b I i o g r
afi
e
f a cu I t a t i vd
Cor*ribulii ale pre;edinAcademia ,,$TEFAN GHEORGHIU"
- gindi.rii
telui Nicotae Ceau;escu Ia dezuoltarea
fi,Iozofice, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1983, p. 128-L46.
RAPORTUL DIALECTIC DINTRE CANTITATE $I CALTTATE IN TEORIA SI PRACTICA PARTTDULUI COMUNIST ROMAN. ACCENTUAR,EA ROLULUI FACIIORILOB INTENSIVI Ii.{ DEZVOLTAB'EI\ ECONOMICOSOCIALA A ROMANIEI IN CINCINALUL 1986-1990
$r IN PERSPECTIVA ANULUI 2000
ION RE,BEDEU, GI{EORGHE CRETOIU'
Planul temei
a) Di,alectica determindrilor cantitative qi calitative in natur6-qi
societate. Saltul dialectic
b) Dialectica relatiei dintre cantitate qi calitate in condiliile so.'
cialismului
c) Docurnentele Partidului Comunist Romdn despre continuitatea
procesului levolulionar $i promovarea spi'itului revolulionar
in intreaga via!5 socialS
d)' Imporianta aspectelor de ordin calitativ in noua et'ap5 de dezvoltare a societStii noastre socialiste. Conceplia secrretarului
gener:al al partidului, tovardEul Nicolae Ceauqesc-u, cu privire
la trecerea la o noud calitate in toate dorneniile
e) Accerrtuarea rolului factorilor intensi,vi in dezvoltarea economicro-sociald a F,omAniei in cinrcinalul 1986-1990 qi in perspec*
tiva anului
2000
Abordarea profundd 'qi nuan{atd a devenirii lumii,
a progresului social in particular, presupune descifrarea
mecaiitmului dezvoltdrii, a modalitdfilor prin care existen{a se diversificd gi se innoieEte continuu' Dialectica
materialistd, ca teorie gtiinlificd asupra dezvoltdrii, opuse
metafizicii s,i idealismului, precum qi ca metodi prin
excelente criticd gi revolulionard, a fundamentat principe fondui conexiunii universale 9i -pe
piul dupd care
- interne proprii - tuturor sistemelor
6aza contradicliilor
se re'alizeazi prin trecerea schimbdlumii
- dezveltarea
in schimbdri calitative.
rilor cantitative
a) Dialectica determindrilor cantitative
naturd si societate. Saltul dialectic
qi caiitative in
ln{elegerea adecvatd a mecanismului dezvoltdrii, a
principiul'ui dupi care acumulSrile cantitative trec, prin
ialt, in transfoimdri calitative, presupune explicitarea Ei
BO
definirea categoriilor prin care se fundamenteazd Ei se
exprimd acusf principiu - sau lege a dialecticii - 9i
anurrre : calitate, cantitate 9i mdsurd.
Cqlitatea. Lumea nu-i ceva amorf' nediferen{iat, ci o
unitate in diversitate, ea structurindu-se in forme spegi*
fice qi pe niveluri distincte de organizare. Categoria .fiIozoficd- de calitate vizeazl tocmai diversitatea qi specificitatea sistemelor, a obiectelor 9i proceselor realitd{ii naturale, sociale Ei umane, identitatea, caracterul 1or distinct Ei ireductibil. ln acest sens, calitatea desemneazd
caracteristicile globale ale sistemului, care rezultd din
sinteza insugiril6r sale fundamentale (ficindu-se abstraceste ceea
{ie de cele neesenliale) si prin care sistemul dat Dialecticct
ce este qi nu altceva. Cu- preciza Engels .in
naturii,,,nu existi calitdli in sine, ci numai lucruri care
posedd cititatriu. ln acest sens, calitatea se impune omui.ti reaiitaie in cadrul practicii, dar ea nu poate fi re"uIa ,rconcretul senzorial(' Ia ceea ce omul- percepe
dus5
nemijlocit gi nici consideratd (intr-o viziune substantiatist-eienlialistd) drept o expresie sau manifestare a unei
--esente iduntrice" ii oareCum misterioase a obiectelor'
"- lrrlrr"it calitatea se referi la insuEirile esenliale ale
obiectelor qi proceselor, la relaliile relativ stabile dintre
elementele'constitutive ce le caracterizeazil, exprimind
relativa stabilitate qi constanld a obiectelor qi identitatea sistemului cu sine insuqi' cunoaqterea calitdfii unei
cl.ase de obiecte implicd eviden{ierea stmcturii, respectiv
a constela{iei rapoiturilor necesare dintre elementele
unui sistem, raporturi invariante Ei independente de elemente. Prin calitate se desemneazd apartenen{a unui'
obiect sau proces la o clasi determinatd, precqn s,'i.de.osebirile semnificative in raport cu o a1t5 clasi de obiecte.
Prin eviden{ierea trisdturilor se conferd specificitate, integraiitate gi relativa stabilitate unui sistem; calitatea
rellectd ,,grani{ele(1 obiective, dar nu absolute, dintre
clasele de obiecte.
Csnt'itatea. In strinsd legdturd cu specificitatea calitativ6, obiectele se caracterizeazd 9i prin determindri de
ordin cantitativ, anume merime, volum, ritrn, proportie,
intensitate efc., care se referS, in principal, Ia gradul de
dezvoltare a insuqirilor esenliale ale acestor obiecte'
Conceptul de cantitate are' ca qi cel de calitate, un
conlinut gi un referenliai obiectiv, in sensul cd exprimd
determindri obiectivp aie realitSlii. In viziunea materiaB1
Iismului dialectic Ei istoric, dimensiunile cantitative sint
insuqiri imanente ale sisternelor lumii qi nu expresia interventiei ordonator-demiurgici a subiectului intr-o existenld lipsitd de difererifieri. Caracterul obiectiv aI acestor
dimensiuni cantitative este atestat pe larg de practicd !i
de cunoaqterea qtiintificd gi scos in evidenld, intre altele,
de descoperirea unor constante universale, ca de pildd,
cuantd de acliune a lui Planck sau viteza luminii in vid.
CunoaEterea aspectelor cantitative ale realitd{ii solicitd gi, totodatd, invedereazd capacitatea de abstractizare
a omului, stadiul de dezvoltare a unui sistem putind fi
adesea statornicit in cifre precise. Or, ,rpentru a numira
este
Engels in Anti-Diiihri,ng
nu nu-maiscria
- dar qinevoie
de obiecte care sd fie numdrate,
de capacitatea
de a face abstrac{ie, atunci cind consideri aceste obiecte,
de toate celelalte insuEiri pe care le au in afard de num6rul 1or, iar aceasti capacitate este rezultatul unei indelungate dezvoltdri istorice bazate pe experienfis. Formularea tezei privind existenla Ei specificul deterrnindrilor
de ordin cantitativ ale realitdfii a marcat un moment
semnificativ in planul cunoaEterii umane. Dezviluirea
structurilor cantitative qi elaborarea, pe aceastd bazd, a
unor modele teoretice (matematice) ale proceselor Ei sistemelor au permis expi.icarea unitard a numeroase atari
procese qi sisteme din natur6, societate si gindire, au
constituit Ei constituie un cadrr fertil pentru aprofundarea abordirii teoretice a realitdlii gi pentru elaborarea
de prediclii cu un grad mai mare de rigurozitate Ei precizie.
Mdsurd. Categoriile de calitate qi cantitate se presupun reciproc, iar definilia uneia implicd * aga cum s-a
la cealaltS. Unitatea dintre cantitate
vdzut
- raportarea
gi calitate,
dintre schimbbrile cantitative qi cele calitative,
igi gdseEte expresia cea mai elocventd in categoria filosofic6 de mdsurS, categorie ce desemneazd iimitele in
care schimbdrile cantitative nu duc la schimbdri calitative. Pentru formele superioare de miqcare
- biologicd,
sistesociald
mdsura poate fi definitd, intr-o viziune
drept limita in care transformdrile dinmic-structurald,
tr-un sistem, considerat ca totalitate, sint posibile fdrd
sd afecteze ,,autoreglarea(( sistemului, deci in condiliile
conservdrii identititii sale. Tocmai pentru cd dezvdluie
unitatea dintre cantitate si calitate, mdsura este consideratd drept cantitatea calitativd sau calitatea cuantificati.
Cirntitatea esto oarccum ,,indiferentS(' in raport cu sisteB2
mul, ln sensul cd schimbdrile cantitative se desfdqoard
continuu, intr-un anumit interval, fdrd a avea consecinle
ln ceea ce priveqte calitatea sistemului. Dar schimbdrile
cantitative nu pot continua in acest fe} Ia infinit Ei, la
un moment dat (Ei acest moment marcheazd tocmai de-
pdqirea mdsurii),- ele determind in chip necesar schimbaiea calitd{ii. Cantitatea trece astfel in calitate. Ilustrarea
cea mai concludentd in naturd' a principiului trecerii
schimb6rilor cantitative'in schimbdri calitative o reprezintd domeniul chimiei (addugarea grupdrii CHz la seria
hidrocarburilor ciclice saturate, temperaturile de fierbere
Ei de topire etc.). Acest principiu are deplind aplicabilitate qi in societate, evident cu luarea ln consideratie a
specificului vielii sociale. E suficient sd ne referim }a
cllzvoltarea for{elor de produclie in cadrui societdlii capitaiiste (dimensiunea cantitativd a procesului istoric) ca
fundament obiectiv-legic al trecerii, prin revoludie, la un
nou tip de relalii de produc{ie (schimbare calitativS a
vielii sociale), la o noue formaliune soeiald, societatea socialistS. Calitatea nu se poate reduce numai la schimb6rile cantitative anterioare ; ea nu este nici suma 9i nici
chiar sinteza Ior, ci o realitate noud, ireductibilS Ia acrrmulSrile care o genereazd Ei o determind. Socialismul,
de pildd, nu poate fi redus unilateral Ia sau dedus simplist din dezvoltarea forlelor de produc{ie; ca orindrrire
iocialS el este altceua, calitativ deosebit de ,,premisele
cantitative(' ale instituirii sale in procesul istoric'
Sqltut dialectic. Trecerea de la o calitate la alta se
realizeaz| prin salt, care reprezintd intreruperea gradu;
alitdfii, a continuitSlii qi marcheazd momentele de virf
a1e dezvoltdrii, punctele sale nodale. Ca exemple pitlem
men{iona transformarea elementelor in sistemul lui Mendeleev, prin creEterea greutSlii lor atomice,. apari{ia.de
noi specii in procesul de evolu{ie a lumii vii, revolu{iile
sociale etc.
Salturile calitative imbracS forme variate in funclie
de specificut domeniilor existenlei in care au loc (naturd, societate, cunoaqtere), de profunzimea schimb6rilor
pe care le produc, iar in ceea ce priveqte viala sociald,
de caracterul contradic{iilor care se af15 ia baza saltului,
de condiliile concrete in care acesta se realizeazl. CIasificarea salturilor se poate face deci dupd criterii multiple. Astfel, in ceea ce privegte profunzimea, ele implicd
fie schimbdri care afecteazd numai dispunerea elemente1or in sistem, fie schimbdri de esen!6 in insegi natura Ei
83
structura elementelor care configureazi sistemul. O agen{ie mai mare se acordd in tipologia salturilor duratei desfdEurdrii 1or, distingindu-se doui categorii de salturi :
bruEte Ei treptate. Salturile brugte se intilnesc mai ales
in formele mai simple de miEcare (trecerea de la o stare
fizicd de agregare la alta, reacliile chimice, exploziile
nucleare etc.). Avind in vedere complexitatea dezvoltdrii,
nu orice salt trebuie identificat cu un ,rprags. Deoarece
in formele superioare de miEcare, indeosebi in cadrul socielilii, transformdrile calitative
atit mai mult
- si cu
cple de mare profunzime qi anvergurd,
cum sint revoluliile - au la bazi schimb6ri cantitative ce se desfiqoard
pe mai multe planuri gi direclii ale sistemului social (in
domeniul forlelor de producfie, in cadrul sistemului politic, in planul organizdrii, ideologiei, in cel aI congtiinlei
etc., Ei care se realizeazd in ritmuri inegale, numai acfiunea lor convergentd este de naturi si determine trecerea Ia o noud caiitate. Nu trebuie uitat, de asemenea,
c5 procesul istoric implici unitatea dintre factorii obiectivi qi. suhriectivi ; iatd de ce, in devenirea social5, salturile calitative nu se infdptuiesc automat, ci numai prin
activitatea oamenilor, fapt care contribuie la relativizarea
,rgranitelor( ce separd o calitate de cea care-i succede.
b) Dialectica rela,tiei dinhe cantitate qi calitate
diliile socialismului
in
con-
TransformS,rile revolulionare socialiste se infdptuiesc,
de reguld, intr-un domeniu sau altul, ca salturi calitative treptate. Folosirea cdii pasnice sau nepaqnice in
cadrul revolu{iei socialiste si indeosebi in cucerirea qi
exercitarea puterii politice
mijloc principai de
- ca
restructurare, pe baze socialiste,
a societSlii
depinde
- far5,
de condiliile concrete social-politice din fiecare
iar
stabiiirea sau alegerea uneia sau alteia dintre, cdi este
exclusiv de competen{a forlelor revolu{ionare din {ara
respectivd, a partidului care conduce aceste forfe. ,,Experienla luptei revolu{ionare din RomAnia din perioada de
dupd eliberare pind la cucerirea puterii politice Ei apoi
in anii socialismului demonstreazd, cu toatd claritatea
_. aratd tovarSgul Nicolae Ceaugescu
Ei
- cd mijloacele
cAile prin care se exercitd puterea politicd
paEnice sau,
- felul in care
nepasnice
de raportul de for{e, de
- depind
pot,
masele populare
gi
devin conEtiente
la un moment
dat, sd impund, intg-o formd sau alta, schimbdrile necesare in-{ara respectivd(6.
Dialectica schimbdrilor cantitative gi calitative in condi{iile socialismului poartd pecetea mutaliilor structurale
pe care Ie instituie noua orinduire in viala sociald (desfiinlarea exploatdrii, fdurirea rela{iilor socialiste de produclie, consolidarea unitSlii socialiste a pgporului, participarea nemijlocitd a maselor largi la conducerea societdlii etc.) Ei este legatd de trecerea de la dezvoltarea
predorninant spontand, proprie societ5lilor bazate pe ex-
social-economice gi politice concrete, particularitd{ile qi tradi{iile istorice ale fiecdrei firi
vor determina o gami largd a formelor de trecere spre
socialisrn, noi gi noi modalitAli concrete, experimente Ei
solu{ii in edificarea societdtii socialiste.
ploatare, la dezvoltarea conqtientd, care se intemeiazd pe
legilor obiective ale
viefii sociale. Dezvoltarea planificatd a economiei si a
intregii vie{i sociale, creEterea considerabilS a roluiui factorului politic, ai statuiui socialist qi a1 partidului, in
orientarea qi dinamica dezvoltdrii sociale, desfdqurarea
vielii sociale pe bazd rde programe de dezvoltare care
oferd o perspectivd clard ac{iunii viitoare, implicarea
congtientd gi larg'd a maselor de oameni ai muncii in
infdptuirea obiectivelor dezvoltdrii economice gi sociale
ete., toate acestea constituie elemente specifice in acfiunea legii trecerii de la schimbdri cantitative la transformdri caiitative in cadrul noii orinduiri.
Socialismul, ca orinduire sociald superioard, determind
o amploare fdrd precedent a schimbdrilor in toate domeniile. E suficient sd menfionim cd numai in cei 20 de ani
care au trecut .de la Congresul al lX-lea aI partidului,
fondurile fixe au crescut de circa 6 ori, produclia in-
B4
B5
Fdurirea societd{ii socialiste constituie un uriaq salt
calitativ in dezvoltarea omenirii, aducind cu sine
ca
rezultat aI luptei revolulionare a clasei muncitoare, a- maselor de oameni ai muncii, sub conducerea partidului
comunist
adinci, structurale, de ordinul cali- innoiri
tativ, in toate
domeniile gi la toate nivelurile vie{ii sociale. In conceplia partidului nostru, trecerea revolufio*
nard la socialism nu urmeazd un model unic qi obligatoriu. Analizind perspectivele procesului revolu{ionar in
lumea de ast6zi, Programul partidului nostru subliniazd
cI diversitatea condi{iilor
cunoagterea aprofundatd Ei folosirea
dustriald de peste 6 ori, fiind de peste 100 de ot'i mai
mare ca in 1944, produc{ia agricold de circa 2 ori Ei jumdtate, fiind de ? ori mai mare fafd de 1944, venitul
na{ional de peste 4 ori, fiind de 32 de ori mai mare fald
de 1944, fonaut de retribuire de 5,2 ori, fiind de 59 de
ori mai mare fa{5 de 1945 ; retribu}ia medie este de 3 ori
rnai rnare fali de 1965 qi de 13 ori mai mare fald de
1945. Dezvoltarea puternici a patriei noastre in anii socialismului qi indebsebi in perioada inauguratd de Congresul al lX-lea este legatd nemijioc-it de realizarea unui
iitrn inalt al acumulirii, de circa 300/o din venitul na{iona}. ,,Fdri acest ritm inalt al acumul6rii Ei dezvo^ltir-ti
tovardgul Nicolae CeauEescu fi rd-rnassubfiniazl
in urmA in dezvoltarea forlelol de producfie, cu
repercusiuni mari asupra nivelului ,general de via{f, al
poporului, a construcJiei socialismului, a independenlei
patriei(.
gi
' suveranitdfii
Pe baza schimbdrilor de ordin cantitativ are loc revolulionarea tuturor domeniilor vielii, socialg, trece^rea 1a
stadii calitativ superioare ale dezvoltirii. Este dificil in
multe ca rrf de disociat schimbdrile cantitative de cele
calitative, deoarece ele se tmpletesc strins. ln condifiile
socialismului schimLrSrile cantitative se impletesc organic
cu cele calitative, creqterile cantitative dezvdluindu-Ei permanent semnifica{iile caiitative.
Crearea unei economii moderne, aqezarea relaliilor
sociale pe bazele eticii Ei echitdtii socialiste, asigura-rea
unui ecirilibru in dezvoltarea economicd a {6rii in plan
teritorial, transformarea statului intr-un stat al democraliei muncitoreEti revolu{ionare' afirmarea partidului
ca bentru vital aI nafiunii, aI intregii societiifi, instituirea noului mecanism economic, fiurirea unei noi spiritualitdli, desfdEurarea procesului de om-ogenizate socia15,
realizarea qi intirirea unitd{ii moral-politice -a poporului
sint numai citeva dintre muta{iile care conferi o noua
fizionomie societSlii romAneEti.
I
c) Documentele Partidului Cornunist RomAn despre continuitatea procesului revolu{ionar 9i promovarea spiritului revolulionar in intreaga via!6 sociali
Aplicind in spirit creator principiile dialecticii materialisie Ia anaufa stadiului actual al edificdrii socialisdezvoltdrii in
mului in patria noastri Ei a perspectivelor
.rriitot a s'ocietd{ii romAnegti, - Partidul Comunist RomAn,
B6
prin opera secretarului sdu general, tovardqul Nicolae
Ceaugescu, a fundamentat teza, de mare valoare teoreticd
gi practicd, cu privire Ia continuitatea procesului revolulionar, eviden{iind cd fdurirea societdtii socialiste mul*
tilateral dezvoltate qi trecerea treptatd a RomAniei spre
comunism .reprezintd o operd istoricd de o deosebitd
complexitate Ei profunzime, care presupune, in mod obiectiv qi legic, transformdri adinci, de ordin calitativ, in
toate domeniile vfe{ii economico*sociale. Victoria sociaIismului, prin infdptuirea unor salturi calitatlve de anvergurd in viala sociald
care cucerirea puterii
- printre sub
politice de cdtre clasa muncitoare,
conducerea partidului Ei in strinsd alianfd cu {drdnimea, cu masele largi
de oameni ai muncii, gi crearea proprietdlii social,iste in
industrie qi agriculturi Ei a noilor relalii de produclie
a marcat ln devenirea poporului nostru o schimbare de
esen{d, fundamentald. Intrarea RomAniei in aceastd noud
epocd istoricd nu inseamnd ci dezvoltarea economico-sociald, pe mai departe, se desfdEoari ,rlin(, fdr.d ,,salturi((,
imbrdc{nd ln continuare numai (sau preponderent) creEteri cantitative, oricit de spectaculoase ar fi acestea"
tovardgul Nicolae
,,Cucerirea puterii po itice
- subliniazi
CeauEescu in Raportul la Congresul
aI XIII-Iea al partidului
constituie un factor important,- dar reprezintS.
numai -o etapd in lupta pentm lnfdptuirea idealurilor de
dreptate gi echitate sociald, pentru victoria socialismului qi comunismului. Procesul revolutionar va continua
qi in societatea comunistd
practic el nu se va incheia
niciodatdt'.
Continuitatea procesului revolulionar ln patria noastrd este determinatd de amploarea, complexitatea qi profunzimea deosebiti a transformdrilor revolu{ionare, caiitative, pe care le implicd fdurirea societd{ii socialiste
multilateral dezvoltate 9i trecerea treptatd spre comunism, de necesitatea soluliondrii la timp Ei sistematic a
contradicliilor care apar in cadrul societ5{ii socialiste,
este determinatd de obiectivul realizdrii unei noi calit6{i a muncii qi a vielii, precum gi de noua etapd ce se prefigureazd. Trecerea RomAniei in rindul {6rilor mediu dezvoltate din punct de vedere economic, infdptuirea largd
a autoconducerii muncitoreqti, consolidarea Ei materializarea in practica sociald a sistemului socialist de valori, a:
principiilor comuniste de munci gi via{5, transformarea
revolulionard a omului, insuEi prin formarea unui nou tip
B7
de personalitate umani, trecerea la o calltate nou5, superiodrd, in toate domeniile E.a. reprezinti, in etapa actualS,
cerin{e obiective ale desfdEurSrii procesului revolulionar
qi, implicit, sarcini de mare complexitate qi inalti r.alpqn:
dere patrioticS, ceea ce soliciti afirmarea largS.a spiritului
revolulionar al comuniEtilor, aI tuturor oarnenilor muncii,
ca o condi\ie sine qua non a continuitS{ii procesului.rene gdsim intr-o etapd superi-ggra- a
volu{ionar. ,,Acum
"
aratd tovards,ul Nicolae
construcliei socialiste
rezolvat probleme hot6de
avem
care
in
Ceauqescu
- destinul patriei noastre socialiste. Pornind
ritoare pentru
de la aceasta este neceiar ca Ei activitatea partidului, -a
membrilor de partid, sd se ridice la un nivel nou, sd fie
pitrunsi de spirit revolulionar, militant, necesar i$epiuirii neabStute a Programirlui partidului, ridicirii pat
triei noastre pe noi culmi de progres Ei civiiizafie, intdririi suveranitd{ii gi independen{ei sale(.
