Rusu, Liviu - Eseu despre creatia artistica

biblioteca
de estetica
Niscut la l90l la Sdrma; lMure;l' Liviu Rusu
bce oarle din qeneralia marilor cirfurari rarionaiisti ca,e u-u asigural <ulturii 9i spirituali-
futii rominesli interbelice consislen!a
ideati<5, linuiS stiinlilici elevaid ;i des-
chidere spre universalilate: Tudor Vianu'
G. Cdlinestu, Yladimir Striinu, B' Fundoianu'
Mircea Eliade, Emil Cioran 9i C-fin Noica' lnifiui oJh"f"g ca lorma!ie, luindu-;i licen!a la
iJniJersitate-a din Clui cu o lezi despre Selectia cooiilor do+ati ll9l8l, Liviu Rusu se deii.d'in continuare esteticii. suslinindu-9i
indrumarea lui
Joitoratul la Paris sub-ssai
sur la creation artisiique ll935l publicati imediai de
cea ."i prestigiosi edilurd a vremii lAl'
canl. Rdm'as piiS astizi un sludiu de rele-
Charles Lalo cu lucrarea:
,inta in domeniul cercelirii
mecanismelor
crealiei arlislice, el a lost remarcat ;i intim'
oinai in eoocd prin numeroase recenzii lavo'rabile atii in
liri cit ti peste holare' LucrSrile De care le'a publicat in anii urmitori ca
si iieile avansale in bogata sa activilate
Lrolesorali la Universitalea din Clui, l-au
'iituat-alituri de Tudor Yianu, prinhe loarte
oulinii autori de sisleme din esfe{ica romAheisc; gi ca alare drepl unul dinlre cei mai
insemnali rePrezenlanli ai ei'
LIVIU RUSU
Biblioteca
de
esteticA
Colectie ingrijitE
dr. VICTOR
de
ERNEST MASEK
ESEU DESPRE
CREAT|A ART|ST|CA
Contribugie la
o estetici
dinamictr
Studiu introductiv
MARIAN PAPAHAGI
Traducere din limba francezd:
CRISTINA RUSU
EDITURA $TilNTlFtCA"$t ENClcLopEDtcA
Bucure;ti
1989
Coperta gl supracoperga:
PETR,E HAGIU
STUDIU INTRODUCTIV
t" lnir'-o consemnare din 1g36, petru (,'omarnescu semnala
cu
ent,uziasrn indreptarea generaliei sale spre lucrui
,,temeinlc,, qi apa-
ritia uno' cirrli scrise
,,sub priveghiul culturii universale,,, i"t;; ;;*
amintea Cartea antd.g.iritor de Emil Cioran, Limite
Ac Oan notta,
'fha.rlar.os de Ion Iliberi yoga ttc Mircea
,
If liade,
g'escu, Zdciirninte
folclorice
-0003-2
Drept pi viald. rlt\.. C;;
poezia noastd. cort[etnporancide r\r.
Dima
sur kt 9766111,, arristique qi Le sens tre Iezisrence dttns
ru
poisie popu.laire roumaine 1. Niiscut ln 190
l, Liviu li'su,
lnsir, rnai dcgrabir, genera{iei precedente, a l.i .l,u.or
"I,*l;rr;,
f,loou,.
C.'Ciiinc-qcri' l'ladimir Strcinu, Il. Fundoianu (am
lirat, nrr tocmai ra inl,im1-rlare, citeva nume reprezentative), ni:rscuIi
c' tolii in,," f SSS^ryi
tgtiz. Desi publica de prin anii'20, Livi'p,us'se
ori.ntase ta incepJt'riie carierei sale universitare Ei gtiinlifice cirtre psihologir,
.l;;;;i,
in care a dat citeva studii_ de virf, ajunsese la
esteticl mai tlrziu,
,si
r epa_ (.? il ficrrsc si par;'L
a li unul din r.pr.zentangii str,tiucii;i
n;;;;
a lui (-omarnescu. I.)liado, \oica gi Cioran. _\u c mai
prlin *i"uerlt
cir publicistica sa rdrn{sese cantonat[ in perimetr,,r
,."r.i.i"'i"J_
vinciatre pi cd rn felur acesta numele lui
a pf,truns mai greu in conytiinla
cclo. care d{deau de fapt tonul ln cultura romdnf,
inLrbelictr. d;;;
fci' s-ar putea spune cd Liviu Rusu a avut un mai
mare ecou in strdin[tate cu primele sale ciir{i decit la noi 3: inserlia
sa
diiici]I h ;;il_
jul literar gi cultural romdnesc, agravati
rle lipsa de Ia catedr{ qi din
prestr, duratd mai mul' de'n deceniu
;i, apoi, de spiritul .i, p;1,;;;
a impiedicat murtii vreme sir se vadi rn Liviu
Iiusu ceea ce er a fost
de fapt, si anume, aldturi de T.udor Vianu, unul
din loarte pulinii
autori de sisteme din estetica noastrl qi, deci,
unul din cei mai ln_
scmna,ti reprezentanli ai ei. pubiicarea, pentru
prima dat5 ln traducere' a cdrlii care r-a consacrat face de
Essai
973-29
itL
aceea necesarf, o reparcurgere
a lntregii sale evorulii. Liviu Rusu s-a strdduit
toatd via$a sd dea coe-
renl[ gtndirii sale: e un proces ce trebuie pus ln eviden![ cu toate irnplicatiile gi, eventual, contradicliile sale'
lntreaga conceplie estetic[ 9i comparatist[ a lui Liviu Rusu
se formulJaz[ la inierseclia unor opozifii ireductibile. Caractr-'rul ,,di-
autor pentru estetica sa (articulatS. in trel momente esenliale: -Essal sur la ffiation attistique, 1935, ed' l[' L972i
l9L6'
Estetica poiziei lirice, 1937, ed' II, 1'944; Logica frwnost't'Lu'i'
namic., reYendicat de
II, 1968 qi completat[ ptir- Postfdla ta a doua edilie din ilssol' ' ' '
precum qi prin unele capitole din volumul.de eseuri De Ia Eminescu'
io Lrrtio, Blaga, Lgg';.) nu rczidS. numai in atenlia dat[ iirocesului
creator ci gi in chipul cum proiecteazS. esteticianul considcraliile,
n[scute din descrierea lui, asupra contempl5-rii estctice lrelegate,
pentru lnceput, tntr-un con de umbr[, totuqi) sau a tipologiilor cu care
lrrcreazl, raportate intii la creatori qi extinse apoi' odatS' cu luorarea
din 1.946, la tnseqi clasele de tncadrare a ,,ftumosului"' redescoperit
ed.
caobiectesenlialalesteticii(luatS.cadisciplind.filosoficl]..\junsla
problemele crealiei artistice dinspre domeniul psihologiei apiicate,
Lioio Rur.r'lncearch, de Ia tnceput, s[ identifice felul cum s-ar putea
ancoraesteticapeunsolgtiinlificferm.Nlodelulacesteiaspiraliiera
Ktmsttvis'
oferit esteticiaoului de tr{ax Dessoir: in '4sthetik unil allgemeine
formule - acele
fascinantelor
lmpotriva
reacliona
acesta
senschaft
tnlelegeau esteiicienii s5'-qi
,,alles erklarende Formeln" - prin care
la numele celo mai
Raportindu-se
sistemuiui.
alirme individualitatea
semniiicative ale esteticii germane de
la lnceputul secolului
iGroos,
Lipps, Volkelt etc.), el respingea chiar constituirea concepliilor lor
tn'risiem. gi clistingea un domeniu al qtiinlei generale a artei ;i unul
al esteticii propriu.zise. Soluliile tn fala crizei esteticii idealiste, situat[ de Armando Plebe la inciputul secoluiui a, pirreau sd vinii din di-
inaureclia unei fenomenologii a artei 9i experienlei estetice' pe o linie
grrr*ta cleja de }loritz Geiger ;i continuat{' in prelungirea - mai
irult sau mai pulin relaiivA - a lui Husserl, de Heidegger 9i de existenHartpe ae o parte, de Ingarden qi, mai apoi, de esteticieni ca \"
il"ii+ti,
mann,MikelDufrenneetc-Nemullumireainfalaesteticiisistematice
un
qi direclia fenomenoiogicS" a estet'icii nu puteau s[ nu tnti]neasc5'
inprimele
sale
cf,
uitat
trebuie
nu
totuqi
Rusu:
viu coniens la Liviu
pur psihoiogic'
terese in privinla fenomenului artistic sint de ordin
a
lui ]Iar Desqi
filosoficl
lnc[ din ts33, prezentind opera estetic[
sale ;i inciinalia
soir 5, eI sublinia ancorarea in psihoiogie a esteticii
ce determind
arti"
de
operei
ale
obieciivc
spre
acestuia
,,aspectele
uncl allgerneine Kunstwis'
,,trdirea estetic5.", faptul cE, ln Asthetitt
formd cu adevfu:at qtiinintr-o
tratat{
artei
este
senscho.ft,,,problema
c;pe llax Dessoir,,il intereseazS' esteticul ca fenomen real ii
tificd";i
de
nu ca manifestare a absolutului", insistinrl apoi asupra sensului
Notwenacelei
asupra
',anschaulische
,,necesitate" al trf,irii estetice,
5
digkeit" lntelease drept,,caracteristicd. esenlial{ a esteticului,..,Interesul lui Liviu Rusu pentru conceptia tui Max Dessoir provine lnsd cu:
siguran!f, gi din accentul pus de esteticianul german asupra imanenfelJ
pi interioritdlii.
Dar ln privinla inerentelor dinamice aie eului, anticiparea cea
mai irnportaDte putea fi gdsitd la Maine de Biran, necitat lnC{ ln
,ossoj sur Ia crdation artistique, dar amintit ulterior in postfala la edilia
a doua a c5.rtii, precum gi rn doud comunicdri incluse .acum tn De ra
Emt)nescu lo Lucian BLagaB, ln -Essai sur res
cre ra psgchofond,ements
logie acea lncercare de determinare a unui ,,fait primitif de sens intirne" conducea la circumscrierea sentimentului eului ca presiune
a rrnci prs insita, ,,etort" sau ,,voliliune" ce lntemeiazr personalismul
lui Biran, dar vor constitui pi un subiect esenlial al meditaliei lui
Livi* Rusu. El va corela, intr-un mod cu totuloriginal, u..nridi*"-
gine a unui eu activ antrenat in efortul lf,untric al unei lupte c* tendinle de sens conl,rar, cu notiunea esteticf, (pentru care se r:evendicit
diri J. l-r. Blumenbach pi Goethe) z a unui nisus forrna.ti'zrs. Interesul
pentru o psihologie a profunzimilor eului, pentru explicaliidindprioritat,e unui factor liluntric, il apropie de altminteri chiar de psihanalizd
(o dovedesc trimiterile din -Essal sur la *6ation artistigue): clar trebuie
vorbit mai cu seamr de valoarea euristicf, pe care o cigtigapentru
gtndirea sa opera unor mari psihologi lrancezi precum Th. Ribot qi,
mai ales, Pie*e Janet preocupali, precum se stie, de geneza vieiii
lluntrice iclt despre citarea, la tot pasul, a lui lliaine de Biran de cdtre
acesta din urmil sa amintirn doar cuvintele spuse de marele profesor
ln l-'etalutian psgchologique d,e la persortnctlill privitoare la efectul
pe care-l stirnea ln public acest fapt8). sugestia unei asemrndri a
structurii psihologice a artistului cu o stare patologicf,, cle pildd, poate
s5'i fi venit lui Liviu Rusu din studiul operei lui pierre Janet e, a cirui
concep{rie asupra ,,tensiunii,. lduntrice a putut fi gdsiti, cu siguranld,
foarte interesantr pentru descrierea mecanismului crealiei,
apare tn Essai sur la criation artistique. Din direclii ferurite,
"p* deci,
"rrrn
dinspre psihologia ,,personalist,d" a rui }Iaine de Biran sau dinspre
psihologia francezd. moderntr (Janet) 10, dinspre distincliile
rui triax
Dessoir 11 sau dinspre estetica fenomenologicb. a rui Roman Ingarden 12 (conceptul de intenlionalitate, analiza strafurilor operei de
artd), dinspre psihologia configuraliei 1s sau dinspre consicleraliile lui
Henri !-ocillon la asupra vocaliei materiale a inspiraliei gi a aperului
formal al rnateriei, putem identifica sorulii gi propuneri care au acfionat cu siguran!tr asupra orientf,rilor rui Liviu Rusu. Estetica sa va
cf,uta confirmdri, puncte de vedere sau elemente de contrast tntr-o
serie lntreag{ de opere qi autori: dar pentru tnsdgi structurarea concepliei sale, numele amintite ni se par de primd importanld.
2. Fatil de esteticile (de cele mai diferite orieniltri) care pun accenasupra contempldrii (exemplele sale sint Lipps, Utitz ;i Tiasch)
sau a operei, Liviu Rusu in{elege sil se intoarcd asupra crea{ir:i ;i rleoi
a creatorului. ln mdsura in care un demers fenomenologic se'poate
descrie la Liviu Rusu, revelafia esenlei presupune, in cazul situ, o
realitatc de ordin psihologic 15. El pare a accepta implicit pcrfecta
compatibilitate dintre o esteticd a crea$iei ;i a creatorului si una a
obiectului estetic qi a contemplaliei, degi ea n-a fost vtizutir intotcleauna
ca relafia pacifictr gi fireascti: ba chiar, din expuncrea de motive a unui
estetician de orientare fenomenologicl gi antipsihologic,ir precum \Iikcl
I)ulrenne, rezult[ chiar imaginea unei disjunclii destul de rnari 1s.
Apelul husserlian al unei lntoarceri spre obiect trebuic perceput, in
interpretarea esteticii lui Liviu Rusu, intr-un sens mai larg: ,,obiectul,.
slu este existenla uman[ insirqi, mediatiL de eul crcator aflat in solidaritate profundll cu ea, este opera lnsir;i, a$a cum ne avertizeazil
autorul tn mai multe rinduri, dar numai intru cit ea este prod*srri
tul
unei activitf,fi
creatoare.
Ne izbim chiar. de la lnceput de unul din momentele uncie gin_
direa esteticf, a lui Liviu Rusu va cunoaqte ulterior inflexiuni ;i reofrumosului apare ca o dezicere netl fa![ de pozilia din Essai sur la
criation artistique\. Esteticile contemplaliei qi ale obiectului ii apar
esteticianului romAn minate de riscul de a considera frumosul ca problemlt principalS. a sensului artei: aceast[ viziune fruitivlL ale. in
plus, lntre aite consecin$e neplt'rcute, pe aceea de a include in sfera
esteticuhri ;i obiecte neartistic.e (e vorba, cum sc poate vedea uqor,
de celebra disputi asupra ,,frumosului natural"). Doar atitudinea
creatoare poate decide, ln viziunea lui, asupra ,,esteticitrllii,,: esteticul
pi artisticul se suprapun, deci, pentru Liviu Rusu, care il urnreazl
aici pe Charles Lalo, tnsugindu-qi nu numai opinia acestuia asupra
heterogeneitSlii dintre frumosul artistic ;i cel natural, dar gi convingerile sale asultra ,,tehnicii" ca element caracteristic al artei r7. Intre
obiectele naturii qi acelea ale artei existl o distinclie substanlialf,:
primele sint date, celelalte sint create de artigti prin prelucrarea unci
materii, aqa inclt:,,L'essence de 1'art ne peut dt,re expliqu6e jtrstement que par cette diffdrence et non par les aspects commuos,, 18.
Prin aceast{ distinclie foarte hotf,ritil ila care va renunla ulterior)
Liviu Rusu lnlelegea sd se opunA concep{iei kantiene a ,,pldcerii dezinteresate" gi esteticilor post-kanliene ale contemplaliei ;i s[ su]rst,ituic
unei cercetirri de ,,suprafalA" una de ,,adlncime", a irrolunzimilor
eului creator. La rilscrucea primcia dintrc opozi!iile categor.ice cu
r:are lucreazir esteticianul se situcazil deci postularea unei estetici a
rurealiei gi identificarea problemei fundamentale a acestei discipline
in studiul eului creator. Depi interesul pentru operlL ca form[ nu cste
o
rrcglijabil
la autorul E_seulu.i asupra crealiei
clnd vorbcgte
rlc crea{ie el arc in *edere into.tdlorrn" un proces
aceastil imagine,
;i
lu care se artic,leazir a doua dintre opoziliile
sale irrran*.nt"f, lrialic/dinamic) este qi cea care dominh de_a
lungul intregii deveniri a
gindirii sale, asttel crl ;i in.1972, cu prilejul
Congresului irrtu"r,"lion"f
rle Estetic:-r de la Bucuresti, Livi' nusu
putea sa deiineascil obiectul
al disciplinei sale in analiza
artistice,
;i
,,Er;;
'rioritar
tica,
"..nii.iproblemele
avind pe primul plan al preocupirrilor
".."to.,
artei, este evi_
rlent cir artistur, in caritatea
d.e *eator ai artei trebuie st' formeze
{r preocuj)are esenfiari a cercetirrii
'ii
estetice, ceea ce imp'nc analiza
,rocesului diarectic ar crca{iei" ls. -{.ceastil consecven!f, descrie
de fapt
lirria maqisr'al;-r
a eului
a originalirririi csrcticianrrrui ..*l;.-'i;;;:.-.,i"1,'.
care lrccenlur asupra artist,ului, cind n-a
cilzut in execratul bi;;;;_
'n .cs'ins cu atita
lisrn
in secorur nostru, a J)restlpus mai tot'chemcn{rL
deauna apropir'r.ea cle psihanaiizi gi in
car. accen[ur asupra
operei
,r;;";i;;;_
sernnilical, pe fondul
concepliilor
lormaliste ,i
'liste r:e au modelat
.tutu-ror
estctica ;i critica mo.crnir, o analizi a
ei ln inde_
lrendenlr absorutir de.,creator,.20, Livi* *us' a inleles si
construiascrr
o esteticf, a subicctulrri creator in cgalir milsurrr
distanlatir d" lr;;;;;:
lismul pozitivist ;i ile psihanalizri, Jorelatrl
cu o esteticd a formei la
simet.i.ir distan{ii de subiecLivismur hedonist
sau idearist al esteticilor ,,contemplaliei" dar 1i dc anarirismul
,,static.. al ceior formariste.
Ilialc-ctica opoziliilor ,,profund/superficial,. _
,,static/dinamic,, dii deci
coordonat'ele poziliei cstcticii rui Livirr
l,"usu in context.r filosofiei
rnoderne a artei: o pozilie nu lipsitai
de dificultirli, cum vom vedea,
ce a presupus o scrie de renunJ.irri
cle reajust{ri succesive, a".
;i
secvent menlinutir de-a lungul a jurniltate
"oil
de rrcac.
I-rundamentul psihologico-;tiinlific din
carc derivf, intreaga conrtcpfie a l.i Liviu Rusu iese in evidenfl
in clipa .inA g"r,ur"?il;i
r reator e identificatrl in
viafa psihici:'iar problcma .r-." p;;-;;;
aceea a exprimitrii ei. O stare interioariL
de suferinll *t.,,d"-piiji
Nea care detcrminir cer mai aclcsca
expresia ia liin{ele rnr""io".u. b.iiit
ar putea s[ parii de ci'dat, art,a nu sc nagte,
din p'nctul a" ,"d.*li
esteticianuiui, in contact cu.aer,ivitatea
p"".ti.ri a omului ci oa.ecum
impotriva ei: la originea ci, in nirsura iri
care estc ea insf,gi o expresie
se girse;te tot un dezecrr'ibru proruncl.
Ipotcza extrem de atr{giltoare
;i de i^genioas:l a estetician,rui *,pri;inir"i-ile nume.oas; ;il;;;;;
aceea ci ea aparc. ca o tenclinlir dL frinare
si a'nonizarc a dcze, .l:lt.
c'ilibrului
(ca nu es.e cicci o crprcs;,, oi".rii
sau sirnrroricii cle ferul
celei
de 1;sihanalizi ci cstc riezutatut ,rnei
i'rribtlri a unor
carbc)'izate
' Se configureazit astft-'r a [reia o1,ori1ie iunaamcnta]ir a pulsiu'i
estetici,
anrrl.i: aceca carc veclc constituindu-sc erpresia
artisticir arept ,,cosmos" ce organizeazir, canalizeazir pi echiribreaz{
imp'isurile mai mult
sau mai pu!in violente ale unui
,,haos,,
6rigipn1.zr.
Descrierea crea$iei
a apelat mai totdeauna la imaginea intuitiv6
a unui proces merglnd dinspre interioritate spre exterioritate. pentru
Liviu Rusu este vorba de o migcare in sens opus; de o concentrare
asupra interioritllii ce se opune impulsiunilor primitive, instinctua-lo
ce rlbufnesc din adtncuri. ,,La cr6ation artistique spune el est,
donc dte I une tendence contraire d celles qui tendent vers le monde
ee
za
exterieur."
Esteticianul citeazf, pdrerea lui E. Bleuler
(din studiile
sale asupra schizoireniei) conform cdreia capacitatea de concentrare
ln sine, de ,,autism", apare numai la inteligenlele superioare. Arta
est,e deci pentru Liviu Rusu expresie, dar nu expresia direct[ a unei
interiorit{{i al cdrei haos prim l-ar ,,sublima" (el se opune, de altrninteri"
ideii unei ,,origini sexuale" a artei) ci, dimpotriv5, rezultatul exprimat
al unei tendinle de conlinere gi captare in formd a acelor izkrucniri
r,rarbe. Ea este un conflict cu natura primitivd gi nu o prelungire a
ei flrA. solulie do continuitate. Efortul depus de artist pentm a oompensa migcarea anarhicd a fondului obscur nu poate fi de naturii siinplu biologicfl (precum, de piidd, in cazul instinctului de conser,vare
sau reproducere) ci de natur5. creatoare. Pe de altd parle. cele dou6
tensiuni de sernn contrar se cupieazd intr-unul gi acela;i mornent, nu
apar lntr-o succesiune ce ar rnarca o devenire: ntt d,eeii creator, ci
e;sti creator qi efortul de crea.tie e concomitent cu dezechilibrul pe
care brebuie sd-l tempereze qi canalizeze artistic.
MeritS. s[ surprindem paradoxul gi unirea de conl,rarii conlinute
de aceastS. succesiv5 descriere. Pentru Liviu llusu modelui artistuiui
pare a fi inc5. acela, romantic, al unei fiinte demonice purttnd
sigiliul definitiv al unei fatalit5li ce-l destind mealiei; in acelagi tirnp,
lns5, produsul artistic apare, dimpotrivd, ca o rnanifestare a unei armonii
(degi el va purta irnprimate urmele devastatoare ale tensiunilor de
semn contrar ce i-au dat nagtere). Acest model lncadreazS. Eseul asupra
crealiei a,rtistice lntre esteticile geniului. S-ar putea cduta originea lui
in gindirea iui Liviu Rusu: ins6 drept orice parantez{ pedant{ s&
menliontrm un singur nume, cel al lui Goethe, despre care, de altminteri, esteticianul rornAn a scris inainte de .Essai... (bropura
Goetlte,
1932, ce aduna cinci conferinle dedicate nu operei literare a marelui
poet german, ci ,,Omului" sau ,,supraomului" ce a fost 2{). Am putea
aminti, astfel, in loc de orice explicalie, cuvintele lui Goethe 25 despre
productivitatea artistului, demonismul geniului qi despre forla creatoare, despre entelehia superioarS. a naturilor geniale. Liviu Rusu
gdse$te ln sprijin cuvintele lui Baudelaire sau Val6ry, dar adevf,ratul
sdu model rdmlne autorul lui Faust (unul din exemplele tipului ,,de-
a Iiseului).
Procesul crea!iei artistice implicd, ln descrierea esteticianului
romdn, patru faze: cea dintii este cea inconEtientd sau preg[titoare,
a doua e dat5. de inspirafie; a treia de elaborare gi a patra de execulie.
ln analiza celei dintti Liviu Rusu e cllduzit, aia cum aminteam, do
moniac-echilibrat" din ultima secliune
10
lui Pierre Janet, cdruia i se recunoagte tntiietatea asupra
hri Freud tn privinta studiurui inconqtientului i6. Inconqtientut esie
arcdtuit din ansambrur proceselor pi fenomenelor ce au loc rn
afara
t'onttiinlei. se cuvine subliniatd continuitatea proceseror incongtiente
;i congtiente ln crealia artisticil. Declanqarea procesului
no
are roc, deci, ca urmare a unei manifest[ri volitive congtient
".."io.
dirijate,
'degi ,,voin!a de art5." 27 ocupd, cum vom constata lndaid,
un rol'important: ea are loc tnainte, tn zona acelui
,,incongtient inntrscut,, ru,
Jn stratul cel mai profund aI eurui, ,,sursa primo.di"tri p*oceseior
psihice". cu alte cuvinte, poten{ialul natural, genetic, "
ar omutui esto
acela care decide ln privinla naturii creatoare: nu vreo opliune
delil-reratr cit urmarea unei profuncre predestinf,ri.
,,c'est dans Iombre
impdndtrable de l'inconscient que s'6laborent la rorce crdatrice
et le
,:ontenu des creations.
lir
un
monde
mystdrieux
qu,on
ne
peut
.C,est_
{Tue soupgonner et interprdter
d'aprds ses manifestations.. 2r. hste
important sr' accentudm asupra acestui moment iralionai ar
declanlArii procesurui creator pentr* a mf,sura arcur parcurs de gindirea l.i
I-iviu Rusu din aceastii etapd a structur{rii esteticii satJ gi pind
Ia
cristalizArile din Logica-fruntosului unde, printr_o r,p"..niti
negare
de sine, se va vorbi predominant despre
,,ralionaiitatea,. I.mii f^imosului gi despre o normativilate a crealiei. ContradicJia o specioastl,
<leqi esteticianul a trebuit sii_qi nuanleze punctele
de vedere pentru
a introduce ln modelul
ado.otat un factor diamet."i ofo,
_des*iptiv
iralionalitrtii: anticipind pulin, sir spunem o[ el va g{si tn pulsiunea
lf,untricS. din ,,substratur primorcliar" o tendin!f, slire ra!ionaritate'rercetdrile
in
Fssai'
"
elvorbeEto numai de o ,,volon[d vers ]aconscience,.
a fon-
dului incongtient qi situeazrl (dupf, Bleuler) rn sufieturomenesc
o
bitendinf,[", un cuplu de forle de sens contrar, exocentrice qi ,,amendocentrice, centrifuge qi centripete, ce angajeazi conflictul
creator.
Artistul e caracterizaf rn gradur cer mai ttr"rt ar positrilitatea tie rntoarcere asupra eului originar; lumea sa proprie se constituie
prin
acliunea forlei centripete de relur asupra eu1ui, opusf, forlei
centrifugo
ce tinde spre-o primd- expresivitate, indiferentd estetic.
lireclia
efol-
tului creator-e datd deci de o a patra pereche de termeni contrari:
opozilia dintre ,'interior" Ei ,,exterior" este aceea care ctecide
in privinla esteticitalii sau, dimpotrivd, asupra indiferenlei estetice
.*i..siei' Prin confrictul sdu creator eur se afirmd qi igi reg.{segte"
mereu
o nou{ unitate, care il consolideaz{: altfel sp's, spiritualizarea
sufle_
tu-lui se obfine cu prelui unei adtnci neliniqti,
,,plonjind tn sine, ornui
triurnftr asupra naturii sale primitive". ptecina ae iaconceptui
kierkegaardian de ,,angoas{", Liviu Rusu regltseqte
deci un mod de rcafirtrrare a e.rui artistic ca Ioc al tensiuniior, ai
crror confrict cluoe ia
perfectionarea liluntrictr. -4.rtistur n'-9i poate
capta conruzia r{unl,ric{
declt printr-o ,,form6 vie,,, n{scutd ea tnsdgi dintr-o
constrlngerre
c6_1
11
elihereaztr de presiunea insuportabil,. a incongtienturui
sdu. tr-orma
sub care acesta este prins devine expresia echiiibrului
reg,sit; pf""rl
euristic e reprezentat gi de aceastd aitrr ae psihologie
,*ul *ni .r,*.t,
de psihopatologie, rn prelungirea imaginii
,,nelunier,.
l.
transcrisii gtiinlific rn psihologia modernd. urmindu-l
""tirt,rrui
din nou p. ei..*u
in subtilele sare comentarii asupra raporturui dintre
s'n{tate
5i boalrr, rnsuqindu-gi consideraliire lui Jaspers c. privire ra reratia
dintre boal{ qi prod.uctivitatea artistica, iivi'
Rd; ;;;;;t,
nouf, pereche diarccticd pe coordonatere crireia descrie
p.ocr.ul'"i.o_
tor: aceea a ,,dezechilibrului,, qi ,,echilibrului.., traduoini ;;;;;;;_
pulsiunii liruntrice gi captarea ei in formd artisticd.