Spiritul revolulionar pl€supune, in condifiile actu-ale.,
ddruire gi actiune hotdriii pentru infiptullea exemplard
a sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea, competenl6 Ei crrraj ln promovarea-noului in toate sectoarele,
atitudine fennn tifi ae inchistare, rutind Ei automul{umire, faf5 de tot ceea ce constituie piedici in calea lnnoirilor din societatea noastr5, presupune cultivarea cu
pasiune a valorilor care configureazd idealul socialist Ei
comunist, devotament patriotic in activitatea cornplexd
privind trecerea RomAniei intr-un stadiu superior de dezvoltare, realizarea unei noi calitSfi a muncii Ei viefii in
societatea noastrd socialistS.
in noua etapd
de dezvottaie a- societi{ii noastre socialiste. Concep$ia
secretaruhri general aI partidului, tovardEul Nicolae
Ceauqescu, cu privire la trecerea la o noui calitate in
,d) fmpottanfa aspectelor de ordin oalitativ
toate domeniile
Strategia continuirii procesului revolutionar 9i a dezeconomico-sociale in etapa actuall a construcare in centrul sdu realizarea unei noi casocialiste
$iei
iitali u muncii Ei vielii, accentuarea laturilor de ordin
calitativ in toate domeniile de activitate. ,rConsider nea subliniat tovardqul Nicolae Ceauqescu - sA
cesar
voltirii
-
t]8
trecem de la faza acumuldrii cantitative la o fazl noud,
superioard, aceea a luptei pentru calitate. A venit timpul
sd transformdm cantitatea' intr-o noui calitate. Aceasta
este cerinla primordiald de care depinde viitorul industriei romAneEti, viitorul intregii economii nalionatres.
In conceplia partidului nostru, trecerea Ia o noud calitate este determinatd Ei favorizatb de acumul5rile cantitative ob{inute in procesul revolu{ionar de edificare a
noii orinduiri sociale, de marile realizdri obfinute de
poporul romAn in anii socialismului gi, in mod deosebit,
in perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al
partidului, cind in funclia supremd a fost ales tovardEul
Nicolae Ceaugescu. Astfel, pe baza alocdrii unei pir{i
importante din venitul na{ional pentru acumulare
peste 300/o
si a realizdrii unor vaste programe de
- dezvoltarea
pentru
investilii
economiei nafionale, RomAnia dispune astdzi de o puternicd bazd tehnico-materiald,
capabild sd permitd continuarea mai intensd a progresului economico-social.
,dccentuarea laturilor de ordin calitatiri reprezinti, in
acelagi timp, o cerin{i obiectivi a mersului mai .departe
al soeietd{ii romAneqti, decurgind din cerinfele continuiril pnocesului revolu ionar de fdurire a societitii socialiste multilateral dezvoltate qi inaintare a RomAniei
spre comunism. In acest scop, ln centrul eforturilor intregului popor se va situa consolidarea tuturor realizdrilor
oblinute ln edificarea noii orinduiri, trecerea RomAniei
la stadiul de {ard socialistd mediu dezvoltatd gi apoi, in
perioada urmdtoare, la cel de tard socialistd dezvoltatS.
lnfiptuirea acestui obiectiv fundamental al actualei
etape a constructiei socialiste se sprijini pe dezvoltarea
suslinutd a forlelor de produclie, pe creEterea puternicd
a produsului social Ei venitului nalional Ei pe diversificarea producliei de bunuri materiale Ei servicii, ca bazd.
trainici a realizdrii reproduc{iei socialiste ldrgite gi a satisfacerii nevoilor de consum, Etiin{ific determinate, ale
oamenilor muncii. Astfel, potrivit Directivelor Congresului ai XIII-lea ai Partidului Comunist Rom6n cu privire
Ia dezvoltarea economico-sociald a Romdniei in cinci-
nalul 1986-1990 qi orientdrile de perspectivi pind in
anul 2000, in urmdtorii 15 ani produclia-marfi industrialS trebuie
si
creasci de 2,1-2,4 ori, producfia agriB9
cole de 7,9-2,0 ori, iar venitul natrional de 2,3*2,6 ori"
acesta urmind sd se ridice de 1a circa 36 mii lei pe locuitor
in prezent la 50 mii iei in 1990 gi Ia 72-82 mii lei pe
locuitor la sfirgitul deeeniului urmdtor.
In conceplia partidului nostru, a secretamlui sdu general, tovardEul Nicolae CeauEescu, edificarea societd{ii
socialiste multilateral dezvoltate trebuie sd concretizeze'
insd qi ample transformdri calitative in toate domeniile
vielii economico-sociale, in baza tehnico-rnateriali qi economicd, in rela{iile sociale, in organizarea Ei conducerea
vielii sociale, in dezvoltarea congtiinlei socialiste. ln aqest
scop, pe baza dezvoltdrii gi modernizdrii for{elor de pro*
duclia vor avea loc noi schimbdri pe calea lichidirii deosebirilor esenliale dintre munca fizicd Ei cea intelectuald'
a deosebirilor dintre clase, se va realiza o apropiere tot
mai strins6 lntre rnuncitorime, ldrdnime Ei intelectualitate, intre toate categoriile sociale, ceea ce va determina
intirirea unitdlii Ei coeziunii intregului popor, omogenizarea crescindd, pe baze noi, a societdlii noastre socialiste.
Totodat6, accentuarea laturilor calitative cuprinde
perfeefionarea, in continuare, a rela{iilor de produclie Ei
sociale, dezvoltarea Ei intdrirea necon-tenitd a proprietd{ii
,oci"ti.t", de stat qi cooperatiste, pelfecfionarea relartiilo5
a" ,upu.ti1ie, ridicarea la un nivel qi mai lnalt a activitSlii
intregului'sistem aI organismelor democrafiei noastre
*,rt&tot"Eti, revplufionare' participarea unitd a tuturor
ecocategoriilor de oameni ai muncii la conducerea viefii
congtient
mod
in
fdurirea
Ia
,ro-I"" si sociale a societd{ii,
;";;;ti"il;i socialist Ei comunist al Rom6niei'
e) Accentuarea rolului factorilor intensivi in dezvoltarea
i"i in cincinalul 1e86-1ee0
;ffi;ilil;;;"h ;- Ro*at
qi in persPectiva anului 2000
Caracteristica esenliald a prevederilor Congresului
cincinalul 1986-1990
ai XIII-lea uf putt-ia-"i"i pentiu
rolului facaccentuarea
;;t;'i"td
;
; 1t;l".tpectivdin dezvoltarea economico-sociald'
In cutorilor intensivi
qi a
P'C'R'
aI
Central
vintarea la Plenara- Comitetului
Nicolae
tovardqul
1985'
iulie
din
partia
a"
activului central
90
a subliniat : ,,ln noua btapi va trebui sd considerdm depdgitd perioada dezvoltdrii extensive 9i sd
trecem cu foatd hotdrirea la dezvoltarea intensivd a industriei, agriculturii Ei a celorlalte ramuri economice(('
In conceplia partidului nostru, trecerea la dezvoltarea intensivd reprezintd un proces amplu qi complex,
cuprinzind toate sferele reproduc{iei sociale, toate ramurile econom.iei nalionale gi activitatea tuturor structurilor
organizatorice ale acesteia. Ea face parte integrantd din
trJcerea Ia o noud calitate gi este conceputd ca factor
al asigurdrii dinamismului economic Ei ai realizdrii unui
nou echilibru, bazat pe noi corelalii 9i proportii intre sectoare qi ramuri, intre factorii creEterii economice, intre
laturile tehnicS, economicd, sociald Ei organizatorici aie
activiti{ii productive, atit la nivelul macroeconomic, cit
qi la nivelul microeconomic.
Procesul reproducliei socialiste l5rgite, creqterea
produsului social Ei a venitului nalional implicd a^cfiunea
qi interacliunea a doui grupe principale de factori:
canti,tati,ui, ettensiui., care exprimi sporirea consumului
creEterea
de resurse folosite in procesul de dezvoltare
creqfixe,
fondurilor
volumului
sporirea
forlei de muncd,
terea resurselor de materii prime, materiale, combustibil,
qi catitatiui, intensi.ui, care exprimi efienergie etc.
cregfolosite resursele utilizate
sint
cienla cu care
terea productivit5li muncii, ridicarea eficienlei- econornice a fondurilor fixe, ridicarea gradului de valorificare
qi economisirea materiilor prime, energiei' combustibiluCeauEescu
lui
etc.
Dezvoltarea economico-social5 viitoare a RomAniei va
antrena qi o creEtere a resurselor alocate qi folosite in
acest scop. Inainte de toate ea impiici alocarea, in con-
tinuare, a unei pir{i importante (300/0) din venitul lulegitate obiectivd
tional pentru acumularea socialistd
a reproducliei lSrgite. De asemenea,- pop{llafia ocupatd
in economia nalional5 va ajunge in 1990 la 11,5 milioane
persoane, iar numdrul personalului muncitor Ia 7,87,9 milioane persoane. Pentru inzestrarea economiei nalionale qi creqterea aparatului de producfie'. valoarea fondwilor fixe se va ridica la circa 3 500 miliarde lei. f,inind seama de cerinlele crescinde ale economiei nafionale qi de implicaliile crizei economice mondiale, partidul nostru acordi o importanld prioritard dezvoltdrii bazei proprii de energie gi materii prime.
91
Trecerea Ia dezuoltarea economicd intensiud i,nseamn&
tnsd o esemeneq transformare in carqcterul dezuolt(rrii
care sd asigure o cre;tere inult mai puternicd. a eficienlei
cu care sint folosite toate resz.Lrsele, astJel incit factorii
cali.tatiui, intensiui, sd aducd contribu[ia principald Ia
sporirea uenitului nalional ;i a pradusului' socictl, la dezu altar e a e conomico - s o ciald.
In acest scop, documentele Congresului al XIII-lea
al partidului prevdd, inainte de toate, cre;ter'ea substan{iald a productiui,tdli,i muncii, pe seama acesteia urmind
sd se oblind circa g5o7o din sporul venitului na{ional in
acest cincinal. in industrie, productivitatea muncii va
trebui sd se dubleze pind in 1990 fa{a de 1980, circa 550/o
din aceastd cregterd urmind a fi realizatd pe seama introducerii gi generalizdrii progresului tehnic; o aten{ie
deosebitd se va acorda ridicdrii nivelului de pregdtire
profesionalA, perfecfiondrii organizdrii producliei Ei muncii, asigurdrii unui raport optim intre munca productivd
qi cea de administrafie, intdririi ordinii gi disciplinei in
toate sectoarele.
O direc{ie de bazi a dezvoltdrii intensive o reprezini6 ridicarea niuelului tehnic gi, calitatiu aL produc[iei"
Se prevede ca ponderea produselor industriale care' se
realizeazd, la un nivel mondial ridicat sd ajungd pind ln
1990 la aproape 950/0, iar Ia 2-50/o din produclie sd se
atingd performan{e superioare acestui nivel.
Totodatd, o contribulie mare in dezvoltarea intensivd o vor avea reducerea consumurilor cle materii prime,
combustibil gi, energie, cregterea mni, accentuatd a gradului de ualoriJicare q materLi.Ior prime, materi,alelor,
combusLibilului,, r educerea Ttonderii ch,eltuielilor materiale
in produsul socictl. Toate acestea, impreund cu creqterea
tmportantd a produc[i,ei ;i ueni.tului. rw{ional la 1 000 lei
fonduri fire uor trebui. sd.-;i gd"seascd reflectarea i,n sporirea mai accentuatd a benefi.ci,ului. ;i. rentabilitdtii tntre'
prinderilor.
Realizarea acestor obiective Ei transformdri in etapa
actuald este in mod hotdritor legatd de modernizarea economiei nalionale, in stri,nsd, Iegdtturd cu cerinlele qi. tendin{ele noii reuolu$ii, tehnico-;tiinfifice. Referindu-se ]a
aceastd coordonati a prevederilor pentru acest plan
cincinal, 1a Congresul al XIII-lea aI partidului, tovardqul
Nicolae Ceauqescu a subliniat : ,,Avind in vedere tendinlele generale ale dezvoltdrii mondiale, cit qi forta industriei noastre socialiste, se impune si acorddm o aten92
deosebitd noii revolu{ii tehnico-gtiiniifice, astfel incit
industria romAneascd, intreaga economie, sd se ridice la
nivelul celor mai noi qi avansate cuceriri ale Etiinfei ;i
tehnicii contemporanes.
Ca urmare, in cincinalul actual, dezvoltarea industriei
se va realiza indeosebi prin modernizarea mijloacelor de
muncd qi a structurii pi-oducfiei, ridicarea nivelului teh_
nic gi caiitativ al acestora, introducerea continud qi apli_
carea largd a tehnologiilor avansate. Se vor realiza ample
programe privind mecanizarea, automatizarea
Ei ciber_
netizarea. Pind in anul 1gg0 se va incheia, in linii ge_
nerale, reorganizarea intensivd a tuturor sectoarelor.
In agriculturS, obiectivul fundamental il constituie
realizarea noii revolulii agrare, care presupune transformarea generald a felului de muncd, de viafd gi de gln_
dire a fSrdnimii, realizarea unei producfii agricol" 6"r"
sd. satisfaci din plin necesitd{ile de consum ale intregului popor, ale e.conomiei nafionale. Aceasta se va sprilini
pe dezvoltarea intensivd a agriculturii, prin moderrrizarea
continud a bazei tehnico-materiale a acestei ramuri.
Toate acestea sint in mocl hotiritor legate de intensi_
ticarea putemicd a cercetdrii gtiin[ifice gi d.ezuottdrii teh_
nologice, de creEterea contribuliei acesteia la promovarea
progresului tehnico*gtiinfific in toate domeniile econo_
miei na{ionale gi ale vie{ii sociale.
Accentuarea dezvoltdrii intensive implic5, in acelaqi
timp, ridicarea ni,uelului generat de pregdtire a fortei
d,e muncd, asigurarea de cad.re bine pregdtite, cu i,nalte
cuno;tin{e profesionale, tehnice pi ;tiin{ifice, precum ;i
cu un inalt grad de con;tiinfd reuolu[ionard.
Realizarea transformdrilor legate de dezvoltarea in_
tensivd implicd imbundtdlirea in continuare a planificdrii,
conducerii qi organizdrii economico-sociale, aplicarea
fermd a principiilor noului mecanism economico_financiar, intdrirea autoconducerii muncitoreEti Ei autogestiu_
nii economico-financiare, cregterea rolului organiimelor
rnuncitoreEti in atragerea oamenilor muncii la ionducere.
Toate acestea sint strins legate gi de iporirea rolului sta_
tului socialist iir conducerea planificaid a economiei, de
afirmarea mai puternicd a rolului partidului ca eentl,u
vital al nafiunii noastpe socialiste.
lle
93
BIBLIOGRAFIE
Directiuele Congresului al XIII-Iea aI Partidului Comunist Romdn
cu prituire lo dezuoltarea economico-sociald a Romdniei, in ein'
cin.atui 1986-1990 si orientdrLl,e de perspectiud pind in anul' 2000,
Editura Po'liticd, Bucur.eqti, 1984, p' 22-23.
Rezolulia Congresului al XIII-lea at Partidului Cotnunist Romdn,
Editrrra PoliticS, Bucure+ti, 1984, p. 17-LB.
Raport ta cel de-al Xlll-lea Congres
NICOLAE CE"{USESCU
Editura Politicd, Bucnrreqti, 1984'
aI Partid.ului Comunist Romd'n,
p. 16-21, 26-39.
Ct'ttsintare la cel de-al III-lea Congres
NICOLAE CE,AU$ESCU
septembrie 1985, Edit'ura Potriticd"
al consitiitor populare, 10-11
BucnnreEti, 1985, p. 10-13, 22-23.
la Plena'ra Conlitetalui
NICOLAE CEAU$ESCU
- Cuuintare
Romdn, 13 noiernbrie 1985, Editur'a
Central al Partid.ului Cununist
Politicd, Bucureqti, 1985, p. B-13, 22-23.
Cutttr$are la Congresul ;tiinfei qL inNICOLAE CEAUSESCU
- 1985,
Editura Politicd, Bucureqti, 1985"
udtdmintului, 28 noiembrie
p. B-12.
La Plen'o'ra Consiluiui NaNICOLAE CEAU$ESCU
- Cuuintsre
din i'ndustrie, construciii, tra^rLsporliorwl a.l Ormvenilor Munrii
'ttri.,
circutalia mdrluri'lor si firnnle, 16 decembrie 1985, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1985, p. 7-24.
Din glnd.irea fi'Iozof ird a preSedintelui, Romdniei, - N-i*olag
Ceau^s6scu. Dialecti'ca edifi.cdrii soci,etdfii socialiste multitateral
d.en)oLtate, Editura Politicd, Bucun'egti, 1982, p' 69-77.
F. ENGELS - Dialectica natrt'ru, in vol. K. Marx, F. f,ngels"
Opere, vol. 20, Editu,ra PoliticS, Bucuresti, 1964, p. 367-373'
Ri
b
liog ra I ie
f acu
Itati vb
Academia,,,9TEFAN GHEORGHIU"'- Contri'bulil ale pre;ed'intelui Nicolae Ceausescu la deztsoltarea gindirii fLTozofice, Editura
PoliticS, Buctr,reqti, 1983, p. 1L-23.
Modut de ui'afd gi calitatea viefii' EdiInstitutul de filozofie
tura Politicd, Bucuregti,- 1982, p. 40-63.
Sr ROLUL LOR IN VrATA SOCIALA. DBZVOI,TAREA TEORIEI MAR,XISTE A CONTR.ADTCTTTLOR IN OPE;RA TOVARA$ULUr NTCOLAE
CONTRADTCTTTLE
CEAUSESCU
GEORGEI'A FLOREA
Planul temei
a) Teoria contradic{iilor, nu,cleu al clialecticii materialiste. Unitatea s,i lupta contrariilor. Contradiclia
al dezvoltSrii.
- izvor
Critica concerp{iilor burgheze, evolufioniste,
metafizice cu pri-
vire la dezvoltar,e
b) Tipuri de contradictii: contradictii interne gi externe, antagoniste Ei neantagoniste, principale gi sercundare
c) Contradicliile sociale qi rolu:l lor in dezvoltarea soci,etSfii. Tezele tovardqului Nicolaq Ceau,qescu privind gieneza, specif,icul
gi cdile de rezolva,re a contradicliilor in societatea socialist6,
nemarcabile contribuliir Ia dezvol.tarea teolriei revolu,{iei, la fun,damentarea gtiinfificd a programului qi politicii P.C.R.
d) Lupta dintre nou qi veahi
forfS rnotrice a dezvoltdrii socie- privire
td{ii. Documentele P.C.R. cu
Ia necesitatea prornov5rii
noului in toate domeniile de activitate
a) Teoria contradicfiilor, nucleu al dialecticii materialiste. Unitatea qi lupta contrariilor. Contradicfia
- izvol
al dezvoltdrii. Critica concepliilor burgheze, evolutioniste, metafizice cu privire la dezvoltare
Teoria contradictiei constituie expresia opozifiei extreme existente intre dialecticd qi metafizicd. ln timp ce
aceasta din urmd considere lumea ca fiind formatd din
obiecte izolate, alcdtuite Ia rindul lor din entitili simple,
aflate in relalii necontradictorii, in repaus absolut, iar
miEcarea ca stare accidentale, avind izvor in exterioml
l"or, este conceputd ca simplS cregtere, adi{ionare sau repetare a unor stadii deja parcurse, dialectica surprinde
conexiunile, interdependenfele, caracterul complex, sistemic propriu reahtetii aflatd in continud devenire gi dezvoltare, ca rezultat al dedubldrii unicului in laturi opuse
ce trec unele in altele gi genereazi autodinamismul existenfei. ,,Dedublarea unicului si cunoaEterea pdrfilor lui
contradictorii..., aprecia Lenin, este fondul, una din esen!ele, una dintre particularitdlile sau trisdturile funda95
mentale, dacd nu chiar singura fundamentalS a dialecticii'(. Teoria contradicfiilor, ca nucleu al dialecticii materialiste, este singura in mdsurd si ne arate cum pot
fi gi cum sint sau devin identice contrariile, culrl se
transformd unul in altul, de ce mintea omeneasca nu trebuie si priveasc6 aceste contrarii ca incremenite, ci ca
sursd generald a devenirii gi dezvoltdrii.
In conceplia materialistd, contradiclia ca determinafie obiectivS, universalS, imanentd existen{ei constd in
faptul cd fiecare sistem sau proces este alcdtuit dintr-o
re{ea complexd de laturi, insuEiri, tendin{e ce se opun'
sint divergente reeiproc, dar, in acelaqi timp qi in aceeaqi unitate, se presupun, nu pot fiinta unele fdrd celelalte, sint inseparabile. Orice contradiclie ca relea de
Iaturi contrarii se caracterizeazd simultan prin unitate
si tensiune. Contradic{ia, fiind rezultatul opozi{iei dintre
contrarii, presupune unitatea lor, coexistenta, concornitenla Ei posibilitatea trecerii reciproce a uuuia in ce15Ialt. Contradictiile dialectice, ca unitdli ale unor laturi
contrarii, pot fi identificate atit in naturd (atracfie-respingere, continuu-discontinuu, asimilalie-dezasimila{ie"
excitatie-inhibilie q.a.), cit Ei in viata materiald qi spiritualA a societdlii (forlele Ei relaliile de productie, produc{ie-consum, cerere-ofertd in domeniul ecbnomic sau
tradilie-inova{ie, nalional-universal, abstract-concret etc"
in culturd si cunoaqtere).
Unitatea contrariilor qi raporturile dinamice dintre
ele genereazd structura, funclia, calitatea Ei starea ljtl":
me16r ; ea este temeiul sincroniei, al relativei stabilitdli
calitative, al identitdlii temporare' precum 9i al diacroniei, al vaiiabilitS{ii sistemelor, rezultatd din tendin}a
fiecdrui contrar de a se transforma in opusul sdu.
Tensiunea sau lupta contrariilor decurge din asimetlia si Civergenla lor, din tendin{a fiecdruia de a contra*
cara ac{iunea celuilalt; in fiecare unitate un contrariu
tinde si pdstreze starea sistemului, celilalt sd-l transforme, sd-i imprime natura sa. Creqterea tensiunii duce
la dominalia unui contr:ariu asupra opusului sdu si in"
extrem 1a excluderea acestuia. in acest moment are loc
depdsirea. trecerea Ia o altd calitate. Unitatea ;i lupt:r
contrariilor, ca tendinle complementare ce caracterizeazd
orice contradic{ie constituie sursa autodinamismului existenlei, izvorul qi motorul miqcdrii, al devenirii continue,
al trecerii unui sistem de la inferior Ia superior, precum
gi al involuliei.