Dezechilitrur,
asimilabil sau, in orice caz, situabil in proximitatea
stdrii p"t"i"gi*,
declangeazd procesul creator, a ctrrui lmplinire
in oper5. .urrin, i" ,
restabilire a unui nou
Janet
echilibru. Artistut ioar este
.n..., reuqeqte
sd lnfrineze, prin ordine, conflictele sale l{untrice, ""r1"
.atorit{ ,,nri o*f"-
cit{li
de elort ce-l individualizeazil. Liviu Rusu const*riesti:
rieci,
relulnd ln forme proprii un ,,rnodei,, al artistului, conceput,
in variante
distincte, de-a lungui lntregii istorii a culturii .o,,op.rrn,-a.
la rornantici, un scenariu dramatic al creatiei, iar ordinea ,_1,;;;,
aolinalia
pe calea unei ,,eroice" r0 stdpiniri a propriuiui eu
va forma obiectul
unei descrieri a etapelor ulterioare ire procesului crea{iei
artisfice"
Fondul convulsiv qi obscur al artistului strdbate in congtiin!{
s;i aceast[
,,mise en conscience" (cum o numeqte Janet) are 10c prin mijtocirca
unei
irnagini sau a unei idei: ea apare ca o
,,voiont6 vers ra conscience,,rl,
de care am rnai amintit, o formul[ ce anticipeazd (,,prefigureazi,,
fi spus Josef Gantner,3l cu care Liviu Rusu iqi va descoperi mai ar
aliniti[i profunde, gi care mdrturisea a se {i forosit de Iucrarea tirziu
esteticianului romdn) acea tendinld direclionald spre rationaritate
descrisd
de autorul Lagicii frumosurui. Avem de-a face rnsti
nu cu o rrnania
spre exterioritate, ci cu o ciarificare inrerioard ce consoiideazl
ln opozilia sa cu lumea exterioartr. conflictul creator e transpus el.rl
deci
din planul inconqtient in cel congtient, f{rd a-gi epuiza tensiunea.
Acest transfer poate avea Ioc numai pe fondul unei
,,dispozilii creatoare" (termenul l.i E. von Hartmann) care e o agteptare
a inspira{iei,
aceasta din urmr fiind, la rindul ei, o clarificare interioarii
aorrinaltj
cu prelul unui efort lduntric fnsemnat, ce nu anuleaztr nelinigtea,
ci o
amplific[. ln moment'ul sau de vrrl inspiralia ajunge ra o adev{rat{
iluminare ce ia, in congtiinld, forma unei ln nginl ,*,
u un.i idei. Carac_
terul dinamic al crealiei aparc precum ,. lr.du in iiecare
fazd a ei gi,
deci, gi ln aceea a inspirafiei, ce contine
,,scheme dinamice, antici"
patoare" (Bergson), predispozifii formative, am putea
spune, ca sA
prelu{m termenii iui Luigi pareyson (un ritm muzical
sau o curoare)
a c{ror origine se afl{ rn depozitul de experien!tr reprezentat
de incongtientul artistului. Imaginile ce traduc
,,punerea rn congtiinttr.o reelaL2
l-roreaz5. in noi sinteze experienla acumurati:
ere sint simbolurile
noi sensuri. Este acesta punctul crucial, cristalizarea primrt unor
ce va
fngddui eraborarea $i realizarea operei, ,pru
tinde dinamismur
inerent imaginilor. ln descrierea diverselor tipuri
"n.ude inspiralie
Liviu
ll'usu se adreseazri din nou psihologiei, rui rh. rlibot3s
de dataaceasta,
rle la care preia distincfia dintre o imaginalie
itttu.itivii Fi una rcfrectatd
(termenii
sii sint imag.ina{ic'joc ;i
imaginaiie-efort, distingi rn
iunrfi.
de gradul de efort prctins 5i corelali
,,depersonalizdrii,. qi ,,p..ronuiiziirii". Dacr in ce p'iveste divers.le arte inspiralia nu devine,
in ciuda
:rcestei distinclii, sursii ],cnt'' crasificirri (Liviu
lrusu pare a considera,
asemeni rui croce, cir dr:oserririle crintre arte rezidi
numai in mijloacele exterioare de ex1-rri'rarc) ca sr,i1, rn schimb,
la originea rai*oasei
tipologii a creator'or
- sar a temperamenteror artisiice* -..produsd apoi lntr-o teorie a. genurilor iterare (in Estetica poeziei
ririce)
qi ln aceea a ,,frumosului., qi a ,,genurilor frumosului,, (care
e ln realitate o teorie a stilurilor gi categoriilor estetice) rn Logica.
lllaborarea artisticd devine cu afit mai necesar{ cu crt 1ru*orutu;.
inspi.afia e
rnai abundentf,; gi, de fapt, Liviu Rusu vorbeqte cie
o elabora." in.ogtientd ;i de o elaborare congtient[ ce se aimenteazi
reciproc. ln
cadrul ei apare qi opliunea pentru un ,,material,. anume,
qi, oaata cu
ea, eul artistic este continu' reorganizat, pe m{surtr
ce artistul sc
creeazl pe sine, creindu-si personaritatea rn procesul
de elaborare.
Voinla de art{, acea Kunstwollcn a lui Alois Riegl, apare
pe acest
traseu, ca voin{ir de cris[arizare in form[ inte]easd drepf
unic remediu
ai dezech'ibrului interior reproaus dinamic Ia toate etajere crealici,
creatia este de aici incolo rezurtatul unui efort voit qi coerent,
{at impotriva naturii primitive gi tinzind s:r organizeze rntr-un rnorefhaosul interior. Execufia-operei de artf, r,a prelungi
"o.*i.
in fapt aceasili
voinlri printr-o transcendere a margin'or e'lui spre
exferioritate.
j.n felul acesta opera apare
ca un analogon al sufletului, ca o obiectualizare fd.cutir necesarf, de o insuportabiLl presiune interioard..
rm amintito eventual{ apropiere de croce: ea e posibil{ atta vreme cit
crea{ia
e descrisf, ca fenomen rr.untric. Din cripa cind el ..
diferenlele se rnmullesc su'tanlial. Liviu Rusu nu
ne-a "*t."rorirnoitr,
prevenit pinit
aici decit in formi indirectd. asupra relaliei dintre spirituatli"i.l ^0,
tle o parte, ;i materie gi formti pe de atta. El refuz[
stl vad[ ln cxieriorizarea procesului creator o simpld extrinsecare
fizicf,, aga curn se
lntlmpltr la Croce; acest proces se dcsf,virqegte dinamic
numai odat{
cu forma realizat[. cristalizarea interioartr are, apoi,
din punctul siu
de vedere, o adevdratd vocatie formativd, iar problerna
tehnicii este
fundamental{' Dupd pd'erea noastr{ existf, totugi
aici o contradicaie
Iald de prrrerea anterior exprimatd, conform cdreia diferenlele
dintre
arte au un caracter exterior (fie qi numai din punctul
de vedere al
inspirafiei). Dactr lucrurile ar sta astfel, atunci
vocalia materialtr,
13
de care vorbeqte Henri Focillon (vie d,es
formes) nu mai are raliunea
s{ existe ln chipul cum apare ta est,eticianur romdn. pentru Liviu Rusu
nu existd incompatibilitate lntre propozilia care spune:
,,L,dlaboration mentale contient ddjd I'impursion d ra mat6rialit6,,a{ qi aceea
scristl cu clteva zeci de pagini mai rnainte dup{ care:
,,La diitinction
entre les arts ne r6side que dans res moyens extdrieurs., e5. Dar, dacr.
diferenlele dintre arte rezidd numai tn factori exteriori, atunci
,,con-
linutismul" excesiv ar descrierii procesului de creafie face indiferentd.
lntr-o anume mtrsurd, clauza ,,formalist{.. a ,,vocaliei materiale,, incluse in elaborarea mentarr.; dacf, rns{ ,,r'attrait de Ia matiOre existe
dds le dCbut, dans les phases les pius obscures de l,inspiratio',
car
dtljii d ce moment I'artiste est si profonddment 6branl6 que
ndment
iI
cherche
un appui dans I'extdriorisation.,
a6,
sponta_
dac[, ln aite
cuvinte, impulsul formativ este deja latent lnc6 pe parcursul inspiratiei sau aI elaboririi mentale, atunci diferenlele dintre arte mr marslnt simpld chestiune de exteriorizare ci, am putea spune, ele sint
prefigurate ca direclii formale complexe inc[ din faza anterioar"{ exteriorizitrii, ceea ce presupune qi funclionalizarea unui materiar anume
tn raport cu specificui unei arte anume. Adev{rul e cf, preocuparea
principal[ a lui Liviu Rusu in aceastd secliune a cflr{ii sale priveqte
anularea opoziliilor tradifionare dintre fond gi formi, dintre spirit
gi materie ln arti.
,\ccentui,,formalist,. al esLeticii sale se dore;te la fel de viguros
,,continutismul,. ei psihologic: el poate sitspunl, astfel, c{,,Forma
materiallL a ideii artistice se na;te odatd cu ideea insdgi, ea nu esto
ceva exterior care se adaugi. ideii" s? sau cd ,,sentimentul gi ideea nu
iau . vaioarc esteticiL decit prin hrpta cu materia in care se realizeazr,,BBo
ca;i
sau cll forma concretd a operei de art[ este o obicctua]izare a spirit'alitAlii artistice, a artisturui rnsugi, ea ,,dezvortind" o imagine gi nefiind o
sirnplli materie ce a suportat amprenta unei imagini ci o
,,enterehie.."
,,c'est ir dire q'e par le processus crdateur de t'artistc, ette se d6vctoppe
d'une mat'idre amorphe. ainsi que, par le m6me processus, ia spirit*aiit6 de I'artiste se ddveloppe rle l'6tat chaotique,,is.
Da. ni se pare rrult mai interesant decit sli dezvolt[m o (eventuaiir]
contradiclie latenti a esteticii rui Liviu Rusu, si. revenim asupra acerel
lnclinalii pentru paradox ce se regdse;te rn dialectica gindirii saie"
Dach artist.l apfrea ca o structuri ,,romanticd', (folosim, firepte"
adjectiv.l lntr-un sens tipologic convelionar), opera e descrisi, rn schimb"
cu atributele clasicit[lii (ordine, precizie, claritate, armonie). ,,De
tous les temps, les crdateurs qui avaient quelque chose d dire ont
culiivd ia forme claire et pr6cise, non pour elle_m6me, bian entendu"
mais parce que leur ddsordre prolond n'avait pas d,autre moyen de se
maltriser-"a0. Liviu Rusu s-a ard.tat mereu departe de opacitatea
de gust qi lnleiegere de care au dat dovadd. uneori esteticienii qi rntre
ei crel mai itustru, Kani lnsu;i. El a demonstrat, dimpotriv[, o ampli-
t.'dine
a
gustului invidiabil{, merglnd, ln literaturf,, de la poezia populartr.
(Le sens d,e I'existence d,ans Ia podsie populaire roumaine, !/iziunea,
iumii tn poezia noastrd popu,lard) la lirica modernd, Iuatd ca exemplu
'lrr atttea rlnduri, ln Esrctica poeziei
lirice, sau de la poezia de limpede
,r'lasicitate a lui Goethe la lirica lui Baudelaire, unutr din
,,exemplele',
frecvent invocate, allturi de val€ry sau de poelii rornantici,
:rr ln artd. de la ,,staticitatea" difuzf, a lui Rafael la ,,miqcarea,. armo_
a tabloului lui \\'atteau sau la sumbrul ,,demonism., al lui EI Greco.
'icf, putea lntreba,
Nc-am
totusi, care ar fi fost atitudinea esteticianului
fald de avangard[ sa. falir de poezia barocd al sau ermeticd; ln orice
caz o frazf, precum: ,,Le c'lte de la forme obscure en prdtendant traduire l'inconscient, prouve tr.opr souvent que i,artiste n,a rien d dire,
ce qui signifie qu'il n'est pas artiste... ae pune pe ginduri. Accentul
intolerant pe care-l simlim aici, la un estetician a c{rui largf, deschidere spre modernitate e sigurd. qi amplu demonstrabild, pare a Ii o
Iimitare ,,dogmatic5.", de situat ln acea lnclinalie pentru paradox
,ce pretinde ctr, cu clt fondul inconqtient este mai
amplu tradus ln
planul congtiinlei, cu attt gradul de spiritualitate atins este mai mare,
cu cit haosul lf,untric e mai intens, cr-l atit ,,cosmosul,, operei e mai
armonios gi mai deplin, cu clt dezordinea adincurilor e mai mare gi dezechilibrul mai puternic, cu atit str[dania de cuprindere ln form{ e mai
ampl{. Estetica lui Liviu Rusu lncorporeazd, la acest punct, o ,,poeticd" {3 qi acest fapt echivaleaz[, ln practicd, cu o restringere a ori_
zontului gustului (concept ce nu apare, de altminteri, nicdieri ln carte,
de vreme ce interesul esteticianurui se lasd. absorbit exclusiv de procesul creafiei, cu o eliminare de principiu a factorului reprezentai rlo
salc cel mai
contemplafie qi receptarea esteticf,).
ln
toat5. aceastd secliune a
c{rfii
unde se discutd. despre materio
gi form{, despre tehnic5. gi deprinderea artei s_ar p{rea cii., ln fine,
accentul se deplaseaztr de pe autori pe opere: s[ nu ne fngel{m, rns{.
Accentul principal cade ln continuare pe autori, chiar dac{ se admite,
pe llngd dependenla cardinald a operei de autor gi o
,,anumit[,,dependen!5. a autorului de propria sa operd. sensul dat de estetician e rns5
{nereu acela al unitdlii crealiei (ln timp ce, dacd opera ar fi ocupat
prim-planul atenliei, am fi avut tratarea de mare interes, lntr-o viziuno
proprie, a acelei chestiuni care, de la Focillon la pareyson la teoriile
Ei
rnoderne ale receptdrii estetice gi intertextualiti$ii, n-a lncetat s[ se
alle ln centrul atenliei esteticienilor qi criticilor). preocupat de autor,
,ca gi pln5. acum, Liviu Rusu elaboreazd in aceastd ultim5 parte
a
ctrrlii sale o tipologie a creatorilor, lntemeiatd pe intensitatea gradului
de efort pretins de inspiralie gi de creafie, pe acea disjunctie colnstruit[
'tn analogie cu noliunile psihologice ale lui
Ribot.
Devenitd obiect comun gi ,,transsubiectiv., opera de
artl
se des-
prinde de autorul sdu pentru a-qi triti propria via!f,. Esteticianul revino
1A
15
asupra procautiilor sare, exprimate ;i anterior pe traseul vornm,lui,
conform c?lrora o cercetare a procesului cle creafie, cc nu are in
vedere
opera ca rezultat ultim, rlmlne poate plinii cle interes psihologic,
dar nu are relevanlii estetici. er insistir clin nou asur)ra unifrlii
froccsului crcator pentru a lansa, rn finar, ,rtima chestiune importantx
cilreia lnlelege sh-i rfispund{: ,,q'el es[ le facteur, ou les iactcurs"
qui, par le processns crdateur, parviennent ii la surface de la conscience
et permettent la comprdhension de l'oeuvre d'ar[?,. a{. [ste deci
vorba
de a intrcp.inde o analizi a ceea cc Liviu liusu n'mcgte
,,factorul corectiv", infeles insi nu ca iacr,or social, in acccpfie pur sociorogicir, ci
mai degrabii ln proximitatea nolirrnii clc ,,incon;tient colectivi a
rui
Jung, a clrui conceptie e gisitii ,,roarte fccunrltl in sugestii.,. I.r semnificativf, noliuni:a, derivatti din psihanaliza junghian{, de
,,factor co-
leeliv inlrasrbiectiv" ce denoti-r aspiraIia err.l,i inrlivid'ar spre colectivitate: el este cel ce explicir, spune esteticianul, atraclia cxercitatA
de opera de artil asupra publicului siu; pc aceasfir cale se eviden{iaz{,
tot,odatir, laptul crr iniliativa creatoare
a e'lui n' e
diverg"ntio tn
rapo.t cu ceiial{,i. Dimpotrivrr, prin ea se cxprimrr fond*l comun
ar
umanitir!ii (sau colcctiviti{ri) care constituie, dc fapi,
,,aspectul cel
rnai profund ar
1;sihice". plonjind in propriul si' eu, artistur
'ieliiincongtient
ajunge ]a accr strat
corectiv; mai murt chiar, factorul colectiv intrasubiectiv are acecagi caracteristicir a unei tensiuni spre
piltrunderea in pramri c:onytiinlei, al congtiin!ei colective, rire;te,
a
cilrci manilestare tn arti:r o constituir: stilul. stirul e tleci-o expresie
a incon;tientului corecriv, a$a Lrum oper& era cxpresia mectiatir.-a incon;l,ientuhri i'dividuai: sa.. .a sir lim mai cxplicifi, fiecare manifestare
individualir e nar.atir de o aceeali amprentli stilistic;l
;rentru crt, sondindu-;i propriire prof'nzimi, artistul ajunge ra stratul unei experienge
comune' la inconqtient.r corectiv a cl*ri expresi.
lprin mijlocirca
efortul.i crcat'or) se face {5. pe de artit parte, sensrrr profuntr girsit de
artist este acela al existenlci inse;i; prin accasta opera afirmi o viziune a lumii, a cirrei necesitate imperioasri o resimte. ,\ceastiL IL.eltttnsc:hauu'ng se nalte dintr-o atitucrine interioarir
triritf,, nirscutf, ra rindrr!
ei din eforturile de ecrrilibru gi stlpinire a ,,dezechilibrurui., Iirr:ntric,
viziunea asupra iumii nu presupune concomiient
;i o transpunere
integrali'r a artistului in fiecare crealie a sa: ea este trtidatir rns[
de
fiecare operil in partc. viziunile asupra rumii sint crasificabile in
func$ie
dc gradul de efort exprimat. prelurnd distinc{iile rui rh. Ribot,
Liviu
Rusu propune acum o diviziune a ,,tipurilor ;isihice,, (cum le mrmegte,
revelator in Le sens dc l'existence d,ans la po\sie populaire rountainel
in douh clase: una a tipuhri simpatic (simpatetic) cealal#L a tipuiui""
demoniac. Nu este vorba aici de
,si
o opoz4ie de tlrmcni (mai tirziu,
ln Logica frurnosuru.i, simpateticul ,si demo'iac,l vor crenumi lorfe
dc semn contrar.{?) ci de o succesiune de grado de cfort. ln fine, pre-
lucrlnd triada lolosiftl de pie*e Janet pentru a clasifica, din punct
rlc vedere psihopatologi., trei tipuri dc bornavi psihici (tipul slab,
.r:hilibrat ;i puternic), Liviu Rusu .etraduce diada anterioar{ lntr-o
triad[, prin subdivizarea tipurui dcmoniac in douii subclase: demoniac echilibrat gi demoniac ana.hic (numit ulterior demoniac expansivi. Dac{ in primul caz eforLul creator este abia sim{it, artistuip{.ind ctl elaboreazii in joaciL sau cir prime;te inspira$ia in dar, in tip'i
denroniac el apare puternic qi dacir echilibrarea e reu;it:l de tipul
denoniac echilibrat, cel anarrric nu ajunge niciodattr ra o deprinr,
stllilnire prin formii a proprier sale profunzimi.
3. Tipuri de efort, de imaginalie, de viziunc asupra lumii, cele
trei categorii reprezinti tot atitea ,,tip.ri psihice". ln aceastiL faz:i
Rusu nu pare a se gindi incii la o extrapolare a acestor clase. Existir,
totuqi, un germen ai unei transferf,ri a lor la alte domenii: aqa, de
piidtl, notind inclinarea tipului simpatetic spre idealism, a celui demoniac echilibrat sprc rearism ;i a celui demoniac anarhic spre misticisrn, el pare a stabili direc{ii prioritare de manifestare a ior (chiar
dacd nu e vorba de domenii erclusive). cea mai semnificativer indica{ic
ln acest sens e dat5. de lucrarea imediat urmdtoare primului Essai.'..
ln Le sens d,e I'ezist.rzce druts la poisie populaire roumainc, tlupir ce
sint recapitulate .,tip'rile psihice" cunoscute, apare explicit,ir opliunea
ct'lt,rc unul anume: ,,De ces trois conccptions relatives au problOme
de
I'existence, ici nous prdoccupera celle qui est propr,e au <r type sympa_
thiq*e r>. La podsie populai'e .ournaine est un cas typiquc a. r'"tiitua*
sympathique en face de l'existence; c'est donc de ce point de vue gue
la lirdsente dtude sera consacrde a l,application des princip., .*po'r6,
dans notre 6tude sur ra crtiation artistiq'e.". in nssal sui ro crint;o,,
artistique el se interesa, de fapl, de autori qi nu cle opere: dar in poezia
popularri mr existS. propriu-zis un autor in sensur in care se poat*
vorbi de el intr'-o operii cultir. ca atare, recursul la ,.factorul colecliv,"
(formulat in ultima secliunc din i-ssal...) va tincle sh identi{iceun
analogon al autolului operei individuale. Liviu Ilusu rcpetir deci ceea
ce ptim deja: ,,1...l la conception du monde, que l,individu cr6atcrrr
se orde, n'est pas exclusivement individuelle... {s. pe de altrl partc,
prin intervenlia mullilor ,,autori" anonimi se manifestir un spirit
colectiv, denotind unitatea de manifestare a unui popor. ,,C'cst r\
c_ause de cette unit6 que nous parlons, au cours de notre
ouvrage,
de ce podte pop.raire roumain >. ce terme englobe tous les crcateurs
<,
anonymes qui ont contribuir A .la cr6ation de la podsie popuiaire roumarne. Iln ddnomant cette po6sie comme 6tant celle du <, podte popu_
laire nous voulons souligner, malgrd le nombre des crdateurs rt tuu"
'r
divrrrsitd, la parlaite unit6 et la communautd d'esprit de cette po6sie.(. r0.
Acest ,,poet popular" generic apar!.ine el lnsupi tipului simpatetic.
16
17
Nu avcm deci de-a face cu o cxtindere a unor tipologii
ce vizau tipuri
psihice, temperamente, la stiluri, genuri sau
arte, ci cu un analogon
al celor initiale. Extrapolarea este, rn schirnrr, evidentd ta
Ertiin
pae;ici lirice, rna din cele mai importante trat{ri
teoretice *f, grn;iui
liric, din cite s-au scris Ia noi s0, ce ne va interesa aici nurnai "pentru
'elementele de estetic[ generarf,
ryi nu pentru caracterul ei ,,aplicaLiv,..
Este vdditd, de Ia bun lnceput, orientarea f.rro*rnoiogicd
a lu_
crrrrii: ,,orice oper{ de arttr are o bazd existen{iald. prin"existen{a
lnlclegem raportul constant dintre eu qi lume, care
ln fondul lor adinc
formeazd o unitate nedesprrlitd. opera de artf,
rezuitd din inten,tionalitatea originard" a euiui, c-are lqi.scruteazd propriiie-i
adincuri, spre
a le.descifra sensul pi spre a le exprima in forme
concrete durabile... sr_
Definirea existenfei ca raport intre eu gi lume reia derinirea
psihicurui
ca .raport dintre eu qi lume la Franz Brentano, pentru
care unitatea
nedospitrfitri dintre cei doi termeni e definit{ ca intenlionaiitaie.
ln
aceastiL perspectiv5 se situeaz5 qi opera de artd
.. ,,r.roitf, din inten$ionalilatea originard. a eului, care rpi scruteazf, propriile-i acrinc*ri
spre a le descifra sensur qi a re exprima rn forme
concrete
Frin ptrtrunderea ln sensurile eului se dezviluie sensul lumiidurabirr:.
Fi ;r;;
al lntregii existenfe.,,b2._ ,,pentru aceea _ spune autorul _ prin
ana_
triza operei de artd, deci gi a poeziei, inlelegem
descifrarea sensuiui
existenlial care este ra baza ei." ia. Estetica-poeziei
ririce e, rn chiar
cuvintele autorului ei, o ,,aplicare mai largd., a principiilor
."p;;;
ln -Essal sur Ia cr,ation artistigue. Aceastd. rdrgire priveqte t."*.,,"
de la ..tipurile,. de altd datd la genurile literare, ce nu
stnt ,,categorii
arbitrar stabirite" ci, dimpotriv{, ,,categorii originare ate
spirrtua[te-;ii,;,
..forme d,e eiald ln care este realizat ,ro sens existenlial;, 5a.
Dupf;. un
istoric c[liuzit de ideea cii cele trei genuri literare
,,s-au ivit tn mocl
natural, fdrd att imbold decit pura inspiralie poeticd,.,
ceea ce face
ca ele sd. fie considerate, cu o expresie goltheean{
naturaie
,,forme
ale poeziei" 55, qi deci de faptul c{ lncadrarea unei crealii
literare tntr-un gen anume nu e decisd de ,,forma exterioarl,. ci de
.,atitudinea
firndamental{ care o animd." 56, Liviu Rusu trece Ia
discutarea opin-iilor celor ce au intreprins o criticrl a realit[tii genurilor
(Croce, \ros_
rsler, Gundolf).cdutarea ,,esen!ei" genurilor literare
obiectiv
corelat demersului fenomenologic al autorurui vizeaztr identificarea
,,atitudinii de la baza eului originar.,. Liviu- Rusu pleacd, ;dr;;;t;;,
de la doud din propriile sale concruzii: cea dinfii priveqte
specificitatea
atitudinii fald de existenld, ce rntemeiaz{ opera de art[, instit'inrlu-i
autonomia, iar cea de-a doua prive;te cele trei
,.tipuri de viziune asu_
lira lumii ;i a vielii": cel simpatetic, demoniac-echiiibrat gi demoniac-a-
narhic. Me apar ca direc{ii majore, csteticianul prezenfind'-le
deci
fntr-o anumit{ aurii de rclativitate: ,,prin acestea in$elegem,
bineinf,e_
les' atitudini cu totur abstracte de orice element accidentar,
atitrrdini
1f}
lrure gi originare ale spiritului, care pot lmbr5.ca tot atltea forme particulare, clte opere de artfl existiL. ln orice caz ln fiecarc oper{ de art{
sc regdsegte, sensibilizat qi particularizat, unul din aceste sensuri spirituale, sau o formd interrnediartr a 1or." 5?. ln acest punct se deschide,
credem, aspectul cel mai problematic al consideraliiior lui Liviu Rusu.
Am vdzut cf, ln -Ossal stll. Ia crdarion artistique autorul deiimiteaz[,
de fapt, aFa cum o spune ;i tn ,Le sens de I'existence dans la podsie populaire
roumaine gi cum a rezultat, sper5.m. gi din prezentarea noastr5., ,,tipuri,
psihice". Echivocul ce plana lns{ ln Esscti..., produs de faptul cf,"
lnalizlnd o tipologie in mod esen{ial psihologic{, esteticianul credea,
afirmlnd-o, dar nu ,si argumeutind-o in detaliu prin anaiize de opere
(gi nu numai prin reproducerea unor pS.reri ale autorilor despre propriul lor proces creator 58) cf, lace referin!5. la opere, duce acum la o
serie de concluzii ce rnodificil viziunea inilialf,. ,,1n lucrarea asupra
crealiei artistice am avut ln vedere, pentru moment spune Liviu
-
Rusu - numai viziunea asupra lumii care se manifesttr intr-o operJr
de artf, izolat5.. Continuind insil firul ideilor expuse acolo, constatS.rn
cli din acelaqi germene inilial se diferenfiazd. gi diferitele genuri literare. Frin urmare se iveqte o legtrtur[ strlnstr tntre anumite genuri
literare qi anumite viziuni asupra lumii sau, ln cazul c{ viziunea asupra
lumii nu se cristalizeazl destu] de temeinic, in orice caz aceleagi atitudini origlnare le glsim atit, la baza genurilor literare cit qi la cea a
viziunilor asupra lumii." 5e. S{ observf,m, totuqi, cf, atunci cind vorbea.
de ,,viziuni asupra lumii" sau de ,,atitudini", automl vorbea, in ultimil
instan!{, de atitudini ale eului qi nu de instan}e generale, oricit de
mult ar fi atins ele, ln planul originar, un ,,iactor colectiv", cdci altminteri tipologiile respective ar fi putut fi concepute ca nigte stiluri. Liviu
Rusu reamintegte pe scurt cele trei tipuri, in termenii cunoscu{i: gi,
congtient de faptul c5. rnodelu] stru mental a fost ln permanenli accia
al unor artiqti (dovadtr" c5. exemplificf,rile sale finale nu se ff,ceau cu
opere, ci cu autori), se ,.autocriticir" pentru a spune, acum, pe baza
aceleiagi idcntitirli prea ugor acceptate lntre oi-rere gi creatori cf, ei
are in primui rind in vedere operele: ,,Acestea sint cete trei atitudini
ln fala existenlei, care se desprind din analiza procesuiui creator"
Din felul cum le-am expus ar reiepi c{ ele rezultf, numai din analiza
artistului creator ca atarc. ,\ccentutrm tns[ c6. atunci cind vorbim
despre aceste tipuri, nu ne gindim numai ta trei tipuri de personalit$f,i
creatoare, ci tn primul rind la trei calegorii de opere de ant,d, care prin
modul constituliei lor formale, prin felul cum sint inchegate, ne reveleaz{ una din atitudinile specificc amintite qi deci un anurne sens al.
existenlei. // ln lucrarea de fa!tr tipologia la care am ajuns prin analiza
procesului creator lgi g,lse,ste o noui verificare. \rom vedea cd cele
trei genuri literare; liric, epic qi dramatic, reprezinttr. aceleaqi trei
mari atitudini fald de existen!f, prin care am caracterizat tipurile de
19
creatori" 00. Se produce aici o analogie pe
care o glsim forfat{ qi ln
vederea cirreia esteticianul neagil rm*pticit
afirmatii anterioare. Modelul siru era urmirtorul
.(simplific{m, ciesigur) : un ,,haos,, ld.untric tincle
sil riizbatri spre conqtiinlil
; eul lntrep.in-de'un efort de semn contrar,
<'enlripr'{.,,egoccnLric',, pcnLru a obiine;i
cchilibra aez"cfrifibrul je_
clan$at in inconltient.
ln toate
cele trei
tipuri
,,psihice.,, binecunoscute
acum, lnregistram aceeaEi direclie spre interior,
.,autisttr,,, iar ceea .e
diferea r:ra niveiul dc efort
,lutu"-in"i a. vehemenfa mai rnica
san mai rnare a conflictului"..ut,
originar. Or, iata ce spunc acum Liviu
Rusu:
,,ln timp ce tipul simpitetic
se co^ncentreaztl spre
interior,
ccle doul tipuri demoniace deprlqesc limitele
subicctive
;"i,;i
,;i;,
rcvarsi'r spru lumpa.xterioard. E toar[e.in[crpsanL
"i, ,.;i accr,asi
taptrrl
deosebire o gilsim pi intre poezia lirictt p.
a. o parte gi poezia epir:il
gi cea dramaticir pe de alttl parte. Se gtie
ce clin toate gcnurile pociioc.
cel liric se concentreaz{.mai muJl asupra
rlrama fac incursiuni
in
interiorului,}n
Iumea exte.nir..0r.
timp;..;;;;
sti not.rlm iqtii
'astetrei tipuri,
'icd niciieri in descrierea celor
aqa cum e f{cu[d in _g.s"snz. .
.,
nu apare o astfel de disocierc rntre ele, referitoare
ia raportul dinire
exterior
;ri interior': in toate cazurire avem de-a face cu o intenliona_
litate- precisrl, una gi aceeayi, ceea ce
echivaleaztl cu o clireclie spre
eul ad-tnc. Pe de alti!. parte, in toate cazurile
se defineau ,,rrlrirni'".ui.u
lumii", deci, dac{ putem spune as*el, raportlri,
de entitate dileritl,
la ,,exterior". (Nu vrem sf, mai
spunem nirni" d*.p". ceea ce
constata qi pe eare intuitivf, cu privire
ra concentrarea spre
si nu spre ,,exterior., a
l) e2.
Distinclia actual{ este
;;tr;;
,,interior.,
o simp'l
.dramei
antici;lare a unei deosebiri
ce constituie ,rn ro" comun in crilerentier.a
consacratil dintre genur'e literare, ceea
ce face
t.^"ri"li- -r"r"gi",i
dc aici un caz evident d.e petirio principii. din
Criteriul ,,exterioruhri,.
introdus acum estc o adaptare *.nit{ str'faciliteze
tf,lile nu lntlrzie s{ apar{: conform actualei identitilianalogia. Dificuiln general, autorii dramatici se rncadreazr. in tipui ar insemna c:1,
demoniac; anarhic,
ln timp ce poefii epici rgi gtrsesc locur printre clemoniacii
eohilibr*ti
iar cei lirici printre simpatetici. Dar tn Er"oi...
,;;;il;";;il;;hic era cxemplificat credjbil 63 (pe fondul criter.;itor
furnizate) prin
Raudelaire care, dupd reconr.ersiuniie
tipologice din Esiliut poe.ziei
lirice ar fi trebuit inci's printre
,,simpatetici-". r\utorul lnsugi e conrstient de contradicfiile ,,sistemuhri": 'ctlci
a fi cf,zut
farc
er
insrrsi
'ir*r"i.,
acelor ,,alres erkldrende Formern,. .i*rr,it"t"
a.lr"ceea oe iI oblig{ acum la_o mullime
de explicalii gi nuan![ri, clin r,are
rezultd' ln primul rind o interferenf,d
a fiecrrui tip in cadnrr ccruiralt:
ele sfirqesc
a face confuz un tallou unde o aparcntii simetrie prinrrl
xn capcana
'rin
{treimea tipurilor/treimea
genurilor) a antrenat cu sine o verr,iginoastr
glisarc de la prirnele spre celelalte.
Capacitatea speculativ[ pusiL in
joc de cst,etician este foarte mare. Sil
spunem insf, c{., p{rind a vurbi
20
,lc opere qi de categoriile cele mai largi unde se pot tncadra
ele (,,genu.iie") esteticianui se referf, de fapt tot la autori, mereu gi nr,*li
t*
:rrrt'ori, ceea ce in loc s5 risipeascd. acea confuzie
ce nigtea nevoia nuauliirilor ;i distinguo-urilor, o intelegte. ln capitolul trespre Genu.ile
lirice acest lucru e invederat de s*bdiviziuaea genului liric,
simpatetic
prin ercelen!f,, in simpatetic propriu-zis, demoniac-echilibrat gidurrrorriac-anarhic. Nu e vorba de a nega aici posibilitateasubimpirlirilor
rroe!ilor lirici d'pii direcliile celor trei tipuri: argunrentarca teoretir-:11
. cea care pare specioas{. Liviu Rusu spune: ,,Atitudinea fundamentakl
,,are dii naqiere unui gen literar nu exclude orice lel
de altii inclinilri:,
rra este numai dominantti. Ceea ce inseamnd cd,
in urnbrlL, exisfii gi
Irndinle spre genurire invecinate, care ia un moment dar poi chiar
sri
lrcacd pe primul pla1...o+. Ce se tn{elege de aici, dup{
ce reamintim
rrriteriul fundamental, dat in Essai, al definirii tipurilor,,
qi anume
irircla al gradului de efort creator? Era vorira acoio cle diferente
rie
lLitrrdine ce par uitate acum. Contradic{ia ce se nagte din cele
spuse
lrinri aici e urmiitoarea: ori e vorba iar de auLori, qi atunci p.oporiliii,
de mai sus nu spun decit ci reprezentanfii genuiui tiric pot
oricdruia din cele trei tipuri cre creatori cunoscute d.in Essai
"p*.iir,,
st* ra
crJation artistigue, ori este vorba de a mentine coorclonata
simpateLici
fundiirnentald. a genurui liric, in care caz nu se vede cum poate
coexista
0a cu reprezenfarea unui poet dernoniac_anarhic sarr echilibr:at.
,,Nu
putem nega ci arn ajuns intr-o situatie exi,rem de paradoxari
c'cerretdrile noastre" or, spune autorul. Iar aparenta solulie
e intemeiatA
lot pe acea pedtio principli a unei opozilii inlerior_exterior ce nu era
tlatr'. in descrierea argumentatd atit rte larg in .Dssoi
;i care constir in
tronsicierarea unei dilcrente de raportare ja lume
a cliferitetor genuri,
d'pi o clasilicare de manual ce ar fi avut ea ins{qi nevoie dJ a.g,,mentare. Pe de alt.i parte, analog genurilor lit'erarc, analizind
alle aite,
csteticianul
ar trebui s[
glseasc{ dominante tipo}ogice de
aceeaqi
arnploare gi in cadrui lor, pentru cE nu sc vede de ce
numai arta litera'd ar trebui sti le cunoasci qi nu gi arteie pra.qtice sau nluzica
iaceastx
troblernd va fi implicit p.sf, ;i l,czolvatd, in Lollica
fruntostllui., umde
atrtorul va vorbi de ,,genuri ale frunosuhii,,, exemirlificinciu_le prin
nume din toate artele 66). Disculia ar putea c5.p{ta ia acest p.rrr.t
o
l,urnnrii pur nominalistir, a;a incit nu mai insistdm asupra
ei. I{ai
sinl totuqi nccesare dou{ serii de observatii referitoare la Esrctica
roeziei tirice. sJ. precizim, deci, rn primur rind ca diiicultirlile scoraslice in care cade teoria genurilor literare erpusir in aceastii Larte,
n'_i
subrnineazS. valoarea. Consideraliile referitoare la
eul empiric qi eul
ltoctic, ia ,,atmosfera" riricd, ralionalitate qi iralionalitate, pledoaria,
pc urmele lui Oskar \\'alzel, pentru analiza formal{, se grupeazf
ln
unul din cele mai sistematice studii asupra poeziei din crte s-au scris
vreotlat[ Ia noi' s5. not{m ca sr ddm un singur exemplu ferur
-
-
27
!'emarcabir cum se intoneazd cu ansamblul coneepliei esteticianurui
justificarea analizei formale tn poezie: cdci, a;a curn
se spune gi in
'Esscl sur la criation artistique, se repetf, aici ci: ,,ln artil ou *u.r' aaait
fnfilliglri ln lorm5; ceea ce n-a putut prinde formd este inexistent
pentr' ea." 67. Forma este vi.zut{, rn perfect[ coeren!{ cu demonstra$ia
din l?ssai..., ca o lmplinire a unor tensiuni iniliale gi poten$iaie:
.,clnd eul tinde spre tnchegarea sensurui existenfei, el nu fice al[ceva
declt actualizeazf, Ei duce la indeprinirea tensiunilor formale potentiale. Din acest motiv sensul adinc ar unei crealii poetice n' este^ accesibil decit prin vibraliile formale, fixate odarir pentru totdeauna.,, 68A doua serie de observalii privegte lirrgirea suecesir.il a tiporogiilor, faimoase derja, Ia un al treilea registru, o cxtensiune prinri de
consecinte I'n Logica frurnosului's. Este vorba cle laptul c[ fiecdrui
gen literar este fdcut s5.-i corespundit un anumit tip ilc frumos: fru'rnosul simpatetic
- genului liric, frumosul echitibrat - genului epic,
frumosul anarhic dramei- coreralia e fircutii posibilf,
cre una din
acele nuan![ri foarte caracteristice lui Livi. Rusu, prin care un domeniu anume (idealitatea, aici), ce pare sr fie definit, prin demonstra!ie, ca apar{inlnd unui singur crmp, este apoi clistribuit qi celorrafte
{cele trei clase ale frumosului apar din nuan[area coreia{iei dintre
ideaiitate gi poezia liricir, fiind produse de necesitatea de a se releva
ch ,,intreg domeniul arlei este o preocupare de natur5 ideal5.,,?o).
,\r'em aici, in gcrmene, ul[ima dintre translaliile tipologir:e ale esteti_
'cianului, care redi. astlel drept de cetate ln esteticd. frurnosului insugi.
Ne amintim cd tn -E.ssol sur Ia criation arr,istique amendarea punctului
'de vedere static al esteticilor,,contemplttrii" revenea la o scoatere
din ecua{ie a problemei lnsegi a frumosului.,,En partant du point
de vue statique de la contempration, on est parvenu a l'affirmation
'que le sens de I'ceuvre d'art est d'incarner re Beau. Mais il y a la
aussi
nne attitude arbitraire, car personne n'a encore prouvd I'exactitude
de cette affirmation. 1...1 En ne considdrant coniinuclement que le
Beau, on est parvenu a cctte constatation sirnpliste que sont dgale.ment belles et nous plaisent aussi, les ch.ses qui ne tiennent nuilement tr l'Art." 71. S5. I{slim la o parte cli asemenea factori precum
,.i'harmonie, la symdtrie, le rythme ctc.,, (despre care se spune l'
Essai: ,,N'importe lequel de ces facleurs sus-mentionnds, lorsqu,il,
s'agit de I'appliquer i une euvre concrdte, ne nous explique rien,
ni de son essence ni de son crrarme." z':), sint analizali in Esritica poe
ziei lirice tocmai pe terenui unei ciutilri a esenlei liricitalii sf re;i
rnarcrm c5, in criLica adusf, est,eticilor ,,{rurnos.rui". Liviu R'su re
reproFa, esenfial, depit;irea domeniului artistic (prin includerea ln
disrrutie a frumosuhri natural, ceea ce, dupli opinia ia de atunci, reve,
nea
la
,,1'6largissement inconsiddr6
du domaine de l,es[6tique.. tr1
qi
'r'onfuzia prrnctului de vedr:re productiv gi a celui contemplativ (.,N'existe-
22
t-il pas des diffdrences fondamentalres entro re r Beau artistique
le < Beau naturel I d,une part, et d,autre part entre ],dme du cr6a_
rr.
ct
teur et celle du contemplateur ordinaire? EL surtout, l'essence m6me
d'art ne r6sulte-t-e1le pas pr6cisdment ,le ces <iiffdrences?,, ?a).
de l'ceuvre
4. Aceast{ criticil, a cd.rei justificare am aritat-o succint ra inceputul tnsemndrilor noastre de lectur{ ?5, e integral dep{giti de
Liviu Rusu fn Logic' frurnosurui. Er trece acum rn revisiil deopotriv5
tendinlele de concentrare exclusivf, asrlpra artei, de ra Aristoter h
filosofia german{ (schelring, Hegel, schreiermacher, pinil ia Iiorraci
l,ange gi Rickert) qi apoi Ia Croce. Lalo, Odei_,recht, iar in esteLioa
romdneasc{, Ia Tudor vianu, precum qi de reducere a sferei frumo-
sului la una din mai multeJo
catcgorf
l e.l0ii' t'. lriir.uri dt'
suLIirn,
tragic, comic etc. (de la I'seudo-Longin ra Edmund Burke
tr{anr,
qi apoi la \rolkelt, Dessoir, Laurila etc.), declarintl dr: la bun "si
inceput,;
,'Dup5. pS.rerca noastr5. frumosul cste pur ;i simpxu {enomenur estoiir:
de baz[, el formeazS. obiectul esteticii. ]ie ataqd.m pdrerii hri rheodor,
T.ipps, care dintre to{i esteticienii motle.ni s-a
exprimat rnai sirnplu
qi rnai bine: Estetica este qtiinla frumosului. Iar aceast5. notiunr,
implicti cu aceeagi indreptdlire arit lrumosul arristic cit gi cel natural' $i tot tmpreuni cu Lipps afirmhm cir orice fenomen esteiic implic[ o valoare, ceea ce inseamnb. cd. ln cadrele Esreticii noliunea de
frurnos este sinonim5 cu noliunea de valoare esteticfl. De aici rez*rtii
cd toate problemele Esteticii sunt, in fond, problerne parliale ale valorii fundamentale care este {rumosur" ?6. Resping..ui fu1u. de esteticile actului, ale contemplaliei qi ,,i'tropatiei.. i,,Einftihlung,,) r{mine
intaot:I. Dlnd o accep{ie accentuat ,,norrnativi,, conceptului de
,,lo_
gic[" (,,[...] orideciteori este vorba despre ceva logic, este vorba
implicit, despre norme, regule, legi,. ??'), lnterneiatl in Heraclit, el
vizeaz5. existenla unor tendinte cosmotice cuplate diaiectic cu for{e
antagoniste. ,,Normativitatea., apare, in conceplia lui Liviu Rus*.
drept caracteristica unei tendinfe nccesare spre ,,cosmos,., spre armonie. o trxsdturi a rnsegi ciinami.ii fenomen.rui creator gi, tn iceast[
perspectivS., o nou{ armf, ln refuzui esteticilor
,,psihologiste.. qi in
f'ndamentarea obiectiv{ a esteticii. Mai rnult, in diaiectica profun-
zirne-s.prafatf,, ce articura dinamica procesurui creator, ralionaliirationar'r. o ,,rogicd a frurnosului',
devine astfel condilia pentru o esteticb.,.gtiinfific{...
-{.semeni }ui N. Hartmann mai tirziu, plectnd ins{ de la Lipps"
cum insugi o spune ln cuvintele citate mai sus. Liviri Rusu
artlcu_
leazi axiologic tntrcaga problematic{ a esteticii. ln schila ae teoria
vaiorilor lntreprinsd. rn primur capitoi din Logica
f"urnosurui, prelurnd
qi de aceast{ dat{ termeni str5ini (de ra Alexi.s
rrt ^.r
tat,ea fenomenului est'etic nu exclude
xleinong
dreazd frumosul
in
t^.*-
scara valorilor ,.dignitative., [superioare celor
/..i
simplu .,deziderati.r,e,. _ biologice sau
econornice),
-"o.n.t..ut
altlturi dc adevlr
6i de bine' Difoi"enj,a ,intre eie cons*i in
rreteroclit sau
''{'ransgredir'nL" (''arificarc ,r.eruatd dupI J. (.ohn 7r)
ar .dcvitrurui
pi binerui, neredrrse ra propria
ro" i*unrnir,. Dacil acrevrlrul arata
.eca co estr:. iar bincle ceea ce lrebuie
si.r fie, frumosul cste ;
autotelicil sau imanenttl, inrlicind .eta
";;;_treL_e este sub forma cum
rruic sf, fie' Er imbinit, deci,
,,obiectivil,aleal ,,ncia din valori]e
damentale cu ,,s,'iectivitateal crlrirnUq
iiind astlel o valoare ',n,,coniectivlt" (termcnul e prcluaI cle la llax
llcssoir80) . Toto.atil, ln
laport cu accentul formal.al teoriei
cer continutist al moralei, frumosul apare ca o sintezii gi sub attest;i
unghi l,,cea rnai rlr:plinil arnro;rizare a formci ;i conlinutului,,.,1.
irrivi?tf ain o.i.. puncl de vt,clere,
a.ccplia frumosur'i r:onduce ra ideea rrnei'
sintere necesare, apiL.trte
ca Urmarc c unei normatir.il.;.ili.a viof
ii irrseqi, avin,l .,i in.,,;; no.,,,aintern;l
,:;i:i"}t"
vi riinrl. clo,'i. ;,.;";;l
unui proi.,,s a'intrrr-yi
.{coaslii sistornalicit
a.fnrmosrrlrri ocuPd p1i1114 par.to
a c;ir!ii Irri
I"iviu Ilusu carc este, in mic, *n studiu
al
l*iorogie;i
n'de
cstcticrr
propriu-zisrr' -\nalitica rrurnosu.ri
.rt. a.ti".,tat{, in continuare. in
tr.i tcme: cscnl.a. dialer.li.a si ge.,nulile
lrri. \,, *inforr""ln"i;;:; ;.;*
a dona palte
a ciirtii
";*;,';il:,:''ii'.11,.Tx1,
i
c
il;;;,
nondusil
JItll,#.iJ;,:11:.,
ili:l:fl:
conlrasl,iv: dacri r,,,lolal[. ,]o;,,1-;;;;
rcflccttl individua!ia, inciusi' in pf*n,riiu.ul[ri!ilor;;;;;,' ;;il;;li;:
sufleic;t,i (,,atlevrlrul se bazeazil ln primul rind pe int.l"ri,
frirr.r. p.
rnosur rrlspunde nevoii de acora giunitate
a'euiui:
spre el' Am v{z't insr in lrssai
'n,i'ruinil
"ri"i,_,,.):,,;;;;_
a. ,nau
su.r to rri"t.io,, artistique solidaritatea
adincir a eului cu lumea: Irumosul
a..l ca expresie concrttir
a lumii' oferitd' spre contemplare. xu'puir*
"p".o totugi
sir n'scsiziim clt:plasarea de accent tnregistrat{
,i" lu ;t"";;. ..
ta Logica frrr.mosttlu,i.
Ilsenfa artei a'tirea acol, clcterminatit
in inru;i p.o"esul crcator:
solutic intimpinal'ii, la vremea ei,
cu interes, clar nescutit{ de crifici
iia noi, de pild{. petru. Comarn.r.", aupi. sa.fufa
calitatca organi_
z*rii mate.ialului pi stringenf a n.g,,,n.rrioil"i,
"e
tatea intemeicrii discernilniniur.i ""steti" -i,ra. se mnala imposi,biiipe viziunea asupra
Iumii, dcci indistinctin in[re.concopt
i**S;
in
li
care rf,minea speci8i)'
fic'i estetic
Iatr insrl crr a.ul .rt.
i"
tlisculie, ori.it tre
marginal, conlcrnplarea insti;i, singrrru
d;n "?,"i
;u-;r;.,;{,iva
ciri,ia frurnosul
insugi poate avct sons. llealisrnul
csfcfic.iarurl.i, riguros pi'iL aici,
acesJ
.puncI o rr;oarir colora[urir rle sulic,rtivism: aslfel, r,eali_
11,ln
talea empirici't
c, pentrLr, cl,, ,,lum,:a i...1
,rurn aljar.e.. in timp cir
,.realitatea estcticii
"ia
ne int,ro,luce tn t,,lrr.,"',,r,,n!olor,,s3. ()ft_,rit
contr:mpli"rrii, ob.ieclul frumos ."clclelminri
acortlul eulrr; at,it cu sint insrrsi
';;;
rit, gi cu obiectul contempl:rt,,. Dar
el migcil, .' fa'1,
,r."r,,;".;
Jrrofund al eului, deci nu eul empiric
ci eul originar,
cstetirr. Ilsteti_
.ian'i transferl deci in eul receptor stratificarca
in fi'ssni
la ni'ciul erri.i crr:aror qi gise;te posibilitatea contemplirrii
'rrniiritlr
c.stetice
lntr-o activitate a errlui adinc. Esenla atit'dinii cs[otice
cste iclenlificatir prin reiuarea disjuncliei dintre e'l empiric;i e'l
cstct.ic din
r:i-rrt,ile anterioarc ;i printr-o definirc fcnomenologi.rr
a eul'i ca ,.trtrire
lnten!ionatir", .,potenf ialitate dinamicri originani,,s{, dat
rri"i",,ii"r
ireductibil. Problema oc se punc
este dc a localiza in arc,ast,ii topologl
cul estetic. I,iv.iu llusu vorbe;te de un eu originar, nuclcar,
f" i_i"f
cfr-uia, prin niiz'inta intenlionarir a eului spre lume
prin riefi{datir
nilie) se consolideaztl eul empiric..\ceasta accentueazit o
n{zLrintir
spre individualic ;i difcrentiere: dar in atitrrdinca cstetir:il
;;,"ili
,,eul originar in unitatea lui nediferen[iatir". ],robrcma scntimcnturui,
rcspins ca regiune exclusivii a frumosului (aceasta era,
precum srl
qtie' l.eza kantiand), e rczorvatf, LoL in acest conicxt: fiirri
sir-i negc
rorul rn atitudinea estcticf,, Liviu lrus, ii pune in er.icltinflt
oro.i,,.r,o
$i cu domeniile cerorrarte varori cardinale. ,si, pe de aiti
il socotegte nu rrn conditionant ar atitudinii csietic.,
ci .n firctor
'arto,contlilionat de ,.riiscorirea" adincurilor eului or.iginar in proccs.l cont,cmplafiei esteti.e. ,,Atitudinea estetictr" (Liviu rtusu f,.rloseSte aceastir sin_
tagmil ;ii mai pulin t'ermenul de ,,contcmplar.") rstc astf.l
viLzurrl
ca ,,tr{irca din adinc a unitil$ii originars.;s:, a;a incit
.scntimenlul
estel,ic insuqi se defineqte ca ,,o vibra{ie proclui;i.r
do atlierca es..nliafit,tllii din noi" 86.
_ ln coea ce ne priveqtc am remarca resituartr:r psihologicil a unoi
chestiuni clasice de esteLictr: in fonil cslc vorba _ ca
sil loiorim r,n
termen utilizat azi, ni:[olosit insit tle cstctir:ian.l rornin
- de problrrma
compcr'entei estetice, incrrizintl in ea un aslrocr, procructiv
un.l cva-
Iuativ (Iiant, de piJdti, riistribuia celc doud ilrp0ct0 1i
,,gcniului,,
de o partc gi,,gustului" pe de alta).
pt_.
Livi'llrsrr p.nc in r_.r,iclenlrt.arirc-
terul intuitir';i sintcti. al conternplafitri ostoti..
Ir'intr-o'a'irlogi.
cu inscsi atrib'telc acelui cu crcator sL'diat in /Jss.i
sur kt crrittriott
urtistir\t'e' dar nrr vo.belt,c do o spccificirate a Lrorrt.mrrlator.rrri,
prcferinc] sirs.blinieze mai degrabii rationaritat.a
a
contcrnplafiei, in ci'da s'porl'lui ei intuitiv.
'aradora'ir
estetit:tr _ spune .l
,,Intuilia
- prin. definilie estc ptrL.rnsr"r dc ralionaritatc, fiincrcrr prin ea ni so
transnrite accl t.ntreg, asupt,a cirruia aln insistat a;a tk,
nuil. lia rre
tfllmrlce;te armonia adrncil, *'itatra in mult,ipricitatc s7.
riirr,ind un
tr:rrnen al esletician'lrri Ilrnst l3arthcl, el n'm.yt,c
..l.goilvnarne5,, rr
'':ul originar comunicat prin intuifia estcticir, sursf, a Jogi.itii{ii
mosului'
ln
atreast[ perspectival,.,IrrLrrnos
in
sensLrl estetic
al
frutcr-
menului este ceaa ce afecteazii acesL < logotl,ynamos ,r
;i care pruvodcA
sentirnentele prlre cor.sp.nzirtoare,. se. ln
ln interioritatea noastrn
z4t
25
intuiJie ra;{ionalitatea nu e erimina{,ii: dar raliunea ce este
la rucru rnr
ea nu e ratiunea discursiv{ ci ra}iunea intuitivtl.
Din aceast[ disculie se desprind clou{ probleme: una dintre.
ele e lilsat{ pentru moment nerezolvat[ de cdtre Liviu
Rusu- orte.,ro"l",
anume' de soridaritatea de principiu ciintre creatie gi
contemptalie
sub aspectur procesuatitdlii ror
Ei ar eurui angajat (auiorul va Ii mai
explicit \n De la Erninescu la Luciarz Blaga). N-u trebuie,
totugi, s[
credem cL avern de,a face cu o echivalenli sigurX a
tuturor pr:*lr5.rilo. din -Logica f ru.nrcsurui cu cere clin Esiai sur ra crdation ariistique
,
acolo era vizab un inr:onptient aflat in stare magmaticd,
un
haos originar; eul originar descris rn !'ogica
frtunosurui este qi er dinamic,
dar pulsalia sa e unitari ordonat{, arrnonicd
so.
Dacii nucteul
ai c*ea{iei era, in fond, iralional, atitudinea esteticx este mai
',suprara{ionard" e1. cea de-a doua chestiune privegte insugi
hermeneuticd gi
o"di;
deg"ratru
tipir
de
criticr aflat ln corelatie cu estetica lui Liviu llusuDin .Os-qai su, ia criation artistique aceasili probiem{ ,ru ,aroit*,
fe*an
chiar insolubild, pin5 ra un punct. Iriind esenliai o esteticd
* .on't*^plrlrii
qi nu a producfiei, Logica frurnosului cirprinde o trirnitere
sfre
criticS inleleasiL ca analiztr intelect'ard a operei de artd,
a"ina #!.legerea ca obiectiv gi f{cuti. posibilii chiar de erernentur
ralionai din
contemplarea estetic5.
concentrarea rn obiect a observaliilor esteticianr-rlui duce
ra definirea obiectului fi'umos ca relevare a unitdfii gi esenlialitd.lii
din care
provine, fapt ce face si.r intre in rezonan{{ cu el qi
unitatea qi esenliaiitatca eului contemplator. Ir'ocesur contempldrii gi al recJnoagterii
f.umuse{ii e acela al unei adecvf,ri firi,re subiect gi obiect,
conoilionata
crliuzitii de norrnativitatea intern{ a obiecturui qi a sublectutulfr
contempiator. Arn putea crede c{ Liviu Rusu reactuarizeazr.
tangenlial aici estetica intropatiei, respinsil altF.dat{. De fapt, identificlrea
cu cbiectul, acel ,,acord cornplet., cle care vorbe;te ei, nu ajunge
nicio_
datiL :rtit de radicar precum rn esteticire Einfuhrung-er,
.t i dat de
corelalia procesualf, a crealiei qi contempl{rii rr, ghidate de
ac.eagi
normativitate. Renunlind la accentui puternic pus plnd acum
asupra
iralionaluiui (accent determinat de conceplia sa asupra creafiei
artistice, lnlelese ca proces inhibitiv al unor puxsiuni haotice aie inc
ongtientutui). Liviu Rusu construiepte tn Logica
frumosurui o estetic&
a ralionalitdlii crealiei qi contemplaliei frurnosului.