96
l
{
{
t
Sesizarea caracterului contradictoriu imanent tuturoi.
existenlelor constituie, de asemenea, un temei necesai.
explicdrii materialist-Etiinlifice consecvente a IJniversului, intemeiazd ideea caracterului etern, infinit ai migcdrii, a unitdlii sale indisolubile cu rnateria, precum gi
q dependenlei activitd{ii spirituale d.e structuiile si de_
venirea contradictorie a existen{ei obiective ; ea permite
ingelegerea devenirii totalitdlii lumii ca proces obiectiv,
ce se realizeazl. fdrd intervenlia unui spirit,"congtiin{e
sau voin{e personale sau impersonale gi lndependent de
cunoagtere. Explicarea autodinamismului universal ca
rezultat al universahtatii unitdlii ;i ]uptei contrariilor reprezintd depSgirea de cdtre materiaiismul dialectic si
ilt"tt" at-i.t a soluliiior materialist-metafizice, cit qi a celor
idealist-dialectice, spiritualiste.
Prin prisma unitdlii qi luptei contrariilor materialis_
mul marxist a restructurat concep{iile cu privire Ia dez_
voltare, determinism qi structuralitate. Ori-ce contradictie
poseclii, trdsdturile definitorii a1e unui sistem (are eie_
mente, intre care se stabilesc interacliuni structurante,
unele dintre acestea sint retroac{iuni Ei genereazd inte_
gralitate) Ei orice sistem este contradictoriu.
Ca efect aI naturii dinamice ce caracterizeazd, opozi_
!ia, gradul compatibilitd{ii sau incompatibilitdtii laturilor
contrarii cu intregul, orice contradiClie are un caracter
procesual, apare ca ,,deosebire.( (moment in care laturile
opuse sint relativ echilibrate si nu afecteazd integrativi_
tatea sistemului). Ba trece in ,,opozi!ie{. cind ,,'rri di.rt."
contrarii dobindegte o ascendenld puternicd asupra ce_
iuilalt, ceea ce restructureazi toate celelalte conexiuni
ale respectivuiui sistem, imprimindu-le, solidar cu evolulia sa, o direclie precumpdnitor funclionald sau disfunc_
lionald. Cind respectivele laturi contrarii devin incompatibile apare ,,conflictul(., ca iminenld a schimbdrii lalitetii sistemului, incapabil sd se autoconsetve, sd-qi autoregleze eficient mecanismele interne Ei reacliile e*tern".
Caracterul procesual
rezultat din accentuafea sau
-conferd
atenuarea tensiunii
contradicliilor o evolulie
nelineard, in extrem- ireversibild. Cunoagterea Ei evaluarea cit mai exactd a desfdgurdrii raportului unitate-tensiune este de o deosebitd importanld pentru praxisul
uman, intrucit, altfel pot fi reechilibrate contrariile in
faza de ,,deosebire(., mai greu in cea de ,ropozilie6. Ei cu
mult mai anevoios in momentul atingerii stdrii ,conflictuale((, cind respectivul sistem este profund alterat in
97
structura Ei funcliile sale gi perturbd starea Ei funcfionalitatea celorlaite unitdti sistemice cu care se afld
conexat.
toarele cel.e rnai reaclionare ale burgheziei contemporane,
alsajate pe aliniamentele unui antimarxism teoretic furibund Ei ale unui anticomunism politic talig alcLrat.
Ignorind realitatea durd a contradic{iilor, conilict"for gi
luptelor sociale, tot mai acute in liriie occidentale,
,,neoevolulionismul(, teorie a dezvoltdrii sociale de iacturd
biologizantd, sus{ine in ultimd instan!6 ,,stabilitateu
l,yliopali a capitalismutui( (Sargent 9i 'service), ,,poten"-ro_
lialul sdu infinit( de_-supravieluire. in varianta ,u ,,ro_
ciobiologicdn (E. O. Wilson), recurge la o schemd reduc_
lionistd clasicd, deduce fundamentele sociale, economice,
politice qi morale ale societdlii din lumea animald si
ajunge sd legitimeze capitalismul contemporan grevat de
fenomene anacronice cum sint exploatarea, ine"galitatea,
gomajul,-elitismul s.a. ,,Noua filozofie( gi ,rNoua *clreaptd,i
c_onsiderd gi eie contradic{iile sociale ca o fatalitate, iar
dezvoltarea, transformarea revolutionard a societdtii ca
o incercare sortitd egecului. In optica ,,Noii drepte(( in_
fdptuirea principiilor de egalitate in ptan social-economic
propuse de comunismul gtiinlific ar fi impotriva
,,evolu_
liei naturales. a func{iilor sociale, ce conduc impiacabil
suslin promotorii
spre inegalitate, ierirhie si
-dominafie. Asernenea sdi
teze- sini o justlficare cinica a so_
cietdlii capitaliste contemporane ; e1e nu pot insd stdvili
aspiraliile legitime ale maselor Ei popoarelor spre liber_
t-ate Ei egalitate, socialS Ei nafionald, spre o orincluire
dreaptd qi echitabild, spre o noud ordine economici si
politicd interna{ionaId, spre o lume eliberatd de pericolul rdzboiului Ei distrugerii.
Pe baza practicii social-istorice ;i a dovezilor aduse
de qtiinle, dialectica marxistd eviden{iazd dubla semnificalie a universalitalii contradicliilor * inexistenla sistemelor necontradictorii (contradicliile sint imanente oricdrei existen{e) qi eternitatea lor (ca sursA permanenti
de miEcare gi devenire contradicliile inso{esc sistemele
pe tot parcursul fiintarii lor). Universalitatea contradic-.
liilor genereazd specificitatea 1or. dependenla de natura
proprie a diferitelor zone existen{iale, de nivelul de organizare, de etapa qi momentul in care se afl6 evolulia
iespectivului sistem, de contextul tuturor conexiunilor
in iare se afld implicat g.a.
Sesizarea specificitd{ii contradicliilor reclamd in p1anul cunoagterii analiza lor concretd, evitarea extrapoldrilor simplificatoare sau reduc{ioniste, iar in plan practic,
elaboraiea unor metode calchiate pe natura qi funclionalitatea proprie respectivelor unitd{i de contrarii'
Cu toate cd qtiinlele qi praxisul uman au confirmat
pe deplin principiile dialecticii marxiste, o serie de teorii
absolutizeazi ordinea qi armonia universului, interpreteazi contradicfia fie ca accident temporar.' qi n-eesenlial,
fie ca produs artificial al subiectivitdlii umane. in ultima
categorie se incadreazd o serie de fenomenologi care- consideid contradicfiile, in special cele sociale, ca avind origine in activitatea subiectului cunoscdtor, deci fdrd efect
asupra devenirii reale a lumii.
Pornind de la alte postulate, neotomismul, admilind
contradiclia doar ca relalie intre posibil qi real, sus{ihe
caracterul necontradictoriu a1 lumii naturale qi sociale,
creati de Dumnezeu intr-o armonie prestabilitd. Cele
douS curente amintite intrd in dezacord cu Etiin{a qi praxisui uman, nu pot oferi o alternativd plauzibild teoriei
marxiste a dezvoltdrii, iar prin concluziile lor favorizeazd
pasivitatea qi impdcarea cu realitdlile existente. Cu toate
ie r""rr.r..c existenta contradic{iilor in capitalism, unii
dintre reprezentanlii $colii de la Frankfurt (M. Horkheimer, Th. Adorno) nu vdd in lupta contrariilor sursa dezvoltdrii, ci, dirnpotriv5, o identificd in chip descurajant
cu dezarmonia implacabilS qi de nedep5git.
O, nocivitate deosebitd are modul ln care se raporteaz|'la dezvoltate o serie de ideologi ce reprezinti sec-
Specificitatea contradic{iiIor genereazd o anume vade tipuri Ei forme. Cind unitatea gi lupta contrariilor apar intre laturi, insugiri, tendin{e gi -conl,raprocese
ale unuia gi aceluiaqi sistem apar{in tiputui de
dicl.ii inLerne (de exemplu : atrailia si respingerea dintre
nucleul pozitiv si inveliqul negativ aI atomuiui, asimila[ia. gi dezasimilagia in organismul viu, excitalia gi inhibilia in procesul fiziologic, forlele qi relaliile in modul
tle produclie ;.a.). Pe fondul 1or, respectivul sistem intrd
irr rela{ii contradicto'rii specifice cu alte sisteme gene-
98
99
b) Tipuri de contradicfii: contradicfii interne si externe,
antagoniste qi neantagoniste, principale gi secundare
rietat_e
rind contradic[ii efrterne (de exemplu : dua]itatea corpuscut-unOa, ielalia organism-rnediu, capitalism-t99i1Distinclia opeiatd in plan logic este relativh"
iir*
intrep6lihd interaciiunea generald a sistemelor,
;;# "t".1.
a
consideralie
in
luarea
acestea,
ou
toate
Ior.
irr"a"r""
importanld atit pentru
de contradiclie are
tipuri
rolul for
""i"t-a""a
9i pentru praxisul .uman' intrucit este dis"it
sistemelor
"""ouqt"i.,
sau
de'renirea
dispiri{ia
i"-"Jd.iti"'qi
structurii
interne sint temeiul naturii,
sistemului, precum gi izvorul devenirii
si functionalitdtii
-b;1;;ita
1or prim qi determinant, contradicrolutui
;;1".
qi evolueazi in funclie de cele
g"nerat"
sint
1iit" "xt"rne
interne Ei nu poi dispare "ut tttl pot fi rezolvate decit
itiUtatii tut depdEirii acestora' Ignorarea
i""t-u'-t"""tcelor doud tipuri duce la imposibilitatea inrp""ifi"itatii
unor sisteme sau procese''
lelegerii genezei qi devenirii
privire
la originea calitSlilor' decu
tnti"
f;i;;p;lari
acltrrr"uri acliunea ln direclii inefj'ciente' Nicj'odat6'
va
nu
efectul
externe'
tionind asupra unor contradiclii
s5
continua
vor
divergenle
respectivele
fi cel scontat,
incontrolabile'
existe qi se provoace disfunctionalitdli
iii^O i"ii"tjnute de lupta qi unitat-ea-contrariilor interne
produs sint. Aqa se explicd, de exemplg' eq:ui"
un organism- Ia
"atot
i"t"tot incercdrilor de a reintoarce
cu mediul, f6r5
relatiile
""1
starea de sdndtate, reechilibrind
deja ; sau'
instalate
interne
deregldrilor
;;;A;; utrptu -aiace
ignorind
revolutie
de
export
;-;i"" 6ritic, ae
nationali'
fac{orii
^-""iip;iinterni,
nagi roiul contradicliilor -umri sistem' fie elfuncin
asemenea'
de
tural, social sau spiritual' variazd,
tenlor ca raporturi-intre insuqiri'
F d"-;;;rtitr-tit"i
fundaesentd
din
tu
-_
sqy
ce-decurg
procese
dinle sau
mentale qi rr"f,rna"u--i"1ui3' Contradic[ia fundamentalii'
conserverii cai"i""etaq"Ete sisternul pe tot parcursul
natura
pet'tru
9i modul in
a"tittiioti"
este
iitatii sale,
conexat
este
care
cu
sistemelor
*t" u"li"""ura "t"pta p"
evode
funclie
in
fondul
Ei
*i-r"u"tioneaz6 Ia
recelelalte
"t".
toate
apar
fundamentale
i"ti, ?"#"ai"U"i sisrespectivului
i"iii """t"adictorii Ji"tt" elementele
in ansamblu
tem ; ponderea 9i ;t;J;i implicaliei acestora
in relalie
afld
se
nu
schimbare,
p"t-uiu"ia
sint intr-o
anuintr-o
Gind'
primarS'
cauza lor
Ju--""tti"uf"rr15
neJundamentale
"n
coniradi'c7'i'i'Ie
il"lta--"t"pa,'.rr* di"t;;
retroac{iunii' sd
;j;;e"; ;;intr-o funclionalitate de tipulcelei
fundamenacutizarea sau atenuarea
ii""i. C""tradicliile
"l"Jititri"re
100
ttrle, ea devine principald Ei joacd un rol hotdritor in devenirea sistemului (de exemplu : contradiclia dintre mase
;i monopoluri, sau dintre {drile bogate qi sdrace ale
lumii).
Variateie tipuri de contradiclii (interne-externe, fundamentale-nefundamentale, esen!iale-neesenliale, principale-secundare E.a.) sint uniyersale, existd Ei func{ioneazi
atit in naturd, cit Ei in viala materiald qi spirituald a societdlii. Caracterul specific societd{ii ca zon6. a existenlei
face ca toate aceste tipuri de contradiclii sd imbrace
forina antagonismzilui sau neantagonismului. Iau forma
antagonismului contradicliile generate de incompatibilitatea de esenld dintre forma proprietdlii asupra principalelor mijloace productive si caraclprul muncii pentru iocietate, asociatd cu congtientizar€a incompatibilitdtii interreselor fundamentale specifice claselor gi grupurilor
implicate in aceastd relalie. Surprinderea naturii proprii
ar-rtagonismului i-a permis lui Marx, Engels si Lenin sd
inleleagd inevitabilitatea unor asemenea contradiclii in
societd{ile intemeiate pe proprietate privatd qi exploatare,
degenerarea lor in ,,conflicte5( gi necesitatea revoluliei
socialiste, ca unicd posibilitate de eliminare ireversibild
a lor din via{a socialS.
c) Contradicliile sociale si rolul lor in dezvoltarea societ6!ii. Tezele tovardqului Nicolae Ceauqescu privind geneza, specificul Ei cdile de rezolvare a contradic{iilor in
societatea socialistd, remarcabile contribufii la dezvoltarea teoriei revolutiei, la fundamentarea qtiinlificd a
prograrnului qi politicii P.C.R.
Specificitatea contradic{iilor sociale rezultd din interacfiunea Ei intrepdtrunderea dialecticd dintre obiectiv
gi subiectiv, spontan Ei congtient. in ultimd instanld, instituirea unei contradiclii sociale este generatd, ca si in
naturd, de interacliunile obiective, dar ea nu devine activd, nu se transformd din posibilitate in realitate decit
numai in Ei prin activitatea oamenilor. Determinate de
relaliile obiective dintre om Ei naturd, dintre om qi ceiJ.aili oameni
stabilite in procesul producerii celor ne- independent de conEtiinla sau voinla
cesare traiului,
lor
Ei dependent de caracterul gi nivelul dezvoltdrii mijloa,
celor de produclie,- toate contradicliile sociale au in
101
spatele lor comunitSli, clase gi grupuri umane 9i imbracd forma antagonismului sau neantagonismului dintre
interese Ei aspiralii.
In condiliile societSlilor ce se intemeiazi pe proprietatea privati asupra mijloacelor de produclie, antagonismul rezulti legic-obiectiv din opozitia radicalS de situalii Ei interese fundamentale, din imprejurarea ci realizarea condifiilor Ei respectiv a nevoilor Ei intereselor
uneia din laturile contradicliei se face in detrimentul
funclionalitilii ascendente a laturii opuse 9i a satisfacerii nevoilor gi intereselor grupurilor asociate acesteia.
De aceea, intre claseie gi categoriile sociale specifice
respectivei societd{i intervin relalii foarte diferite : de
Ia unitate, alian{6 Ei colaborare, la sciziune, opozilie 9i
luptd, in func{ie de fozilia lor ,,identicd", ,,apropiati$
sau fundamental deosebitd fa{6 de ,'proprietarul( mijloacelor de produclie. trn asemenea societdfi, antagonismele
pot fi latente sau acute Ei diferd ca intindere sau adiniime dupd cum antreneazd structuri sau clase fundamental opus-e (muncd gi capital, proletariat-burghezie) ; componente sau grupuri opuse ale aceleiaEi clase (contradiclia dintre diferite monopoluri nalionale sau cea dintre
oligarhia financiar-bancard 9i alte sectoare ale burgheziei etc.). Temporar; in anumite imprejurdri, antagonisrnele pot fi atenuate, dar evolulia lor conduce ireversibil spre schimbarea orinduirii social-politice. .C-onLraclicfiile neantagonisl;e, specifice orinduirilor intemeiate pe proprietate comund qi relalii de cooperare
pe fondul convergenlei qi
gi colaborare, sint generate
forma proprietd{ii Ei
compatibilitdlii de esenld dintre
coincidenla interesecu
asociatd
pentru
societate,
rnu.rca
lor fundamentale ale tuturor membrilor societdlii - de
aparilia unor relalii de nonechivalenli temporard, obiectivd gi subiectivd in devenirea fiecdrei laturi contrare'
Datoritd poziliei identice sau apropiate a tuturor claseIor Ei categoriilor sociale fald de mijloacele de produclie
care constituie baza }or social-economicd asemenea contradic{ii au un rol constructiv, creeazd multiple qi continue posibilit5li de devenire progresivi dacd sint cunos-
cute operativ qi reechilibrate eficient.
Societatea socialistd nu trebuie definiti gi prezentati
idilic, ca o societate desivirqitl incd de la aparilia ei'
In cadrul ei continud sd acfioneze o serie de contradic{ii
reziduale (sat-oraq, munci fizici-muncd intelectuali q'a')
qi sd apari decalaje, opozilii sau rdmineri in urmd intre
r02
Iaturile contradicliilor sale specifice. ,,Legea dialecticd a
fgpte-i contrariilor, contradic{iile preciza tovariEul
Nicolae CeauEescu
manifestd si in socialism si se
vor manifesta, fdrd indoiald, intr-o formi -"" ;lt;, ;; i;
societatea comunistd. Contradiclii existd Ei vor continua
sd aparl in orice societate. EIe nu se pot solu{iona printr-o atitudine de negare, ci prin studierea gi inlelegerea
cauzelor ce le genereazd qi, pe aceastd bazd, prin ac-
liunea conEtientd pentru inl5turarea vechilor stiii de lucruri qi promovarea cutezdtoare a noului((. Gonstruirea
societdtii socialiste, fdurirea unei temelii social-economice unitare, instituirea unei suprastructuri institu{ionale
;i ideologice ale cdrei acliuni convergente sint in acord
ctt interesele funclamentale ale tuturor claselor qi categoriilor sociale, determind o asemenea relalie intre unitate ;i tensiune incit existenfa Ei reechilibrarea ei genereazd progres. in acest sens, secretarul general al flartidului nostru, imbogdlind creator teoria marxisti a dezvoltirii, precizeazd. cd existen{a contradic{iiior in socialism nu reprezintd un fenomen anormal, nu sint insolubile, nu se antagonizeazd, prin insdEi natura orinduirii,
ci au efecte distructive sau perturbatoare doar unde gi
cind principiile socialismului iint incdlcate, Iegitdlile sale
ignorate, iar dinamica realitdlilor obiective Ei subiective
nu sint luate in consideralie la elairorarea strategiei Ei
tacticii. Analizind specificitatea naturii, devenirii gi rolului contradiclii1or in actuala etapd, tovarSgul Nicolae
Ceaugescu a formulat o serie de teze de inestimabild vaIoare teoreticd si practicd : continuitatea procesului revolufionar, ce nu se incheie cu luarea puterii, cu instituirea noilor relalii de produclie Ei sociale ; relativitatea
distincliilor antagonism-neantagonism, posibilitatea degenerdrii contradicliilor in conflicte cu caracter antagonic
gi in socialism, consecin{ele negative ale absolutizdrii respectivei dihotomii ; indatorirea fundamentald a partiduIui comunist de a desfdqura o intensd activitate teoreticd
si politico*educativd pentru cunoagterea si solu{ionarea
contradicliilor; necesitatea creqterii rolului statului gi
an organismelor democraliei muncitoreqti in elaborarea
unor strategii intemeiate Etiin{ific pe respectarea cerinlelor obiective ale legii unitdlii qi luptei contrariilor in
fiecare etapd ; actualitatea imperativului combaterii subi.ectivismuiui gi voluntarismului, ce pot produce perturbalii gi intirzia dezvoltarea ; necesitatea stimuldrii angajdrii congtiente a, factorului uman in activitatea de
103
identificare a tuturor resurselor de progres specifice so*
ciet5lii socialiste, precum Ei a limitelor Ei dificultSliior
ce se cer dep6Eite ; pericolul ignordrii Ei mugamalizirii
contradic{iilor, ce genereaz6 pasivitate, demobilizeazS,
alimenteazi sidbirea increderii in idealurile socialismului
gi comunismului.
O serie insemnatd de teze originale, formulate de secretarul general a1 partidului, remarcabile contribulii ia
dezvoltarea teoriei revolu{iei, au rezultdt din analiza cuprinzdtoare a epocii contemporane, din perspectiva 1eg5turii ce poate sd apard intre contradicliile unei {dri Ei
contextul lumii interna{ionale : ideea necesitdlii adop'
tdrii unei perspective globale, sistemice ; a ludrii in consideralie atit a raporturilor de clas6, cit Ei a celor nafional-statale, atit a determindrilor social-economice, cit
gi a celor politice, militare gi ideologice ; a conEtientizdrii posibilitdtrii transformirii oricdrei contradicfii antagonice sau neantagonice in conflicte ori rdzboaie; a valorificdrii posibilitd{ii soluliondrii diferendelor pe cqlea
negocieriloi pagnice ; sporirea opoziliilor qi confruntiriloi ideologi-e E.a. De asemenea, tovardgul Nicolae
Geauqescu subliniazd cu fermitate necesitatea recunoaqterii existenlei uno.r contradiclii intre ldrile socialiste. qi
sporirii responsabilitS{ii partidelor comuniste qi muncitoreEti in identificarea Ei solulionarea 1or.
Vatorificind contribuliile teoretice ale secretarului ge'
neral, documentele partidului nostru relevd ci in actuala
etapi a dezvolt"lrii societilii socialiste romdneqti existd
o serie de decalaje, opozilii sau rlmineri in urrnd intre
componentele for{elor de produclie qi ale rela{iilor de
produclie ; intre cele doud subsisteme ale modului de
produclie ; intre dezvoltarea celor doud ramuri ale ecoindustrie Ei agriculturS ; intre sectoarele prenomiei
- baza energetici
lucrdtoare,
9i de materii prime ; intre
cerinlele de consum, nivelul Ei calitatea productiei ; intre
dezvoltarea forlelor de produclie, a bazei tehnico-materiale a societilii gi nivelul de conqtiinld socialisLi, de
pregdtire profesionali qi tehnici a maselor ; intre progresele insuficiente ale qtiinfei, tehnologiei Ei nevoile aciuale ale producliei ; intre conqtiinfa socialistd qi rdminerile in urmd din conqtiinla Ei comportamentul unor
oameni ai muncii ; intre activitatea teoreticS, ideologici,
politico-educativd Ei devenirea generali a RomAniei sociaiiste.