Din toate acestea dialectica crealiei qi contemplaliei, ca qi caracterul dialectic al frumosului rezultd cu evidenld. Aceeagi credin!6
a unei tranzi\ii d,u m6me au m6me cdl{uzegte gi descrierea transpune"ii
subiectului ln obicct (c{ci obiectul este vf,zut ca avind aceleaqi
,,esenfialit[{i iogodinamice" ca qi eur creator) precum gi contlmplarea
estetic{ (definitl, cum am v{zut, ca un acord funtlamental intemeiat.
de o comunitate de structur{ ,,logodinamictr,,). Surprinzind, prin
26
mijlocirea acelti logod,gnamos, tnstrqi dialectica existenlei, frumosul
are caracterul specific de a o lnfdli;a in potenlialitatea ei originarl
convertind-o lnsf, la o unitate gi armonie ce apare, de fapt, ca euritmie, cuprinzind ,,unitatea, echilibrul. proporlia, ritmul, simetria, arrnonia, melodia, tectonica"es. Iluritrnia subiectului (contemplaton,,
determinat5. de pulsiunile ordonate ale eului, concordf, cu euritmia
obiectului: aceastd corela!ie tngdduie intelectului contemplator sl
nu mai recurgtr la concepte, ci str. se complacf, nemijlocit in prinderea
sensurilor conlinute. Esteticii psihologiste a Einfnhlung-ei i se substi_
tuie, agadar, o estetic{ a cuprinderii intelectuale a obiectul.i. pl{cerea esteticS. se subordoneazd deci inlelegerii, ceea ce configureazl
trlirea esteticS. drept o ,,tr[ire normativ{.,,.
Dar una dintre consecinlele focaliz5rii lntregii problematici estetice asupra frumosului antreneaztl cu sine qi mult dezbiltuta problernr'i
a categoriilor estetice qi a posibilitirlii unor estetici ale sublimului
(Pseudo-Longin, Rurlie, Kant), ale tragicuiui (\.olkelt) etc. Angrrla!ia
axiologici a esteticii tui Liviu Rusu nu admit,e deciL o categorie estetic{ de bazll: aceea a ,,frumosului,.. Toate ce]elalte (inclusiv ,,uritul,.,
respins din planul categoriilor pi redus la. mai acceptabita incaclrare
,,caracteristicului", ,,frumos" deci gi el, in accasti[ pcrspectivJrlr
stnt doar ipostaze ale lui. Preocuparea tipologictr, prezentf. (cum am
v{z,t) mereu pind. aici, este reactualizati. acum pent.r a rezolva ins{tri
,,spinoasa" chestiune a categoriilor. Frumosul a fost definit, ca avind
o naturA dialectic[: el este expresia unor ten-siuni ale vielii lnse;i.
Tipurile frumosului apar, in consecin!f,, consonante cu ,,iogica,, sa
imanentd, drept ,,fdgaquri normative.. (ttriteriul departaj{rii {iind gi
de aceastd datd intensitatea tensiunii originatoaro). cind inlre tendinfa impulsivf, qi antiteza (conlinutti in sine) a tcndi'lei formative
are loc o tensiune ugoarii si forma
joc.ul forrnal
- apare ca o armonio
lndatd doblndit{, avem de-a face- cu frumosul simpatetic;
cinri cr:le
a
doud tensiuni stau in echilibru, intilnim f^rmosul echiiibrat; cind
tendinla formativd nu izbuteqte stl controleze, f ixeze 9i echilibrezo
t,endinfa impuisiv{, avem frumosul anarhic. _\parent nimic nu s-a
schimbat deci fa!5. de descrierea ini$ialt1 (din ,Bssol...). Dar acel joc
aI diadelor ce se reproduc in triade, lmbrf,cind in meLamorfoze succe_
sive descrierile proceselor estetice la Liviu ll.usu, funclioneazr" gi aici"
Frumosul apare ca joc al unor tendinle: cea impulsir,f, este nurnitd
acum ,,tendin![ demoniac{", cea formativf, ,,tendin![ simpateticii'. er.
ln primul tip de conflict aceasta din urmii prcdomin[, in celf,lalt ce*
demoniacd e in prim plan, cu variantele deja cunoscute. Cum a rezuitat lns5. din anatitica frumosului tnsusi, acesta e caracterizat integral, indiferent de tipurile ce-l ipostaziaztl, de armonie qi unitate (autorul se chiar autocriticd din nou, revenind cum insuqi ne atrage
atenfia - asupra p{rerii din llssnrl, .nde considera c[ tipul demo'iac
27
anarhic e lipsir de armonie-'5)
triadI
t"ipologicii,
in
:ca atare ea.q* prLstreazir in toatf, aceastd
grade leluritr:, bi'einie]es. pe aceasttl
cale sc
;i .oinciden!* dintre tipurile frumosului ;i a;a-numiter" ..t.,
gorii estcticc; gratios.r este, firegte, fr.umosur
simpatit,, frurnosul echi_
Iibrat' e .cera al demnit'lii (considerat de
schi*er ryi r."ru,,rt-a..pt
o. catogoric est'ticit), iar. s.blimur corespuntle
frumosurui
cit p.ivc;tc iragicui, cornicul, umorul etc. c,onsiderat,e
de unii"nn.lrilo
esteticieni (llax ncsso;r, de pitclii) $s drept categorii,
ere inirii rr g*J. r".
gdse.qlo
l.rite pri'Lre tipurile mixte. Irrobrcma stiiurui
ar)aru ri
r" rr.ir*
".
a gcnuriror frumosuiui. Ace*a a rr,umosului
natura.l (peisajul, de pildti) e ins:1 mai complicattr.
l,'
;"i;";;i.ird; ;;
foartc limpede dacir jocul de tensiuni _
a cilror siLuare in geografia
eului a rilmas constanri, in ciuda diferen{el0r
insemnate, de Ia z'ssnz
)a Logica frunrosului e rle situat
,<i de aceastf, datir afit, la nivclul
acelei natu* natu.rans sau esrc o simpltl
inr.estilie proiectivf, a contempla[orului (in i^terioriiatea c5.ruia func$ioneazi't
normativitatea logodinamic[ a atitudinii cstetice). Liviu Rusu
oarecum indistincL
ac' sl [al]1, lirl,lclind si, rJea cxonrplc de psi5nj,1,
'asii
iloli etr. lnca_
dralrile in acu:.tc ,ir,riri. lir,.u ne prilc;to cr(,derit "nfaci,
r.1 cstcricianul a,.orcll
aici prea murt sirneirrilor sale meniare gi
cxemp.rerr: date sint pur intuitive
ryi oarecum sirn;rriste- p.ictura cirinez{
1a ca.ei tensiune upoaril a frumo'sului ar fi identificabird urrnind chiar
criteriiie esteticianul"i ;";;;),
unde pelsaj.l e adesea ciclopic, convulsiv,
haotrc poate fi judecatl
glcu drrprl L:xemplele clin Logica.frumosului
ar pretincle, anaiogic,
o incarlrare in sfe.a frurnosului anarhic). ln
^{ce
mod latent, pr'bierna
frumosului natural si,r'icd simetri'e gi triadeie
Logicii frumosurui, e!
ncincilpind Loiugi nici in descrierea
,,acorr1'rui., arninlit nici sub rno_
delul creatiei, aga cum apdrea in Eisai... (explicr.rlia
prin nisu.s /or_
,tsti.i.,t.ts
dtrpendenlir de aceea
e .tilii da. nrr privepte dccl[ ,n factor, cel
,.simpatetic,,; factoiul ,,dinamic" prin excelenld, cel clernoniac, daci
cu cauzalitatea naturaltt a fenomenelor naturii, nu nu_l identific'm
apald
srticientii claril,ate decit ca proieclie analogicf,;
"r,
o estetic{ intemeiatd,
i'
ultimd instanli, pe concc.ptul de crealie nu poate justitica
deci ln
mod__deplin aceastl
problernatici qi, din accst punct de vedere, pozi{ia
din Zssci sur la criatian
era mai riguroas{). Tipul de indis_
-artistique
tinclii ce se e'ideniiazd din
exe.mplete de tipo'togie a frumosului natural, date \n tr ogica frumosului, vor li rezolvate
abia dup{ critica
liilor estelicc, intrep'ins, de ogden 9i fi,icrrards. Dincolo de"or"rpaceste
relineri, sii spunem lnsd. cii Logica
frumo.su/zrJ este lucrarea cea mai
lrnplililS a autorului, impunind-prin'proportrie
dind forma
;.i rigoare
rultirn{ a ccnceptiilor sale estetice.
"si
5. Am vrea sd subiiniem tn lncheiere unitatea
cle ansamblu a
concepfiei estetice a lui Liviu Rusu: dar tnainte
de a o face, trebuie,
2B
sr't
trecem
in.e'istir, o.icrt
de sumar, consecinlele r.ederiior sare teo-
retice pe planul cerorlalte act,ivit[[i are sale. Este vorba,
bineinlJs,
de conceplia criticurui rit,erar', a comparatistuiui,
de noli'nire ao ,orioIogia artei qi de teoria c.iticii ce se desprind din comunictr.ir;$i;;;;-
colele inciuse \n De
ra, Eminesur, ra Ltrcian lllaga. prob)emeie
de socioa .literaturii sint p*se aicisri prin clezvoitarea observaliiror rcreritoare Ia ar:cl ,'far:teur c.]re.tif" din fssai s*r ra, crdtLtion'artistiqtte:
,ca atartr. inainte ca socie[atca sri
i sc irnpunl artistului, ,,eil. est,i rerlanratd' de cirtre poet pri' insir;i hatura intim{ a c'lui
siru, acel cu
c'are tindc-' sir cvadeze din sine, unde sd" se com.nico,
carc aspirir si1
fie in{eles. care cautd. convergenla cu pubricul" es. Idcca poeticrl
are
Jogie
decri ,,o vocatie
intim[..
a dihrziunii, in mirsura
in care in ca sc expti-
citeaz[ si congtiinla colectivri. In preJungirea acestor itlei, ror'l
criticul.i apare lntr-o persl;,ctivi-r rrermeneuticrL limitar-ivir:
,,criticLrl
irebuic sJr fie interirretur ;i tra'smilritorul sensuriror pe
carc art,istul
Ie-a sesizat prin tulburi*i Jirofuncle, prin suferinfe rnari,
ccca ce pretinde ;i impune respect neconcriIionat..( es. ]rlst0 cvitl,rnlrr a's.jnia
lrnei misiuni fundamentare::lcoea ir,. op".o.rr j'crec;iti
de varoare
pertine'te, in m{surti srl distingir caiitatei rearti a
opr:re. [)c tre
altd parte, rin text cste mai muri, trecit depozitur 'nei
ca'iit,i1i dcter'nei
minate dc sensuri depuse cle nrrtor in el (ceea ce
intemrtiirzii infiniiatea teoreticir a interprelf,rilor, datii de
]rolisemie. intertcx{,ualilate
etc.). Dar este evident r[ opliunile critice ale cstcticianului sint
qi
ele riguros condilionate rie o esteticf, avindu-pi ax,l in probrrma
e.lui.
Acelagi
mutatis mutan(Jis, qi despre ideea comparatist.,lrri rcf.la'''cru,
utilizarea unei ,.perspectirre a profunzimiro. in stuiliur inf.lu'itoare
enlelor" t0o: aplicalia bine-cunoscutir se {ace in legtir,ura dintre
llminescu ;i schopenhauer. po[entc]e dinamice ale euiui rotrlamii
actiun,:a din exterior, a;a incit manifes[itrile congruente cu
acel up"i .int
cele axate c' adevdrat pe crirectia dinamicii proprii a
acer'i eu, in
timp ce altele rimin la suprafatir: atitudinile nlscufe tlin intcrior
sint
autentice;i personale, cele
ri-tmase
la s'prafalh art rezultate siri-
dcnte, nesudate: ,,Acesrca se manifestir, ile obicei, srrb formi-r
de teorc{izdri' care lnsri, oricit ar fi de bine cxprimate din punct tle vedere
folmal, izbesc prin r{ceala abstractir.rnii sau, in orice caz. so resimt
ca nelalocul lor ln ansambr'l crca!iei respcctive.,,r0r. Idcntificarea
ion (subordonatd opunorii Ia imagin." unui Emincscu pesimist ;
unuia senin Ei optimisL, indrigostit clc via(ir etc.) seamirnii izbitor
lnsir cu demersurile cro(:i.ne post-crocicne ie identiiicare
;i
a non-poaziei ln operele Iilerare ;i cle circumscriere in ,,literaturi1., * o".r.lo.
de poezie (partea a doua a studiului incearci-t sd. surprind{
liniile pe
care s-a exercitat in Profunzime infiuen{,a schopenhauer.ian{
asuJrra
1ui Eminescu). ln ultimi insbanlil ceea cc prcdominii -ci in accst st.udirr
este o sensibilitate de un anumit tip, cuptatii crr o idee rretrusl
din
29
prolrriul sistem estel,i.. Jiminescu, in viziunea iui Liviu
liusu, are dec!
tat atitea iegitimitate cit{ are orice construclie criticr. demnd.
o. n.rrt
dar ea nu poate pretinde la infailib'itatea unui adevdr
1ume,incontrastabil' se poate vedea totuqi cd. anariza criticd a
,,oriecturui,l esi.{ic este subordonatd. in aceste stadii unei perspective asupra
lui ce nu mai rng{duie de fapt, nici o clescoperire rn procesursuriectuci doar confirm{ri sau iiustniri are teoriei. sub acest,.ghr,anaritic,
;liii."
Itli Liviu Rusu este desigur ,,dogmatictr", ocupind o porili""ru.uoa".,',
fafd de opera.esteticr. propriu-zisd. Nu ne referim aici ta stuaiile
sal"
despre Maiorescu, nici la monografia celor trei mari
t."gi.i;.;.i ;,
5i nici la o serie cle alte studiipolemice sau evocd.ri: dintre acestea
din urm{, cea dedicatit maestruiui G. Bogcian Duicrr 1oB .rt"
.*o1ionantd, inspirattr de o nobili. pieras qi rf,mine o exemplar{
md.rturie
a unei relalii dintre profesor gi student ca gi un toarie
semniiicailv
lragment de autobiografie spiritual5.
Autorul Logicii frum,osului e un ginditor riguros qi pdtrunz5tor,
a cdrui conceplie se articuleazil, curajos, plnd la a*Uour,t pe axul
tinei permanente griji pentru coeren$b., cf,reia nu-i este sutrordonati.,
totu;i, dragostea pentru ceea ce pare un adevir intrevlzut la un moment
dat: de unde diferenlele, nuanfirile, incvitabilele puncte discordanie.
cel dintii omagiu qi cea dintii recunoaqtere a varabitittrlii acestei gindiri constd ln a i se pretinde sf, lnlrunte criticile ;i
in
a nu i se face nedreptatea unei lecturi necritice. o lecturd
"ont.rt"tiiirl
..iti.i *
unui ansamblu coerent de volume cuprinzind o gindire originar{ poate
ea lns5.qi gregi: ea e chematd., rn orice caz, sd
!ntregului. lnceptnd prin a elabora o esteticd a eului
"..roo"a.d.
creator "oa"iurr*"
gi a crea{iei, I,iviu Rusu a prelungit-o printr_o estetici a ,,obiectuluil. artistic
1\n Le sens d'e l'etistence dans ra poisie popwlaire roumaine qi Estetica
g,ae:iei Jirice), restrinsf, la studiul operei literare, qi
a abordat qi pro_
hlema cootemplf,rii artistice rn Logica frumosului.. se poate'.pun,
deei cf, toate capitorere unei estetici generare sint atinse
rn aceste opere,
r-'e se grupeaz{ ast{el rntr-un sistem. Nu
e mai pulin adev[rat ca accentui major cade de fiecare datd asupra creafiei, ca factor dinamic avindu-qi impulsul ln natura rns{qi Eri in existenla urnand luatd
rn general.
Acest ,,vitaiism", imputat uneori esteticianului, pentru care
s-au f6cut
de altminteri trimiteri la Bergson, iqi subordoneazd totul, de
unde
o serie de deficienle inerente, relevabile mai cu seamd. ia transpunerea
sa ln aplicalia critic{, restrins5 la un regim de atest5ri ale
,,tezei,.
estetice de la temelie, de unde inaderenta unei p{r!i a
criticii-romaneqti la el' Noi credem, rns{, ctr s-a cf,utat ln estetica sa
ceea ce ea
nu putea s5. dea qi nu s-a luat declt ln infiml m{surf ceea ce
ar fi putut
fertiliza lntr-adevdr gintlirea criticd. romdneasc{. Nu existd, rucrdri
fi abordat cu rnai mult{ acuitate pi pdtrundere problema creaiiei ror. Atunci cind metodologiile critice aflate deocamdat5. ln sfora
care sd
30
runei analize a obiectului sau a receptdrii lui, decurgtnd tn mod inevltabil din puternica reaclie la biografismul pozitivist, vor fi obligate
-sd-$i reasume problema eurui creator gi vor c{.ta o artd.,care deci[
aceea pur psihanalitic{ (avind ;i ea adesea deschicleri mai degrabtl
asupra obiectului declt asupra subiectului), vor gf,si in cirr{ile lui Liviu
Ilusu cea mai lucid5. qi peremptorie indrumare. Se poateimagina.
tle pild{, o ,,intoarcere a autorului', 105 in anaiizeie critice tn ctipa
clnd se va constata cL artiqtii in;;i|i creeazd. frecvent in contact nu
numai cu ideile generale ale vremii lor, ci chiar cu ideite .,critice.,,,
sau cu programele, poeticile criticc care o strdbat: drept care exist.l
riscul ca diversele metodologii critice sii descopere in opercie analizate, drept confirmare a tezelor lor, asiiecte inrluse p.in chiar aceastit
absorblie de c{tre artist a unor concepte ale crilieii insegi. Identificarea intenfionalit[lii artistice va put,ea fi, intr_un asemenea oaz, un
pretext pentru o m{surare a rarrortului dinlre lectura intertextualA.
1i cea ,,intenlional[" a operei in cauzI, ceea ce I,a conduce tn mod
necesar la o analizrr a crealiei. oper.a esieticri a lui l,iviu Rusri eclipsat5. oarec'm de masivul interes pentru opera tlesprinsJ. de autor qi
pentru receptarea ei, nevalorificatil la nivelul r{spunsurilor poteniale pe care le cuprinde, necontinuat{ suficient rn prerungirea int.eir{rilor pe care le ridicd, a chestiuniror pe care le abordeaz{, izbutinil
sau nu str le rezoh'e, tgi va mai doYedi cu sigtrranfil rigoarea, coerenta
si utilitatea.
]IARIAN PAP.IHAGT
NOTE
1 Petru Comarnescu (sub ini{ialelg p-.C.) Ia rubrica
,,Agora..
a revistei Da Si nu, Revistd de crit-ici, An. I, nr. 5-6, 15 iuiie "tSlO,
p.8.
e
Iatd clteva date biografice. Fiu al preotului Constantin Rusir
fn,
eomuna Sd.rmag.*jud-. l{ureg. Urmeaz{ qcoala primaril in S{rma;
german ctii
11.998.. 19111^9i Bistrila (19i1-19i2), liceul evairghelic
Ristrila (tgl2 ^ 1920) gi Facultatea d" Lifere si -Filosofie din CIrri
il920-19_25)-- In _1928' $i 19:.t9 se afld Ia specializara in Germanij.
(Leipzig, Bgdi!. Hambuig). I)evine doctor in filosofie, specialitatei
psihologie, la.Universitatea ,,Regele Ferdinand I,, din Ctui, cu o tezl
clespre ,Se/eclia-copiilor dotati ([928\; ca student fusese r"emarcat .le
G. Rogdan Duic{. (istoricul'literar ii lndrumh primele lecturi fundainentale _de Iiteraturd-ger.rnand) qi de t.'1. rjtcf;incscu-Goang;'r, al c;lrrri
asistent Liviu Rusu devirre dupri liccnftr ica sLudent fuseio'5i preparator). Conferenliar (1929), docent (1931), r:u teza Aptitu,tlinea telmtc,s
qi al Emei (n. Turi). Liviti Rusu s-a ntlscut in g noiembrle igOi
ot
,pru. psihorogie
i; 'J"iiiff';1'"i,iil:il'.fi.'1,,,;',,I:fj.il,,j"1"1,.-1i_.',,it_
pcrtoadlt: Principiite",te
!1zq a.te p'rit,otos,:oi optiut", rczs'ii
{e29-;;i
"bi;;;;'
::::!i:ii
alicle). ib=rjjuru intre srudiile
a"
e u i r.' r. s I ertrnesrru
"rtor?li
rii,,i"
L",iiJ,ff
Ia Paris, in' vedcroa ;9
"l "*,1 ii.o.i'inir.. rS:jiJ_
aoctorltuiu;]
ri
r
r
p.rofesionatt,,
tTiHiliritt#l;
19J5. ,l,ela
;ffiii;ifl'f"
i!i'l"i":S:iiiiu)]iL""i"l""
'ac
r,c.aica's;;";;1.'npl:'::ql:"i::9:l:.::1
"sil
e (, r i ), e
r"r
;;;'i;:;r",i;i
o ir reccnzeat.il in llestuenupnib"ipi,q-r""ii'
si,
2,.*",,,
i"rnttique.tvnnmique (tgri,t.
a yrdmi.i irr."nll'r,l"iiti
r o u n tu i tt
$
s
ii;
us1
I
ffi, i;%:, "A'r!.r,!
to h,ru,,", et 1e l,it|att.r,r.
Lucrarea s_a Irucrn,a[
rn,,ti",I*"uiiirr
{" ry"i i,;;;;ii;'J:'i; sr recenzii in presa frarr_
cezii, elve[ianir. irrcoslavi
i;,
'i'r'"r)'ii"rn"hstique
pc Iingd LaJo. -Lldeai' de_J;r'ri.vne_in
"o, iau scris despre c,r.
ing#,r",rir;"oj)jjlf;;,,.,,1i,: no.
i :i,lii
;r.
de phitosophie,
aoit. r,Ji6..pp. ;r84_386:
j
ch.ari,.s
n #i# * ;t!:
{i ir " "i I _it,yn'rit+t-1+-il
d iilr "r,,r,t i :# ml,
"i 1;,,02.!!-'ft:1rie1.^leJl'
tn Le.s Nouue11",
'p.n".i"J t"r"lir
s, u,irt"ii"
dc.rrr;,q,iirri ;;;: i;";:,::;' u,ii;"!;nii;ii",jlT':: l.nru.
,t{#ri:ri;,ll;r,;i,;
I eJti, rir:rre no.' ;s: , r,. r,rli,,i, "i
i',iii,ii".,
il;^llll;
gt:ndral, 2tr mai 1917, p1r.;5;-5;61'p-'1.
ii,,".,.,, in J,rpsAi A.nitqrti
gl,sttik, _scrie nou;j.
is".J6." pt| ,9_80: I[. Jlancas.
tri
-J tli en o r rtttt. -\ n I l.' n."i,i;^_^ugrri"
r_ q..r-ulio_lint.,#b.,c
t)etru Comar.nescu. in lt,"r;"tn'l,:iriog,,:iir'^iiisntr, t 9J6, pp. i I _ b t i
An
Ill,
r,,
nr.
1936, pp. 44s*4i4. a,r.riuolc_in
I rnri
;;;.';;$1";u lilss5r. obiecliilr.
(dar
bo1!i;,,
j:
penrru
cii nu trus,,s,,
si
f,l#T,i:l',1'1,"t:, 1,r.q,;9_9.
j
:.r
gi.,r.,.,".i..rtoa;i;"t#:il"p;ifl:i,ii"#
sup*lativele predominil'
es.teticieni r'rcuum H.
;';";
i'ifin?illli,,"*tl:,S";:r;li
:
19.."i.*i'Jf"!i.ji',j"ii scrru autor,ulrri si mar,,i
itritt.":l'.}"itrEirTi
iienri I'oeirronl. rrr rsrs
Lrvru Rusu e numir' p"ot"so.-j*
.si"t;.i'l"'l niversitatea din tjjui
jTi.,r,j_t*:"fr*#:l,i
i1i,Fjt,":irJ?d1ril!,ilii1;t,,',r!1ii
l,uuian Blaga. I_rin t96t c ai"
vcrsattr Fi comrrrrar'A
a dcbul.at fn r-r.isla
lilcral.ura uniin caa.ur-'ii.i;i'ii;"d.
"*J"."f.'.ii. pr"atnd
Firorogie. Liviu Rus'
,nieerAo"a'iigiit cu un articol
lro tcm.r
l.-umea
slrrden{osti' r'olabor'ind i*i"i." i""'fi;'d"i'ii'
wolrurro, sociitorert rre
trriitte. Itetista de fit,,.,,rfi,,l;iro""no''.i,i,"ir:ui,ft;r;roatn
elc., iar.dup'l
I s6{} la V iola rom',iner",ii' (ini.J
t iiriiill,'ir'1,.. s/t e6J 9i studiut /a
s(rrtudri despre Titu lllaiorescu, ia
ore
,ri-inrpoi.Iunl,
rol in reconsi_
delarca marcrrri cli{ic), s/e;.2:;, "'n;;,ri,','
ii)"ro"a. Lttceafdrur, can_
tetttporanul. Jteaue i't..,stltitique
-r'si
eir;sl,-"Lr';;"_i;;"ir,,"(iii"ii, "Zi,i,_
sc tt r i I t fti r -r( u ! ! t,a t s
u"rr
utiiir
tj" gi"'{too", uropo,w i tt e il un :en
A doua scrie a erlrtiloii.sale idup;-_?;i;,.r;'pJf,f
"
rogir)
privegre estetica:
ali)trn'i tlt, ts'rr..1 rrct5)
o!-zl"s"i" l]'il
brir i. i n rs.rt, t :, i io p o ezii+ii
/rrice. (douri ;;riiii,slifi ;;;"Ji
lruntosurtti {r94iil."t r,ni ain-.,1.i "il;"t.;#ilnte
ciLrti romiinesti de
'sIr'ticii. In anii 'an ap_are-a"Gii"rr.i.i'i"'r:Jrumelor sare iliteriar.uri
comrlarai,i,
5.i
tco.i""'r"itr."ir.ii,'
Iriticl) : E schi!, So focte.
llll-":ryl],1{196r),
^
Lurtptda
Eminascu ;i Schopeiiiaer"lfSOO), Viziunea
iumii
ln poe:ia
_
r
r rr
"
:i?;#I
I)e la
noastrd. popula.rd. (t9-6?), Scrieri
despre'Titu'
Em.inesctr, la Lucian..Bkgi (rser).
de ,litiinle Socialc gi
ArXrr""*
(r"il,nt",
,,i iosl membru
politicej al Uniunii S..iito"ifo. al Academiei
qi membru in
<:omitetul de redaclie al revistei Lenau-Forum. I s-a acordat Premiui
Special al Uniunii Scriitorilor pe {980. Liviu Rusu a lnoetat din via{ii
ln ziua de 17 decembrie 1985.
e Influenla adevdratit si profundl a lui Liviu Rusu s-a exerci-
lat
asupra studenlilor sli din perioada sibian[ a Universitf,lii din
{iiuj: ;i membrii ,,Cercului literar" Cin Sib'iu au recunoscut tn ei un
maestru. B. }'undoianu (8. Fondane), cunoscut din intiinplare (aga
cum povestegte Liviu Rusu tnsugi intr-un articol) la Paris, avea o brin{
iniui{ie ln aceastd privin{ii cind scr,ia: ,,En attenclant ies ceuvres de
sa maturit6, je pense que le jeune professeur formera une ou plusieurs
g6n6rations d'dtudiants qui, par miracle, auront echapp6 aui mdfaits
de I'esthdtique et auront did guidds vers une saine et iobuste compr6hension du fait d'art." (8. 1--ondane, ln Cahiers d,u Su,d, ldvrier 1937,
p.74Ll.
a Arnrando Plebe, Ilrocesso all'Estetica, Firenze, La l{uova lltalia, X959 (La crisi dell'esletica sistematica, pp. 3-33/.' autorul sj]trqeEte prin a n€ga posibilitatea unei ,,estetici generale". Dintre diversele istorii ale csteticii gi pancrame existente, v. mai cu searnil G. X{or'pnrgo Tagiiab,ue, Esletico, conterlporanea, |
trad. de Crigan Toescu,
Pref. de T. llocanu, Bucureqti,-l{erid,iane,-2,
1976.
5 Liviu Rusu, Jllac l)essoir
fextras], \n Societatea d,e mi.ine, nr. 2-
5,1933.
6 Pentru o1-rera lui }laine cle Biran: Aeut,res choisies, alrec une
introdtction par Henri Gouhier, Paris, Aubier, 1942; v. trimiteriie
lui L. Rusu: Essai sur kr criatir.tn artistique, ed. II, Bucurepti, Univers,
1972, p. 3BB; De la Em,inescu la Lucian Blaga;i alte siudii literare
pi
estetice, Bucureqti, Cartea Romdneascd, {9S1, p. 436.
7 Essai sur la crda.tion ortistiqut, ed. I, cit., p. 391.
8 Fierre J atet, L'Evolution piyrhologique d,e' li personnalit|, Paris,
1929.
e
pp.3-4.
E gi pdrerea lui Charles Lalo, care noteazd in treaclt c{ ,,1.. .l
cette psychc'logie du createur [...] doit beaucoup d Piene Janet et
A-Henri Delacr:oix 1...1" (Charies Lalo, Esthdtitlie, ln Reoue pkilosophique cle i,a Fro,nce.et de l'itranger, 6'Lz annde, nr. 9--10, sept.-oct.