Congresul al XIII-lea al partiduiui nostru, precum gi
documentele ulterior apdrute, au orientat activitatea de
solulionare a tuturor contradicliilor, fixind ca obiective
urmdtoarele : dezvoltarea puternicS in continuare a for{elor de produclie; realizarea unei creqteri calitative, in-
tensive
a tuturor ramurilor economiei ;
,d) Lupta
dintre nou qi vechi
forfi
motrice a dezvol-
cu privire la necesitdrii societd{ii. Documentele P.C.R.
tatea promov6rii noului in toate dcmeniile de activitate
Miqcarea gi cu atit mai mult progresul nu rezultd din
existen{a in sine a contradicfiilor, ci din tensiunea care
apare, in mod necesar, intre acele laturi care reprezintd
noul. tind sf, restructureze sistemul qi cele care reprezintd vechiul qi aclioneazd pentru conservarea sa. Atunci
cind latura viabiiS intilneqte conditii favorabile, ea dobindegte ascenden{d asupra celei al clrui rol s-a perimat,
reprezintd vechiul gi ajunge sd o elimine, sd determine
,depdqirea calitdfii anterioare, progresul sistemului respectiv, trecerea lui de Ia inferior la superior. Rezolvarea
,contradicliilor, ascendenla gi afirmarea rolului preeminent al laturilor ce reprezintd noul in devenire pot con'stitui uneori un proces de scurtd durat6, alteori indelungat.
Lupta dintre nou gi vechi este o caracleristici genera16 a oricirei contradiclii existente in sistemele dinamice complexe (biologice gi sociale) ; in urma scinddrii
unicului in laturi contradictorii, in asemenea sisteme raporturile evolueazd, apare legic un tip de tensiune ce
.culmineazd cu victoria noului. Maturizarea oricdror con105
104
modernizarea
'structurilor de produc{ie, ridicarea nive}ului tehnic, sporirea productivitdlii muncii, a eficien{ei Ei rentabilitdlii ;
,economisirea Ei valori.ficarea superioari a materiilor
prime, a combustibililor Ei energiei, dezvoltarea bazei
,energetice ; asigurarea unui raport optirn intre industrie
gi agriculturi; intensificarea puternicd a cercetdrii Etiinlifice gi tehnologice ; creEterea venitului nalional, sporirea producliei de bunuri materiale qi servicii ; imbun6tdtirea planificdrii, conducerii qi organizirii economicosociaie; perfec{ionarea tuturor rela{iiior de produclie qi
sociale; intensificarea activitd{ii ideologice gi politicoeducative q.a.
tradiclii, specifice acestor niveluri de organizare, se insolegte cu perimarea treptatd a laturii ini{ial pozitive,
cu epuizarea rolului sdu constructiv, funclional qi cu ascensiunea tendin{ei contrarii, ce reprezintd acum noul.
In ce prive;te viala sociali, realizarea, de exemplu, prin
revolulie social-politicS, a concordanlei dintre caracterul
forlelor de produclie gi tipul raporturilor productive si
extraproductive ce are ca efect progresul societdlii, nu
inseamnd decit incheierea unui ciclu. Un timp, noile relalii instituite reprezintd noul, stimuleazd dezvoltarea
forlelor de produclie, dar, treptat, acumuldrile cantitative
gi mutaliile calitative astfel produse genereazd decalaje
intre cele dou6 componente ale modului de productie,
concordanla iniliald iqi epuizeazd, rolul sau pozitiv.
Aprofundarea inlelegerii acestei legi ca for{6 motrice a dezvoltdrii societdlii, precum Ei promovarea ideii
necesitSlii respectdrii cerinlelor sale reprezintd o altd
contribulie originald, de mare insemndtate teoreticd qi
practicd, a secretarului general al partidului nostru la
imbogdlirea teoriei marxiste a contradicliei. ,,Lupta permanentd dintre vechi gi nou
subliniazd tovardqul
Nicolae eeaugescu
va continua se se manifeste qi in
comunism Ei va constitui
forla motrice a progresului societSlii omeneEti... desigur, aceasta va fi o luptd bazatS
pe relalii de produclie unitare, precum 9i pe dezvoltarea
Etiinlei gi culturii, a cunoagterii umane, care va deschide'
permanent noi gi noi cii de perfeclionare a vie{ii si relaliilor sociale'(. in acest context, depistarea noului, sesizarea invechirii unor fenomene, procese, practici, atitu.ciini qi idei, crearea condiliilor favorabile afirmdrii tendin{elor novatoare pozitive, depdEirea rdminerilor in urma'
constituie cerinle de primd importan!5 pentru progresul
societd{ii noastre. ln plus, deseori, in accentuarea tensiunilor obiective dintre nou qi vechi, un ro1 insemnat 1l
are ataEarea dogmaticS, congtientd sau spontand, a oame-
nilor de realitSli care Si-au epuizat funclionalitatea si
legitimitatea. Incompetenla de a sesiza noul, incapacitatea de a gindi gi pune in acliune asemenea condilii in
care pozitivul sd se afirme plenar Ei nestinjenit, inchistarea teoriei Ei practicii in tipare vechi, rutina, inerlia,
Iipsa de curaj Ei creativitate sint cauze secunde, de naturd subiectivd, cu efect nociv asupra devenirii socieidlii.
Experienla istoricd demonstreazl. c5., mai uEor sau mai
greu, mai devreme sau mai tirziu, intotdeauna noul invinge. Dar dacd in societate existd for{e sociale mature"
care in{ele_g gi valorificd sensul real al devenirii gi
ac_
lioneazd efectiv, angajat in direclia respectivd, aparilia
gi instalarea noului esie. mai rapidd, ceea
ce permite eli_
unor neajunsuri obiective ilu a unora ivite arti_
f]l?r":
angajarea pe direclia noului a factorului
1]:]?t ,lJesrgur:
suorectrv,
a tuturor factorilor'umani implicd valoriziri
in_
temeiate nu arbitrar,
.ci. Etiinfifl", p.i"'opt:il;ji;;;d;"
politice sau morale judicioase,'pentru
ca nu tot
alJ
punct de vedere temporal esie vechi trebure
"""u "" ii;
orice noutate se cerg imbrdlisatd. in consecinld,
""ir.ilrt,
sublinia,
secretarul general la cel de_al' XIII-f"a eo"g";rl'"r"it".""
gi afirmarea tot mai puternicd u ,oiufui """"a"lji"r^
uf
partidului reclamd, sporirea spiritului
r".rot"fiorrurin
intreaga sa activitate ie.oreticd gi practicd, i"ti"-ai;;" ;;
ac{iunea tuturor membrilor sdi, ',,pentru inldtuiarea
a toi
ceea ce este vechi El
mai coiespunde u"t"uf"l
.
ly
de dezvoltare a societdlii. noastre,'- pentru pro_orur'"u
"trb"
noului((.
politico-ideologicd li
.,Activitatea
rreDure sa asigure
cultural_educativd
spiritului revolufionar, afir{o.rqarea
marea plenard a critjcii_ Ei auiocriticii, sporirea constiin_
lei,responsabilitd{ii fiecdrui om al muncii, stimularea ini!iativei creatoare, a spiritului colectiv A" gi"dir"---S;
acliune.
In perioada deschi.sd,de_Congresul al lX-lea aI p.C.R.,
promovarea noului, indisolubil suslinuti de activitatea
teoreticd- g_i,practicd a secretarului general uf puitiarfri
tovardgul Nicolae Ceausescu, a dev'enit o
g_tientd, deliberatd, continud cle inldturare "trategi"-;;;l
a vechilor stdri
de lucruri Ei afirmare cutezdtoare a noului, irrlb;g;iit6
permanent cu principii originale, rezultate din pripec_
tarea realitdliior dinamice, care definesc dezvoltirea
societdtii romAneqti in fiecare etapd a sa.
BIBLIOGRAFIE
NICOLAE CEAUSESCU
_- Raport la cel cle_at XIII_tea Con4res
aI Partidului Com.unist Rotnaii
Biii""r"bJiti"d; Brr"rrruEtii 1984,
p.
13, 16, 43.
NICOLAE CEAUSFISCU
Consfd.tuirea d.e lucru
pe problemele muncii - Cuuintare Ia potitt"o_educatiue,
il
-pe
2_S
.organiz_atoriin"
august 1983. in Romdni_a
clrumul ioritrrl.rii soctetarii'sJcial-
liste muttilaterctr dezuoriatb,
politicd, BucureEti,
ia, fiil;;
-iiofiti"a,
"i. E,Cit"."
sau in brogurd,'
_175-1?7,
n*i*;StiJ"*;;
p. 15-i7.
1984, p.
106
1,07
l.a Plenara Comitetului
NICOLAE CEAUSESCU - Cuuintare Si a. actiuului central' de
iomuniit*Co''nan
ParticLttluf
Cential aL
e'"""Eti' 1eB5' p' re-'rb'
i;';;i;," z?' ii.'ii"'1s"8;, ilitff"b;itti"a'
Ia Plenars Comitetului
NICOLAE CEAU$ESCU - Cuuintars
noiembrie l9B5' EdiRomdn"l3
centrnl al Partidului'domunii{ 8-r2' 22*26'
p'
5'
i"* tit#"i, e;";'"iti, 1sB5
Romaniei' Ntcolae
Din qind'irea filozo[icd a presedintelul
tn'ultilateral
socialLsLc
sLcienf'^ii
Ccausescu. Dialectica"'&rn'ta'ii'
' p' 4t--68'
1eB2'
poriila,-sucu'"qti'
fait*'
Z;;;;;;;;:,
cLasice
si slirtifut
'operc' Jilozo[iei
F. ENCELS - Lud'usig Feuerbach
vol' 21' Editura
i'IJ;,-"Fl u"e"It'
oerffLane,
in vol' I{.
i'"riii.a,'e""ureqtr, 1967' p' 296-301'
in-vol' Opere complete' vol'
V. L LEN,IN - CaLete fi'Iozofice'
p'
296-302'
1966,
Bucuresti,
cjiiir* ij"iitica,
29'
Bibliogiraf ie f acultativa
Contribu!ii ale Presedintelul
Academia,,$TEFAN GHEORGHIU" gi.nitrit
'w1iot"n
fLlozolice, Editura PoCeLugescu Ia dezuoltarea
iiii".,
-a"""teqti,
1983,
P' 24-46'
E,dt'
Con'trad'iclitle sociale in socialism,
Instltulul de filozofie - 1e80,
p'
11-94'
BucureEti.
iii."'ih*i"a,
qUNOASTEREA $r FOLOSTREA LEGTLOB OBIECTIVE
IN PROCESUL DEZVOLTARII SOCIALE, CANNCTNETSTICA A POLITICII PARTIDULUI COMUNIST
ROMAN
ION FLOREA
Planul temei
a) Noliunea de lege. Legea
fundamentald a deter_
- categorie
minismului dialectic. Tip',ri
de legi : legi aie naturii 9i -teei
ale vietii sociale
b) !9g", posibilitate, probabilitate. Relatia dialecticd dintre ten_
drnlele obiective ale proceselor social_economice 6i activitatea
,c)
trnaselor, a claselor in diverse condi ii istorirce
Politica Etiin{i,ficd a partidulu,i Comunist Rom6n _ er,presie
a.-cunoaqterii, inlelegeri-i qi aplicdrii in mod conqtient 'a le_
gilor obiective; lnsemndtatea-noului
mecanism economico_ii_
nanciar, a auto'coniduoerii Ei autogestiunii p,entru folosirea
conqtientd a iegilor social-economice
Marxismul a fundamentat pentru prima datd o concep{ie gtiin{ific5, deterministi despre lume gi societate,
ardtind cd pentru a explica dezvoltarea acestora trebuie
descoperite legile 1or interne de evolu{ie.
Vechea conceptie determinist-mecanicistd, proprie fi,.
lozofiei materialiste premarxiste, ca gi cea iaeaUite stabileau o rupturi intre naturd Ei societate sau asimilau
pur Ei simplu societatea Ei determinismul social cu natura gi cu determinismul natural. In acest ultim mod procedeazd astdzi orientdri filozofice precum social-daiwi_
nismul qi sociobiologia. Ca o conseCinld a primei pozi{ii
se considera cd in naturd domneste un determiniJ rigid, fatal, pe cjnd ln societate doar libertatea de voinfi,
conceputd ca fiind ruptd de determindrile legice obiective, ca expresia unei subiectiviti{i.
Spre deosebire de aceastd viziune, care se menline
pind in zilele noastre in filozofia burghezd, marxismul
reprezintd o conceplie deterministi unitari Ei generald
despre natur5, societate $i om, dind o explica{ie deterministd tuturor acestor domenii ale realititii.
Ar'5tind unitatea dintre naturd qi societate, clasicii
marxismului au evidenliat faptul cd determinarea procesr:]or gi fenomeneloS sociale este tot atit de obiectiva
109
ca Ei cea din naturd Ei mai ales au evidenliat existenla
unor legi sociale obiective specifice. Legile sociale sint Ei
ele obiective, independente de voinla Ei conqtiinla oamenilor dar, totodati, imanente activitd{ii acestora, care'
este orientatd de voinli gi con.gtiinfd.
Dacd in ce priveEte admiterea unor legitdli obiective
in naturd acordul filozofilor este destul de larg, nu tot
aEa stau lucrurile cu privire Ia societate. Problema fundamentald care s-a pus pentru a descoperi legile evoluliei vielii sociale a fost aceea a relevdrii repetabilitdtii
in sfera sociald, a existenlei unor raporturi necesare in
domeniul societdlii. Aici iqi au de fapt originea controversele atit de aprinse privind existenla unor legi obiective in domeniul fenornenelor sociale. Filozofia burghezS
a istoriei, incepind cu neokantienii Windelband qi Rickert
gi apoi cu Diithey Ia sfirqitul secolului al XIX-lea qi
inceputul secolului nostru, pind 1a cei mai diverqi qeprezbntanii contemporani ai gindirii istorice, absolutizeazS'
iaracterul individual Ei specificitatea fenomenelor istorice Ei sociale, folosind aceasta ca argument pentru negarea legilor obiective in domeniul societdlii. Pe aceeaEi
l-i.ri" meig in prezent qi reprezentanlii ,,Noii drepte((, orientare care se afirmd in Franla incepind din deceniui
trecut, considerind determinismul in istorie ca fiind ,rcaduc(( pentru cd ar anestezia ,,sentimentui libertd{ii individuaiett. Aceqtia pornesc de li aceeaqi contrapunere intre
determinism qi libertate, dintre legile obiective 9i activitatea oamenilor, intre naturd qi societate, proprie conidealiste despre istorie.
cepliei
besprinzind modul de produclie drept componel!3
fundamentald a structurii qi dinamismului societilii,
marxismul a creat posibilitatea constatdrii elementului
de repetabilitate Ei regularitate, a relevdrii gene,ralului
in dezvoltarea istoricS, posibilitatea trecerii Ia studiul legilor obiective in istorie. ,,Analiza s,tiinlifild' marxist-Ieii.ritta a reatitd{ii, ardta tovardEul Nicolae Ceauqesctt,
reliefeazi in modul cel mai convingdtor cd schimbdrile
ce se produc in lume au la origine acliunea legitdlilor
sociale obiective, ce se manifestd cu putere' independent
de voinla oamenilor. Teoria noastrd revolulionard demonstreazd in mod incontestabil cd nu voin{a subiectivS
a unor personalitdli este aceea care schimbi cursul dezvoltdrii omenirii, ci, dimpotrivd, intentiite qi actele oamenilor sint determinate de legile inexorabile ale progresul
ui
istoric'6.
110
a) Noliunea de lege. Legea
categorie fundamentald
a determinismului diateci,{. Tipuri
dl Gi; Idru;';;_
turii qi legi ale viefii sociale
Categoria fundamentald
a
_ lege obiectiud..Legea
este cea
de
obiectivd este o legdtura ge_
nerald, esenflald .gi necesard. Trebuie fa""ta- diru"&L
intre legile obiectiue sj legite ;tiinlifice, acestea din
exprimind, in forme abstracte, legile obiecti"". t"lr" urmd
{inutul legitor formulate de diiersele Etiintp--;i iAi;
"""_
obiective existd un raport asimptotic ae'apropier";;_
tinud- in cadrul progresutui gtiinielor O afii- Jisii;;d;;
referd la
jurid.ice, caie au un caracte" ,ro._"1irr,
-Iegile
cerinlele societdfii fald de membril ,et, ;;;i
f,TfrlTlig
rrre de comportare Ei convieluire ale acestora. prim"ele
'doud .categorii sint descriptiue, relevind ."g"i"ritiii--"i"
naturii
gi sint adevdrate sau false. Legile "j";idi;-,i"i
determinismului
prescriTttiue, statuind reglementdri pentru conduita
oamenilor. Legile obiectiue sint reflectate i" I"gii" ,,tt
,[ifice.
in
Materialismul diatectic gi istoric evidenfiazd caracte_
rul.,obie.ctiu. aI legilor naturii si societdfii, fald de care
iegrle gtiintei sint reflectdri aproximative'aie raporturiror
legice re-ale qi posibile. Gonbep{ia materiarist-dialecticd
asupra determinismului se delimiteazd net atit fale -Je
orice idealism, de incercdrile de negare a otiectiviiafii
raporturilor exprimate prin legile gtiinfei, cit gi fal5 de
conceplia mecanicistd care considerd ' legite 'obiective
,eterne, date o datd pentru totdeauna, ca o Tatalit"t",
tuta
de care omul, societatea sint considerate totat nepuiin_
.cioase.. Tendinla de.. a considera legile gtiinlei
;r'- p;;;
'crealii subiective, fdrd un corespon?ent' reai,
prie astdzi concepliei conuen[i.onaiiste. Reprezentanlii
""t" pro_
ori_
entdrii neopozitiviste, care suslin inlelegerea convenlionalistd a legilor, reduc necesi.tatea Ia unl de ordin logic
qi pe aceastd bazd neagd obiectivitatea legilor ,rutrrii'Ei
societS!ii.
. L.ggea exprimd o forml de legdturd obiectivd caracte_
rizal6. prin necesitate, generalitate, esenpialitatn, rioUiti_
tate relati.udt Ei repetabili,tqte. Ideea de necesitate in conceplia materialist-dialecticd nu are insd nimic
aceea a unui destin inexorabil, a unor forle supranatu_
"o-rr., "u
rale care-qi impun voinla lor ca o fatalitate ; ei nu in_
,seamnd decit cI un anume ansamblu
de condi{ii impune
.o dezvoltare intr-o anumitd direc{ie, un comportament
111
cleterminat
al
fenomenelor respective, intr-un anulne
serls.
O altn caracteristicd definitorie a legilor 9s!e Ei gecu
neraliLate'a ]or. De altfel, enunlurile unor l.egi incep
de cite ori(( 9'a'm:9'
:
de genul
"cauzal ,,orice,'i, ,,to!i(', ,rori
singular" esie necesar, dar nu constila o clasS'
piit aceasta o 1"g"", pentru ci nu.se referi
t.ri"-tlnoln"t
general'
enun!
orlce
nu
asemenea'
De
a"
".
*11P"
r*p""t* care priveEte ceva comun
,rnq1
-:!l:*:
qi i"tto-"tte, eiprimd o lege' Enunlurile care exprlma
si totodati esenfi'al
i;gi-J;;;eazd'ceea ce este comilntuiuror
fenomenelor
s\ necesar intr-un- anume cadru
""pr"rii
uti r.p"tt
nu doa-r
Oi"it-""fusa-Aata. Legdtura legicd sedereferd
ar fi el'
mare
oricit
obiecte,
dE
la un anumit
";;";iienumdr ci Ia toate obiectele actuale
sau'
clasa,
il";"
a-face'
pentru.
conditii
,uiirfac anumite
poten{iale
"ur" respectiva' Totog?le' .qqit".119lt:?^:iiarte'din clasa
porturi relativ constante, repetabile intre drlertte reno-
tern'e.
'
' "nu
pio"ese, insuqiri, iegaiuri necesare' esenli'al'e' i'n'
tr'ilozofia marxistd a pus in evideltd' totodatd'.divergradelor Ior
sitatea legilor, atit din pung! de vedere aI
specificitdtii=to:.."1;
al
generalitate,
de
J"-"r""ii"-fitate Ei
-91t !t
iitative in funclie de domeniile in care ac)loneaza'
J"-i-pf"tit"u airrtre factorii necesari Ei cei intimpldtori'
-" i"At; realitdlii se deosebesc prin ni'uelul lor de generalitate. Legile aiatecticii, cum ir fi cea a contradicliei
q'a'
al dEzvoltirii, a trecerii cantitdtii in calitate
-nto,
qJ u"tjo""uzd in toate domeniile
"u
au un caracter
societdtii 9i
""1;;;;f
,""riiatti^;i;;^ i"^-aom""iril naturii cit siinaimod
specific'
ac{ioneazi
qi
acestea
vielii spirituale. O"t
particulare'
condifiile.
de'
in func{ie
"ott'"t"t',
Se disting t"ei ;-etade diferite. {e. gener"ltt"j:;^T
la care se rerera
trn"1i" A* fo"rmiae migcare a materiei fizice
qi chimice
legile
sens,
i"
legile respective.
-"gitt
lecticii
dintre nivelele inferioare Ei cele supe-corelafiei
de
miqcare
a materiei Ei dintre 1egile 1or, a ire1ioa19
ductibilitdlii acestora.
Marxismul s-a remarcat indeosebi prin intemeierea
s_tiin{ei despre societate Ei descoperirea legitdlilor fundamentale ale acesteia, prin relevarea caracterului obiectiv_gi dialectic, istoric ai legilor sociale, a unitAlii si
deosebirii dintre legile naLurii si tegi,Ie sociale.
Una dintre aceste deosebiri constd in faptul ci" in societate un rol deosebit de activ il are factorul subiectiv
gi conqtient, legile sociale aclionind prin activitatea oamenilor, aspect fdrd de care nu putem concepe insdgi
existenla lor. In societate nimic nu se petrece fhrd o intenlie congtientS, fdrd voin{d. Istoria este produsul impletirii gi intercondiliondrii dintre factorii obiectivi si
cei subiectivi, iar in aceastd imbinare dialectica rolul determinant iI au factorii obiectivi in ultimd instan-td. Din
rindul factorilor subiectivi fac parte activitatea congtientd a oamenilor, activitatea poiiticd, organizatoricd,
ideologicd a claselor, partidelor, personalitdlilor, cunoaEterea gtiin{ificd, motivaliile sociale si individuale, de grup,
voinla, idealurile, aspiraliile Ei pasiunile oamenilor, ca
9i credinle1e, prejudecSlile, mentalitd{ile etc., care au
un rol activ in influenlarea mersului istoriei, in realizarea sau in frinarea realizdrii unor necesitdli istorice, a
acliunii legilor sociale. I'drd intervenfia factorului subiectiv, legitatea istoricd nu se transformd in realitate,
nu duce la producerea unui fenomen istoric.
Legitdlile gi condiliile obiective sint determinante,
dar nu suficiente in producerea gi explicarea fenomenelor sociale. La acestea trebuie adiugatd activitatea oamenil.or in direclia acestor necesitdfi, a transformdrii 1or
intr-o realitate istoricd efectivd. Legile sociale obiective
sint in fond legitSli ale activitS{ii oamenilor, ale prac-
ticii
sociale.
aucasferddeaplicabilitateunmaimaregradde.geneacestea decit cele sorufiitt" decit legG biologice,deiar
actiune' Mecanicismul in
ciale, cu stera mai r"Jii""ta
manifestat prin redul-u sau
;ilJi";; iilororici-qi-Eiii"tifi"i.
biologice-' la cele
to"iule
cerea legitelilor siLciii"",'
a formelor suPemecanice'
chiar
iau
iirG qi"cHimice "iu
qi
mai simple din ace-st punct
rioare de miqcare
""f"
de vedere mai generale, cum este cazul social-darwinist legile biologice Ia explicarea sociemului, cane a
dia"*iit
t6!ii. Merittt mu"ii,-'iti i-a constituit evidenlierea
terminant al condiliilor materiale, ai legitdlilor obiective,
rolul maselor in dezvoltarea istoricd. Ignorarea importanlei factorilor subiectivi conduce 1a o atitudine de pasivitate in fa{a istoriei, care este proprie, aga cum am
vdzut, concepliei fatbliste. Marxismul se opune deopo-
112
113
Absolutizarea rolului factorilor subiectivi Ei ruperea
lor de cei obiectivi, de cerinlele legilor obiective duce la
denaturdri de felul voluntarismului Ei subiectivismului
care absolutizeazl, rolul voinlei, neglijind caracterul de-
menliotrivi absolutizlrii unuia sau altuia din factorii
social5
viala
ci
demonstrind
societifii,
i" inlelegerea
lici
oamenilor'
voinlei
"ruti
nu este nici un produs utbiitut aI
sociale'
claselor
acliunii
tt pro"". autoniat, ci rezultatul cu cerin{ele legit6{ilor
t -"i"tot populare in concordanli intr-o
etapd.sau .alta
a1e dervoltSrii istorice
obiective
-social il
determinismului
acliunea
u; rol deosebit in
a
popoarelor,
via{a
migcare
pun
i.,
care
au interesele
acde
fundamentali
;;rJ;;- ii i"ai"iriioi qi sint factori a progresului social'
tivizare a acestora' de dinamizare
celor. fundaFrit irrt"rmediul intereselor, indeosebisi aI
motivaft"u,
*"ntut", necesita'tea obiectlvi devineal acfiunli' rara-1trj:
oe
insugitS' asumatd ca mobil
-
""ti.ta,
nu este de conceput realizarea ei in fapt, transforcare
mod
marea sociald. i"t""etif" sint cele ce deterrnini in
posibilitdlile
cu
Ei
impreund
rr"latitor scopurile umane
infiptuirii-lor'
ale
obiective
rnijloacele
Realizindu-t" pti.t interrnediul acliunilor oamenilor
inzestrali cu congtiinfd,'qivoin!6, ce se raporteaza actrv.la
adevdratii fiuritori ai is*"ai", ia evenimente sint
mai' rnare
toriei, Iegitilile ,o"i-uf* alu astfel- un g'oa mult
comp-lexitatea
din
decurge
Ei
ai'iii'et"titate. Aceasta
sistemelor sociale, din multitudinea cauzelor 9i factorilor
;;;il;tui gi obiectivi care interacfioneazd, prelu1r ci "dll
,'oi
9i intimpl5rii'
rf a"rtril de mare al neprevizutului
legilor sociale de cele
Toate acestea imprime acliunii
tendin{6' statistic'
rnai
---- multe ori un caracter de
caracterul mult mai prototodati,
Bste de menlionat,
Pretenlia' in.esenla ei
.t ilgitot
-t"*reticieni
.sociaiede a gisi legi -absolute in
"""t"i-istoiic
metafizicS, u ,rrro,
a fost sortiti dintru inceqi
istoriei
Io*""i"f sociologiei
infirmatd' Timpul' ePo9a
deplin
Jfost'pe
"i"iiu"r,1"ara
si
""i-"."""f"i
acliunea legilor sociale.
ir- : o;ri;i' ;.jn*f i"
productie intrd i" 39de
modului
iiaia'"" l"rti-lut"u
mod de produclie' Dinoului
tp"citi""
legitd{i,
ii""" "ti
lg8i
feritelor formaliuni-social-economice le corespuna
asupra formaliunilor
marxistd
rp!"iti"".-'i";;i;
;;;Fi;
despre
social-economice a infirmat conceplia metafizica
impirtiqitd
presupusele legi *Ouf" absolute,,'naturalett'
in secolul trecut a"-i"t"ttt"ietorii pozitivismului (August
Herbert SPencer)'
Comte
---D; qipunct
de vedere al'gradului de generalitate' existE
iociale generale, comune intregii istorii sau
""ti"ligi,
mai multor orinduili, dar care aclioneazi Ei ele in mod
in diferite formaliuni sociale' TotodatS' existl
"p*tft"
774
legi sociale obiective particulare, proprii fiecdrei formaliuni sociale, ce ac{ioneazd gi ele in mod specific, in func{ie de etapa istoricd privita pe plan nalional gi internalional, de condiliile istorice concrete din fiecare {ari.
Aga cum a aratat secretarul general al partidului nostru,
tovardgul Nicolae Ceausescu, particularitd!ile na{ionale
modificd forma de acliune a legilor sociale, o incarcd
de aspecte originale, specifice. in{elegerea si aprofundarea legilor sociale obiective, a mecanismuiui ac{iunii lor
depind intr-o mdsurd importantd de cunoasterea particularului, de cercetarea gi de luarea in considerare a imprejurarilor istorice concrete in care aclioneazd aceste
legi, de cunoagterea experienlei acumulate in timp de so-
cietatea umand.
Programul partidului nostru evidenliazd in acest sens
necesitatea aplicdrii creatoare a legitdlilor revolu{iei gi
construcllei socialiste la confli{iile istorice, sociale Ei na{ionale concrete ale fiecdrei !5ri, faptul cd succesu} operei de fdurire a noii orinduiri depinde in mare mdsurd
de modul in care fiecare partid revolulionar imbini generalul, Iegitdlile obiective cu particularul., aplicd legile
generale ale construcliei socialiste ia condiliile concrete,
deosebite de la lard la {ard, de la o epocd istoricd la altaActivitatea de conducere a operei constructive de dezvoltare a orinduirii socialiste impune de aceea o temeinicd
ac{itme de studiere gi cunoagtere a rea}itdlilor istorice
din fiecare lard gi etapd, a tendin{elor Ei cerinlelor legilor obiective ale dezvoltdrii sociale. ,Practica construc{iei socialiste, ardta tovarAsul Nicolae Ceausescu la plenara largitd a C. C. aI P.C.R. din 1-2 iunie 1982, atesti
cu putere de netdgdduit cd fdurirea socialismului trebuie sd se bazeze atit pe legitdlile generale, cit gi pe
realitdfile economice, sociale, istorice Ei nalionale ale fiecirui popor, ale fiecirei {ari. Orice nesocotire a legit5{ilor si principiilor generale socialiste poate aduce rnari
daune qi pune chiar in pericol construc{ia socialistd, dar,
tot astfel, nesocotirea realitd{ilor, aplicarea unor modele
seru sabloane care nu fin seama de aceste realitdli pot
provoca mari greutdfi, punind in pericol insdgi dezvoltarea socialistd a tarii. Este deci necesar sd veghem permanent la impletirea armonioasd, la realizarea unitdlii dialectice intre adevdrurile generale si realitilile concrete,
t'conomico-socia1e, pentru a asigura desfSgurarea cu succcs a construcliei socialiste, infdptuirea Programului parlidului de edificare a societdtii socialiste multilateral dez115
voltate Ei inaintarea spre cornunism. Putem afilma cd
partidul nostru a linui seama in activitatea sa atit de
iegita{i1e generale, cit Ei de realitdlile conclete ale societdlii romAneEti(.
Posibilit6lile sint atit, i.nterne cit, Ei erterne. GeIe mai
importante sint, desigur, posibititilile interne fdrd de
care nu se poate concepe realizarea unor necesitdli obiective. Dar Ei posibilitd{ile externe sint foarte importante qi trebuie linut seama de ele in acliunea revolu{ionard.
b) Lege, posibilitate, probabilitate. Relafia -dialecticd
dintre tendinlele obiective ale pr,oceselor social-econornice gi activiiatea maselor, a claselor in diverse condilii
istorice
lntre posibilitate qi realitate existd o corelalie dialecticd. Realitatea se prefigureazd mai intii sub forma
posibilitd{ii, fiind ea insdqi posibilitate implinitd, infiptuitd. Spre deosebire insd de posibilitatea abstractd., po^
si,bi,litatea reald. sau concretd" include un complex de conditii care perryit manifestarea unor legi obiective in
anumite direc{ii. Posibilitatea devine reql,i,tate numai
cind este intrunit ansamblul de condilii necesare pentru
ca, pe temeiul acliunii legilor obiective, noul pind acurn
doar plauzibil, doar ca tendinld, sd se afirme ca existenld
efectiv5. Viitorul proiectat std totdeauna mai intii sub
semnul posibilului, al unor posibilitdli multiple, variate,
din care una sau alta devine realitate in funclie de gradul ei de necesitate, de legdtura mai mare cu realitatea,
de acfiunea in aceasti direclie a factorilor subiectivi, a
Cerinlele legilor sociale obiective creeazd doar posibilitatea reatizdrii unor transformari sociale, a solulionarii
unor probleme pe care le ridicd progresul societdlii' Trecerea de la posibilitate la realitatea istoric6 efectivd are
Ioc prin activitatea maselor, prin crearea condiliilor organizatorice Ei subiective, inclusiv prin pregetirea- Ei riti"u""u nivelului de congtiin!6, educarea acestora in spi,itnt ttutt"punerii in viald a necesitSlilor 9i cerinlelor legilor
obiective.
" Posibilitatea
gi realitatea constituie doui categorii in
strinsd corelalie ale determinismului, doud etape ale procesului de dezvoltare, de formare qi instituire a noului'
care apare mai intii ca posibilitate qi devine realitate
printr-un proces complexf contradictoriu, de luptd 9i de
infringere a vechiului.
pislatlttatea exprirni anumite tendinle care decurg
din legile lor de delvoltare, dar care devin realitate numai iri anumite condilii. €a atareo categoria de posibilitate exprimi tocmai acea trdsdturd a legilor obiective
pusd in evidenli de determinismul dialectic Ei anume cd
un caracter tendenlial, dezvdluie o anumitd tenbI"
dintd",tcare nu devine autornat realitate, ci numai in anume
condilii date. Astfel, Iegea concordan{ei rela{iilor de produclie cu caracterui fJrleior de produclie 1u inse-amnd
altceva decit cd la un anume moment dezvoltarea forlelor de produclie, lege generalS a progresului istoric' crefa"" posibilS qi necesari schimbaeazi doar cadrul
"ult" relaliilor de produclie; ace-astd
rea sau perfeclionarea
schimbare sau perfeclionare nu se infdptuieqte insd in
mod automat, de Ia sine, ci presupune o acliune conEtientd, organizatS, iar atunci cind este vorba despre o
schimbare radicald, a orinduirii economice, presr-rpune
revolu{ia social5 conEtientd.
oamenilor.
Dialectica posibilitSlii si realitdlii este deosebit de importantd pentru in{elegerea acliunii legilor sociale. Ac{iunea legilor sociale creeazd de reguld cadrul unor posibilitdli obiective, care trebuie transformate in realitate
prin ac{iunea factorilor subiectivi, respectiv prin activitatea conqtientd, organizatl. a oamenilor.
Relalia dintre posibilitate qi realitate intemeiazd acliunea sociald orientatd in mod gtiinlific, dar este in acelagi timp elasticd, capabilS sd se adapteze meandrelor istoriei, si foloseascd noile posibilitd{i, sd nu se lase surprinsi de evenimente fortuite. Aceste categorii au o foarte
mare importanld in inlelegerea formirii omului nou, a
educdrii fiecdrui individ in parte. Ceea ce poate deveni
fiecare fiinld umand, ,,destinul(( fiecdruia depinde atit
de capacit5{ile qi predispozi{iile sale naturale, care circumscriu sfera posibilitdfilor, cit qi de mediu, educafie,
influenle, eare duc Ia realizarea sau impiedicd realizarea
lor. Un rol important il au voinla stiruitoare, munca tenace pentru transformarea disponibilitdlilor creatoare in
realizdri efective.
Concep{ia dialecticl se delimiteazd, de viziunea mecanicistd, care confundd posibilitatea cu realitatea, posibilitatea abstractd cu, posibilitatea reald, subapreciind ro-
116
r17
IuI factorului subiectiv in rnigcarea sociald. Pe de
altd
se opune concepliilor anar-
parte, dialectica materialisti
histe qi aventuriste, care rup posibilitatea de realitate,
abordeazd posibilitilile intr-o manieri subiectivistS, ceea
ce lnseamnd in fapt ignorarea legilor subigctive, a conditiilor Ei mijloacelor reale ca un cadru necesar al ac-.
liunii
sociale.
Analiza cimpului posibilit5lilor reale permite in anumite imprejurdri mdsurarea perspectivei acestora de a
se transforma in realitate, respectiv definirea a ceea ce
este mai posibil sau mai pulin posibil de a deveni realitate. Mdsura cantitativi a posibilitdfilor este dati de caj
tegoria dialectici de probabili.tate, care are o largl aplicabilitate in Etiinla contemporani.
Probabilitatea este organic legati de existenta fenomenelor aleatorii, intimplitoare, conjuncturale qi neprevdzute. Cercetarea acestora, a raporturilor dintre necesitdlile obiective Ei fenomenele cu caracter de lntimplare
va putea aduce de aceea noi elemente pentru inlelegerea
conlinutului obiectiv al categoriei de probabilitate Ei al
principiului determinismului in general.
In viala sociali, de pildi, o legituri necesarS, esenliald, care se impune in cele din urmi, este inevitabilitatea sfirqitului capitalismului gi a trecerii omenirii la
orinduirea socialisti. In conceplia marxisti aceasta este
o necesitate obiectivS, care decurge din inseqi procesele
sociale ce au loc in societatea capitalistd. Socialismul nu
reprezinti doar o simpld dorinld, ci o cerinli obiectivd
a istoriei pe care se intemeiazd intreaga luptd a clasei
muncitoare, a forlelor asuprite Ei progresiste.
Dialectica necesit5lii Ei intimplSrii a fost sintetizatd
intr-o formuld eelebri de Engels ; inti'mplarea este com'
pletarea ;i. forma d,e mani.festare a necesi'tdfi,i'. Necesitatea nu apare astfel intr-o form6 purd, iar intimplarea nu
poate fi rupti de necesitate, de cauzalitate. Clasicii marxismului au evidenliat, de asemenea, rolul intimplirii in
istorie. In viafa sociald, intimplarea, care insoleEte evolulia unei comunit6{i, poate sd accelereze sau sd intirzie
Ei chiar si opreascd temporar un anumit proces istoric.
Existenla sa nu poate fi de aceea ignorati in analiza vielii
sociale qi in procesul transformirii ei. Pentru lupta revolulionard este foarte important ca, odatS cu dezvdluirea
necesitd{ii devenirii istorice care impune o acfiune, si
fie luate in considerare diverse circumstanle qi intimpldri
118
favorabile, care pot veni in favoarea acesteia sau, dimpotrivd o pot intirzia sau perturba.
Evidenliind complexitatea proceselor construcliei socialiste, partidul nostru subliniazd in acest sens insemndtatea qtiin{ei qi artei conducerii, respectiv a Etiinlei
de a dezvilui tendinlele obiectiv necesare, de a fundamenta deciziile pe cunoaEterea acestor tendinfe qi, totodatd, a artei de a aplica aceste decizii linind seama de
condiliile concrete, de multiplicitatea fenomenelor noi
care pot interveni, de a acliona prompt gi eficient in
orice imprejurare.
c) Politica gtiinlificd a Partidului Cornunist RomAn
expresie a cunoagterii, infelegerii qi aplic[rii in mod conqtient a legilor obiective. Insemndtatea noului mecanism
economico-financiar, a autoconducerii qi autogestiunii
pentru folosirea conqtienti a legilor social-econornice
r
Teoria materialist-dialecticd asupra caracterului tegie
al fenomenelor sociale iEi pistreazd. pe deplin valabilitatea gi actualitatea in etapa actuald de aplicare pe scard
largd a cuceririlor revolu{iei tehnico-qtiinfifice in intreaga
via!6 sociali, inclusiv in conducerea Ei organizarea societdlii socialiste. Asigurarea unei conduceri qi planificdri Etiintifice, se menlioneazd in acest sens in Programul partidului, presupune cunoaEterea temeinicd a legitililor sociale universal valabile, a legilor economice gi
sociale proprii socialismrllui, precum qi aplicarea lor justd
la condiliile concrete ale lirii noastre. Conducerea gtiinlificd a societdlii socialiste este strins legati de ridicarea
nivelului de cunoagtere qtiinlificd a proceselor vietii sociale, a legitdlii qi a determinirilor lor specifice in condiliile fduririi socialismului.
Partidul nostru pleacd de la faptul cd in orinduirea
socialisti oamenii nu mai sint obiectul acfiunii oarbe a
legilor sociale. Ei sint chemali sd foloseascd in mod congtient aceste legitdfi, sd aclioneze ln concordanld cu ele,
sd le utilizeze in procesul dezvoltdrii societdfii. De aici
decurge necesitatea studierii temeinice a acestor legitdli,
a cunoaqterii lor, a ridicirii nivelului de pregitire qi
congtiinfd a tuturor oamenilor muncii qi in primul rind
a comuniEtilor, a cadrelor cu funclii de conducere.
119
Cunoaqterea legilor sociale obiective Ei aplicarea lor
din
in mod cieator Ii condiliile lirii noastre constituie
fundamentalS
ved"t" al partidului condilia
;;;1;i de unei
politici Etiinlifice, corespunzitoare-unor
i elaboririi
obiective, pentru'inlSturarea subiectivismului gi
""tittt"
voluntarismului.
--In
activitatea de planificare, de perfec{ionare.Ei conau""re a vietii sociale partidul nostru se cSlduzeqte- dupi
conilgtieitl" "io.tomi"" obiective, folosindu-le in mod
asigurdrii
economii,
intregii
in scopul dezvoltirii
"ii"-t'
multilateral aI societdlii socialiste'
progresului
-?"-p"tteclionarea
-organizSrii Ei conducerii vielii economicd-sociaie partidul nostru are in vedere' aEa -cum
al
;;*;- tovaraqui Nicotu" Geauqescu la congresul
-.
altor
a
!i
Xiil-t"u, ,,aplicare? Iegii valorii in..socialism
iesiteti obi""tin". lnleilgerea Ei aplicarea legilor econotrebuie sd aibd ca scop perfecfion-ar:i --::
-i"" !"""tale
de
dului"de produclie s-ocialist, a forlelor Ei r-elaturor
aplicarea
de
vorba
este
socialism
In
;il;"t,* ii sociai"".
;"i;iiita'a acestor tegitati, eliminind atit voluntarismul
cit Ei fetiEizarea lor.
in prezent
O aten{ie deosebiti in acest sens acordi
elaeconomic
oartidul nostru aplicirii noului mecanism
legitalilor 9"-"i:T5:
t;;il ft--;;;u "pii"atiialecerinlelor
dezvoltdrii economlco-soclale
concrete
Ia condiliile
no-atri"i in etapa actuali. ln concep{ia partidului
ry1;
tru aplicarea noului mecanism economic, a autoconducerlr
trebuie
u
si autogestiunii, ca ii aplicarea legilor economice
1a inflorirea
* ;;;;"""A^i" 1"tarii"a proprietdlii socialiste,
socialiste,
societdlii
qi
intSrirea
ti
multilaterald a patriei
in viitor
noastre
inaintdrii
{drii
i;;ig";;;"u "o"aitiilor
spre eomunism.
gi
NouI mecanism economic, aplicat in organizarea.,
totalitae.orro1ni"o--rociale, reflectd
conducerea uctivititii
socialistd in
tea legilor ""r" gtt"rneazd economia
a
fundamentali
i"t"t;;?il;"a lor : legea -economicd
reprolegile
planice'
d"ezvoltdrii
legea
,o"iuiirfi"f"i,
tei relaf iil or ..9:.lt'"*l:
;;;Fi- i t;giie, t"egea co-n1o1da1
cle Droductle' rvlaforfelor
fie cu caraiterul si nivelulp"*i&"11"stru dupd anul 19.78
t"";"ti"'a"
surile adoptate
oentru perfectionar"u m""it'ismului economico-financiar
seama
i"'"""t-r"-""h"t" sd se tind in mai mare mdsurd
qi
conducerea
ir. ptu.titi"ure, in organizarea,-func{ionarea acestor iegitdli
economiei ,toartre ,?cialiste de cerinlele
obiective pentru asigurarea p'og'""'i"i ei multilateral'
L20
Perfeclionarea mecanismului economic se imbind in
rnod armonios cu aplicarea principiului autogestiunii 9i
autoconducerii muncitoregti, care asiguri folosirea conqtientd de cdtre oamenii muncii a cerinlelor legitdlilor
economice qi sociale, participarea lor in cunoqtintd de
cauz6, in tripla lor calitate de producdtori, proprietari
,gi beneficiari, Ia conducerea activitd{ii economice, odatd
cu participarea la dirijarea intregii vieli social-politice.
in felut acesta, aclionind in cunogtin!5 de cauzd, pe baza
cunoaEterii cerin{elor legilor obiective qi fiind stdpin pe
pirghiile economice qi sociale, participind nemijlocit- la
iuaiea deciziilor de interes comun' poporul devine liber
pe destinele sale, igi fdureEte viitorul dupi aspiraliile
sale de egalitate Ei libertate.
Cunoagterea Ei aplicarea creatoare a cerinlelor qi mecanismelor de ac{iune a legitdlilor obiective este situatd
de partidul nostru in centrul prioritdlilor activitS{ii teoretice gi de cercetare in Etiinlele sociale. ,,Trebuie acJionat, ardta tovardEul Nicolae Ceauqescu Ia Congresul al
XIII-lea al partidului, pentru o cit mai bund inlelegere
a legilor generale ale dezvoltdrii, in vederea aplicdrii
congtiente a acestora la condi{iile concrete ale societdlii
noastre. Trebuie si avem permanent in vedere cd generalul se realizeazl. intotdeauna in condilii concrete 9i se
afirmd in forme particulare, deosebite de la o lard Ia
aqa cum suma experien{elor sociale particulare
alta
in legile generale obiective ale dezvoltdrii
se exprimd
societSlii omeneEti(. Numai asigurind o asemenea cunoaqtere qi aplicare a legitdlilor sociale obiective la condi{iile ldrii noastre se pot inlelege mai bine cdiie dezvoltarii viitoare a societdlii romAneEti, se poate elabora
o strategie economicd Ei politicd Etiinlific fundamentatd"
BIBLIOGRAFIE
a societdfii'
si inaintare a Rom6'ni.ei' spte
Editura Politicd, Bucureqti, 1975, p. 23-26, 107,
Programul Partidului, Com'uni,st Romdn de fdurire
socialiste multilateral dezuoltate
<'ornunism,
167*t73.
la cel de:al XIII-lea Congres
NIC'OLAE CEAU,9ESCU
- Raport
ul Partidului Comunist Romd"n,
Editura PoliticS, Bucureqti, 1984,
p. 41-55.