1936. pp. 240-267, aici p. 254).-
10-Irierre Janet, L'Automatisme psgchologique, Paris, Alcan, 1889
;
idem, -Les obsessions et la psych"asteniT, L-2, Paris, Atrcan, 1903; idem,
De l"angaisse it l'sctase, Etlde sur les cloyances et, ies sentiments,
Paris, Alcaa, n,928; La Itorce et ia faiblcsse ptgclzologique, Paris, Majoine,
V. qi nota precedentd.
Pt. NIax Dessoir v. idem, Asthetik unc!, allgemeine l{trnstwissenschaft, ln den Grundziigen vorgestelt von p, ;d. Il, Stuttgart,
Verlag von F. Enke, 1923.
12 R. Ingarden, Das literarisch.c Kunstq,erk, Halle, 1931 v., de
;
a-qemenea, id.brrt, Studii d.e estettcd. ln rom. de Oiga Zaicik, St.'introd.
gi seleclia textclor .de N. Vanina, Bucuregti, Univers, 197S.
13
I,. Rusu, Incepwturile pstholagiei configuraliei,ln L. Rusu, L. BoIoga,
Al. Rogca, D. Todoranu, Fsihologia configura^N..M*lgine^anu,
liei, .Cluj, 'fip. Cartea RomAneascd, 1929, pp. 2*12.rs H. Focillon, Yie <],es formes, Ed. nouvelle, suivje de l'Etose
cl,e lo. rnain, ts,aris, Alcan, 1939 (autorul vorbepie de o ,,iogic& iniernA..
a folmelor- r'. p. t7 qi rirrn.).
15 Lucru exprimat cu cjar.itate in rczumatul propr.iei sale
conceo,fii din Le Sens de I'e:tistence dans Ia poesie l2opuliiri roumaine, paris,
1932.
11
32
33
Alcan, 1935, p. 12: .,Avant tout,
nous tenons
oe.notre dtude
A. pr6ciser que le but
cst de d6voiler l;r,;;;'ii;;..:
a ta crpaiion' a; it.';;,ffi ';li,1iiil'Jv'^"rosrques qui ont conlribud
orita te psi h or ogi ca' ; consi d 6rard
i, p""ta"ii
gul lntregii sale vieti:
;t$..fi-ti,$l_
Joseph Gantner. cu
care rgi gdsegre netiumrrate
"_o.ginA,_i.'flirii"ll.pru
llmnateara,,recunoasterea
de ciiLre es[eticianul german itt."rt#t;,:r
a
impdriantJ'
anari zei psi h oro gi cei.
-.i;.
v;
t
ii
i"
i
1,De
:, ;j,.
:
" r8.[rn
"i, revelato.
"' L',ii,; B/"c;,
pug^j in Mikel butrunn". .Fenomettologia erperien_
let estetzce, 1-2' Cuvint thainte gi t."a. o;oumitru
Matei, euduregti,
Meridiane. 1976. vot.
,1. .p. zC'(A*a;:;ir";;crur de vedere at esteri_
cianutui francez,
lTf$ilf
ri
;
sIudiu]'
..*^t".ili"i"[;.!;;rn" un
:it }'i.
i|T"'$ "ff't:X:i''i,;;'.ll'g;
u;i;il,
l, ;; at o"aea, a stu li
diur
?4)
ni
marcat
accent
s;!L;*' ir"i""#lu,
At*fi,ti
".:1"",?""",1i."*u
r? Ch. Lalo, fntroduction
_d t,esfh6tique, nouvelle 6d. revue et
augnrent6e. faris. Arm-and Colin,
rgr{,"";;'., r42_r4J; pentru esteti_
cianul francpz naIrrra ,.imine un Smpi,i'#Jfiir,
rar
buie provin dintr-o absen[{ r,,i_rt l'"i!.i'Je valorile ce i sc atrid,art dans la nature
qui incite l'artiste a trri surajoui;"';;.:.:l;.i+a;,
apa.6n contempla_
torilor (''Les valeurs ac.toui'es sortJ.'qu.
#ous attribuons a la nature
ne sont pas en elle, mais en norrs.i :i
iiil.
18 Essai
sur Ia crdation arristigue, iraris, Alcan,
{gS5, p. 14.
7s De la Eminescu
la Lucian Bhga, cit., p. 440.
zo Tolusi, cea
mai organicd incercare de redispunere
in ecuatia
in{erpreririi'a infentiei."oio"urri'ip"..*'rn lirpur
numai al ccrei traditibnare.(trmiii; e;ttr, ,i;p"i'toa1, hermeneur.icii. iru
.i si in cea recenta.
mai ales Ia E. D. rii..ctr .i..--uii"r aiii'b.i"rfra'r
rmpor-ran1i spri.iinitori
moderni ai acestei id,ei. (.v;Iiditi i'rlirri)|,atron,
yale Univer.sirv
prFSS, 1967. ed.
v. rsi4 |i, iaiii fi"'An{"'if tnhrpretation,
Ctricaeb
and London, The Univcrsity
or'cr,i"ago-F;*!,
noaEte cartea Iui Liviu n.iy_ra_e1p1e-?;";,';* r976). Hirsch nu iu_
cum vom ardta mai
departe. in Teoria riteraturii wgi#
dau o indicar,ie mai
degrabf, eronalf,. La vrcrnel,e; tusere"Ei'w"li"n
"iin^'irr*, in S.U.A., piintr_o
notd succintd a lui Joseph.l:_R;;*i scmiaiarA
University press, t,, ni: j, r sl:,"p. i0'0i';";;, Abroact. Oklahoma
Le s,ens d,e t,e.ristence
dans
la
2r
poesie populatre routnazne.
Ia[d cum aDrer]iazd gi situeazd
ideea ce std la temelia
Eseutui...: ,,euan{. au ronii-,;;;l"Jt;ilLaro que
cctlp euvre cst ancienne et- nrluve {i" l.iJ.-q;,rn.l,idie direcrrice de
inqrieiuiu,;:;"1"":
un besoin de fujr I'ennui ou J'angoissn, roil,'I.*r..^unt
le plus profontl
nos
actionsquotidiennes
et
a-es
ovfi,,"tion"r'ou t.t rr*nnit6 des pen,d-9
seurs
aussi difldrenls orre.pascal. t o.f,.,-br"iios,
(_omte, Kierkoqaard^
-ni
Hei dcgser, e t cs n essi rir ir t.. l.on tl,l.,".
#"ir!",
;; i",il;;[t;;;d
a po'sser jusqu'iu borrt res
" "r
de ceILe donn6e
sa'f fe
"ppri."iiir?"..ini,rqun*
abb6 nu Bos,.qJi'n'i pi'J"t.J""? d'eehcs
'ieilort.
(Ch. Lato,
("it.. on. 2b4-2sbi. b* "i,ill,.heierea bien sonores..,
recenziei saleeslcticianul francez .*'tnt.*at a a"o.i1.i,rr*
r',ii t-irriu Rusu estc valabitd penlru orice nroccs,J;. ;I;"i;:'.;;';';J;",
l,ip: ,,ln crdation'dans la joie, ia spontaneite restrinsd ta anumit
pare sans Lourments.
et, quoi qu'il en ait dil, i"jr" i.Jni!u.":;;;"u
el _ ne seraient_its
pas d'autres types aussi humains, et,
en fait, aussi repandur,
f".l
les dpoques (ou pretentions) romantiques
et ddcadentes?,; qibid,.,;",;;.1.
J
34
22
Essai sur la crdation artistique, cit., p. 55 (citdm mereu din ed.
flancezd).
23
2a
V. trimiterea din p.
55.
Liviu Rusu, Goethe, Cile_vqaspecte, Cluj, Tip. Nalionald, 1932;
pp..^ 2
I:
? precum ;ii tot cap. II, D emonicul in iiati ttti Goethe, pi. 1 5
:i5. Cf. :Johann
Peter Echeimann, Conc,orbiri cu Goethe tn uitimii a,ni
,y1_2i9!ii sale. In rom. de l,azdr Iliescu, prez. de Ai.'Dl;a, B;cu..qtl,
ldPLU, {965, pp. 622*6'e2.
25 Convorbirea din l1 martie
1928: esteticianul va aminti in
lissai sur la crdation artistique, ed. tr, cit., p. I2B, cuvintele lui Goethe
rlespr-e ,,eterna pubertate" a cmului de $eniu.
26
Essai sur lo creotion artistique. nl gu.
.Iui:t Alois
.qA. menlionirn cf, L. Rusu i.iteaii iniIial
Ridgl pentru a susline
cunoscu{ul conenpt
ieza c{ arl'a nu se na;Lr- din tnciinaliile spre,via$a practic[ ci chihr tmpotriva acestor tendinle (Essat. . .,
l,p. 5-0;51)_l il ..d. doua a cdrlii r-enunld la aceastX pdr6re.
.
:rl
Tn definirea"si lipologizarea inconElientului,'Liviu Rrrsu ii
Ribol pierre ianet.yi X"Jiiipr.r, p".*rn.5i, pi.ii*i,
yre Jung, dar nu pe Freud;v.pp.gO-tOl.
2s Essai sur la crdation
artistique, p. 102. Ulterior autorul isi
gdseqte afinl!5li cE Joseph Gantnci, a ilrui teorie a
,,prefiguraliei.
o expune (De la. Eminescu Ia Lucian Blaga, pp. 4L6-427; inai'ales
pp. 416-420 ).
*o_,,I1. y a de I'h6roisme dans la crdation,
un hdroisme interne.
__
28
rrrmeazd pe Th.
lrlein de signification. qui dFtdrrnine le sens profond de ['euvre d'arL.'i
(!_ssu!..., p. 155). Termenul poate trimile'Ja Carl.yle 1V. conferinta
III: Eroul ctl poet: Dante. Shakespeare, ln ed. rom. iEro'ii. Cultul ero,ilor^pi eroicul tn istorie, trad. din lb. engl. de C. Antoniacle, Bucuregti"
{925, pp. 105-154).
31 ln recenzia sa, elogioas{.in ansambiu, Edgar de Bruyne
exprimd"
rezerve tocmai
acestui punct: Ses analyses sont jusfes et
p6a6trantes sauf^asupra
sur un point: 1a psychologie de la r, mise" en conscience rr: il y aurai[ ]ieu, r:ro.yons-nous, de"preciser les 6tapes de .la
lonscience confuse et de la conscience claire'en fonc[ion du < Wert-
geliihl
I et d'une thdorie plus approfondie du
rr
sch6ma dynamique ,r;
d'autre part, certaines expressibns comme volontd ver"s Ia c,jnscii
ence )) nous semblent trop vagues et pour tout dire trop m6taphvsi_
q.ues
point de justification.,. (Edgar de lliuvne, 'B,ille_p9_u1 1'appeier
<,
,:,
d'Esthitiq.ue, 7n llepue ndoscholastique de thitosophie," Tome 39,
nr. 51,, aotrt 1936, pp. 865-B9i; despre L. Rusu,
deuxreme s6rie,
pp. 384-386, aici p.
-lui. ,t'Jh.Ribot,
L. Rusu).
386).
L'Imagination uiatrice, Paris, Alcan, 1900 (trimiierea
33 Cuvlntul
,,temperarnent" nu este folosit niciodatii ln .Essal
sur lo criation ar!istique, dar folosirea lui elpgitimabi de eehivalenla
lA-cul5 ln[re,.dinamismul inlerior'' gi,.ternperamenl,.. ln Aptirudinea
te.hnica pi intcligen!o practicd. Cluj,'1931, 'p. 1,14: ,.presufuntnd ii
cinev.a are inleli-gon![ practicj. dccj inieres pentru concr"i, se pune
tntrcbarea:
In
domeniul inteligenlei Lonri.pte ce carir,rd
i'se
1i,,aln
recomanda mai mult? Rdspunsui nostru este: -Aceea care se potrivegte
mai bine cu dinamismui sdu interior, adectr cu temperameitut slri.,.
(Cl, liJ lieldm_an,_arr. cit., p.230). De alifet, scrieiile cle psihologie
qplicata ale lui L. Rusu con!in gi alLe interesan[e an[icipari si cla"sificdri: aga, de pitdd, in aceeaqi luirare, cap. Inteligenla pricticd,'Fia.rtele
35
plastice (pp. 180*tBaJ:
,e."ioF o primd formulare a ,,exprimdrii., lntr_o
artist-tehnician,,,neos'eiirei-;i;i;.
pll{il{
arrisrut plasric si reh_
nrcrAn nu srtr nic! rn
in nirr.i lrill.i"iiji iil
l1l:,nl tunclionalini.l
tat' ci nrrrnni in nrndalitatea
eu'pr"Jer:. l"pecificul arlci
formqazir
fapl.ul ctr ca.cs.te expresi" ,n"i injiol.ir"fii#'i
prrterniec, carc
isi ex[e_
'
t'rurtzeazii simi.irilp -condensale. p";ritn arLJ primedzi eul
arlistuJui: a"*il eu carr.ti o- ro".l'ofiJ.ii.,rl".-"r. p.rri.u
aeeea
arta csl.e
mai s uhiecr ivfr. Teh n ica scn;mr'esi"*"i'"ni".ri"i.;
rp. i:i rlnLiiin
in
galg -.sirnpld'' a exprimirii .. ;;";;ji.;'-nii", in Essni sur
!a rrjation
ar'l,r,stLque.
i! lssai sur la criation artisttque, p. :gg.
p. 226.
:i Ili:i.ptn.
."
rLt!detn,
n.
ZS9.
o.
290.
3? I l,itlem, 'rr.
ZCO.
38 lbidem.
3s
lbidon, D.2g;t.
p. J07.
ao J
bitlem,
al DiscuLind onoziIia d.inlre
..cunii.. clasic si baroc, L. Rusu o
refuztr partiat, subsLitrriirdri;;;;";;;;'r"'r'.ihotoo,ie:
ha'ocul <tevine
desrgur un produs al unei.spiriIuarilili
lruntosutui. Ciui. Crrtca
a2
Abrnan"ir.d.;b;;;
"rti.iiii,",,i.".,i;;il;;:,
pp 161_J67).
(]:",;:;:"
Essai sui la creotton arltstioup tt :ln,j
ar Pcnrru disiineiia
clinLr"-,,6it?f i.!;"ifol.i.asd ca studiu fitosofic at problemcJ'r nricir
Ei ;t;rdi;;i;;seJsul dc ,,pr"ogranr de art{,.)
v- Luigi parevson. aritiir'."
br"ri" 1"r,ir"'iil4api, rrad. 9i pref. d6
It4. J,apahec'i. -Bucrrresti,
tsfi llip.
.Univcri,a.a E
t55s. vttl.
s s ii' s u r [tt ci,ea
t
io n
ii
ir',i q,
pi
Pentru sclrimh'rrile Ei- "nuanldriie.
",,' difei,,te
in conccp(.ia asupra
,:
I:ogi:g frumos.i!.u.i,
d'riu,,,o lrumosurui. ln prii.t,jl:i1:..,
vtnla raporlului dintre in'lividuar"ril't,
gi cot'rciiu.'a$a cum aparc in carte,
.LJdgar tle liruvne s,_. in^Lleabr:--i;";il;d;re
des lapports entre le
personnpl et le social ne nous sembl6
pai""osotu: les aspiraLions les
oJus profondes
a5
d; ;ai;;;";;ri..tir[' ou universarement hrr..ii"i"it que espr.it inciividuel
(Edgar de B;ufi;, art. cit.. p. J861.
:
L" sens de l'e.ristence ctins ta potiii'ioputoii ,iiiii,I. cit.,
p. ;;.
maines
et
son[-etns
caractdrisent-erres- i'iromme"
ou cornrnc animat to"i:]_.,
.lJ
Ir.
21'.
as
5o
d..;ra-rtc,, g 4 al prezentirii noasIre.
Y JP'?s
:"i de
I ertslcttce tlans la poesie
poytuloire rcumaine, cit.,
""
Ibid,em,
p.
22.
Ialoarea sa i.s[e..adecvat pusi in eviden!d
cle N. Balola ln
excel en tur s iiu s tu d iu d e d ic at
te i'ci an uiui ii ai p
i' ili "fa"i
-f l,",8ucurr.g[i, t\{inerva. fi;_esO,- pp'.- iv-O:5;;.
"' "ii " "i
". r,srcttcu noeztet ltrtce, ed. II, 't.ev.
gi v'
complulat;i, (jxj _ siliiu,
' " v'
Casa qicoalelor, ioi+, p. t.
b2 lbitlem, p.
.
t
1.
53
5a
lbidem, p. t.
lbiclern, p. 2.
55 [biCem,
6B
trbidem,
p. 6.
p. 20.
t7 Ibidem, p.";44.
. Exemplilicdrile clin E.ss{Li sur ra crdation artistiqueerau de
naturd;
v., de asemenea,
58-
pentru un *oaur"Jl cridstionir
aceas;t6
i"r"iii"ti
Iaza prem_ergdtoarer a lucrdrii, Cum crect Lwci'n Blaga?,in
De Ia Emi_
rtesctt.^la Lucian Blaga, cit., pp. 213_?28.
5s^
Estetica poeziei lirice. eii.. cil,.. p. 45.
60 lbidem, p. 48.
61 lbidem, p. 48.
6: Dcspre fa-talilaf ea aces{or
,"polarit{li,'. v. E. Gombrich. Narm.d
.
^
fonnd.,.tfq4 4S Florin Ionescu,'-cnvint iniinte d, Dan'G;ib;;;;;;,
Ilrrcuregti, Ed.. Iieridian...
1gB1 is-l.udiul ce di tiilut
1981: v., mai aios, pp. 167-170.
"-n.fii, l.fi"fii:
oa R. Wellek
A.
\,Varrel
X,eoria
literttturii,
in rom. de Roiiica
,
'l iniq, St. introrl..si
.nole cle S.'Alcxandrescu, lJucuresti, npf ,U.'igb]l
rrupa cc apreclezi-r lipologiile
lui Liviu Rusu aulorii gf,s"sc, in scirir.-h'.
-part*
-'exemplere nu sint rotdeauna fericire" (1t. 122);-rf,r,i-' ia
'ii
faptul cd ln aceastd carte se intcrprnleaz5'iip,,riinrrr"Gii"il o a"l
moniac ca. pc o ,.l.ezi'' si o ,,antitezi", vo.hindrr_se-$i;;";'-.i,ii.rf.
""i
ceea ce aratd o tecturd superfic'iale-a
;\lg^rf
9_"_.tip
:upcrior,
liclanulur'omiin,,clupf, o schemd hegeliand ce hu exista ln'conceptria
"pt.i,i,iJt"
1.i
sa asupl.a tipurilor.
6a
65
6.1
l7
68
6s
Este.tica poeziei
lbidem, p.
272.
lirice, ed. cil.. p.27I.
cit., pp. 1,40- L48.
poe:iei lirice, ed. cit'., p. tBS.
l-.ogica fVumosului, ccl.
E_stetica
fbidem,
p.
X88.
mai insistim asupra unpi schite de proicc{arc analocic;r
^..u
la. genurile
titerare la cur'entcie iiioiofii:c, t;";;iI ;;';*'i;;il[:;
,.Credem ci-r e de nrisos s;i mar accenludnr;; ln;;l;;.;;J;"G';;
este vorba de a identifid g";;"i. lii;;;e "cli anumlte sisteme
filosofice, ceea ce de altfet.ar.ingusta urro"* .on!irrrilru;;;;,1";""i'li;
cadre. mai iargi,. de
cu mutte"poiiritidati J.
nuanIe-, care ]a rindur_atitudini-fundamentaie
lor dau apoi na$ter.e a;terireior'iiJ"t"^i.'piirrili
lucrurile ln mod'l acesta- elastic, ln'ruclirea *A1ri.-n "Jil;;
;*i#t;
l-iterare gi marile curente filosofice irnintiie apare peste
(p.6a).
".i.i-oi"r.ii1i..;
,o lbidem, p.
ir Essoi sut la64.
crlation artistitlua, p. 12.
72 lbidem, p. 13
73 lbidem, p.
lB.
Ta ILidem, pp.
tl-f4.
ln..concep-!ia din .F.ssaj. . . asupra incompatibi_
,_,,,tt,,Ij-9"^lylj.1,
raLr 0rnrrc creat'ia arrisricii si lrumosul naturar.
piinripira d;;r ;
inahiderii leorelice rn rC{a p'*;i;;.;l;u#oJurui si
lucrare, niciodatd s*is{ apoil riesp"e,,arti-r"inaturi;, anun{d chiar o
tditri;*"i}"'rtri
lirice, p. 4, noti).
?,8 Log.ic,
cit.,
p.
frumosului,
B;
semnaldm
In acest sens o
--_
^ed.
scdpare
din ex-cerenta pre_fa!1_a
iui at.'roroc
-Lrt, ta traductrei **aneascd a Est.ticii rui Nicorai-Iiarimann
otun"i orr,i * *o"ri"
tp
cd L. Ilusu preia iCeea_harLmanniana,i;;e;'i;;;;;';';;ii;fii;
aI esteticii {cartea lui Hartrr,ann a af,;iut'cu
r.qaFte ani ;;ir:."";;;;
a ltri Liviu Rusu).
??.
!.ogica frumosului. ed. cil.. p. 5.
?8 -trbiden;,
p. 14, nota t.
7s lbitlem, p.
25 gi p. 30.
8a fbid,ern, p. 98.
81 lbidem, p.42.
.
dc
36
37
'"'
82 P. Comarnescu, Kaloltagathia, Antologie de Dan Grigorescu ql
Florin Torna, St. introd. qi note de Dan Grigorescu gi o m[rturie tle
Valeriu RApeanu, Rucureqti, Eminescu, 1985, pp. 188-189.
83 Esteticianul precizeazd ln not5. (p. 53) cd nu identific5
,,aparenfa" cu ,,iluzia".
8E
Logica fruntosului, ed. cit.,
85 lbitlern, p. 7L
88 lbiilem,
73.
81 lbidem,
7I.
88 lbidem.
78.
8s lbidem,
78.
p.
p.
p.
p.
so .trbidem, p.
e1 lbidem, p.
p.
60.
INTRODUCERE
Sit.
86.
e2
,,Frumosul nu inseamnit evitarea lumii date, adiol a individualiei, ci descoperirea esenlialit5lii in fiecare fragment al ei. Aceasta
este norma fundamentalii care se poate prescrie
atit artistului creator,
ctt ;i conternplatorului. Artistul trebuie sL rerlea acea esenfialit,ate
tn sinui lucrului concret, iar contemplatorul s-o descopere in sinul
operei reirpective." (Ibiclem, p. 90 ).
ss lbidem, p. {23.
sa Ibidem, p. 136.
s5 lbid,em, p. 440, not5.
e0
X[ax Dessoir, Asthetik und, c.llgemeine Kunstwissenschaft, ed. cit.,
v. cap. lY (Die risthetische Grwndgestalten).
s1 Y. Eul cre&tor cd sursd. a cotmunicd,rii poetice gi a sociologiei
Iiterare, ln De la Eminescu la Lutian Blriga, cil., pp. 434-439. es lbicl,em, pp. 438-439.
es V. eseui: Citeoa consideralii asupra
fenomenului artist-criticdu.blic, pp. 440-446; aici p. 4116.
100 V. acum Eminescu pi Schopenhauer, ln vol. De Ia Eminescu
la Lucian Blaga, cit., pp. lt-139.
101 lbidem, p. 44.
aaz Eschil, Sofocle, Euripide, ed. II, Bucuresti, Editura Tineretului, 1967; Soieri despre Titu fuIaiorescu, Bucuregti, Cartea
Romd.-
neascd,1979.
In amintirea lui G. Bogdan-Duicd., ln De la Eminescu Ia I-ucian
ci|, pp. 244-285.
Acesta este un leitmotiv ai recenziilor dedicate primei cdrfi
de esteticf, a iui Liviu Rusu.
70s
Blaga,
104
105
Simion.
Preludm sintagma ce intituleaz{ un volum al criticului Eugen
In lucrarea de falr incercdm sh pdtrundem in adincimile
sufletegti ale artisbului pentru a ne apropia de sursa f;;ili;;
sale creatoare din care izvord$te opera'de artd. pr;;;;i;_
rlu-ne aceastd anoliza. nu avenr inLen!ia sd
;tigi;i;
la . problema crea.tiei ca starel ci incercdm .e".*"o"i"----in
cvrden,Ld u.n puncl d9.v9.de1e principial care priveste intreaga
problematicS. a esteticii. cercetdrile noastre ne-au dus 'ia
c_onvingerea cd o esteticd_ aprofundatd nu este posible aecii
dacd _are ca punct de plecare crealia artisticd. Nu nesem
cd adoplind acesL principiu, ne gisim in conLradi.liJ
intreaga esteticd tradi[ionald
",t
Estetica traditionald qi-impreund cu ea, in bund parte,
din zilele ndastre arL la baza
p"".t de vecrere static.
!iEa.cea
"n
pleacl in cercetdrjle ei de la probiema
conLemplaliei si.
slrins.legata de aceasta, de la problema operei'd;'-;;i;:
considerald ca o enLilate indepenclentd. Ea l" ,ne*in"ri"]
in general, la analiza placerii esLebice qi la element_.i-;;;;]
ponente ale operei, uitind de creator, cle la care u*u"e
opera cu farrnecul ei. N-a trecut prea multd vreme a" .inJ
Th. Lipps a scris urmdtoarele rinduri: ,,...$i intr-un;;;;l;
sens, fiecare operd de artd a cdzut din cer; este un dar al
cerului, (. . . ) este un lucru pentru valoarea .eruiu---".i.
indifere.nt, dacd pri n arLisl sau prinbr-un accident. Au n"lrrl
teles ni l-a ddruiL cerul"r. Acest puncb de vede.e. poal"
pulin.aLenuaL. esLe domjnant gi astdzi. Opera a"
consideratd drept ceva dat: pulin irnportd sufretul
"lti".i"
crearorulul' esenlral pentru aceste doctrine este obiectul artistic
,^t.Th..^l,ipps,
- 101-102.
p.
A.estheti&,
vol.
II,
Voss, Hamburg_Leipzig, 1906,
cu elementele sale componente qi mecanismul sau ncrmele
psihice datoritd cS.rora se produce plScerea esteticd. Pe
primul plan deci std sufletul conternpiatorului si nu ai artistuiui. Futeryr cita, in acest sens, pe E. Utitzz si pe Mar
Dessoirs. f n estetica francezd acelaqi pulct tle r--e"lere iI
reprezintd ln rnod hot[ril,or Victor Basch. In s-',udiul sdu
4, el scoate 1n evi,,I-e maitr,re-probldrne de i'Ifsth6tique"
den!,d irnportanta conl,erlpla,tiei ca punc+, de niecare al
cercetirrilor estetice. {Jnul din argumente}e pe care le invocd
un argurnent iie inetotid: ,,Este e,ttrein de greu sd pItrunzi in sufletul artist..iiui, in sursa profundd qi chiar qi
pentru el nisterioasl din care ligneEte insLinclul cree{,or".
Al doilea argr-rment esbe ci ar'listul insusi, ,,inainte de a
crea, A contelni:lat qi s-a deiect,at"s.
Argrimentele invocate de V. 13asch, curenl,e in est,ei,ica
tradilionaid, r-id,icd observa[,ii seric'ase. intr-acievdr, in ce
pri.rest,e meiorJa, argumentutr nu ni se pane decisiv. Adoictind
ca punct cle 1:lecare conternptralia se.u creatia, iie poate ajunge
la conctruzii diametral opuse. Cii, clespre velabitritatea priucipiiior, nu greutatoa sa.l uqurin{e. rnetodei poate fi deci-qivd.
Accasta ar insemna sd nu sondezi niciodati un teven stinoris
pe mo'rivul dificuttililor pe care tre prezintd. S-ar putea,
totugi. ca 'r,ocmrri acest teren sii ascundd zlct-:rinintul c5.ulat.
Nu put,ein sd acccptf,rn nici ,al tlcilea argurnent ai lui
V. i.lasch. Acesl,a esl,e tiiric penr"ru,al,iLudinea esLebicii tradilionale, de a se baza pe consitlerenl,e caro ele lnseie ar
trebui mai inLii dovedite. Este atit de sigur ci artistul
,,inainte de a crea a contempiat gi s-a clelectat" ? Pentru a
avea clovada, ar trebui sd incepi prin a analiza creatia altislicd.
Dar cum s5. intreprinzi o asemenea analizd cind eqti decis
sd n-o faci? Noi.irrtu- de altd p[nere. Credem, clup5. cum
vom vedea in decursul acestei luciirri, cd arlisbul uu irrcepe
prin conlemplaLie: el de Ia ihcgput, esIc creaLor. sru mai
bine zis, de la i,ncepul, (],re o atitudine crealoare,' acesta este
felul sdu de a-gi afirma exisbenla. Ceea ce numim la el ccntemptra,tie, in reaiitate este o contempla,tie creatoare, dacd
se pot imbina ilceste doud cuvinie,, qi nu o contempla,tie
este
t E. Utitz, Grund,Iegung der allgemeinen Kunstwissenschaft, vol. II,
Stuttgart, J. Enke, 1920, p. {6 9i urm.
I
Max Dessoir, Aesth.etilt
und,
allgemeine Kunsiwissenschaft, Stttt-
tgart, trnke,1923.
a Ap{rut ln Ree'ue de Philosophie, Juillet 1921, reapdrut in l?ssois
d,'Estkitique, d.e Philosophie et de Litterature, Paris, Alcan, 1934, deci
reinnoind recent un punct de vedere exprirnai mai de rnull.