Erpunere cu priuire Ia stadi'ul actual
NICOLAE CEAUSESCU
uI edilicdrii socialismului- in lara noastrd, la problemele teore-
tice, ideologice;i actiuitatea politicd, educatiud a partidului,
721
nfezentatd. ta Plenn"ra tdrgitd a comitetului cerrtral al Partidului
cons'
R;*di - t iu;ie rssz, tn Rorndn'ia pe drurw;l'
6;;";;; -ii"iniAfii
sociati'ste multilateral dezuoltate, 1oJ, 24' P{ilylt
t
"iii Bucuresti, I-983, p. 65-?0, sau in broqurS, Bditura Politrca'
potru"a,
i1982, p. 60-65.
NICOLAE CEA"U$ESCU - Ctwintare la plena'ra 9omitetwlui
A;A;;;; i.-taitii Comuni'st Rornd.n - 27 martte 1e85, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1985, P. B-9.
a
NICOLAE CEAUSESCU - Cuttintare la a'dunwea solemnd'
iiii"ritua neeiaiili Soclatiste Rorndnia,'1l iurlie 198b, Editura
Foliticd, Bucureqti, 1985, P' 7, S-L3-
Bucweqti,
NICOLAECEAU$ESCU-Cut..intone,IaCowresul$tiinfeifi
irrhia*iit"t"l,, zti noie,rnbrie 1985, Editura Politic6, BucureSti'
1985,
p. 7-L0,.Lb-L1.
Nicglne
Din gi.nd"i.rea fi"tozofi'c& a pre$e.din'telui' Romdn'iei,
baza id'eo:l'osird' a
cii"sii"". Conieptia i*t"aottttialabcti'cd,Romdn,
Editura Poli-
comunist
iii#{at"ii ;"ii&iiliiip.Partid.atui
43-53' 70-73.
licd, Bu,cureqti, lgBL,
Prefald ta ed.itia a 2-a a Capitalului, in vol' K' Marx'
K. IvtARX
i'.' E;;;il,- cie,uii,'7ii.- zii, Editura Pblitice, Bucureeti, 1962'
p. 18-28.
clasLce-.g.er-F. ENGEiLS, Lttd.wig Feuerbaclt' $i -sfir$itut -filozofiei
}i*ii', ii idt r vri"ri-r. B.eels, operb, vol' 21, Editura PoliticS'
Bucuiegti, 1965, P. 2ffi-299.
DETERMINISMUL SOCIAL. CONCEPTIA PAR.TIDULUI COMUNIST ROMAN DESPRE DIALECTICA FAC.
TORTLOR OBIEC{TTVT $r SUBTECTIVT iN nnr;cennR
SOCIALA
PETRU PANZARU
Flanul temei
a) Speci'ficul determinismului social, r,aportul dintre obiectiv qi
subiectiv, spontan gi conqtient in dezvoltarea social6. Determinismul social Ei i;nevitabilitatea pie,irii capitaUsmul.ui qi a
victoriei socialismului
b) Opera tovarS4ului [rlicolae Oeauqescu, .gtrdluciti contribu{ie la
in{eleSerea qtiinfi,ficd a istoriei, a cii'Ior de ,edifica,re a socialisrnului gi comunismului ln RomAnia, a proceselor gi tendin{elor noi in evoltrlia lurnii oontgmporane
c) Congresul al XIII-tea al Partidulu,i Cornunist Ro,mdn despre
cregterea rolului faetorului subiectiv, al activi.tdfii conqtiente
in edificarea societdlii socialiste muiltilateral dezvoltate Ei
inaintare spro oomunism
Materialismui dialectic Ei istoric, conceplia despre
lume a partidului nostru, este o concepfie gtiinfifici, deterministd. Aceasta inseamni cd ea privegte totalitatea
fenomenelor Ei proceselor naturale gi social-umane in
conefriune, ca un sistem de i,nterac,tiuni, obi,ecti,ue, inseamnd cd explicd natura, societatea, omul descoperind
Ei recurgind la cauze obiective, la categoriile necesi,tate,
intimplare, posibilitate, probdbili,tate, reali,tate, contradiclii, Ei legi,tate.
Determinismul este teoria filozofico-qtiinfifici a tuturor formelor qi sistemelor de conexiune qi interacliune
obiectivd. Principiul determinismului materialist-dialectic qi istoric promoveaze consecvent ideea potrivit cdreia
nirnic nu se petrece in naturd qi in viala social-umand
fdrd cauze, ci in virtutea unor necesitdfi Ei posibilit5li
obiective, a unor contradicfii qi legi obiective care guverneazd gi determind, in ultimi instanli Ei in mod specific, fenomenele qi procesele din fiecare domeniu gi nivel
de organizare a realitetii, miEcarea gi dezvoltarea din
Iumea inconjurdtoare in ansamblul ei. Reprezentind
nucleul concepliei generale despre lume qi viald, deter1,23
minismul marxist indeplineqte atit o tunc{i.e teoreti'cd,
explicativd Ei predictivd, cit Ei o funcli'e metodologi,cd,
reprezentind un sistem coerent de norme 9i reguli de
cercetare a realitifii, de fundamentare qtiinlificd rafionald a acliunii sociale Ei politice.
a) Specificul determinismului social, raportul dintre
obieitiv qi subiectiv, spontan Ei conqtient in dezvoltarea
social6. i)eterminism'ul social qi inevitabilitatea pieirii
capitalismului qi a victoriei socialismului
principala particularitate a determinismului social, a
ac_
liunii legilor obiective in viala sociald, anurne aceea cd
necesitatea, catzalitatea, Iegitatea se realizeazd in pre_
zenla gi prin intermediul activitdlilor Ei relaliiloruo"iul_
umane. Iar in cadrul acestora se instituie o impletire
reciprocd intre obiectiv gi subiectiv, necesar Si intim_
pldtor, spontan Ei conqtient.
Dialectica Jactorilor obiecti.ui. ;i, subi,ectiui tn mi;carea
soci.ald.. In
-viala -sociald latura obiectivd nu poate
in afara celei
""irt,
subiective, intre ele neexistind bariere
rigide, ci treceri reciproce, interacliuni permanente. In
aceastd imbinare dialecticd rolul hotdri,tbr iL au in uI_
timd instan\d, Jactorii obiecti.ui. Din rindul factorilor subiectivi care concurd la determinarea dezvoltirii socielelii,
fac parte : activitatea congtientd a oamenilor, activitaiea
politicd,-.organizatoricd, ideologicd a claselor, partidelor,
p.ersonalitSlilor, cunoagterea qtiinfificd,,motivalii1e sociale
gi individuale, de grup, voinla, idealurile, aspiraliile gi
pasiunile oamenilor, ca qi credinlele, prejudecifile, men_
talitdlile etc. care au un rol activ in influenlarea mersu_
lui istoriei, ln realizarea sau ln frinarea realizdrii unor
necesitdli istorice, a acliunii legilor sociale. Firi rolul
factorului subiectiv posibilitateJ qi necesitatea istoricd
nu se transformd in realitate chiar dacd tinde in mod
spontan spre aceasta.
, Condiliile qi necesitdlile obiective sint determinante,
dat nu suficiente in producerea gi explicarea fenomene_
lor sociale. Lenin a subliniat aceastd impletire obligatorie
intre condiliile obiective qi cele subiective in calul izbucnirii revoluliei. ln absenla unor premise subiective
maturizate, procesul revolulionar fie cd nu izbucneste
sau, declangat fiind in mod spontan, poate equa dacd nu
se c_reeazd Ei suportul subiectiv activ
politic, moral,
- a-necesitdlii
ideologic, educativ etc.,
de infdptuir"
is_
O contribulie esenliald a fondatorilor materialismului
dialectic qi istoric, Marx Ei Engels, la intemeierea filozofiei qtiiniifice, a concepliei revolulionare despre- Iume
a clasei muncitoare qi a partidului ei consti in formuIarea gi argumentarea tezbi potrivit cdreia nu numai' in
naturd, ci-gi in societate act,i,oneazd' Iegi' obiectiue' in
evidenlierea specificului determinismului social'
In ce constd speci'ficul determi'nismului' soci'al ? Marx
au relevat atil unitateo, cit gi deosebi'rea .cali'Engels
Ei
iatiu{ intre naturi Ei societate. Ei au denunlat ,,ideea
ubsurd"d qi nefireasci a unei opozilii intre spirit ;-i mSterie, intre om Ei naturS, intre Juflet Ei corp"'(, subliniind
c5, in timp ce ,,animalul se confundi cu activitatea sa
viialSt(, omul ari: ,,o activitate vitalA conEtientS((, are o
istorie ..deoarece irebuie sd-qi produci viala"' intr-un
mod determinat((. far ,,producerea vie!ii(( apare ca o
relalie: naturald" qi sociald'.
dubl6
-- nlsptitzind
din ansamblul relaliilor sociale relatiile
ca relafi'i deternxi'nante, Marx qi
produc{ie
de
-ut"rlut",
relalii au un caracter neceaceste
ci
subliniat
au
Engels
inr"tl-"ti""tiv, istoriceEte condilionat-, ci se constituie
stipic6
oamenilor-gi
plac
al
,,toatd
a"i""al"t db bunul
niiea noastri a natuiii constd in posibilitatea pe care o
fiinfe, .de-a-i cu;;;;, spre deosebire de toate celelalteadecvat(('
Este exmod
in
;";ti; Ilgile qi de a le aplica
determinismului
esen{a
insdqi
claritat^e
cu
Jstfei
primate
5o"iui, tp""ificul sdu ; particularitatea principali u.."*1tJ
t""t"i sociale constd irl'u"""u cd e o existen{d con;tientd"
l-egite sociale aclioneazS' prin oameni lnzestrati cu congtiin{5, interese, scopuri, vbin6, care au deci posibilitatea
a alege Ei decide in cunogtinli
ii-iib"itut"a de a optu, d" a
ac-tiona' De aici decurge qi
de
modalitd{ile
dl-"uura
dintre factorii obiectivi Ei cei subiectivi,
- Raportul
dintre
cerinlele legitdliior sociale Ei activitatea oamenilor
iEi giseqte expresie in categoriile de trebuin,te, i,nteres Et
scop gi in interac{iunea lor. Aceastd particularitate a fost
exprimatd de Engels cind ardta ci ,,in istoria societdlii,
factorii activi sint numai oameni inzestrali cu raliune
sau cu pasiune, in vederea unor scopuri anumite ; nimic
nu se intimplS (in istorie
fdrd scop conEtient gi
- n.n.)
voit(. Moti.ualia este forma
de asimilare subiectivi si
724
125
torice.
-
obiecreflectarea de citre om a cauzelor Ei determinirilor
tive, a necesitdlii istorice'
9i ruperea
Absolutizarea rolului factorilor subiectivi
uolunta'
felul
de
denaturdri
fu
fo" iu-"ui-obiectivi a"t"
personalitdtilor'
voinlei
rotut
rismul.ui
ai-cdnaiiiitor materiale'
neglijind "ur" "*"g"iea'e
istorici' Dimpo"uru"t".ti-ilffi-i;ffi
dezvoltarea
in
obiective, rolul masetor
iactorilor subiectivi conduce
iiifi"h;";ur"u i*po"iatttpi
in fa!-a is-toriei'
Ia o atitudine de dt p;;;;; de pasivitate
d fatalismuextremd
Fo'T'3
iitF'i*t"'
;;;;";;epliei adeseori
mecadeterminist
viziune.
o
de
irli,^-uti-untati
viala
in
cauzale
iau"tili"ut"a determinirii
Marxisdivin6'
ini{i.a16
"tl"
sentin{d
"i.'rrial^
ili;il gi-u-o-rt ti;;;
din factorii
mul se opune a"opo"tiitta- uUtofiti'a"ii unuia
ni'ci un
este
nu
au-o"'i'it d' ci ui'apa .sociald
mentionali,
proces au';';;:;;';;iitrar
al uoinlei oamenilor' nici un maselor
claseloi sociale' a
i;'#t: "i tiriirt"i"i"""iit"ii
;; cerintele legit6lilor obiective
nonutare ir,
"or,"oii";itirJi"r""rTatiiittoti"" intr-o etapd sau alta'
t'n aezuottarea soci'ald' In istoria
"o*iti'iii aitti"ge doui mari etape funsocietilii omun"qti',J'pol
social dez'
damentale, d'oua ti'iiri "r" a"t"imini;mului
"
presoci'auoltarea pru"u*piiiior sponnnd in..orindui'ri'le
orindui'req
in
con;-tientd
tiste qi dezuoltarea"loi'iimarcheazd'
o treaptd swpe'
socisli.std ;i comufr'sti,- care
smului" anume saltul din
rioar d in mani'J e sti'L i' ailni*ini
conceputd ca
imperiul necesitatii i"-""af" at tibertalii'
necesitate inteleasi'
spontond' care caracteriDezvoltare a plepond'erent
anterioare socialiszeazd. evorulia istoilJ"i"' "ti"aiirl]e
pl"t::li:ti
exi'stent"
mului, are drept """'? ru"a"*L"tald
genereaza
care
productie
de
private asupra miiloacelor
""""""r""ia,^ opozilie qi fenomene ale
-u"t"eo"iste.
interese antagonr#,
LesitSlile qi neceffii;i"i";;a istoriei
perioa.dd'
"Tur"r"'"J"iui"
it
sitdlile istorice t"'i;;;;,
oame"a?9att1
striine
forle oarbe'
ilbi;fi omeneqti,--"i ututttattat*
Rapor"iEt"
naturale'
celor
nilor qi care-i ao-i"al
aceea' in aceasti
tul dintre ,"optt'^'ii?ottt""itttu este' de
;;;;;';;i *ui' ud"""u discordant'
evolulia spontani face
Odatd c* t,"""'"u la socialism'
con;tie;te' incepind
Spontan Et
deosebi a celei politice, organizatorice qi ideologice, fdrd
a se diminua cu nimic insemndtatea factorilor obiectivi,
a cdror neg)ijare duce Ia consecinle nedorite, la discordanlele acestora cu scopurile gi intenliile urmirite.
Rolul partidului, al statului socialist, al instituliilor
de pianificare, al ideologiei revolulionare, al gtiinlei qi
cunoaEterii aclioneazl, tocmai in direclia realiz'irii concordanlei dintre factorul subiectiv conqtient qi imperativele, condiliondrile realitdlilor qi legitililor obiective. In
activitatea de planificare, perfeclionare gi conducere a
vielii sociale partidul se cdliuzeqte dupi iegitilile op*q:
tive, folosindu-Ie in mod conqtient in scopul dezvoltdrii
intregii economii, asigurdrii progresului multilateral al
socie{e1ii socialiste. Partidul nostru pleacd de la faptul
cd in orinduirea socialistd oam'enii nu mai slnt obiectul
acliunii oarbe a legilor sociale. Ei sint chemali s5 foloj
seascl in mod conEtient aceste iegitdfi, si aclioneze in
concordanlI cu ele, sd Ie utilizeze in procesul dezvoltdrii
societdlii, al reglSrii propriei lor vieli' De aici decurge
necesitatea studierii temeinice a acestor legit6fi' a cunoaEterii lor, a ridicirii permanente a nivelului de pregetire
qi de conEtiinli a tuturor oamenilor muncii gi in primul
itnd a comunigtilor, a cadrelor cu funclii de conducere'
Deterrninisrrut'L soci'al 9i' i'neui'tabi'ti'tatea pi.ei'ri'i' capi'
tai.i.smului, Si, uictori'a socialismalui. Teoria marxisti a
determinismului social, in centrul cireia se afIS desco-
tot mai mult toc a?iZniii-ii"i'ate
revolulia sociacu actul de naEterl""ui""oii-ttindu.iri
odatd cu
inausurat
social
Iisti. NouI tip ae'ieL;i;d prin
considerabilS
cresterel
ii"aa
socia[smul ."
perirea Ei formularea legilor obiective ale dezvoltirii
istorice, ale trecerii inevitabile de la o orinduire sociali
la alta, pe baza dezvottdrii for{elor de productie Ei a c9Tflictutuf dintre acestea Ei relatiile de produc{ie qi sociale
rimase in urm5, devenite frini a dezvoltirii sociale, a
transformat socialismul din utopie in Etiinli. Marx 9i
au descifrat contradiclia fundamental5 a modului
Engels
*produclie
intre caracterul tot mai social
capitalist
de
privati
a rezultatelor muncii
insuEirea
al producliei Ei
-,
au^ relevat caracterul antagonic al contradic{iei dintre
istonaisiunea
qi
au fundamentat
proletariat gi burghezie
iica a clasei muniitoare, condusd 9i organizatd de partidul
comunist, de a fiuri prin revolulie o societate noud, socialistd. Analiza istoricd obiectivd, intemeiatd pe principiiie gi categoriile determinismului social i-a condus pe
iondatorii socialismului qtiinlific la concluzia ci ,,singur
proletariatul este o clasi cu adevdrat revolutionard(, c5
,,primul pas in revolulia muncitoreasci este ridicarea proletariatului la rangul de clasi stdplnitoare, este cucerirea
t26
L27
a rolului
activitdlii
"u"uii""
factorutJ"'iiui""li"'?
conEtiente' in-
democra{iei(, dupd cum aritau Marx Ei Engels in Manifestul Partidului, Comunist, iar desfiinlarea proprietSlii
capitaliste asupra mijloacelor de produclie, r5sturnarea
burgheziei de Ia putere qi instaurarea relaliilor socialiste
de produclie sint istoriceqte inevitabile, Iegice. ,,Monopolul capitalului deui.ne o cdtu;e pentru modul de producfi.e
care a inflorit cu eI Ei prin el. Centralizarea mijloacelor
de produclie Ei socializarea muncii ajung Ia un punct in
care ele devin incompatibile cu inveligul lor capita1ist...
Interpretarea creatoare, originali a materialismului
diaiectic qi istoric in general, a principiilor determinis-
mului social in special, reprezintd o caracteristicd definitorie a intregii opere a tovardEului Nicolae Ceauqescu,
fundamentul teoretic, ideologic aI politicii interne Ei externe a partidului Ei statului nostru incepind de 1a istoricul Congres aI lX-lea.
Preocuparea fald de studierea, cunoaEterea qi inlelegerea legilor obiective ale societdlii omenegti, ale societdlii romdneqti gi ale lumii contemporane in vederea
elabordrii unei strategii politice juste, a accelerdrii progresului social reprezintd o preocupare majord a secretarului general al partidului nostru, materializatd in teze
Ei aprecieri de inestimabild valoare teoreticd Ei practicd
cuprinse in intreaga sa oper6.
O ampld gi profundd analizd a procesului istoric, prin
prisma categoriilor determinismului materialist-diaiectic,
intreprinde tovardgul Nicolae CeauEescu in Expunerea
prezentatd la Plenara ldrgitd a C.C. aI P.C.R. din iunie
1982 adoptatd, prin Hotdrirea Congresului aI XIII-lea, ca
Program ideologic aI partidului. Pe fondul unitdlii dintre laturile obiective gi cele subiective a1e dezvoltdrii sociale, al unitdlii dialectice dintre existenla sociald qi conEtiin{a social5, secretarul general aI partidului relevS, pe
de o parte, manifestarea unor legitd{i general-valabile
pentru intreaga istorie a societ5fii, care au contribuit Ia
afirmarea conEtiinlei comune a popoarelor, a naliunilor,
la dezvoltarea generalS a gtiinlei gi culturii, a conqtiin{ei
umane iar, pe de altd parte, manifestarea unor legi sociale specifice
luptei de clasd, ca motor al dez- legea
voltdrii societd{ilor
bazate pe antagonisme sociale, legea
luptei pentru eliberare sociald impletitd strins cu lupta
de eliberare nalionald ; ,,dominalia qi ocupalia strdind,
oricit ar dura
tovardqul Nicolae CeauEescu -- conchide
nu pot impiedica
manifestarea comunitdlii de interese a
unui popor, pdstrarea specificului sdu, formarea na{iunii
gi a statului unitar. Acestea sint legitdli obiective in dezvoltarea oricdrui poportt.
O contribu,tie inestimabild a adus tovardEul Nicolae
Geaugescu, in spiritul dezvoltdrii creatoare a principiilor
determinismului materialist-dialectic qi istoric, Ia fundamentarea cdilor de edificare a socialismului qi comunismului in RomAnia pe baza aplicdrii legitdlilor generale
ale noii societdli Ia condiliile istorice concrete ale {5rii
noastre Ei ale lumii contemporane. in acest context se
inscrie elucidarea raporturilor dialectice dintre general
728
t29
Ceasul din urrnd al propri.etdfii pri'uate capitali'ste a sun'at.
Etpropri,atori.i sint exproprialiK ardla Marx intr-un celebru pasaj din Capi.talul.
Previziunea istoricd a lui Marx, elaboratd pe baza
principiilor determinismului materialist-dialectic qi istoric,
a fost strdlucit confirmati in secolul al XX-Iea de victoria revoluliei socialiste in numeroase {dri ale lumii. Generalizind teoretic aceastd experien!5, Programul P.C.R'
adoptat de Congresul al Xl-lea, din ini{iativa Ei cu contribu{ia hotiritoare a tovardquiui Nicolae Ceauqescu,
subliniazi ci ,,transformarea societdlii pe baze noi, punerea in concordan{d a relaliilor de produclie Ei sociale
constituie o necesitate istoricS, un proces inevitabil al
dezvoltdrii societitii omeneqtig.
Orinduirea capitalistd este perimati istoriceEte. Ea
este cuprinsd de o crizl. de sistem, generald, insolubild
in cadrul sistemului ca atare. ,,Criza economicd mondialS,
ardta secretarul general al partidului nostru, a dus la
politice,
dezvoltarea Ei mai puternicd a crizei generale
- cu mai
a lumii capitaliste, qi a scos
sociale, morale
muiti putere in -evidenld limitele orinduirii burgheze, ale
societd{ii. impirlite in clase asuprite Ei asupritoare(. AEa
cum a subliniat in repetate rinduri tovariqul Nicolae
deauEescu, asculirea la extrem a contradic{iilor sistemului
capitalist pune cu tot mai multd putere in fala popoareloi necesitatea lichiddrii stirilor de lucruri anacronice,
care contravin noilor forle de producfie, noilor forle spciale gi materiale.
b) Opera tovardgului Nicolae Ceaugescu, strilucitl contiiUulie la inlelegerea qtiin{ifici a istoriei, a ciilor de
edificare a socialismului qi comunismului in Rom6nia' a
proceselor ;i tendin{elor noi in evolufia lumii contemporane
gi particular, nalional qi internalional in revolu{ia Ei
conitrucfia socialistS, combaterea oricirei tendinte de tratare qi intelegere unilaterald a acestor raporturi -vitale
pentru ediiicarea socialismului qi comunismului in fiecare
iard, prin infdptuirea strategiei politice elaborate de sine
stdtdtor de cdtre fiecare partid comunist.