5l?ssals etc.,
40
p. 38-39.
al cuvintului. trar. cii.n acest caracter spe_
cific al.artistului, rezultd pentru opera de artd concluzii
care privesc tocmai _esen!,a acestcia- si care scapd privirii
l'n..sensul obiqnuit
noastr,e dacd plecdm de
la punctul de vedere al conienrblatiei.
Din cauza aceasta estetica tradi!,ionali s-a orientai pb o
cale greqitd, in mod regretabil, tocmai in privinlra problemelor
de baz[ ale esteticiio.
Flecind de la. punctul de veclere sLatic aj contemplatiei
s_-a pXstrat din vechea eslctici. concep{ia ,.ti sensul 'opeiei
de artd esNe si incarr:reze Frerrnosul. Atunci, inspirin,iu-se
din principiile_. ,sl,iinlelor naturii qi rrai ales ale'qtiinlelor
merranico
adicd descornpune.r'ea fencmenului in elLrnentele
conrporiente
sd se stabitreascd legile Frurnosului.
- s-a cduti",t
AgLfel s-&u reilrrci'cat
{act.r,r,i cornponur!,i ca"ariconia, sime_
triir, ritntuX, {orma. ,si rga r,lai departe. Dar ce se putea
sperl ile Ia expiica!,ia unui feii,linen-coen+riairnente unitar ca
opetra de arL& reier.tnd asifel cle compcnente ? Nu trebuie
si uitdm cd acel.-lqi ritm, nceeasi armitnie, aceearyi simetrie
etc. _se gS.sesc gi in afar{ de arld, pe de o pirrte in natur5,
pe cle altd pilrle ln atitea opere care n-a., nirnic de ir face
cu arta. S-a uitat cd to{,i aceqti factori, ctnd e vorba sd se
anlice la o. opel.5 concreti, nu ne erplicd nirric, nici clin
esenta ei, nici din fat,mrcul ei, clacd se-pierd din vedere irrr_
puisurile ascunse care 1e aninrl si car,e lb dau un sens, adicd
tlacd se pierde din r"eclere impuisul creator.
Cu un cuvint. estetica tradilional"i, tinind seamii pe tie
o- parLe de obieci,, a intrcdus in cimpui ei cle cercetire si
aite obiecte, frumoase fdrd indoiali, da.r fdrd si fie artistice:
,:ig alld pa1-t9, plecind de la cotbemplatie, se ocui;a de
i:e
fulcl,iunile psihioe genera.le, comune ta t6aiX lumea. con_
templatorilor. Astfel Fruinosul artistic era tledus din asemdnarea sa aparent{ cu Frumosul near,tistic, iar dinamismul
creat,cir,, in mdsura in care era tratat, din ceea ce are comun
cu un suflet oareca*e. Aceastd atitudine este oare justificatd I
Nu cumva existd deosebiri fundamentale, pe ie o parte
intre Frumosul artistic si Frumosul na.tural,'iar pe de altd
6
E
ti.que et
adevdrat
la
c{ Victor Basch lntr-un studiu intitulat L,EsthCl'Arr, alliiryt in t'Esprir Nauveau, iS o.T.lgiO,
Scicnce de
reaparuL
;ipsnniiale
in volrrmul L'ssais d'Esth.tique (te ., onrrmer.ind prohlcmcle
ale esleticii ;i ale;liin!ei \rtoi'irrdicd, ca probiomi d;;il;i;;
..ir j'naintc dc [9aLe. artislul;i arla in geireral., (l'ssois etc.. p] fOi.
\u pulenr conciria a('pasri afirmatie cu"cere preceden[c
a".it ii"irli
seamu ci v. Basch pri'esre p'ohicrria creariei arrisricc ns" .iiin o
.pntesc sl alll aulor'i, atiicj men!inind punCLul de vedcre 's[atic.
4l
parte
sufletul creator qi cel al contemplatorului de
-intre
iina t 9i
mai ales, esen!,a opur"i de artd nu rezultd oare tocmai
din aceste deosebiri ?
Anticipind cele ce urmeazd, rdspundem afirmaliv la aceste
intrebdri.. In ce^privegte raportul dintre frumusetea naturald
qi cea artisticd Ckarles Lalo observd foarte just: ..Frumusetea
artei gi cea a naturii ne apar in definitiv drept radical eterogene, oricare ar fi inter:feren,tele lor normale-sau acciclentale
(. . . ) Estetica veritabild, purd de toate compromisurile cu
,stiin.ta qi cu morala, n-are drept obiect dirett decib arba:
iar natura,. numai in raporturitre sale cu arta ; adevdrateie
fapte.est_etice nu sint frumusetile naturale, ci frumusetile
ariistice"?. Deosebirea fundameniald intre aceste douri domenii
constd in aceea cd obiecbele natur,ii sint dafe. in timo ce
obiectele de artd sinl create. ln ce prive;te sufleiur artistirlui,
caracteristica sa) spre deosebire de contemplatorul de rind,
este cd atitudinea lui e creatoare. Aceasth atitucline o ia
in urma unor stdri ale fiinlei saie care necesitd o descdrcare,
descdrcare pe care nu qi-o gdseqte decit prin mod,elarea unet
onumitc matuii. ArListul va Lrdi prin hceasLd materie si"
de orice naburd ar fi ea, se va simii irerlucbibil legat de eb.
p.1en!a artei nu poate fi explicatd decit tocmai pd" aceastd.
diferenld gi nu prin aspeciele cornune *.
. Ddm _un singur exemplu din greqelile tipice rezultate
prin. studiul unilateral al ContemplaJiei,
identificarea
qrtgi c_u jocul. Punctul de plecare a iost "nrrmu
defini,tia frumosului
datd de Kant, anume: pldcerea dezinteresatd datorati unei
activitd,ti psihice executatd de dragul ei. Gdsindu-se aceeasi
trdsdturd caracteristicd qi in ioc, confuzia acestuia cu arta
a urmat ln mod firesc. Aceastd teorie se poate justifica atita
timp cit !i"9q seamd de contemplatie- ca aiare. deqi ea
nu rezistd, nici din acest punct de vedere, criticii. Indatd
insd ce considerdm mai de aproape viaba interioard a crea_
torului, totul ia un alt aspect. E suficient sd parcurgem
citeva pagini din insemndrile unora dintre marii- artisLl ca
sd ne convingem cd activitatea lor artisticd nu era dadoratd
unei pldceri dezinteresate. ln loc de plicere, artistul gdsegte
adesea in actu] creatiei sale. o infinitd suferin.td. plXcerea,
cel mult o sper5. cum speri ca printr-o opuragi" dureroasj
Lalo, IntoducLion d. I'Esrhirrqrre, \ouvclle Edil.ion, paris,
Armand
^ _ 1_9hgtgl
Uolrn, 1925, pp. I4J, lS7.
*_Observalie pentru edilia a doua.
In ce priveste probJema Frumosului.exprimatd aici, lntre timp, lntr-un anumit ti.i, ne_am schimbit
qr completat conceptia. A se vedea postfala lucrdrii de fa!I.
s5-!i_recapeti sdndtatea. Creind el nu se joacd, ci recur,se,
ctr sir zicem aga, la o operalie spirituald, fiinclcd'avea ,ru,r6iu
de .,sdndtate spiritual5-.
l'ala de lelul cum se l)unr-t si cum se pune incd problema
esteticii, considerdm cd tretruie-sd subliniem urmdt6rul prin_
cipiu: obiectul artistic este creat, artistul are atibudini ;;;;_
';oare specifice, deci dacd, vrem sd ne atrropiem de esenta
ertei, trebuie sd ludn ca punct de piecare p,bbln-n croatiei.
Trehuie sd finem seama id n' exiitii artd'fdrd creatorui ei
qi cS. dacd ea are r'reo valoare p"rri." noi, este fiinclcd
in sufletr.rl artistului s-a petrecut ceva ce a' irnprimat
_
degi termenul este impropriu -- aceastii valoare bperei de
ertd. cu *n cu.r'int, trebuie sd-l integrrim pe ar'iist in diepturiie
sale.
trdeea
nu este tocmai lgu;i. Deja Kon,rail Fieiller, intr_un
stucliu apdrut in anul 1897 scrie:",,Tnti cei care intreprincl
explicalia sensului qi semnificaliei actir:ibdlii ar,tistice ,; t;zeazii pe efectul ex.9r.9it3t.. de o]lera de ar'r,d asupra vie,tii
spirituale sau a sensibiliLdl,ii
9T"igi, Acest punct a'. pfocaie,
!n mod evidenb este gresit,.a.
\-rjo Hirn spusese d" n*.j
rnenea: ,,... sB pare ci sLudiul crealiei ar,tistice este punctul
d.e plecare cel mai convenabil pentiu o tral,are co_rlprehen_
sivii a rrlei"e. Iar Jch,anres vol'ke Lt repeld qi in ultimi editie
a mareiui sdu sistern cie esteticd:
estetice uoo.,1r
in zilele noastre o preferin,td de o,,cercethr,ile
manierd excesivd actului
de tJeleclare cstelicu''r0t 7'lLrodor Lessing o spune cal,egoric:
.,Pi'i,nil ,condi,[ic a unei esLetici n,,i nsie de'a se pr"3.u ju
rnai mult,
de personalitalile arLiqLiior (. . . ) Fiecale op"rd
de rrr'ti este o acrirrne umand si erpresia unei
creatoore"1r. llrrrL .l'lt u.tttuttn susqine 1i ei: .,Ceea'oin[e
ce de fanb
q dr.L na.qlere artci gi frumosului lrebuie sd fie ;i pun"tli
de plecare gi directiva pentru studiul acestui domeii.,.
I".
acesta este creatia artisticd qi multitudinea motivelor elementare care dau nas.Lere activitdtii artistice a omuluilz.
Aceeaqi idee o. gqsim la Ch. Lalo; ,,.Lbsen!a artei in naturd
este cea care incib[ artistul sa-i suprapund una. Spre clec_
sebire de omul de acliune sau cle sa.rintiaceasta este'maniera
Iui de a se regdsi in ea, ae a partlcip!-1,,
$i ;;i;i;^;
""-
^ I{onrad lriedler, t'ber,de,n
r!ar ltiinstlerischen Tr)rigkeit
tSeh1il[tqy.il.ber Ku.nst, vot. I. (},rspr.uttg
]t iinchei, l9tJ. p. 187).
The origins of arr, London. ],larinill.an, 1900. p. tg.
'g^Yrjo.Hirn.
r0
J. Volkelt. ed. I l, vol.'l I I. p. l0S.
ll," L.
Ih.-Lcssing. Madonna ,gittini- Leipzig,
.vleumann, ,System
der Ac5tftp1il1,
Seemann. J908" p. 76.
Leipzig, jg14, p.
7.'
42
43
j,
I
'.1.
aprigd trucurie,sd-qi uneascd viata Ei conqtiin,ta cu viata
gi conqtiin,ta universald. Dar viata.gi con;tiinla sa sint fasonate de tehnica sa, .5i numai cu acest titlu acceptd sd i,,,
proiecteze in afard de sine"13.
Aceste.gpinii insd, la majoribatea autorilor citali, sint,
numai deziderate vag-i. In orice caz, ei sau nu se ocupi rJe
problema crealiei artistice, sau dac;5 o fac, o consid&d ca
un capitol de acldugat la celelalte, fdrd ca sd deducd din ea
principiile esentiale ale artei. Este, de altfel, sernnificativ
faptui cd J. Volkelt tral,eazH creatia artisticd, dar o face
numai in volumul al treilea, adicd'la sfirgit- iu" ai" i.,t"i
cum o trateaz{ rezultS. cd itr intereseazl numai procesul ca
atare, ca mecanism) gi nu principiile est,etice ce ar rezulta.
Acela;i lucru pentru l4eumann.
In general, esteticienii care se ocupi de crea,Lia artisticH,
nu se ocup5. de acest proces der:it luat in sine. E foarte natural ca Henri Delauoir sau ilIiil,ler-Freienfels, ale cdror
opere sint deosebit de marcante in aceastd materie sd trateze procesul creator ln limitele ce qi-au propus. Dar aceeasi
restric,tie o gdsim la Max Dessoir gi la -E. -Utitz. Este tot
repercursiunea vechiului punct de plecare: de la analiza
frurnosului in sine se ajunge la analiza crealiei in sine. Crea.
lia artisticd este consideratd ca o problemd independentduldtnri de altele qi nu ca o probiemd din care deanri celektlte.
-Fe noi crea!,ia artisticd nu ne intereseazd ca problemd
psihologicd, ci ca o problemd estetic5. Nu intentiondrn sd
cunoaqtem numai mecanisrnul procesului creator in sine, ci
sd vedem in ce mdsurd ne clarificd analiza crealiei cu privire
la sensul profund al operei de artd. Nu vrem sd ne mdrginirn
La analiza sulletului artistului, ci prin analizn suftetulu,i sd,u
sd ajungem I.a i,nlelegerea sufletului operr:i. Prin urmare, nu
artistul.ca atare, ci tot opera de ar[d esf,e scopul ultirn al
cercetdrii noastre.
ln aceast{ direc,tie drumul ni se pare pregdtil,, nu atlt
de cdtre esteticienii propriu-ziqi, cit de aceia care se ocupd
direct cu analiza operei de art5, de istoricii gi criticii de arfd.
lntr-adevdr ori de clte ori intreprinde o analizd profundd,
criticul qi istoricul de artd se referl direct sau indireci la
artistul creator. Ei se considerd ciriar, uneori involunbar,
interprelii inten,tiilor artistului creator. Problema frumosului
nu-i intereseazd, ei se referd la sent,irnentele artistului, la
. * th.-Lqlo, Introd,ucrion d. I'Esthitlq'ae, Nonvelle 6dition, Paris"
Arrnand Colin, 1925, p.744.
44
serisibilitatea sa, la ltwnea sa spirituald., la tehnica sa, cu
rrn cuvint la continutul vietii siifleteqti a artistului creator si la puterea sa de a-l concretiza in opera sa. llineinteles
sinl,em departe de a afirma cd istoricul qi criticul de artd
se bazeazri in principiu, exclusiv, pe aceste date. f)ar nu se
poate .neg_a. c5, cel pu,tin indirect, acesta il preocup[ necontenil,. Din acest punct de vedere istoria ;i critica ar,tisticd
au o exnerientd destul de vast[, pe care esteLica tracli,tionald
a negiijat-o pe nedrept.
Sintem convinEi, prin urma.re, cd punctul de plecare al
unei estetici aprofundate nu tr,ebuie sd fie obiectul estetic
in sine si contemplarea lui, ci procesul uea,iorj in fu,nclie
tl,e
.opera ocatd. Cu alte cuvinte tot opera d,e s,rtd. rd,nttne'pe
primul pian. Desigtrr, aceasta nu inseamnd sd descoperim
pentru fiecare operd de arid in parte implicaliile procesului
care i-a ciat na.qtere. Noi studiem procesul creat,or in principiu, in trdsdturile sale fundamentale, penbr,u a des"cifra
normele inerente rlesfdqurdrii lui, norme in virtutea cdrora
se va putea mai bine in,telege esenla artei qi care ar putea
oferi puncte de reper, fructuoase pentru analiza oper-ei. gi
fiinclcd procesul creator e marcat cle un dinarnism pr,ofund,
care se revarsd in opera de ar.td, este evidenl; cd principiul
:static. tr.ebuie inlocuit cu un principiu dinamic.
Acesba. este scopul i'.rudrii de fa!d. Sperdm ,ntriiffIiifft
noaslre sd fie titih;i pentru probl.cma cottievtplaliel, degi problerna aceasta depdgeEte cadrele ce ne-am propus in a'ceistd
lucrare. Semnaldm totu;i c5, ciupd cum punCtul de vedere
static .al contempla!,iei a fost extins qi la crealia artisticd,
este timpul sd extindem punctul de vedere dirramic al
crealiei ,si asupra contempiatiei . nn felui a.cesba s-ar putea
ajqng.e, poate, la rezultate mai potri.i-ite decit categoriile
stabilite pind acum. Exist,d deja indicii in direclia aceasta.
Cftdm in aceastd privin!,d exemplul lucrdr,ilor lui Henri Focillon, istoric qi critic de art5, strdbdtute de un remarcabil
spirit dinamic: ,,Operele, spune ei, ni se prezintd ca rezultate
imobrle qi definitive. Dar existen,ta lor veritabild se inscrie
intre cea dintii pr.oiectare qi definitivarea ei. Urmele acestei
naqteri, a acestei tinere!,i in floare, qi a acestei maturitdti,
trebuie sd ie cdutdm cn rdbdare, sd le analizdm, sd le agezdm
in planul lor, sd [e aserrnhldrn. Trebuie sd ie deveiopdm de
fieca.re datd, dupd
'.urn interpre,lar'ea reveleazd o sonatI
{. ".). Privilegiul tuturor acesLor reludri este de a restitui
45
a,r'LI vietii'1a. Acesla cste singurul mijloc. credern,
:f".ta {n,
do
inlol^gc te.siunea sufieteirscd a- cr.pa'.orului si nrin
aceast,a adevdratul continut al operei a" urie.
Dqnd ce
. verlcr.e,
-arr-l stabilit, astfel principiul punctului nosbru
tlc
arlriug,-trn si un punr-t'de vedere'de metodd. Desi
in ren lrba Lc nrr erisbd c*td" ct c*te cesa ce este perfecl
adeo;irat -- lrom urrnitri cerceLa.ca crealiei
artistice il;;:
samblul ei si.
in fiecare ar,td in pui l,u, ,1""*...u, ii".X
'u
existd vreo decsebire
intre c'riverse arte, aceasba oriveste
mri rrulL upar.en.ta si nu t'onJul propriu-zis sf probi";;i"
rn ;rnvtn,t,a aceasta sini,em. in pelfect acord cu Victor Basch
cind spune: ,,Nici chiar oamenli cei rnai cultivali Jintr"
nu concep ar,La ca un tot ale cdrui pir!,i _ arte plaslice,
"ol
arle ale.sunet'lui, arte ale rniqcdrii, arte'ale cuviritului _
nu sinl decib manifestdri, avind, fdri ind.iald, fiecare
tere clistincte, da.r aparlininctr cu toate acestea unui aceruiasi
"uru"_
grup..unui lc.lrriasi sisle,,n. unci acelensi Irrncl,ii u .ui.i_
trrlur" 'o. .l n fldovar. i"n ce pri.veqte fondul insusi ai p.n"o*lri
.reator'. n-anr gisib ti isLincIii esentia]e intre dircriLele arrc.
ln.cil, acosLe disL.i nr'Lii aparLin mai curincr domeniului criticii.
Lrt rl.espre estebcran, intrucit vrea sd ajungd la stabilirea
principiilor fundamentale ale esteticii, ireb?ie- sd- il;p;
prin a descoperi fondul lor cromun. IatI pentru ce in studiui
procesului creator arn linut seamd de ceea ce unesbe diferitere
arte gi nu de ceea ce le deosebeste.
.^tn I{qri Focillon, Technique et senliment, paris, Laurens, {,11g,
-_
Pr6face I\-.
Lc romonIisrnr tnrrsirql, 16ssar's tl.dsthetirtue_ dp
,.,tt \,.. lieqrh.
pnttosophtp
et dc ltuerflturc. I,ar.is, _\lcan. lg3a.
p. gJJ.
Parteo intii
SURSE ORIGINARE
ALE CREAT|Et ART|ST|CE
Eviclento noi nu put,em lua de pe acurn o atitudine defirritir,'d pentru una sau alta din aceste teorii. f{u putem trece,
tobusi, cu veclerea faptul cii, in iumina cercebdrilor actuale,
si linem searla in analiza creatiei artistice de anumi!i
in esen,La lor, nu sint, de naturl arbisticd. Existd
l'irctoli anesietici qi pscucl,oesicficr,. ca sd intrebuintdm termenii
;r,,tr.iviti ai lui Chlrles 1,a1o, factori cu un rol important in
rleLelminar:ea creriliei artistice, in deosebi clncl este vorba
ri,r irnpulsul primiiiv al acesLeia. Accentudm insd in mocl
rtr tobui deoseJ:it cd dacd ader[m la un punct de plecare
irnestetic sa,-r pseudoestetic, nu avem cleloc inten{,ia sd facem
sri depindd arta de scopuri care ii slnt sbriine, onm s-a fdcut
irfit de des. Nu credern cd aceqti factori ne-ar putea erplica
irrtir. cel mult ne-ar putea da un plLnct de sprijin conuet
in cercetirile noastre. \'om veclea cd funcliunile simple la
rare am vrea sd reclucern procesui creator, tlu ne explicd
irrta. dar examinarea lor ne poate oferi o orientare utild.
Care ar pritea fi punctul de plecare concret ai cercetdrilor
noastre? Credem ci n-ar puLea fi altul decil problema exl,r'obuie
INTR.CDUCERE
d
&.
1
,'
jrartea intli a acestei lucrdri expunem o selie de
fap.te. Nu u'rndrim, deocamdatd, sd form'ldrn conclL,riiie
uitirne, ci vorn incerca numai si stabilim ;; p;;;; ;;
plecale, cit de solid posibil, pentrtr nn"firu
Interpretarea qi concluziile eien,tiale se vor "rl."tjUt*tl#i.
aegija i" ;;;,;i
capitolelor urmEtoare.
Diferitele teorii esLetice, ca.e ne-ar putea furniza o interpretare, a nat,urii creatiei artistice, se pbt grupa in
trei cate_
gorii. Cele. din prima categorie, qi cea
ui
;-;i;;
-lui'o".t
o explicatie _mis-tic6. _Ele -e_rplica inspira.tia
_ p;"i;; ;;
preocuparea dorninant,i
prinlr-o iiuminarb misticd
uo
- viziuni
.eveia artistului anumit,e
supranaturale. Cele"*.*
din
a
doua
_categorie sint nrai realiste. trentru acestea artistul se
deosehegl,e cle <--.mul de rind nurnai in ce pri-,restu i"f,.r*it"t"o
-.
funcliunilor sale psihic.:. creaiiir sa
fi
o
aur"er."ru
".
ac91to1 func!.iuni. I'eoriiie din a treia cabegorie introd'c-ca
notd distinctivd mest'esugul: fc.,r!a creatoarJ a artisturui s-ar
reduce la o anumittl capacitat*'t"hii.ii.
--Fentru t,oate acesre t,eorii se pune o intrebare importanti.
care Ia rinclul ei cli naEtere ra i,eorii funclar-nenta.l li;;;;ili;;
aslqlra arbei. Aceasti intrebare este: cdriri scon ser.vrrs: ra
arta? Unele teorii suslincd arra are un scop in ri"Li t"..pii'a
ctr I(ar r t si sc hi llcr,si pinn la tecrii re arr ei penLru art,i.
concen Lirr
aceasla nurndri o se'ic lungd. rre ad.'pii. Artere r.dspuni 'ci.
artti este in functie de-sropuri ce de4bqesc limit,elJ ei pu,"priu,zise. Pentr,; J . fit. C, ii,,,-"iu'!_"n-p1.,, ea este in
serr"iciui vielii integrale. y. Hirn atrib.ie c-,u mai murtir
preciziune artei un scop social ,si }:iologic, avincl ca punct
de plecare lupl,a penlru existenlri.
1to
l'rrctori care,
presiei vie',tii psihice. Orice concep,iie asupra artei am adogtta,
rrtr putem contesta cd opera de art,d erprimd. un anumit fond
psihic. Vorn incepe deci cu analiza formelor simple cle exp.resie. linind seama in mod deosehrit cle impulsuiile primi-
tive ale ei. \Ia trol:ui si ne reamintim de t'entativele de a
in func!,ie de doud tenriin!,e vitale fundamentale:
conser.yarea ryi reproducereit speciei. Analizind expresia la
anirnalele cele mai infer:ioare, abordlnd apoi domeniul arlei
primitive, rrom avea prilejui sI vedern cum se poate explica
art,a in functie de expresia instinctelor prirniiive gi in ce
explica arta
m{surd tr,ebuie sd depd,sirn acest punct de vedere addugindu-i
alte consideralii. Sperdm ca. din e--iamenul critic al nroblernei,
sti se degajeze treptat puncLui nostru propriu de-r.edere in
i,
cer
s1
t prili rr I ri
.
AcesLe consLatdri, repeIat r-erificate, dovedesc in primul
lind cd organismele se miqcd ;i fard si fie influenlite de
l'ilctori externi. Fr. Engeis spune: ,,Singur organismril reaclioneazl in mnd independent (...) asffel indit, organismul
rrre for.ta sd reaclioneze prin sine-insugi,,.1? AcestJ miqcdri
iru cleci o cauzalitate interni, care nu este altceva decit
;rctivitatea in continud oscila,Lie a proceselor: fiziologice. Tm-
Copitolul I
PROBLEMA EXPRES!EI
Analizind. cit, de
:lj..il.t.posibil, formele eele mai simple
de exprimare ale uiel,ii
psin;I.-,-,;;'p'r;"nem sd rdspundem
ra trei.chesriuni:
,;
!!:: exprirnd "l"ii-prifii.;,
Er pentru ce exprim{
La prima jntrebare putem ldspunde de pe acum.
\.iata
psihica.se_exprimd prin' rnodalirdfif"'"*trem
de
variate
ale
mi;cdrii. Fie cd este r-orba ae simpt" contractii
.rr.rf"r"
pe care le sdsim si la animalele infer.roarp,
sau de r.ibr,atiile
dirijate _ale" corzitor vocate d" l;- b;;;-il_riqiU,
';;;J#;
sint totdeauna forrne..aie mi;carii.-MiEcarea este
caracte_
ristica esentiatl a vielii
$i r;t ;i;;.uu'io". posibild e-xpresia
vietii
;;"iili;i;
psihice.
Pu:t.r, a rdspunde la intrebarea : ce exprimd aceste
__ ^
miqcdri,
v_om
incerca o analizd mai strinsd a unor date hiolooi,rp.
Vom.['ace apet_mai ales ja o,*,1. ;;;.p";;;i";.
#;j;;"Jff;
americarr ll. Jennings. prrmul c0re a sfudiat
"' r'v\r (Prufundat trtituCinea orlanismelo. i"r..in"r".il"" t;";;;;;;_
Vom incerca sd interpletSm unele ilin
concluziile sale din punctul de .redere care experienlele ;i
rntereseazd
aici. Iata un caz:, o'hirlrd ,rii, p*i' jnLr_unne
vas
de sticlderecuti frird nici orrciLalie eril.ne m\ce,.i ;t"i;.;;;i;l
ril mice, ordonate. Dar acesLe
rdnrin aceleasi.
De unde hidra in stare sArutA e*ecuLd
^ig"a.i",',,,
;il;i
fldmindd iqi accelereazd migcdrif". n*p..i*!; i;;;:i;;:l
*";;; ;;;;
organisme inferioare, ca tle exem plu iorriceta,
au confirmat
aceste observatii.
16 H. Jennin{s.
Dcs Verhalten iler nied,eten
1910; lradus din engJezA a"'.i fi""g;id.' ' Organismen, Leipzig,
50
l)oTtart este lnsd cd cea mai micd r.arialie a proceselor de
lsirnilare qi dezasimilare determind o varia,tie a migc5rilor.
I)acd sursa vitatrd din care organismul iqi procurd'energia
cste consumatd, rniqcdrilc se intensificd. Hidra simte lipsa
ilranei.;i. se agitd cu scopul de a procura alimente noi,'de
n linplini aceastd lipsd. Este deci -neindoios cd accelerarea
migcdrilor Edrei nu e intimpldtoare, depinzind cle o stare
interioard. Ea erprimd deci o necesitate-resimlitd de organism. Si nu e nevoie de multd argumentare ca sd clovedlrn
cd acea. necesitate este legat,d de o senza{ie de nepldcere.
Dacd ar fi pldcutd, organismul n-ar tinde's-o elimine. Nici
indiferentd nu este, fiindcd agrayarea ei n-ar aduce intensificarea migcdlilor. Jennings- a observat cd odatd sdtuld
iqi lncetineazd migcdrile . De-aici rezrLtd cd. motorur miscdrilor
accelerate a fost.a slare d,e suferingd,, iar aceste mi;idri nu
si,nt deci,t erpresia
et,.
Experienlele repetate au ardtab cd agitai;ia hidrei avea
ca scop.cdutarea unei noi surse de hrand. Aceastd agitalie
nu exprimd deci pur qi simplu o stare nepldcutd, ci ndiuinla
spre un scop: organisnzttl tinde la eliminarea stdrii dureroase
prin aeumulare de hrand, deoarece aceastd stare in cazul
- cuvinte,
de. fa!5 foamea
existen.ta. Cu alte
- iideamenin.td
migcdrile execubate
o fiinld vie exprimi o d,orin{d.
Miqcdrile accelerate ale hitirei traduc o sbare nepldcutd
proilusti de necesitd.tile interioare. Ajungem la consiatarea
cd dorinla care., dupir cum vom vedea in altd parte, joacd
un rol aqa de irnportant in determinarea creatiei artistice,
este de asemenea un factor deterninant, in unele expresii
ale organismelor inferioare.