Conceptul de societate socialistd multilateral dezvoltatd Ei teza continudrii pe trepte superioare, f6rd intre,rrp"r'", a procesului revolulionar in RomAnia reprezinti
chintesenti contribuliei secretarului general al partidului
nostru la aplicarea creatoare a principiilor marxiste ale
determinismului social Ia condi{iile epocii contemporane"
'O deosebitd atenlie se acordd in opera tovardgului
Nicolae Geaugescu proceselor gi tendin!et9l.-t-9i in evolulia lumii contempbrane, elaboririi Ei aplicdrii,. pe baza
studierii acestor tendinle obiective, a unei politici realiste, eficiente, menite sd conduci la rezolvarea corespntrlato.t" a problemelor complexe ce confruntd acut
qi mai drepte'
it*"" de azi,li crearea unei lumi mai buneconqtienfi'
factorilor
ia mobilizarea 9i unirea tuturor
-penir" t"G*darsa pdcii, a vie{ii pe-planeti' €dlduzindu-se
Ei istorici po;;;;t;i-cateiadupi ieza materialist-dialecticdefectele
iqi
realizeazd
tegite sociale obiective
irivli
Nicolae
tovardgul
oamenilor,
a
prin acliunea constanti
convocarea-bilant
Ia
Cuvintarea
in
ir.trutti*
6;;;Ed;
t"ti""f"i de bazd de comandd qi de partid din.armati
"ca--noi comuniEtii revolulionari avem obligalia.s6-facem
Ia via{i 9i exisi"t,li pl"tt" a asigura omenirii dreptul
Aceasta
desivirEire-'
;;;d,-p";;ru a inlXtura rdzboaiele cu
a cosocialismului'
a
este aitari misiunea fundamental6
iucare
viata'
iubesc
care
celor
a
tuturor
mu.rismutui,
neamiliteazi
6*"-ouln"rrii.,. Iute de ce partidul nostru
din
nat"t p""tru unirea strinsb a for{elor revolu{ionare
numai
popoarelor,.
Etiind
tuturor
a
intreaga lume,
.cE
fi realizate idealurile lnnoirii societSfii, se poate
"ri]"r"p"t
pacea mondiali'
salvgaida
I"n aet&minarea cursului dezvoltdrii omenirii contemooruru. un rol hotdrltor au masele populare de-pretutinin genere
e;;i f adevdratele fduritoare aie istorieiunite'
masele
Aclionind
organiza{i'
iaclotii conEtien{i,
p:llY:
p"p"i*", torlele' sociafe progresistel pop9."t"l? t"^
pe.
o cale
internalionale
vielii
iinaeni pot asigura evolulia
pdcii'
qi
independen{ei
destinderii,
i"tla -^ u"eea"a
'-"il.ru
proUt"mele fundamentale ale vietii co9leryain
^"oiiiii"ie
faptul c5 lumea este impirliti in
pori"J
"
,
130
ldri sdrace qi tiri bogate, ca rezultat al indelungatei politici imperialiste Ei colonialiste. De aici decurge qi necesitatea de a se acliona pentru lichidarea vechilor stiri
de lucruri, pentru stabiiirea unor relalii noi, de egalitate
qi echitate intre state, atit in domeniul economiei, cit qi,
in general, in viala internalionali.
ln condi{iile de astdzi cind, ca urmare a prolundelor
schimbdri petrecute ln ultimele decenii, tabloul economic,
social qi politic al lumii s-a rnodificat radical, sint necesare un studiu aprofundat, rdspunsuri corespunzdtoare,
solufii pentru toate problemele aduse la ordinea zilei de
dezvoltarea istoricd. Aceasta inseamnS. a aplica creator
teoria marxist-leninistd a determinismului social, atit
pentru explicarea gi lnlelegerea dinamicii construcliei socialiste in lara noastrd, cit Ei a transformdrilor revolulionare din lumea contemporan5.
Xl[-lea al Partidului Comunist RomAn
despre creqterea rolului factorului subiectiv, al activiti{ii
conqtiente in edificarea societSlii socialiste multilateral
dezvoltate qi inaintare spre comunism
c) Congresul al
AEa cum a relevat, in repetate rlnduri, tovar[Eul
Nicolae @eauEescu, construirea socialismului Ei comunismului reprezint5. o operi istoricd profund congtienti, bazatd pe cunoaqterea Ei folosirea legilor obiective ale dezvoltdrii sociale. ,,Omul devine liber in orinduirea sociaiisti
afirma secretarul general al partidului
- nu
pentru- cd iese de sub actiunea legilor obiective, ci pentru
c6, infelegindu-Ie necesitatea imperioasd, aclioneazd in
spiritul lor, pentru constructia congtienti a societ6{ii(.
Gontinuind aceastd idee Ia @ongresul al XIII-lea aI partidului, tovardgul Nicolae @eauqescu spunea : ,,Trebuie ac{ionat pentru o cit mai bund cunoagtere a legilor generale
ale dezvoltdrii, in vederea aplicdrii congtiente a acestora
Ia condiliile concrete ale societilii noastre.(.
In viziunea partidului nostru, cregterea
obiectiv
- organizadeterminati
a factorilor subiectivi, congtienli,
torici Ei ideologici
in intregul proces de fiurire a socialismului multilateral dezvoltat Ei de trecere Ia comunism
se opune deopotrivd fatalismului, mersului de la sine,
cit Ei subiectivismului Ei voluntarismului. Nu intimpldtor
Gongresul al XIII-tea al P.C,R. a apreciat cd in{elegerea
Ei aplicarea legilor elconomico-sociale trebuie sd aibd ca
131
forfelor qi relaliilor-de produc{ie qi sociale, inlSturind voluntarismul, dar Ei tendinlele de fetiEizare a acestora, de
automatism economico-social. Relevind cu putere rolul
factorului congtient, in primul rind al partidului, centrul
vital aI naliunii socialiste, forla conducdtoare Ei propulsoare a intregii noastre vieli sociale, tovardEul Nicolae
scop perfec{ionarea modului de produclie socialist, a
cd aplicarea ,,legilor economice generale nu trebuie sd se desfdqoare la voia intimpldrii, ci sd
fie condusd in mod conqtient. In aceasta consti rolul
conducdtor al partidului, al statului socialist(.
Congresul al XIII-lea al partidului abordind problema rolului statului in construclia socialistd, a reliefat
GeauEescu preciza
faptul cd cerinlele sociale obiective, puternica dezvoltare a forlelor de producfie, amplificarea activitililor economico-sociale impun ca o necesi'tste obiecti'ud'
perfeclionarea Ei creEterea rolului statului pentru asigurarea dezvoltdrii unitare gi armonioase a societS{ii. Conducerea unitard a activitdlii economico-sociale pe baza
planului unic imbind armonios interesele fiecdrei unit6fi,
ale fiecdrui colectiv de oameni ai muncii cu interesele
generale ale societdlii noastre socialiste, ale intregului
popor. Congresul al XIII-lea al partidului a subliniat cu
terie cd perfeclionarea continud a activitSlii de conducere in toate domeniile este obiectiv determinatd
de creEterea complexitdlii evoluliei viitoare, a societSfii,
de necesitatea aplicdrii conqtiente a legilor dezvoltdrii
sociale. ,,Funcliile de organizare qi conducere conqtientd
a activitSlii in societatea socialistd - sublinia tovardqul
nu vor dispdrea niciNicolae Ceauqescu 1a Gongres
odatd. Societatea va trebui sd- dispuni intotdeauna de
organisme centrale proprii care sd asigure condrtcerea
activltdlii economico-sociale pe baza aplicdrii,Iegilor sosolu{ionind contradicliile, asiciale, evitind disproporliile,
-armonioasd
a tuturor sectoarelor, rigurind dezvoltaiea
ii"ar"u continud a bundstirii materiale 9i spirituale a
poporului((.
GreEterea rolului factorului subiectiv in dezvoltarea
societ5{ii noastre se realizeazd in modul cel mai depiin
prin creEterea qi intdrirea continud a rolului conducdtor
il partidului, care, prin politica sa interni 9i exteryLi, dd
expresie cerin{elor legilor obiective ale inaintdrii RomAnlei pe drumul societilii socialiste multilateral dezvoltate Ei edificdrii comunismului. El educd in spirit revolulionar masele de oameni ai muncii, le uneqte forlele
L32
in vederea realizdrii unei noi calitdfi a rnuncii Ei a vie!ii,
a fduririi celei mai bune qi mai drepte societili - so-
cietatea socialisti qi comunistS.
De maximi importanti este faptul ci partidul concepe cregterea rolului sdu conducitor in societate in
de cdtre fiecare organizalie
sensul exercitdrii acestui rol
.membru de partid in unitatea
de partid, de cdtre fiecare
unde igi desfdEoari munca.
In{elegerea principiilor determinismului social este de
naturd sd contribuie la cregterea rolului conducdtor al
partidului, Ia mobilizarea energiilor creatoare ale maseior pentru inf6ptuirea neabdtutd a politicii interne qi
externe a partidului, a orientdrilor Ei indica{iilor secr:etarului sdu general, tovardEul Nicolae Ceauqescu.
BIBLIOGRAFIE
de-al XIII-tea Congres
- Raport I'a celPoliticd, Bucureqti, 1984,
Partid.utui Comunist Romdn,'Editura
p. 38-40, 4L-47,50-55, 64-47.
Etpunere cu priur're la stadiul actuat
NICOLAE CEAU$ESCU
al edificd.rii sociahsm'u.Iui- in lara noastr(t,, Ia problemele teoretice,
id,eologice gi actiui,tatea politicd, educahiud a parti'dului, prezentatd
la Plenara tdrgitd a Comitetului Central al Partidului Colnunist
Il,omdn
1982, in RomdnLa pe drunul construirii so- 1 iunie
multilatera'l dezuoltate, vol. 24, Editura Politic5'
cietdlii socialiste
NICOLAE CEAU$ESCU
al
Bucu,reEti, 1983, p. 5-9, 30-37, 4l-44, 50-57, sau in broqurd,
Editura Politi,cS, Bucureqti, 1982, p. 7-10, 29-35, 39-41, 47-53.
Cuuintare Ia adunarea solemnii a
NICOLAE CEAUSESCU
Romdnia, 11 irliie 1985, trditura
Acaderniei Republicii Soci,aliste
Pol.itic5, Btrcureqti, 1985, p. 6*10.
Cuuintare Ia Cort'gresul ttiinlei $t
NI'COLAE CEAUSESCU
1985, Editura PoliticS, Bucureqti,
inrsd{dmintultr,i, 2B noiembrie
1985,
p. 14-16.
la conuocarea-bilan! a ac- Cuuintare
tivului de bazd d,e comatdd.
9i de parti'd d'in armatd, 17 decembrie 1985, Editura PoliticS, Bucureqti, 1985, p. B-9, 11-12.
NICOLAE CEAU$ESCU
Di.n gindi"rea fitozof i,cd a pre;edi'n'telui Romd'niei, Ni,colae Ceau;escu.
Dialectica edi'ficd'rii societdlii socia'liste multil'ateral dezuol,tate,
Editura PoliticS, Bucuregti, 1982, p. 131-141, 149-161, 180-199K. MARX - Contri'bulii la ctitica economiei politice. Prefald,
in vol. K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 3, Editura Po1itic5, Bucuregti, 1962, p. B=11.
f'.
Feuerbach €i sfir$itul ft'Iozofi'ei, clasice
Eneels, Opere, vol. 21, Editura
Ludtuig
in -vol. K, Marx, F.
ENGELS
gern'Lane,
PoliticS, BucureEti, 1965, p. 290-305.
133
UNITATEA DIALECTICA DINTRE POLITICA IN.
pryryA_Fr EXTERNA A RARTTDULU $r STATULUT
NOSTRU. ACTIVITATEA INTERNATIONALA A
ROMANIEI SOCIALISTE PENTRU O POLITICA NN
PACE, SECURITATE $I INDEPENDENTA, PENTRU
INSTAURAR,EA UNOR NOI NNPONTUNT INTIiE
STATELE LUMII
CONSTANTIN FLOREA
Planul temei
a) Conceplia origina,ld a partidud.ui nostru, a secretarului sdu
qgqerql, tovardqul Nicolae Ceauqescu, cu privire la unitatea
di,alecticd dintre politica internd
noas'tre
qi politica externi a tirii
b) Politica Romdniei de dezvoltare rargd
statele lumii,
fird
a conrucrdrii cu toate
deosebire de ,or:i,nrduire socield
c) Contribufi? a,ctivd a Romdniei socialiste la solulionarea proble-
tigiu international, nu a avut atitia prieteni cum are
astizi pe toate meridianele planetei.
Principiile gi obiectivele fundamentale ale politicii
promovate de lara noastrd pe arena internationald, in-'
deosebi in anii de dupi Gongresul al lX-lea, strilucitele
initiative, propuneri Ei ac{iuni ale preqedintelui Nicolae
cu consecvent5,,
@eauqescu oglindesc unitatea
- realizate
spirit de lnaltd resin mod armonios gi deplin, intr-un
ponsabilitate
interesele nationale 9i interes4le
- intre
generale ale pdcii
Ei intelegerii intre-popoare, ale libertd{ii
$i progresului pe plan mondial. ,,1n intreaga activitate
sublinia tovardgul Nico}ae Oeauqescu
interna{ionald
la Plenara e.€.- aI [email protected] qi a activului central de partid
am pornit totdeauna de Ia interdepen*
din iulie 1985
denla dialectici- dintre politica interni Ei externd, de ia
faptul ci succesele fiecdrei ldri socialiste in dezvoltarea
economico-sociald, in construc{ia noii orinduiri constituie
un factor important pentru intirirea prestigiului qi for{ei
socialismului, pentru politica de colaborare Ei pace((.
melor cardinale ale lumii contemporane
Congresul al IX-lea a inaugurat o eri noue, de schiminnoitoare, de realizdri fdri precedent nu numai in
dezvoltarea internd a patriei, in construclia socialisti dar
Ei, in acelaqi .timp, in politica externe, in intreaga activitate a RomAniei pe arena mondiald. ln ultimii 20 de
ani s-au modificat in mod esential statutul ldrii noastre
in via{a internafional5, locul qi rolul ei in cadrut nafiunilor lumii. Sub conducerea partidului, a tovarigului
Nicolae Ceaugescu
strdlucit promotor al cauzei iiber- nafionale,
td{ii gi independenlei
neobosit luptdtor pentru
afirmarea drepturilor fundamentale ale popoarelor, p€rtru triumful cauzei socialismului, progresului Ei pdcii
Romdnia s-a afirmat ca un stat socialist, pe deptin liber
Si suveran, activ angajat, al5turi de celelalte ldri socialiste, de alte ldri ale lumii, de toate forlele progresiste,
democratice, inaintate, in lupta pentru independenla, securitatea Ei pacea omenirii, pentru fdurirea unei lumi rnai
bune Ei mai drepte, fdrd arme gi fdrd rdzboaie. Promovind o politici externd clarvdzltoare, realistS, de largi
deschidere, RomAnia socialistd, preEedintele ldrii noastre
qi-au ciEtigat o largd recunoagtere Ei pre{uire in lumea
contemporanS. Nicicind, in nici o perioadd a istoriei sale,
{ara noastrd nu s-a bucurat de un asemenea inalt pres-
biri
134
a) Conceplia originali a partidului nostru' a secretaru*
liri siu general, tovarigul Nicolae Ceauqescu, cu privire
la unitatea dialectic[ dintre politica interni Ei politica
externi a {nrii noastre
Viafa, experienla istoricd demonstreazS cd politica
externd a unei ldri nu este un fenomen izolal, rupt de
orinduirea sociald, de clasa in miinile cireia se aflS puterea politicd Ei economice, tot aqa cum politica ei internd nu este un fenomen situat in afara cursului fundarnental al epocii lstorice date, rupt de locul qi interesele ldrii reipective pe arena mondiald. Dar aceast5'
coresponden{d intre potitica internd Ei politica externd
nu se realizeazd in mod automat, intotdeauna Ei in orice
imprejurare.
In realitate, intre politica internd 9i cea ex-a
unor state existd deosebiri mai mici sau mai
ternd
mari iar uneori chiar flagrante contradictii. ln ce priveqte Romdnia socialistd, faptele pun in lumind cu
claritate existenla unei unit5li depline, de esen{6, intre
politica sa internd qi externd, unitate asiguratd in mod
ierm, in ultimele doui decenii, sub conducerea Partidului Comunist RomAn, a secretarului siu general, tovar5gul
Nicolae CeauEescu.
,
135
Unitatea strinsd, organicd dintre cele doud laturi
internd qi externd
ale politicii generale a partidului
-nostru isi gdseEte expresia,
inainte de toate, in uni,t(ftea
ale concep{ie, de gindire ;i abordare, de scopuri. ;i obiectiue majore, esen[iale, de orientdri, ;i princi.pi,i fundam.entale, care decurge din existen{a Ei acliunea unui ansamblu de factori social-economici, politico-ideologici, culturali, nalionali q.a., din transformdrile revolulionare
profunde intervenite in toate domeniile societi{ii romAnesti in anii de dupd 23 August 1944 qi cu precddere
dupd Congresul aI IX-Iea al partidului, din sistemul social-politic existent, din intreaga dezvoltare a Romdniei
pe calea progresului multilateral, a edificdrii societdlii
socialiste Ei comuniste.
in acelagi timp, unitatea politicii interne qi externe
a RomAniei socialiste se manifesLd in unitatea de trdsdtur"i caracteristi,ce elabordrii, cit ;i. infdptui.ri.i Liniei
generale a partidultti, nostru sub toclte aspectele $i, mani:Jestd,rile sole ,' printre aceste trdsituri comune se numdrd : fundamentarea gtiinfificd, multilaterald a tuturor
orientdrilor Ei ac{iunilor, pe plan na{ional, cit gi internalional, pe baza metodei dialectice marxiste ; spiritul
creatoi:, profund lnnoitor, revolulionar ; inalta principialitate, strdind oricdror aborddri conjuncturaie ; fermitatea Ei consecven{a in promovarea liniilor directoare stabilite ; caracterul realist al analizelor, aprecierilor gi hotdririlor adoptate ; dinamismul qi caracterul constructiv ;
spiritul democratic Ei umanist q.a.
O caracteristicd fundamentalS a politicii interne qi
'externe romdneEti este aceea cd obiectivele gi principiile
1or corespund unor necesitS{i obiective, lin seama de cerinlele dezvoltdrii sociale contemporane, de interesele
vitale ale poporului nostru Ei, in acelagi timp, de aspiraliile majore aIe popoarelor de pretutindeni ; ele dau
expresie impletirii consecuente, neabdtute cL intereselor
nalionale cu cele interna[ionale.
infdptuirea cu succes a programelor de dezvoltare
internd, de propdEire social-economicd a patriei constituie contribulia fundamentali a poporului nostru Ia afirmarea socialismului, Ia cavza progresului, independenlei
qi pdcii, sporind continuu capacitatea RomAniei de a se
afirma tot mai puternic in viala internalionald ca factor
activ in Iupta pentru pace qi colaborare intre popoare,
de a participa pe scard tot mai largd la circuitul mon[36
dial de bunuri materiale Ei spirituaie Ei a beneficia
de
roadele cooperdrii internalionale.
UriaEa operd constructivd care angajeazl in prezent
intregul popbr, perspectivele insuflelitoare pe care infiptuirea hoteririlor Gongresului at XIII-lea aI partidului
le deschide in fala naliunii noastre vor face sd creascE
gi mai mult contribulia RomAniei la afirmarea politicii
de destindere, securitate gi pace, de independenld, colaborare gi in{elegere intre toate popoarele lumii. Pe de
altd parte, extinderea Ei aprofundarea colaboririi cu
celelalte {6ri, consolidarea pdcii qi securitdlii in intreaga
lume reprezintl, o condilie esenliald qi un sprijin important pentru desfdgurarea operei de edificare a noii orinduiri. Aqa cum subliniazd tovardEul Nicolae CeauEescu in
Raportul prezentat la Congresul al XIII-lea, ninfdptuirea
cu succes a planurilor Ei programelor de dezvoltare economico-sociaid a patriei noastre este posibilS numai in
condilii de pace $i securitate interna{ionald' de colaborare intre to-ate statele lumii, fdrd deosebire de orinduire
sociald((.
Conlinutul Ei direcliile politicii externe a RomAniei
sint determinate, aEadar, de caracterul orinduirii sociaieconomice, de natura puterii politice, ca qi de al{i factori. La rindul ei, politica externd, activitatea internalionald exercitd o influenli importantd asupra desf6guldrii politicii interne, asupra orientdrilor qi sarcinilor
acesteia.
ln elaborarea, cit qi in transpunerea in viald a intregii
politici interne gi externe se manifesti cu putere rolul
conducdtor al partidului nostru. La fel ca qi in domeniul
politicii interne, Partidul Comunist RomAn traseazd Iiniile directoare, stabileqte orientdrile qi sarcinile fundamentale ale politicii externe a statului' indrumd intreaga activitate a ldrii noastre pe arena internafionald.
Cond,ucerea de cdtre partid asigurd caracterul uni't(tr a[,
intregii noastre politiii interne 9i' i'nternafi.onale, intdptui,rea consecuenid a orientdrilor generale pe plan na$ional, ctt ;i mondial, determi'nd aJirmarea celor doud com'
ponente pri,ncipale ale ti'ni.ei, generale a parti.duluz ca un
tot unitar, indi,sotubil. lntdrirea, in continuare, a rolului
politic conducdtor al partidului, afirmarea sa in calitate
de centru vital al intregii noastre societS{i constituie
chezdEia asigurdrii Ei in viitor a unei depline unitdli intre politica internd qi cea externd a RomAniei socialiste'
137
b) Politica Rorn6niei de dezvoltare larg6 a conlucririi
cu toate statele lumii, fdri deosebire de orinduire sociall
. _In intreaga sa activitate internafionald, RomAnia so.
ciaiistd promoveazi o politici de intdrire qi dezvoltare a
relaliilor cu toate ldrile gi popoarele lumii. Ga rezultat
aI infiptuirii ferme a.acestei politici de largd deschidere
qi perspectivd, lara noastrd intreline relalii diplomatice
Ei
economice cu 155 de state de pe toate continentele.
Dinamismul puternic al dezvoltdrii raporturilor Romdniei cu toate statele lumii se datoreazd, in mod hotdritor,
dialogului, la cel mui inalt ni.uel, intilni.ri.tor
corw6r|
birilor auute de touardgul Nicolae Ceaugescu cu$i.ru.tmero;i
;efi de st_ate ;i guuerne, pre;edinfi, d.e parlamente, Li,d.eri
.de partid, cu alte personalitd{i ate uiepii, politi.ce internafionale. Documentele convenite ca tezwltat aI acestor
intilniri Ei convorbiri,- al vizitelor reciproce au deschis
largi perspective dezvoltdrii relaliilor de conlucrare multilateral5 ale Romdniei cu toate statele lumii, reprezentind in acelaqi timp o contribulie de cea mai m-are insemndtate Ia cauza lndependenlei, progresului Ei p6cii,
'
la afirmarea principiilor noi de rela{il intre state.
ln centrul activitdlii lor externe, partidul qi statul
nostru situeazS dezuoltarea relaliilor de pri.etenie ;i coLaborare multilaterald cu toate gdri,le soiiatiste, in prtmul rtnd cu cele uecine, preoeuparea pentru depiqirea
divergenlelor dintre unele state socialiste qi intdrirea
colaboririi qi solidaritilii lor, ca un factor hoidritor pentru construirea cu sucees a socialismului qi creqt-erea
presti.giului sdu, pentru asigurarea progresului social gi
a pdcii.