Ce concluzii ni se impun din cele citeva fapte r"latate ?
Pentru moment sd relinem cd intensificarea migcdrilor are la
bazd o dorinld. Aceasta, la rindul ei, este consecinta unui
dezechiLib.rtt o1gani.c, clezechilibru produs in starea en6rgetici
a orEanisrnuhii qi datorit epuizririi rezervelor de eiergie
_.
17
-
.
Fr. Engeis, Dialectica naturii, primul pasaj
B iologie.
al
capitolulu i
5l
odatd
dezecriilibrul erer';etic resrabitrit, animalur isi
'itald.
inceLineste
miscarile
ceer "e"cio'e,reir; ;; f;.t;;"i',l.t"i
nunanb ar ar:cereririi -rniscirir,ri.
a fost ruaDcr.p. acesrui .,chi-
{
$
:!,1
libru.
se impune.insd o noud i'rrebare: pelt*r ce liidra sau
vorticela conbinud
_ ce_i drept rnai lr"t'_-rl
se
-agite
in situalia normald.sda eciriilbrurui
ene*g#. i-'iierpr"-"r L
spune: "\'iete ulganicd'... r'stc osigu.ala de
:ll.lil:]j?,ti{]"
,;octtI rncichnri ai r.ellcxelor or?,Lrrit,e I.a stirnrt!; inf,ci.ni. lrrin
acestea se reliefeaz& dinamismul continuu
vitalo de asrmiiare gi, tle-zasirn.ilare a ;ii;;;rt"l";;';ir';;:;_
"r ilr.ii"rl*
r8.
leIie a. singelui, elc..i in alIi termeni, in cursui u.i ,,,r;iirli
enengiiior vilale, orqanismul csle supus urlai ini.initati
silmulr lnLerrofl, -la r.are r,eaciir,rrcaz{ iir mutl in,lelinit. au
uon_
secinla acestor contin,i acliuni gi r,eacliuni
;l;;r*;;
internd, carc se manifestd t,r ert"rior p;i;i "*i;
-il;;.;i"".il;;_
late.de Jen.ninEs. Datoritu ac(slor niscdri org*r'il*
ii i^'r":"iA
lensiunea inienui.. Acersia insca rnnii cu
irr slure_ ;',;;
ii
r e.\ puse. ii.,,ii,,,r".1," ;,,;;,
il,T:ti
i:iXl.ld, o.:ll ismete. sindespr'e
ra un dczechlhbru.,stimuleniii
care vui.ilesLe Baucrin
nu fac decli, sd tuibure echiiibrul p" *nu org".ni'._.r1,-pri'
reacliile sale, tinde sd-l restabii.uroi. Toate procesere
intii*
constau intr-o continud..rupere a echilibrurili
tendin!,a de a-i restabili. icecLsta este baza ir;i-i"i-"i.rri
"re.."i.-ii ili
vital.
Futem, deci, si facem, cle Pe acum., urmlt,oarele constatiri:
necesitatea de a se sustrage .rrr.i ier,.io"i i"i;ri;;;;';;;
caract,erisj;icri chiar pentru brganisrneie ceie mai
inil;io;;;.
Cinrl aceastd tensiune
un g.*d nn.rr.l"l, niiqcdrile ;;;i;;;;
{e
decurs qi eie no.rna.l. Dacd, ilimpoLniva, ecllilihrul
este tulhurat mai profund,,noitilitut.* .,riir"uluf"i'^;;il;;_
"n*ooot;"
Intr-rir caz ca gi in cerdialt, arimaiui i."i""iiiiir:;"i;;,i
d e siar ea, a inteiioani. Aceas id ;;ii;;i;"";r''tr",r"."'ir,Ji'i
ter'ior prin miqcdl,i expresive: cu cit trlb,r.nr.n e mai nrrnp
cu atit se intensificd-agita,ti*, adicd rniqcd.il" p.i;;-;;;;';
rnanifestd. expresiv.
.Grirtut' de trpt esi,c,itat, arfitrrtte etici ii
gr ad, ul d, ze chilibr ul u;r.
Din aceste consideralii putem trage cloui concluzii de
o mare impor.tan,td ,r anume:
.s
e
1' Miqcdrile exterioare, chiar ;i ale orgalismelor infeiioar,esi_nt mecanice. r.i au un
Ej* uip.iri,, n J;,;^i;;;l
11
noara.
".ns.
18
Baudin, Psyckologie, ed.
e-tpresive atu o intenpionaliiate, nu traduc
-1:,MrE.yile
nurnal
o sta re. cr rrrrndresc un scop _ in acest caz mcnli_
rr.rea echilil:rului vital
mai 'ri""-li.
- sau
Srrbliniem in mod deosebit
""rl;ilir;;"i;.
aceste doud afirmalii,
aeoarlce
altd
formd,
Ie
vom
g.
regdsi
in
procesul
a,J d".*1i*
ll'h.
list,icH.
"._
organisnlele.nu
se
opresc
la
exteriorizdrile
simple
, ?9.".
rl.
{eiul ceior menfionate. cie cit se compricd activitaiea
i't,erioar5, cu atit mai complexd devine eipresivitate* oi.
llirlra reacjiqneazri simplu, brganizarea sa d simpld qi ns_
r .ilc ei infirne. Pe nidsurd ce se rnultiplicd gi
sd delvolt,i
rrnc'.siLiL,iie, mijloaccle de. expresie cigtig; in i.arietale si in
IrnnLe. Liomplexitatea gi intensificarea itevoilor arr, in pri_
vinia aceasta, o importan!,d extremd, ceea ce a fost dovedit
ili:r].elipenen!,a semnalatd mai sus: cu cit hidra era supusd
:,tilrr cie foarne timp mai indelungat, cu atit igi accelera
r
niscdrile.
Urcind pe scara regnului animal, vom gdsi mi.iloace
moclalitdlile de-manifestare ale diferitelor specii. principial,
fapt: aobivitatej organicd r"' u"l
prirna prin nijloace.diferite, p-e care, cu un teiinen general,
l? numrm gesiurl. Ac_est-e mijloace se reduc la inc-eput la
srmple reflexe.corporale, la care, lucru important, se adaugd
la. un grad ridicat,- sunetele, care sint suria limbajul,ei. Cd"ci
..lir'bajul cste o sisLematizare infiniL de comnlexd de exciba!,ii qi de migcdri, o melodie cineticd,,.7s M6torul tuturor
acestor rnanifestdri expresive esbe totdeauna o stare inte_
rioard qi dintre toate stdrile, cele care determind mai intii
c expresie sint, se.pare? senza.tiile de suferinld. Acestea se
manifesti mai intii la toat_e speciile animale j astfel copilul
igi face inta.area in lume plingind, aclicd exprimind o Jtare
cie. srferin,Ld..
unei clureri,
!u to.a.te fiinlele vii,
adicei a. unui dezechilibiu, presupune "*presia
doi.inla de a restabili
echilikr^ri. Odatd echiiibrui reslibilit, urmeazd o stare de
satifactie. Remarcdm c5, cel pulin la inceput, durerea este
rnobitrul cel rnai activ ai e*presiei.ro In orice caz durerea
gdpim pretutindeni acela,;i
re Teoria
lt:j
Alcan, 1933, p.
lI. Ombredane ln Nourtcau
III (cap. Le tangigel p""i.,
oan Monahoc,, expusd de
traitd de psychologie
-389.de G. Durnas, vol.
2"
cle
orp;:esie cu atit mai complexe, cu cit, aninralui aparline urrei
specii superioare.
Am depdqi limitele acestel iucrdri dacd ne-am extintle la
_i" ry, Stern, .Psyftotogie
p. s3-54.
d,erfrt)hen Kindheit, ed.
IV, Leipzig,
1.927,
52
RC.
joacl un.rol preponde.rent, vom vedea, de alt{el,
mai deoar[e
ce r,ol decisiv t*cbuie sd abribuim ,rtu.ingui'il';;;;;_
arLisLicd. Placerea nu esLe exclusd, bi;;i;f;i;;, 'iu "f""irur*
expresiei. fiindcu in fond ea nu dilera f undrmentar
a"'Juo.r".
r.r]_pnvrnla a.ceas.la^ ne_ aLaslm pdrerii lui Bcaunis,
inrndrLd_
Hibot Ei G. J)ttttta.s; .,\_ar Ii exclLrs ." p;i".T,""-ii
ii::^:'^0"^
ourer.ea. car.e nr sc. par rloua fenomelre opuce
Ei conIrare
unul alt,uio, su fie, in cale din urmi, fenomonn',;.o.*Liri
naturd care nu diferd d"cit
*;oo"O;;fi
-pri'tr_o'diferen!d
Aceastd diferenbd de. grad, Mirshati o e*plice lnt"-i"
i""a
surprinzdtor. Ei suslife ;d ;.;;ilui
reaclioneazd in orice
imprejurare: dacd penLru ac{unea ce are a. ."u..riot-*."
suficienti sail rlai.-niultd,energie, aceastd *uao1;rn"--or"'-fl
insol,itd de o senzai,ie.de pldcere. Dacd, dirapotrii,a,-u,r"isio
dc care tlisp,rrne esl,e insu'i'icienta $i u.r,rl ii""orr;''r;"_f;;;
-orrui
pesbe pulerjle iui, organismul resiinte o
,,nepllcer*],
miilL sau mai pulir iirLensd.2Sa verlem acurn cum putem rdspunde la r,nle irei inLre_
bdri formulate la inceputul acestui iuoitof ,
st rxprunii a'nitnalttl inf,riar? Ctrin am vdzut, pr.in
--,_n-r*
rnr$care.
_ ,C !.
t,
arprintd..
prin
ntiscd.riLc crpresi,,c
?
Es1
e rle
neLd_
ca sc expnmd o anumiLu slare inlerioard,
zind unui grad de tensiune a echilibrul"i aina"i'i".coresDun_
;;#i;
inseamnd cd migcdrile expresive au un anumit sens.
Care e mobilul care d,eiermind animalul inferiar sd,
se
erprime.2 El recurge la miqcdri expresive indemnat
a""i"n_
rnl erroar5,,i'ie. penLru men tiner.ea echili brul ui, fie, rnai
:i:l"i penLru
ales'
resba bilirea accst ui echilib.r. Expresia are
deci
o anumitd intenlionalitaie.
Ceea ce ne intereseazd,
.mai ales, este problemtr deze_
chiLibru,Iui. Nu existd expresie
*d nu aibe, la barU."rr.,
dezechilibru al fortelor 'vitale."u.u
Gesturile
;':
tensificd in mdsura' in care trezechilibrur interior
";p;.;";-;;'
este rnai
pronun!,at. Activitatea organismului este o activitate
.
care
tinde sd asigure un echilib"ru.
La aceas[a trebuie sd acldugdm o constatare: rniscdrile
expresive ale animalelor inferioire sint aeterminaLe';;";;:
ces.ita!i biologice. Foamea amenin[I exisLenta organismului.
hidra iqi intensificd miEcarile. Cu atte ;;;i;;; -;"-;;i;;;;;iil
Il.ad.urL
_
2t
Nouveau trait! de psycholoeie, vol. I I, p. 251.
9. Dumas,ptain,
.,_lvlq$halt,
pteasure. ona',siitiiil",'f,onaon,'
dupJ. Y.
54
fsga"rcit"t
Hirn, The or'igins oI Art, t_ordon,'lirac;iit;;;'rgorl.'"''*'
,'xpresive ale hidrei urmdresc un
scop practic: asigurarea
xisten,tei prin satisfa cerea nu".ritu1iiJ.'infe.ioare."-fr
.r"ir"
fo"_.
l:li:lT:, ate vietii au rtar ,luri
r,
_
^;;i,;;u
oxpreslel.
l"
""r;;;;i;
Aceasta este concluzia noastrd esenliald. Nu
intentionim
si, insisldm. a.,supla problemei ;p;;;i;i'tr'r;;:'"p;;;r"';
intrevedea imboldul cer nrai ina" ja"Lai-ar
creabiei arr,isr iep
j y n ge sd d escoperi m factorut
iJ I
;;#"i,,.
('elclr.,mal prrmrtn-e. Deducem";;;t
"iliiii,i;
cd acesb "-i""
{acLor ustu L"
,t"r_
; r
echilibru produs
de_
necesitdlitl p"".tr.""
t"rr.f"r;"
so pune acum esle d.aca aceastd concluzie
""."
ne dd uo-p;;;;
tle reper.pentru activitatea artisiica-- trecesit'tire
nrscrica
rmporban,td. pentru nagterea qi dezvollaruu.
n.Git
?:_:_T"
l.'enLru a naspunde la
_aceastd intrebar'e, vom examina de_
:]::!lll: ce se desprind din "o".ia".".." ansamblului artei
pnmrtrve.
Cepitolul Il
sLrRsEt_E CREATIEI ARTNSTICf;
lru nnrn pfl{flMlr,.qvA
1. Frobnerna scoputrui practie
in ante!e priunifrive
h;urneroasele stuclii inl,reprinse asLtpra
ari,ei prirnitir.e, au
rprolirp in ununi niLrin,
ll1{itlSl--puL,u,,
otuzla cu scooul riraciic dre iln r,ul covir,silur in i;';"';
rr.irin1,"
siiLrne.
orirlinpi ,li[cri'telu;j rrLp. corrcrrrziire r.oirr rngitoai.e r)rp
c?r,cetdriloi' mri vechi se rnen,tin qi astdzi. La b'ii;;
;;;-;i
giisim
cep-tii
pe de o p*r'e t,eoriile lui D;;in-ll"""r_"i,ri
";;
Spen:,er, in e,ire iuptr pcot:,r ,.*i.i^,.,ie esLe pa
primi-ri uinn
i i,i par, r e. t ?o'rrir t ui Go L r tried
S"""m'pi;; ;;;;j' ;: jJ';"
ii:, lll -1. gr
-u
orisrnea
1egrle ar.telor pla-stice din legiie'materiei.
Aceste teorii sint dominate, ln principiu,
viala. prirnitivd este deternina'i;;.i rie n*ecesit,dtile.fr-l,iruu "e
si
cd din acestea se dezvotrri formete ;;;;ri;;;; r-rranrice
ii.'.-i_liTl
Ernst Grosse, de exemplu, unul Ji;i;.
!.,-,, care a incercat
';;;i;;;
o. sinteza a.artei primiiive qi ,,te ccrIl
iJci
pinti ast,azi inllucnta, spune: .,Cea n,,r.i n.,.l..u $i]_;
parLe a pro_
.
ducliilor arLisr,ice ut. pbpu"r"il;-;r;;i;,.,r
nu_Ei tlrt,reazd
preocupdri' pur
ete trelule'.;I';;;_
liSinylinunor.
r-cascd
"rt5ti"u,
acelaEi
rrn scop
pracl,ic, uare adeseir na rs
-timp
a n mo[rvul prrncinal. in t,irnp t:c srrt,isfa.clia esloticii
n, l.; ;;
decit in al dbiiea i,;na. o,,n"I.,.,it-r""'p,i;iLlu".
.;;.*.;r;i;.
originar nu sint ornamente, ci simbchi.i sr semne
practice,,.zJ
Este adevdrat cd G^rsse, inileosebi in-cbncluziii".;;i;;";;r_
beqte despre u_n instinrt esi,etic, p..."plninOu_l
insi nurnai
in stadiile mai evoruate are artei primitl"".-brigi";""ili;
.explicd prin nevoile pr,actice.
Ciliva ani dupd Gr.rsse. yr.ii Hiln, un Rrrt.ol 6 r rn rrc
rnelit,- exprimi iaei simita... br
ir"- urmaIo rrea nir,,:r-
,norlf'2!;:*t'
Les ddbuts d'e t'art, trad'
E. Dirr, Alcan, Paris,
nativd: arta esbe sau un scop in sine _ ,,an end in itself _
ein Selbstzweck", sau servestb scopuri utilitaristel .;tCuniu.pdrerii acestui autor, in crealia'artisbicd
mul,bi facLori strhini.arlei.,scopul ulilitarist
"""t".o**ni--**i
;;; p;;p";;;
ren!d asu pra
be,. Ei dacd' presu punA si et cl'te..l JaLe
"celor.lal primitiva,
p.ltvlrid_ rnipulsrunca
care iru sinl, direcb utilita_
risl,e, el inclina totuqi. in favoaree scopur.ilor p.aoti.".'con_
eludcnLe sint. in privinla uceasba, callirolele
ert ol.id tfior*
qi Jrt and IVar.
Aceasbd idee este, trepbat,_acceptatd qi generalizatl.
O
lc \\'...Wund'5, *..,, ui' nlai l,ir;i;; la
$griT, si)re"pxenrplu,
xo.
H. 1A'erner Friltre autorii recenti o gdsinr ql f" ii;t";
Basch.:,,Studiind aceste manifestdri, uitutirien;i,:ontlmporani eLu decis cd, precum ,si in naturl, u* ai""ruii;i.;;;;toa.e a motivelor transpare un anumit numdr de ternu cii
rectoare (...), se reveleazd
numiir ,tu f;.;;
'n anumit
Iuntlamcni.aie ii rle tiprrri i.lr.nt,ire.
pontru a sesiza accste
trpun, tre.buiesc analizat,e, nu artele superioare, ci cetre in_
dtistriale gi minore, ale cdror produse sitisficea' mai infii
$n mod unic necesit,dlile nateriile, dar la care s_au addugat,
inceLuI cu incct,ul. penlru satislacerea ucesLor npcesitili- nce_
lea ale nevoilor idea!ionalc gi dezinbei.aSil be...:.r?
Aceastd teorie a fost intdritd si de icleea jocului, iCee
u o_rerciLal,, si mai cxer,r.!lu qi asiiz;. o adevir,,rLri tircnie.
f,.''"
Kailt ll Schijlor. in1;eleoind ilrin ioc r, uctivilaLe dezjnler,+,saLd.
lac dr) acesta o bazd de explicutic pcntru acLivitatea arLislicd.
hfai tirziu, I{arl Groos consicierh jocul o modalitate de a
pune in activitate instinctele qi.de- pregdtire pentnu via1d.
:,tpliTIia.joctriuj .-" t.himlr*t,, l.-e rneni,inuL ideea
P:::
resiirunr dirrtre Joc sr arLa. Conch_rzia pdrea f ireasci: arta.
ca qr. 'l.ocul, servesle atlaplarea la r-ia!a deci, cel nrrtin
-si
l0 originea ot, era i;r serviciul scnourilor pract,ice.
s-pun in privin!.a aceasba taptele? Examinate in
. .Ce ele
mod
rigid,
confirmd pdrerile
mai sus. C";i"- ;;"*t.
"*p.,iu de fapte. n""-i"*a,
{,eorii pleacd de la o-serie abundent{
de exemplu, arbele i:lastice, a treb.it ,e ,"'-nrtui;;;;f
Yrjri Ilin, The origi.tts o.f Art.l,cnclon, Iiacmillan, 1900. p. 12,
Origine.a-praciici qgto evidenl.iat,i mai afor-ja p. 7 urm.
$r
Valkerpsyciologie, vo7. ttt-,- n;e Kun"t.-^,1
26 W..Wlld,
Heiz \Verner. Die
Lyrif.
an,
Lcipiig,-'-darth,
.Ursprtiigi
.,ln princ'Lpiu.i..nu"i.
il'piie.i, in mo? .;di;;l 1924.
id;;
Y.g.l.scrie:
pe care ta.gradul noslru de culiurd le cunoa5tern
cu
:lu. ?lu*!,1,.
t,".tg!.,,. in toaLe lmprejurf,rile, dc la lnceput, esltitice.
".tnli.r,
'philasophie
2a
vrctor-.Basch, Cssars d'Esthdtique, de
ture, Alcan, Paris, 1934, p.
19.
et de lirrera-
"56
57
mele lor forme au apdrut in strinsd legdturd
cu uneltele
de muncd. Astfel. una din ."tu "_ui"i"chi
rdmdqi[e
de artd
primiLivd, cilatd ades"u, .*iu- rn'iinu.
unui pumnal.2s In gener,al, ao"urifu'"ore din corn de ren al
asimileazd primele
prod u se arristice cu" unelrele
i"
l;;;
;;"ffi;i;,p;.
"A;:'i"
produse erau o anumitd materie tra"nJormatd
peubru a servi
scopurilor practice. Dc aceea coiir.i.a
tragi concluzia cd. in arrele pr"rii..l -*u^pJ."'n'irT,ii'-a
rezervaL uzajului, materiei gi iehnicei. i"i"itir;."itp:l":ri"
un pr'odus mecanic al acestor f";i;;i]; Opera,Ou uiii-un fi
*[;; iil"it"""li.r"
qi din examinarea-fu:cliuniior**rU."tr,re
conlucreazd
la crealia arristicd.. E.'G;;;;; ..il"."a cucare
justete: ,.Care
sin I . a bstraclie f ricind
-ute.ie. calitdlile care permit
popoarelor de vindtori sd-a"
execulu opur"t" de,artdi-i. . j'S,."t
doul principale: mai^inrii facult;i; ;; ; ;;h1;,,
J_',"";t
serva si de a retine forma
a* modelclor;*;p. ; ;_
ficientd dezvoltare a aparatelo.
"*u"ta"
-ot.il" qi de sensibilitate
care intrd in activitate in timpul tru"uflrf"i
Darul
"';;i;;ip"i;";:
de observalie si dextu.irutuii' sin; ;;lil;fl"artistic...
care trebuie sd-le aibe pentru l'iuJu"'urro;
acest,ea sinl si
calitd,tile pe care le pretinde p;"f;;"*
primiuc,it csre dcci manifrslare:i ,'"rrira ;.-;;;;":";ri;
o i"r;";;;iii,
p,
care htpta pcntru viat.d trebuie ta tiiiiirrt
popoarelor primiti,e
gi sd. le deTvoltc
in c'|e,,-so
Dacd trecem de la antele plastice
la cele ritmice gdsim
acelaqi lucru. Baza. comund a'acestor
arte este ritmul. iar
ritmul este jn ser,viciul
ij"e"relevaLd in speciai de
-""";i,
BiiLcher Ei \4'a'aschuk qi .uru"u'#"i
-"rti"i"pgiiti"x"irril
td,tile practice sint insolite d" .i";;;'care
timp muzica ;i p.oczie,l."l;l"r_ii' jii".L., sint in acelasi
leorr. a respeclivclor activitdli. V. Hlrn conforrn acesbei
.,p;;;;;;t;.i;*;:
o'c', p' r2EEi ra Arois Riegt, stitfrasen,
Gotlfried Sem"o1,o:'"rT:,
nii'.Stit in den technischen unt], tektonischen
{t:;;3:i:9.1."";:rffitr," a*n"i.i,' F.*;rfi;,; M. r.8-60-, vor. z. trsie
o..,,i,}:iilifi:1i1fl
2e
e
n,5s
r,
ilifidlr
;; i "j i; #;.i" Tdf;,l
"
nerrinlTeuln;.:"1r"otl
ao
E..iAe#"rrdji
Grosse. o.c..,frlrp
r
14t,
criticlm
1
J" :1 flx11.:"L-".Jr
l#i
iI
ISr
Citdm afirmalia ca atare
;i
nu
iiii liii';'&:' :;':: ;ii:,#:;;, ;;;
Kar, B,i cher,
902. R. Wallaschek. "n,
.A frin gi' i )i"
englezd. Leipzig, Bar[ir, 190J.
5B
I
aceastd od;";;;"-"'vezi A. ;r,.""?j,",
Rie.st, rbid:. La
rn Grundbegri[[e der I(unsi,twiis;";;;f;i,,'LKi;:;
g:;0*,:1"'#l
e
n
.
f i *irir.r,,
"
rradu cere din Iimba
Ie qi dansurile prin care sdlbatecii se indeamnd ra rucr.u si
drrrJeaza execuLarea..lui, gdsim un aspccL utilitarisi,
deci
real, Ei nu irnaginar,,.32
Este adevdrat cd mai ales lui Biicher i s_a adus obiectia
destul de intemeiatd cd n-a citat nici
.iniu."f;;;;"e;
.l.otugi
myn9d. a popoar,elor c.^[or mai primitir-o.33"n
i" ;1;;;.J;
primitive_ se gdsesc dovezi mirltiplu care demonstreazi
cd
.occsitd!ile practice. ar li ra originea ar,bei. \\'erno. ,*o,lr.a
rn nntecele prrmttir-e. predominarea,. ca sd zicem agat a
tendinJ,ei de. a se hrdni; ar fi o coincidenl,d
.on.tuieiile
noastre referitor la expresia organismelor int'erioare.
"u X;id;;;;
exenrple notate de st. Hilaire I-a tsotocuzi qi citate de
{. ,,Soanetre a rdsft.it, bdtrino ! umple_mi oala w;rnerl
sd rndninc qi sd plec le vinitoare.
2. Ror.ocuzi, mergeli qi
porci,
";io"lipdreri,
Lapiri, currrio&ne, maimutp.gerpi, pejti. . .cc34
-l.xemple asentdndboare gdsi m la Grosse:
1. ,,Astdzi yindtoarea a fost bund; amucis un animal,
avem ce sd mincdm; carnea e bund, rachiul e bun,,.
2. ,Cangurul fugea repede
Dar eu f-ugeam gi mai repede,
Cangurul era gras
L-am mincat
Canguru, Cangurul
!,,
3. ..Mazdrea pe cure o mjnined albii
(J doresc mult,
!
O doresc mult !,, 85
Muzica, ia rindul ei, fiincl strins legabd, in formele ei
cele mai primitive, de dans.gi de poezie,"a"u, tu *igi";;
aceeaqi sursd ca qi acestea ain urmd.
";;
pdrea
deci.
cd
Leoria
orieinei pracLice a creatiei ar_
..
.S-ur
[rsllce.€sbe pe deplin dovedi [d de faptb. Nu esLe t,otusi
sus_
ceptrblla de anumlbe.observatii. cribice? Aici, ne mdrginim
La o
lilSurd observa,tie de otain general, Nu urum ;il-;
dovadd cd exemplelc citate in favoa"rea acestei teorii anariin
Intr-adevAr produc!,iilor arLislice celor mai primitive. Fo.ma
ror' drmpotrrvd, ne indreptdleqte sd le situd-m intr-un stadiu
nr. ""
sa
1s. 2ts.
,r.
"o
a5
t. Hirn,
The origins of
Art, London, Macmillan, 1900, p. {1_
A se vedea Ch. Lalo, L,art et la oie sociale, Paris, Doin, lg2l,
H"i,
Werner, Die (Jrsprtinge der Lyrik, Leipzig, lg}4, pp. 14,
E. Grosse, Ibid., pp. t7g, lg0.
59
i:"
r ai avansal, al sufletului pr.imitiv. Nu existd, cleci,
dovezi
decisive pr,ivitor la originea p;;;i; a
artei. Ar mai fi si
altc obscrvatii de. releiar, p; ;.;;;1" vom
rclua dupa JJ
11\ pu'em mai inIii pt,,,biema
mcrtir.elor ';;;i;;;;"";''u,1.",.
setuule, pentru a
le inrr.bu in exrmenut
ri' *igi""i
".iri"
I
i
'Mt
;ril
i'
2. Froblema originei sexuale a artei primitive
,$
Cind arn vorl:it clespre. gesturile expresive
inferioane, am atras atinl,ia' ;;pr; imputsuluila animalele
lor, anume
inslincLul cie conscn-ar..'Da. eeitu.iie
Ior, deLerminate de
irr "f incruI reprorrucerii sirrt LaiclTul,npf.L"nte.
Acest instinct
orica'e ar ti for*l .u'iJ'i.tresurAre, se
manifesti
pr.in[r-o. serie de rnigcerl oipr;iy;
'nirnortl.ial.
rroare acest instinct se exprimd'cu gi i_r,uriruf"i" ,.;il_
mai *rfte
""i*"ria"
.Gesbur.ile expresive, prin rrr,mare, i5i dr,tn;";;
;;;;
suri,e nu numai instirciulul Ju''JoJl"ru"re.
ci si cer,ri. rro
rep'oducere, cunoscut in general ;irb
;";;#"'d.;;i":;
serual. $i tiupd cum au e-risLat tenjinte
d; ;
sta art isbici iu f unct,ie de instinciul-'"inrn.r,u'r,
".pli;';.xp;;:
au e-rist,at
ll_fri:r:itli*i..r,'tendinle i""" """lrpri;-i,, f"..#.;;
Baza sexuald a creatiei artistice a fost
cu multa ccnvinlere de Darwirr tu. Dinf re mai intii afirmatd
\!erner_ pune Ii baza err,ei p.i-iti"u," autorii mai recenti.
#' ;;"r;;ili
conservdr'ii. ne ccr ar reproducerii az. -'Este
"l;;;;i'
.,_1""i-"i'
.i
nu dd nici un
d-;-;1";;inspirat direct din dorinta
"e'
sexuald; rele",'b"*u-pi,,
nuqal lie _acel,ea
rurite sexuale. I)e atrfel,
"o"1,;o*';i;#i"';;;;t":
opi".iiif,"n".i
for*rldr"
i;;;;.i;_';:;;_
tei tcze sint, numerorse Ln .; pri;;;;
ieoria
lui Darwin,
Max Dessoir rernarcl cu rlrepl,^irif
ca pJsdr,ile nu cin[d
perioada imperecherii rr. S;'f;.