RomAnia ac{ioneazd cu toatd hotdrirea pentru dezvoltarea colabordrii in cadrul 6onsiliului de Ajutor Economic Reciproc, pentru infdptuirea infelegerilor privind
perfeclionarea activitdtii 6.A.8.R.-ului, dezvoltarea schimburilor economice Ei cooperdrii in produclie, participd
activ la coordonarea planurilor, Ia specializarea in produclie qi la activitatea de cercetare Etiinlifici Ei tehnicd
comunS, astfel incit @.A.E.R.-ul s5 aibi un rol tot mai
important in dezvoltarea economico-sociald a firilor
membre, in edificarea socialismului qi comunismului, ftr
ridicarea bunistdrii popoarelor acestor !5ri. Totodat6,
Romdnia se pronun{d pentru dezvoltarea colaboririi economice cu toate celelalte state socialiste.
138
lara noastri dezvoltd colaborarea qi conlucrarea mi[tain cu lArile membre ale Tratatului de Ia VarEovia in
vederea apdrdrii impotriva unei agresiuni imperialiste
in Europa, colaboreazd activ cu ele in scopul promovdrii
politicii de destindere Ei pace. in acelaEi timp, RomAnia
dezvoltd continuu conlucrarea cu armatele celorlalte liri
socialiste, precum gi cu armatele altor ldri prietene. Pornind de la interesele popoarelor, ale cauzei pdcii, RomAnia se pronunli cu toatd hotirirea pentru a se face totul
in vederea credrii condiliilor pentru desfiinlarea concomitentd a N.A.T.O. qi a Tratatului de Ia Varqovia.
Romdnia socialistd dezvolti, in acelaEi timp, Iargi
rela$ii de cooperare cu {drile in curs de dezuoltare, cu
[drile neali.niate, cu ldri.le mici ;i mi,jlocii,, ca un factor
activ al luptei impotriva politicii imperialiste, coloniaiiste qi neocolonialiste, pentru asigurarea dezvoltdrii Iibere, independente a fiecdrei naliuni, pentru fdurirea
unei noi ordini economice gi politice internalionale, pentru menlinerea gi consolidarea pdcii. Aceste rela{ii se
extind gi se intensificd continuu atit pe plan bilateral"
oit Ei pe plan multilateral, in cadrul ,,Grupului celor 77'(
sau in cadrul miEcdrii lSrilor nealiniate, la a cdrei activitate lara noastrd participd cu statut de invitat.
Pornind de Ia realitatea de lungd duratd a impdrlinii
lumii in ldri cu orinduiri sociale diferite, RornAnia extinde, in spiritul coexistenlei pagnice, relafiile cu {drile
capitaliste dezuoltate, cu toate statele lumii,, fd.rd, deosebi,re de orindui,rea lor sociald i tara noastri participd
activ la diviziunea internalionald a muncii, la schimbul
mondial de valori materiale qi spirituale.
La temelia tuturor relaliilor sale externe, a intregii
sale activitdli internafionale, Romdnia situeazd in mod
ferm principii,le egali.t(t[i.i. depli,ne in drepturi, independenlei ;i suuerani,tdfii na[i,onale, respectdri,i dreptului. fiecdrui popor de a-gi, alege in m.od li,ber calea dezuoltdrit
economice gi, soci.ale, Idrd. ni,ci un dmestec di,n afard., renunldri,i la folosirea torlei gi, a amenin[dri.i, cu for[a. Generalizarea acestor principii in viala internalionali, affrmarea lor in rela{iile dintre toate statele lumii constituie chezdqia libertdlii, independenlei Ei progresului, garanlia pdcii Ei colabordrii in lumea contemporand.
Reliefind concluziile amplei Ei consecventei activitili promovate de RomAnia pentru dezvoltarea relaliilor
de colaborare cu toate {drile Ei popoarele lumii, tovardgul
Nicolae CeauEescu sublinia in Cuvintarea rostitd la Ple139
nara C.C. al P.C.R. qi a activului central de partid din
iulie 1985 : ,,Sintem ferm hotdrili ca, Ei in viitor, si
dgcery aceastd politicd principiald, care s6 lini seama
atit de interesele patriei noastre, cit si de interesele generale ale dezvoltdrii independente a tuturor naliunilor
Iumii Ei
asigurare a pdcii. Avem ferma convingere
cd numai.de
o asemenea politicd, numai o strinsd coliborare qi intdrire a independenlei fiecdrei naliuni, dar qi
a pdcii in 1ume, asigurd
poporului
cit si
- atit ndzuinlelornostru
tuturor popoarelor
realizarea
lor
de mii
- de bundstare qi fericire(.
bine, de viald liberd,
a RomAniei socialiste la solu{ionarea problemelor cardinale ale Irrmii contemporane
c) Contrib_utia activd
Pornind de la realitd{ile profund ingrijordtoare a1e
vielii internalionale, RomAnia socialistd ac{ioneazd cu
hotdrire pentru oprirea cursului periculos spre infruntare
qi rdzboi, pentru reluarea qi consolidarea politicii de destindere, colaborare qi pace, pentru triumful cauzei independenlei nalionale gi progresului social, pentru fdurirea
unei lumi mai bune Ei mai drepte.
Locul central in politica Fi ctctiuitdtea internafionald
a {drii, nodstre il ocup(t preocuparea consecuentd pentru
pretnt-impinqred unui nou rdzboi mondial, care s-or
transforma ineuitabit intr-un rdzboi termonuclear ni,mi,citor, apdrarea gi, consolid&rea pdcii.
Partidul nostru, secretarul sdu general, tovardqul
Nicolae Geauqescu, au meritul de a fi pus in lumind
noile dimensiuni ale problematicii picii gi rdzboiului in
Iumea contemporand, de a fi atras atenlia asupra consecinlelor catastrofale, pentru intreaga omenire, pentru
insdEi existenla speciei umane, ale cursei inarmdrilor,
ale declanqdrii unui conflict nuclear, qi de a fi formulat,
pe aceastd baz6., concluzia, de uriaqd importanld teoreticd gi practicS, potrivit cdreia problema fundamentald
a epocii noastl.e o constitui,e opri,rea cursei, inarmdrilor,
An primul rind a celor nucleare, trecerea Ia md"suri, reale
de dezarmar e nucl e ar d., s alu g ar dar ea dr e ptului f undamental al oamenilor, al popoarelor Ia uia{d, Ia etisten{d, Ia
pace. Reliefind cregterea primejdiei de rdzboi Ei factorii
care o genereazd, partidul nostru subliniazS, totodatd, ci
140
existi astdzi in lume posibilitd{i reale, uriage for{e sociale qi politice in mdsurd sd preintimpine catastrofa
nucleard, sd asigure securitatea Ei pacea popoarelor.
In concep{ia RomAniei, a tovardEului Nicolae
CeauEescu, preintimpinarea rdzboiului gi asigurarea unei
pdci trainice impun ca obiective de majord importanfd
tealizarea echilibrului militar nu pe calea sporirii arsenalelor militare, ci prin reducerea armamentelor la niveluri tot mai coborite, prin dezarmare.
Romdni,a acordd o insemndtate de pri,m ordi,n trecerii,
i,ncd. din 7986, la reducerea cheltui.eli.Lor mi.Li.tare ;i a
efectiuelor militare ale tuturor statelor $i, in primul
rind, ale statel.or din cele doud blocuri. - N.A.T.O. ;i
care qi-a redus
Tratatul de Ia Varpoui,a. lara noastrd
bugetul militar trei ani Ia rind (1980,- 198J. qi 1982) gi,
in continuare, a inghelat aceste cheltuieli pind la sfirgitul anului 1985 - apreciazd cd, in condiliile actualului
raport de for{e pe plan mondial, nimic nu justifici nici pentru o parte, nici pentru cealaltd - continuarea
in dez'
cheltuielilor militare, care creeazd noi greutdli
voltarea economiilor nalionale in toate statele, inclusiv
in statele socialiste, in ridicarea nivelului de trai al popoarelor. Este necesar ca uriaqele mijloace umane, qtiinfifice, materiale gi financiare ce se irosesc astdzi pentru
inarmare si fie destinate progresului economic Ei social,
rezolvdrii unor probleme sociale chiar in !5ri1e cu nivelul cel mai ridicat al inarmdrilor, precum qi ajutordrii
lirilor in curs de dezvoltare" ,,Noi considerdm - sublinia tovar5gul Nicolae €eaugescu in Guvintare la Plenara G.G. al P.€.R. din 13-14 noiembrie 1985
- cd trepe
cerea la reducerea cheltuielilor militare ar rSspunde
deplin Ei necesitd{ilor militare, qi necesitdfilor intdririi
,.increderii, dar qi necesitdlilor economice, ale constructiqi socialiste, ale dezvoltdrii economice in general, ale
ridicdrii bundstdrii popoarelor !'3
Apreciind importan{a intilnirii sovieto-americane la
nivel inalt de Ia Geneva, din noiembrie 1985, care s-a
incheiat cu o serie de rezultate pozitive, partidul gi statul nostru considerd, totodatd, cd aceastd intilnire iqi va
demonstra insemndtatea istoricd numai in conditiile in
care se va ajunge la acorduri reciproc acceptabile prirdnd dezarmarea nucleard. ln prezent, mai mult declt
oricind, este necesar sd fie intensificate acfiunile politico-diplomatice Ei eforturile tuturor statelor, ale forfelor
realiste, progresiste de pretutindeni pentru a determina
141
oprirea cursei inarmdrilor, trecerea la misuri reale de
dezarmare, in primul rind de dezarmare nuclearS, incetarea amplasdrii de noi rachete in Europa Ei trecerea la
distrugerea celor existente, prevenirea militarizirii spa-
liului cosmie.
Avind in vedere amplasarea rachetelor nucleare cu
razd medie de ac{iune in Europa, faptul cd pe continentul european s-au acumulat uriage cantitdli de arme nucleare qi alte arme de distrugere in masi, {ara noastri
considerd cd toate popoarele lumii, qi in primul rind popoarele Europei
indeosebi tdrile din Tratatul de la
VarEovia Ei din N.A.T.O.
trebuie sd fie mai active, sd
se intilneascd gi si discute,- si contribuie, lntr-o formi s6u
alta, la realizarea unor acorduri privind armele nucleare
gi cosmice, care s5 rdspundi aEteptirilor popoarelor de
pretutindeni. ,,Avind in vedere men{inerea situaliei grave
internalionale,
ari.ta secretarul general al partidului,
in Cuvintare Ia- Congresul Stiinlei Ei invildmintuiui
considerdm cd este necesar si se intensifice lupta tuturor forlelor Ei popoarelor care se pronunld pentru dezarmare gi pace, pentru a determina oprirea cursului periculos aI evenimentelor spre o catastrofd nuclear6((.
In ansamblul contribuliilor partidului nostru, ale
secretarului sdu general, la cavza pdcii qi securitdlii interna{ionale, la loc de frunte se inscriu, totodaiil, defi.nirea unui concept nou de securi,tate europeand, ca ;i,
inili.atiuele auansate qi. mdsuri.le intrepri.nse spre asigurarea secxrri.tdgii., cooperdri.i. ;i, pd,cii, in Europa. RomAnia
socialistd, pregedintele Nicolae Geauqescu au evidenliat,
ln acest sens, importanla primordiald a soluliondrii problemelor militare, a opririi cursei inarmirilor Ei trecerii
la dezarmare, in primul rind nucleard ; au subliniat cu
consecven{i necesitatea aEezdrii ferme a rela{iilor intre
state pe baza principiilor dreptului internalional, a abolirii politicii de forli Ei ameninlare cu folosirea forlei ;
au pus in lumin{ imperativul fiuririi unei Europe unite"
a pdcii Ei colabordrii, pe temelia respectSrii diversitilii
orinduirilor sociale, a dreptului fiecdrui popor de a-Ei
alege calea de dezvoltare pe care o doregte, fdrd nici o
ingerin{5 externd. ,,Si facem astfel, ardta tovardgul
Nicolae @eauEescu la @ongresul al XIII-iea al partidului,
incit Er.rropa
care a avut un rof primordial in fdurirea civilizaliei- moder
si poatd contribui in viitor
la dezvoltarea liberd a omenirii, la realizarea unei civi'742
Liza\ii superioare, menite sd asigure popoarelor bun6starea, fericirea, Iibertatea, independenla gi pacea !(.
Promovind aceastd conceplie, RomAnia, aldturi de celelalte state europene, a adus qi aduce o contribulie insemnatd, larg recunoscute, la procesul iniliat de Conferin{a pentru securitate gi cooperare in Europa de la Helsinki, din 1975, pentru transpunerea in viali a noilor
principii de relalii interstatale Ei a mdsurilor menite
si facd efectivd nerecurgerea la for!5 gi Ia ameninlarea
cu forla, pentru aplicarea tuturor prevederilor Actului
final. ln acest cadru, lara noastrd acordd o mare insemnltate Conferinlei pentru misuri de incredere Ei securitate Ei pentru dezarmare in Europa de la Stockholm qi
participd la lucrdrile ei cu hotirirea de a-Ei aduce in-
treaga contribu{ie Ia intdrirea increderii, colabordrii Ei
pdcii pe continent Ei in lume. In acelaEi timp, Romdnia
acordd o deosebitd aten{ie intdririi securit6lii. Ei p5cii in
regiunea Balcanilor, aclioneazd pentru transformarea
acestei regiuni intr-o zond a picii, colaboririi qi bunei
vecindt6{i, Iiberi de arme nucleare, fdrd arme chimice.
O direc{ie fundamentaii a activitdlii internalionale a
!5rii noastre o constituie eforturile susfinute pentru aboIi.rea depli.nd a poli.ti.cii, de Jorfd. ;i ameninlare cll for.ta,
pentru reglementarea oricdror Li,ti,gii dintre state numai
pe cale pa;nicd, pri.n tratati.ue, pe baza pri,ncipiilor dreptului interna{ional. In concep{ia RomAniei, a tovardEului
Nicolae CeauEescu, oricit de indelungate Ei grele ar fi
tratativele, ele reprezintd singura cale ralionali de soIulionare a problemelor litigioase dintre state Ei in general a problemelor internafionale, singura alternativd
viabil6 Ia conflicte Ei rdzboaie.
ln conceplia RomAniei, a tovardgului
Nicolae
pdcii este organic legatd de restructurarea reuolufionard, u actualului, sistem de rela[i,i eco-
Geauqescu, cauza
nomice mondi,ale, de li,chidarea subdezuoltdri.i, ;i i,nstaurarea unei, noi ordi,ni economice internoli,on'ale. Pornind
de la premisa cd realizarea unei noi ordini economice mondiale constituie o necesltate obiectivi pentru depdEirea crizei economice, pentru stabilitatea Ei
dezvoltarea economiei mondiale, Romdnia se pronun{d
ferrn pentru o solulionare globali a problemelor
subdezvoltirii, inclusiv a problemelor datoriilor externe
ale !6rilor in curs de dezvoltare, pentru o conferinti
largd, in cadrul O.N.U., intre ldrile in curs de dezvoltare
qi fdrile dezvoltate. Aqa cum a ar6tat in repetate rinduri
143
fara noastrd, noua ordine economici internalionald im_
plici o serie de cerinle esen{ia1e, printre
care: abolirea
politicii imperialiste, coloniaiiste' gi neocoloniaUsi"
unor raporturi n-oi, de egatitate 9t avantal;--ln_
re_
:11y1?t"u
crproc ;
dreptului fiecdrui popor de a fi std_
-respectarea
pF p" bog6lii1e nalionale, de a se aeivotta de sine siitdtor, potrivit propriei voin{e; asigurarea unui raport
corespunzdtor intre prelurile materiilor prime gi ale pro_
duselor industriale ; accesul, in condi{ii avan6jo;;e;-ia
tehnologiile moderne, al tuturor statelor ; aboraLrea'in_
tr-un spirit nou a problemei creditelor acordate {drilor
in curs de dezvoltare
E.a.
Accentuarea interdependenle1or mondiale, complexi_
tatea d.eosebitd a problemelor care confrunti o,'"rrirur,
statornicirea unui nou echilibru mondial impun
narea problemelor mondiale cu participarea iuturo,
"otuliol
,tr_
telo-r lumii, fdrd nici o deosebir6, in c'ondi{ii au a"pii"a
egalitate in drepturi. Acfionind in spiritul acestei
obiective a epocii noastre, Romdnia^mi.titeazd. pnnt""ii.rt"
i-iimocrcftizqrea autenti,cd a ui,e{ii i,nternalionate
in
acest
;i,
cre;terea rolului ldri.toi mici gi,' mijtoiii,
"?dfy,.-Ttentru
al ldrilor in curs de dezuoltare ;i. neatiniate,'pentiu in_
tdrirea r.olului ;i. contribuliei O.N.IJ., ale altor-organisme
i,nternalionale Ia dezvoltarea qi solufionarea pro6lemelor
care _privesc pacea, securitatea qi colaborar-ea interna_
fionald, asigurarea dreptului popoarelor la dezvoltare
economico-sociald liberd qi independenti.
In spiritul hotdririlor Congresului aI XIII-lea, a1 orien-
qi_ indica{iilor tovardqului Nicolae
lgtilgf
Partidul Gomunist
pornind
€eaugescu,
RomAn,
de la rolul hotdritor
aI popoarelor in dezvoltarea istoric5, aclioneazd pentru
dezuoltarea largd a relafiilor sale d.e colaborare ii solidaritate cu toate forlele progresiste ,si d.emocraiice in
lupta pentru o lume mai, bund gi, mai dreaptd. La sfirgitul anului 1984, partidul nostru intrelinea relalii de colaborare cu circa 200 de partide comuniste Ei muncitoreqti, partide socialiste Ei social-democrate, alte forle
democratice Ei partide de guverndmint, organizalii politice Ei miEcdri de eliberare na{ionald. Aga cum se aratd
in documentele eongresului ai XIII-lea, partidul Comunist Romdn va promova larg, Ei in viitor, relaliile cu
partidele comuniste qi muncitoreqti, cu partidele socialiste qi social-democrate, cu alte formaliuni politice de
guverndmint Ei miscdri de eliberare nafionald, cu for{ele
democratice Ei antiimperialiste d'e pretuiindeni Ei ru
"on-
1.44
Iucra cu acestea pentru a bara astfel calea rdzboiului,
pentru a determina un curs nou ln viala internalionald,
spre independenld, destindere qi pace, spre colabor.are
Ei progres economico-social.
Adinc inriddcinati in aspira{iile Ei conEtiinla poporuromAn, in deplind unitate cu opera de constiuclie
a societilii socialiste multilateral dezvoltate, politica externd a RomAniei socialiste rdspunde cerinlelor asiguririi
unui climat internalional de pace gi colaborare
- acondi{ie esen{iali a propdsirii materiale Ei spirituale
patriei
cit Ei celor mai inaintate comandamente ale pro-, istoric al omenirii. in promovarea cu consecgresului
venli a acestei politici iqi gdsesc un izvor dintre cele
mai importante prestigiul crescind, stima sincerd si consideralia largd de care-RomAnia socialisti Ei conducitorul
sdu, tovardgul Nicolae @eauEescu, se bucurd in rindul
opiniei publice mondiale, aI tuturor popoarelor Ei naliunilor lumii.
lui
BIBLIOGRAFIE
Programul Partidului Comunist Romdn de fdurire a societdtii
socialiste multilateral dezuoltate si inaintare a Romdniel spre
comunism, Editura Politicd, Bucuresti, 1925, p. lg7-.20i.
NIC_OLAP
ta cel cle-al XIII-Iea Congres
-CEAUSESCTJ
- Raport
al Partidului,
Comtnist Romd.n,
Editura politicd, Bucureqti, 1"98+,
p. 72-89.
NICOL.A,E CEAUSESCU
cu prirsire la stadiul ac- ExF)unere
tual aI edificdrii sociali,stnului
in lara noastrd, Ia problernele
-a
teoretice, ideologice si actiuita:tea politlcd, ed,uca,tiud.
parti.d.ului, prezentatd, 7a Plenara ld.rgitd a Comitetului Central iL parti,1 iunie 1g82, in Romd,nia pe drurnul
dului Comunist Romdn
construirii soci,etdgii socialiste
multilateral dezuoltate, vol. 24,
Editura politicS, Bucuregti, 1983, p. B3-86, sau in brosurd, Editura Politice, BucureEti, 1982, p. 77-79.
NICOLAE CETAUSESCU
Ia plenara Comitetutui
- Cuuintare
Central al Partidului, Comunist
Romdn $i a actiuului centrdl cle
partid
p. 2b-3b.
- 24 iulie 1985, Editu,ra Politicd, 198b,
NICOLAE CEAU$ESCU
Cutsintare la plenara Comitetului
Central aI Partidului, Comunist
Romdn, 13 noiem,brie lg8b" Edi_
tura Politi,cd, Bucu,regti, 1985, p. 26-J0.
NICOLAE CEAUSESCU
Cupintare Ia Congresul stiinlei si
- 1985,
inud!funintului, 28 noiernb,rie
Editura politicd, 198b, p. Ig-28.
NICOLAE CEAUSESCU
la plenara Consitiului, Na- Cuointare
din industrie, construciii, transportional al Oamenilor Munci.i
745
ttni, ci,rculafia md.rfurilor gi fi'nanfe, 16 decembrie 1985, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1985, P. 24128
NICOLAE CEAU$ESCU - Cttrst'ntare la corwoeorea-bi,lanf-a a'ctirlului de bazd de comandd Si de partid din armotd', 17 decembrie 1985, Editura F,o4iticd, Eucureqti, 1985, p. 19--120.
Di,n gind'irea socia"L-polLticd, a pre;ed'intelul' Rorndniei, Nicolae
Ciau{escu. Potitica i,iterrwpionald a' Romdniei. de pace, prietenie
;i colaborare cu toate popoatele, Edituna PoliticS, Bucure$ti,
1979, p. L5-2L.
RCdACIOT:
ADELA BECLEANU IANSU
: MARIANA RADULESCU
TEhNOTCdACIOT
Format 16/54X84, Coli editure ?,59' Coli tipar 9'25
Bun de tipar ianuarie 1986. Aparut - ianuarie 1986'
comanda rlr,
492114I
Intreprinderea po1igrafice,,lS Decembrie
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97,
Bucuresti, Repubtica SociaUste Romenla
1918"
Descargar