"i a". urumun.;"il;;;:
li.ii"i"ill
rru'r cl't par,t,ea celor care au studiat
arl"ei..pr;rniLjve. Tr'ebuie sd citum;l;;o"sistematic produseie
ne Grnqsoije si -^
40.
Y'
Iiirn
Acesf ia
'La
.--,*,9|
Pil]r:in,
rrad. Ed. Barbier"
3? flcinz
18 l\lax
.;
consrali cr ciin *JLJnniui""*"g;iri.l
d,esc:nd,.ance d,e l,h.omnre
la saliction sexuelle.
F{il,}rii,i"i{,"i1{sr,et p.
402 qi urm.
"s, p. Itt.
Werner. o.c.,
Dessoir. Aosthiti'lt u)d altgemeine h-unsftpissenscltaft,
"""" " '' "
ed. l,
Stutlgarl,^l:. llnkc, 1906, p.
21U.
"" lJ. (;1"655s. o.r.. ln special, p. 225 Si urm.
a0 y. Hirn,
o.c.,'in rp..i"i-'.ipii.i"t"'eii and se:ruar. serection.
n': reiese p-rimordiaiitatea instinclului sexual. Aceqti autori,
pe cit profeseazd-ideea scopului practic al artei prirnitive,
pe atit neagd, in lipsd cie dovezi, caracteru] sdu seiual. Cer-
cetdrile mai noi n-au adus, in privinla aceasta, nici o clovacl{
plus .a I
Este adevdrat cd aceston clitici li se pot aduce obiec.tii
serioase. Ca si dovec'[eqti originea sexuald, este oare necesi,
ca cpera ca atare sd conlind motive sexuale ? I)acb., spr.e
exemplu, .desenele primitivilor nu au nici un caraci,er serual,
impulsul ini,tial putea totuqi sd fie cle naburl sexuaid. Din
rlomeniul patologic, de exemplu, se cunosc destule cazuri cie
psihoze sexuale care au determinat un sentiment religios.
Nu s-ar putea sd aibe loc acelaqi lucru in domeniul ar{ei ?
Cu alte cuvinte, crea{,ia omului primitiv n-ar putea sd fie
o rnascd a instinctului sexual ?
- Problerna s,-ar putea pune qi in felul acesta qi o pune inai
ales ;coala psihanaliticd a lui Freud. Insd modul de a vedea
al a.cestei gcoli depdpeqte cadrele problemei aJsa cum am pus-o
la inceputul acestui capitol. Freud nu identificd instinctul
sexual cu instinctul de reproducere, ci ii dd un sens cu mult
mai larg. Pentru Freud, nu mai este vorba de a presunune
instinctul de reproducer.e ca fiincl la or.iginea artei. In al
dgilga- rind, teoria lui Freud este ea insdsi susceptibild de
critici foarLe lntemeiate.a? Nu-i nevoie sd insistdm asupra lor.
deoarece seflare cd insdqi scoala psihanaliticd se insdrlineazd
sd o facd. in tot cazul, in ultimble lucrdri ale lui Freud si
ale colaboratorilor sii, sensul ce-l tlau sexualitdtii este asl
de mult ldrsit incit a clevenit cle nerecunoscut.b trar unill
din ade.p,tii siii cei mai de seam5, Otto Ra.ntrr, cel care a aplicat mai insistent teoria freudiand la artd, a luat in timpul
in
din urmd chiar ntitudine impotriva nnora din
aspeciele
ei.aa
Slntem deci nevoi[,i sd respingem originea sex':ald a
artei. Pentrr-r demonstrarea ei, nu se pot innoca argumente
suficiente, cum am vdzut cd s-ar putea invoca pentiu originea ei din scopul practic.
ru vedea ;i.Ch. Lalo, L'art et la oie sociale, paris, Doin, 1911,
. ^nl 4
p. lq?
urm. _(capitoitl Ie.s origines d,e l'ioolution\.
!i se
_ .nt4 vedea, intre allii, Ch-. Lalo, La beaute et l,instinct seruel,
Paris, Flammarion,
ae
A
se vedca
1922.
in special S. Freud, Das
ed. 2, Viena, Jgill.
1, O!!q -[iank, -La volonti clu
Stock,1934.
bonlzeu"r,
Unbehagen
in tlcr Kultur"
tracl. yves Le Lay, paris,
60
61
i
li
Copitolul ltt
'{t
Inl
suRsA SpEctFtcA a cREATtEt
ARTESTICE
Dintre cele dou{ tendinle vitaie fundamentale,
in func!,ie
de care se cautd explicalii i;;;;r;i;,
origrnar at creatiei
artisLice. am our*r,
I"{"g'"t
in favoarea insrinctutui
"rg;;;;0"1"-;i?;&l;,oi;;li;;
.1" ;";;;;;;.;",,"
gcnereozi in mod
direct, acbivilarea nracticd. O"i"f"*.irofogiJ*
;;';;; rU,;il_
deze nici,in npo.uil.1o pentru t;tl""t;j
der,eproducere.
Vom
rncerca sd vedem
ce mds'ra dovezite p;;;;-ilii#iil
.in
conservdrii sint suficiente. Am
n"*to. a'"ii)i
prezenlul capitol. deo-arece,
".rurrr*i-"ritli"
pu Ju o parte, observatiile
f:ltl,
noastre pot privi tot aqa de bine'ce.Letart;lnii*ff;u.:::;
putea propune la baza'crea,tiui urtirtilui
pe cle alid parte,
sperbm sd desorindem.din .riti.ii"no*srre
sursa mai snecificd a acestei *ea!ii qi, auta'il"i"r#o;;i;;il;;,
si lie katatd intr_un ca'pitol ,p;;i.i."t'
";"1;";xi;
rnalnle de a trece la obiectul insuqi
al
acestui
capit,ol.
treJ:uie sd mai facem o remarcd. Tendinla
de a explica nu
nurnai crcatia arListricd dar qi
,prriir;"i: 'i;
functie de anumiti facLori
"rt""'"iiiriiaii
insa a fost
largita mai ates'".in ao"i"t;;i;;;;lrlionisre.'
"f.n'"niuri,l.le vec'e, i;"i;.ii;i
aceslor docLrine, iir cazul cd se dovedeq[e
netemeinicia vreu_
nui factor elerneplpp., se cautd. altul, wenLual
mai multi im_
preunri. Astfel s-a ajuns sd se descop..l
tu ,.ieir*;'irl*ii;;
arlisbice.
in afard
de ins.tinctui de
cere qi alte instincte.. Deja
cdnser;;r;';?';;"r##Tl
arlstoilf, au lxer.rplu, vorbea des_
pre instinctul, imitatiei,$.obruma-r;i;;
la sfirqitui veacului
al XIX-tea si in timnurii"
rnultd insistenr'.
Bald u'in. I a rind ul rA r, ;;rb"gi
";;;;;;,-."-il"ir"i
"i'ilfii
[r;
ilr,
aplicut ;i.in domeniul artei. il-;;;"n"po,
",t ".
".1;, ,nut,nctri
"
iorrt,ri
etc... fiecare din aceste,,instincie;";;;;l;,;:' rti"T,il!,eles, ,a rinclul sdlr un t"""r"*n'ulii"au
incit pre"o_plex,
iiiii"i
tindea el insuqi o explicalie mai aprofundatd. Reducind crea_
lia artisticd la unul'sau mai murie-ain ace.te fenomene,
nu
s-a explicat, in definitiv, nimic. Vom reveni uu"rrru -"i,o.u
probleme. In cursul acesrui ."pit"iTp*#"*a
9,-1_u."":r" citeva
d.esp.ndem
concluzii generale ce se pot oprrne
"""
tivelor de a reduce crea,tia a"rtisticd ta tendinle ii-pf".tenta_
ln lucrarea de fa!d ne-am ocupat de problcma artei ori_
mitive in convingerea leg.irimd cd esenla d"li"iiliii ;;;l"l;"
o putem descoperi cu mai multd evidenld studiind to.rnute'"i
cele.mai simple. Astdzi in urma dovezilor bazate ou i*ot"
predomind ideea cd arta primibivd i;i are originea i, inrti"itri
conservdrii. Activitatea practicd ar fi sursa comund din care
s-au detagat treptat, tfeptat diferitele arte. Aceastd me_
{odd, spuneam, este proprie evolu,tionismului, care p""tiiia"
sd explice fenomenere superioare prin cele inferioarel- jiare
Lalande are, in^privin!a-'aceasta,'o obsenval;e ioa.ic j;ft',
:,Su !.ti9,de altfel, cd ideea de evolulie este considu."td."
inruditd
cu transformismul darwinian: orintr-o analnoio
fard lndoiala pulin rogic{ dar aga de natu.ala
sa o evr,tr,..se pre.supune ca explicind originea spcciilor,
"a'".t"'olllii
adic6.
lormele vrr speciale;i diverse, nu avem ne.ro-ie decii de o
treap,ld. in plus pen[ru a explica vitalitatea, nrroi o.; osensibilitaiea, gi prin sensibiiitaLe gindirex',.,is t" a5*""i"i
"u.
arter prrm.rLtve se.presupune efectul aceleia;i legi. Dar dacd
arta.s-a ivit, printr-o simpld dezvoltare,'din' necesitetite
pnmrtrve. se mai poate vorbi despre creatie nronriu_zisd ?
Nu este vorba alunci de un fenomen mai mult sau mai pu!,in
pasiv, despre o simpld evolutie ?46
E adevdrat ce {gtg]g .etnologice dovedesc strinsa legd_
turd dintre artd qi activitd!,ile
p.adtice. Aceasta inseamnd oire
cd arLa s-a dezv6rLat din neceiiLnlii. pru"tice? Nu s-ar Dutea
presupune cd arta s-a ivit, nu din necesitd[ile practice,'ci ca
toa1: c_a,la inceput s-a manifestat in domeniul
ir"u"ti"i n a"
netdgdduit cd obiectele care formeazd ansamblul artei o.l.ni"Live au serr.it un scop- practic,
insd acelagi
p""t"'-L."i
"liuciUi- pil;;i;
mai bine- chiar,. fdrd -ornamentul deco'rativ.
'de exemplu, e mai adaptat practicii dacd are un miner simnlu
decit unul .sculptat- Ne putem intreba a"
omul primitiv. uneltele dacd aceasbd decoratie,
"" iryi-J";#;;
ia.a a.'. l.
face mai practice, le scade dimpotrivd utilitatea I Ci"J
"*iJ
+5
Andr6 Lalande, !,es iilusions ipolutionnistes, Alcan, 1980, p. g.
propune ;;b;iiili;;" irrti";li ai"?5ili{9 altter,
pnn 1^Il..\et,.
--,cea de evolulie.
Conf. Lalande, Ibid.
62
63
primitiv anlici pr.ima crestdturd
";;;il sau penLrrr
".*.""iprirna
;:' ;"$i,*:ljT,;"
f,
ri
!
g
;:;;;;
I.
ro
",
da
j,,,.1"
tI
;
""
"
credem"*r"T__{,l,.r,fl ;i':ri#:f,,;'raaceastd;,;*;;.
Uneatr,a ornutiri
tr.i.i;;*;;;*rn''Td,o.L tle artd, nrr prjn
caracLerul sa, n.acric
,"Li rr'r^"iiiiiira rlcpd;astc scopul rrti_
111rz..
Ja inceput,,."rro ru*li"utf"iotri
actitititii pnac_
tice. tlar
^rt".
no .u noqtu,a1, ."."n".';;;:,r,
nurnar un p"itej rle
manifestare irr actir itaLea practict.T'
acr,sra, aaca n"
iinai_
celo;. sate simple i. t."i- "a'ni.,rii.,i ,yill ,*- illX-:lli#]
e sbapinit cxclusiv g: Ei p."ir" nirT'ii.nr.aiiii lii.sa t; ; ;;;;;,
t,:l.""roarlf, ;...UnI"-;l.".."lri"},lii.
El rrr are timp nici posibiriiatc
se consacre ercrusiv arici.
cum insd an"mit" tu"ainlu a" sd
*.tirri*t"
artisticd existd in
el. ;i le va rnanifesta, asa'0.*,n";;;;*,
adicri
in ocupatiile
saie curente' Abia, trlpi"r.
iJrli'iu,,"*
vrclii
sere'sufretesti. si a miiloar:elo,, .i" u*p.".ii"E";'i-"n"urma
",',
diliilor de trii. ar,ta va aobinAi'u,i'.u.".1*. dezvol iurii consuperior, o ai.r_
mitd aritonomie. La..inr:.pyi,
totul deasup.a nevcilor tiri"" liirj iicapabil sd se riclice cu
putea *ea o artd inctependenta.
"i"'ii-.tii'practice, omul nu vtr
li
va ma n i rcst i" iai'ii[' i,i,i; rr#.'#;"i::;i::i_T
"i
J" ;" I Jrx,?,,:r" T.?'liii'ii,ifi
cur.enIe. A$a"ne nrri6n-,
"i .u"u.ll*io.tirU"
gxplica
,r ;;tJ;;il;,
utilizale Ae omLit ..i,"iC.'a;"
,""Jipii.dm
con!inutuI
poc_
ziiior primitive di'n.care am
.it[""
exemple. Dacd in
aparenld' se refe'ir ra instinctuJ
"ll"ii;;;; ar fi o naivitar,e
si
presupunem cd omul primitiv
asbimoere
foa_
mea cintind. cauza acistei r.i."ioi'i^
tir"";;l_
"r^A.uo sa-qi
liile satre, omul.igi.exprimd
"" i"trr';it*
mai inalte. Ori
"rpi.*1iif"-.ele
l.n
rn"i
iorrri
*j.-il ""#
l,:"1j"":T:]-p.j3iliy,'.aspiragia
9Lr ra uoiipost jil privinla
esen!iale
vrata sa psihicd riind incd necesiid[ilor
;;i,";;;;;a. lr;$r.i;"
"-i" r"irri
"i"r,;1.
redEce la preocupdriJe,.la
si crr ajubnrrrJ
acestora iqi va manifesba. te.ndingu^";;;;i;i;"|.*..it"",J nclat,d
insa ce
cactr ut ingusr
".fr.i,*i.
j::
un 1:ll$i
caracter rnai spiritualizat.'
"t ";-fi,".ih"i"ei,,."o1i;te tui vor al.ea
Fdrd sa vrem. mentelilatea noasL.d
de ast,dzi este domi_
natb de un puncI rle.,ua"... ,,iiJii;;iJ;;;"
caut,d scoput prac_
tic al iuturor tu*urito;;ilpin.i
un anumir carac_
ter de elevatie in cr".sun 'o,"ut"i'"p.iiriti"r
d"rl
pracr,ici este. penbru o_ut"'pr,n^i,Lrv
i:]l"rj,:t."
n16pi,,r,
prlteJ
de exprimare a unei tendinte
a er: daci pes'rca isi lace cuibuii; u.tirtii.. qi n; ."pTi."i;;
" erpticirnr
;;;;;. putcpn s,i
pi.shrca in func!ie
;i;;#;r.
i.
64
"opu"l-
,#r;il,
N.r,r. putem trece cu veclerea cd aspectul
practic al artei
primiti'e a fost scos ir er-iden!d i' p'rimul ,ir;i
;ri, .i"Ji"r
artelor plastice. Concluzia s_a'extins qi n*"piu*^;i"rili;
ar,te,. dar o poezie sau o melodie cu con!,inut
prlctic, ;.-;;;;,
g?"t 19 ar putea urmdri ? Singrrra f uncfiune utfte c" ,; ;r;#1"r
lndeplini este alinarea unei",1urori.
dar. tocmai o."".l,i"ori_
nare a dure.ii ne dovedegte scopul superior nr ,l,.ot.i"u,iirli"-.,rlurcr.ea pe care vr.ea s-o aline fiind alta decit ti., flri.i.
umul
strfer'jnd o durere fizica nu cinra si nrr
zie. Ar.ea durere esic c1c alld, rtctturti. J", i'c,.u1i,".,,,,,,,,no-'lJi',; ii;;" i;;
colo de scopul material
propriu_zis.
E legitimd tendin-ta de a explica fenonrenele spirituale
, func!jc
ln
de Iapte. tlar,adesea s_a comis ii,"
"""iii;";;:
$eata de a limita domeniul [apLelor. lu realitatea
pracL]cd.
Cdci ceea ce nu e clecit o metohd
fapte, duce la o anumitd mentalitabe,
"ur" aceea
"rpti.=.;'f.,;;i;;';;
cle a considera
actul spiritual numai in {unclie de rea.litatea practicd.
i;;;;
lucru a survenit in studiul ar,tei
1,r,imiti.,e. illsincl;_*.';;
de..o. parte. produclia artistica pi;.irlr;- r,"r."i"_"#
5"
acrr\-ltatea. praclrcd. pe de alLA parte. r_enind cu o
frentali_
tate aprioricd de a e_rplica Lotui fn funcIie rle rr.alitate;;;;;
tica
de mirare cd s-a tacut Jin-a"iir:iiril""piu[ri.'a
- nualefenomenului
un izvor
artistic.
Totugi intr.ebarea cea mai impor,tantd rdmine deschisd:
^
Lunt.rt^penrr,u
ce a trecut arta de ra stadiur practic ra stadiul
l. Desigur,
,es]gtig
.cei care impdrtdqesc spirit'ul a".t.lr"i *"_
lulto-nls.l e, au gasrt pr.ompt r,aspunsul: pri ntr_o
evolutie con_
trnua. Aceasta ins[ esre o simpra afirma!ie fAra nici o
dovadn.
ce l-a dete.minat-pe om sa tieacri ds ru domeniul practic la
oomen-tul estetlc. la arta clezinteresata I Ce a fdcut
sd
acest fenomen nou, arta autonomd ? In ce ne nrivesteapard
cre_
gem cg aceastd aparitie nu mai esle un misLer, daca'"once_
pem $r dovedlm ci omul primitiv, chiar atunci cind
era
aservit aproa.pe excl.usir- acLivi ta6ii'practice, aa;.e'"lioiloi
avea.,r o tendin,ti ar,tislic{ pe care, date tiind condi_
,tl7,t."l
dq
existentd qi stadiur sau de^dezr-orfare, o
lllle
".t...it"'ln
yr1ct1c,. pind in momentul cind treptat
aceastd
-o""]go]yt^
tendrn!5 iEi ci,stiga independenta. Foar.te sugestii"se
relall\ la aceastd chesliune KarlMarx: ,,Esie adevdrat'cai
""nri_tsi
anim.alul creeazd (....) Dar el
,,r;i'i; ;d;A
nevollor sale $r.a-progeniturii sale "r"**ra
(...) el cr,eeazd numai sub
rmpertut nevorr tzrce, in timp ce omul creeazd liber,
indep-endent de aceastd ner.oie qi el nu creeazd ."
na"-"a.ui a-l.it
eliberindu-se de aceastd nevoie q. . . qi astfel om,l
;;;;;;
)
65
gi gupq. legile fr.irmosului,,.4? Deci tentlin!,a spre activitatea
artisticd n' se naste.di' acti'itatea practicd,'ci dimpotriva,
ea luptd cu aceast,a din u.''rd pentru a se lihera au ui. iloi*
Riegl remarcd aceasti iciee inid in 1g93, vorbinJ d;;p;;-;
a ;a- zisd, o inlci ar l is i c d,, d es pr,e u n K u.ns l cv ollen. AcesL,,
Krrnrt_
wollen" indearnna la o I'rpLi per.Petrra cu mareria qi'au r""pul practic.4s Daca -\. ltieEl nu e.r plici aceasld vointr arl isticd, principiul ei r.dmine, totusi, eit.,:m de fecund.
f)ar sd re'enirn la afirmalia pi.ececlentd; ar,La nu se naste
din,.Lendin!a spr.c actir-iti.rle;r lrraciica.,-i in policla ;;"rt.i;.
Utrlrtatea in acest caz nu constituie un priniipiu si nu serveqte-nici o explicatie. G'ethe are, intr,-o scris6are'di' 1796
cdtre Ma.ver, o observatie just[ in aceastd privin.td,
. . i, ti
preferabil sd fie innecate,[arteie] fird iniirzie.u, .,,,. o pi"tra
de git, in loc sti fie desfiin,tate printr-o explicali,J- - uti_t
litaristS".ae
Impulsul primitiv al creatiei artistice nu trebuie cieci
cdutat in domenii car,e ii sint striine. Unde trebuie .e c,d"_
tdm atunci originea acestei tendinte artistice. desnre
am spus cd e iri luptA cu aclir-it.at.ea praclica?'Ci,.a[rn J
""r"fi
pute.q da de urrnd dacd r.ei'enim la iorma primitivd a ex_
pres^re].
. In capiLolui intii am vdzut cd la baza expresiei este toL_
deauna un dezechilib'u. La animar acest dezechilibru era
produs de necesitd!,ile biologice. Am vdzut de uru*.nuu .d
aceste. necesitd,ti nu explicd problema artei. Nu putem uita.
in schimb, cd orice fel de expresie, deci Ei erpreJia artisticd,
nu se poate produce fara un dezechilibru. \ici un fenomen.
fie qi din domenirrl fizic. .nu se pr,od uce ftird o disproportie
a for{elor. N-am putea gdsi o solulie, fie qi relativd,
rnai de aproape ploblema echjlibrului psihic ?
"in-'lnir.J
Dacd dezechilibrul deterninat de nevoile biologice care
sint dirijate spre lumea exterioard fie ci este iorba de
satisfacerea foamei, cdutarea cle addpost
sau satisfacerea
sexuald
nu ne poate clarifica-, nu ne putem oare intreba
dacd nu cumva existS. un dezechilibru dc alid naiurd, care ar
pubea da inrpuls expresiei artistice? Acest clezechilibru n_ar
Oekonornisch-philosophische llanuscripte aus dem Jahre
. ,a?
't844.
\lar1;qng:1.s.
tn
Kunsr und Literotur. \[oskau. tSZl , p.'t1 .-'
,t'e!*.
A.loi; P"ieg,l,
Stitfragez,
Beriin,
_ -. 18
liemens, r893, pp. ZO, Z'a. A'.e
vedea.
$r _.A,lgusl Schmarsow. Grundbegrtiffe der Runstwissenschaftf ,erpzrg-_Uerlrn. Ieubner. 199;, p J si ur.m.
gi W. Worringer, Abstraftl
tion und Et)nfilhluttg, ed. 9,, Mi.inchen.'piper eI Co., tgf S,
;. l Lil";il.
mit Heinrich'ltr"se"
o.,.i:.f;??:1"n
f;,"f'';t6::
"oi'
t' 1v"ima'' G"'ir'u
rlc(ermina nevoi mai adiut.ri der,.it ur:le instinctir.e? Acest
rlczechilibru oare nu pune sufletului probleme catc nu se
l)() t t'L:olru ah,l?I fuci I pr in lr-a aci ir' i io tr" rt,,,a:r)u.t.(,'.t
S-a afirmat adesea cd arta plasticri are la originea ei
rlcsene in nisip, pe scoarta ar,boriior elc.50 Est,e urr le,r,n de
lntrebare dacd aceste desene pot fi consider.ai:e rh,ept cleat,ii
rrlt,islice. ln orice caz! nu erisld obiect, artistit..ur,..i nu exlrlime un sentiment oarecare. Iai, sent,imentrii are, la r,indul
sr'lu, la bazd un dezechilibrtr. Pierre JarrcL spune ci .s,cntimr:niul este rtrgttl,atoruL lortei psihice.sl Ei se'ir.eqlLe atilnci
cinci se cere restahiiit un echilibru ttrlbtu,al. Opei a de artd
si,u nrai bine zis procesul creator. nu i.ir,e oar,e aiest roi echi'
librator.?
Un examen atent al artei prinitive ne conduce la concluzia cd aceasta are totdeaunir l.r hazti ci e:xcit,atie inlensd,
o mar,e neliniqte
Astfel, for,ma cea mal primitivd
-sufleteasc5.
r dansului este alarsal
erlatic, care se caracterizeazd printr-o
irmortire- a.proape complectd a simturilor plnd la pierderea
contactului cu lumea ertelioarA. ,\ceastd toropeali este
trdesea cdutatd prin mijloace ar,tificialel cum sini substan!,ele toxice_,sau.cdldura-excesivd. (Pentru acest din urrn{ procedeu_ v.rdjitorii au. chiar lncdperi anume amenajate). Trebuie cleci sd vedem aici predamiiarea lunr,ii interioorr. G.o.ru,
fdrd a tlage concluziile ce se impun, spune foarte just:
,,Este o torturd sd rdrnli liniqtit cind eqti excitat in interior,
este o bucurie sd \ag1 joc liber impuisiunii interioare prin
miqcdr.i adaptate".5'
-l]ir. pricina ac-easba giisim dansul'asa
de strins legat de diferitele
manifestdli Iu .o.. p.imeard
interioard,
cum
sint
otrriceiurile
religioase.s3 '
S*o
. Acelaqi lucru se poate constat,a despre cintec, care la
lnceput este strinslegat de dans ;i car.e se inrudeqte cu muzica
11 cu poezia. Bockel citeazd un cintdre,t tdtar care afirmd
,lnainte de a fi surexcitat nu gdsesc iin singur cuvint,,.54
ln acelaqi sens constatd Y. Hirn:",.La cele -ai?nulie,ruii.,ni
50
V. Basch, repetd aceastf, idee la locul citat.
- .5I Pierre Jirne.t, Dg I'ongoiusse^d. I'ertase, vol. I I, Les sentiments
fond,amentau$,.Paris, Al:can, l92S.. In_special partea a aota: t"i
,J/i-
Ia.tions de l'action._p;127 qi urm. Apoi Lg forie et la
p;r"i;i;grgaes. Paris, Maloine, {932, intre altele. p. BJ. faiblesse
52 E. Grosse, Les dibuts de
l'art, trad. E. Dirr, paris, A]can, 1g20,
_
p.
168.
5a Hawelock Elijs,- Tanz d-es l,ebens,
trad. clin englezi de Clars
^,
Schumann,
Leipzig, 19:8. D. 36 si urm.
s4 O. Bockel. -Psychologie
der' l olksdichrung, Leipzig, Teubner,
.
^. ^
r913,
p.1.
66
67
drama cea nrai simpld si poezia
cea
mai primitivd au fost
legate de rituri orgia,s-tice, carie din punct a" ieae.u
seamdnd foarte rnult cu cererloniile bahice,,.Es
,:,il
l;
$
r{
a;
-o--'
rp;hJ"si;:
In ce prir.este artele plastice constatdrile nu cliferd.
"
lnsxsl
Grosse eslc.nevoit sA constale, vorbind despre arLa
eschimoqilor: ,,Dacd plivesti colcctia bogatd pu
il;"b;;
a.. achizitionat-o pentru rrruzeul' etno"grafid din
"uru gerfin.. :
ili
pare sd r-ezi erorlile unui cogmar,,56. Ac"elaqi
l""il,"
-;;i;;{
qi in bogatele colecIii de a*td pr.iniitivi clin British M";;;;.
Aceastd er:citatie inberioar.a ne explicd aparitia activitd-
tii
artistice. Cinrl .'rul prirrliir; i;i ir.".."ie'"r.f;i;,';;
face indemnat de o necesitate practicd, ci in urma J""iri
excitalii interioare, care il inrleirnnd sd depdseasca scoorri
practic. Bineinleles nu lottletrrrrra este voiba a",,o.oi.ifu
unul co$mar" insa niciodatd nu lipseqte un grad oarecare de
e.xcitalie. Aceastd excitatie, care tbtdeauna este un dezechilibru produs in tensiunea'psihicd, std la baza tendin!;i;;il_
tice' caracteristica ei fundamentald este cd ea scoate in eviden,td lumea interioard, pe cind instinctele de .orrsu.ua.u si
de reproducere? p^entru a fi.salisfAcute. Lind totdeaun*.pJ"Iumea externi. Crealia artisticd deci s_a ivit dintr-o ten_
dinttd ca-ntra.rri porniriior car.e tind spre satisfacerea imeaiaie
a nevoilor instinctive.
Dacd ar fi aelevdrat cd motivarea crealiei artistice este
condilionatd_direct de instinctele primare, ne-am putea pune
intrebarea: de ce e incapabil de'crealie animalul', ,"r"'"ri"
dominat exclusiv de instinctele sale. Rdspunsul ci instinctele
sale n-au atins un grad. suficient de evolulie, nu poate se
satisfac5. Noi credem,.dimpotrivd, cd el nri poate crea toc_
mai fiindcd este aservit instinctelor, iar prid aceasta .ealitdtii ext,erne. Din cauza aceasta nu se poatu dur.,rolta lumea
lui interioard, ale cArei tensiuni singure pot produce ;;ti_
vitate creatoare.
"
Din aceastd cauzd teoriile care puneau la baza creabiei
artistice ,,instinctul de expresie,, ca itare, fird sd se intrele
qe condi!,ioneazd acea erpresie n-au putut duce Ia rezultat.
Gesturile expresive determinate in mod direct de porniriG
instinctive, de automatisme qi alte fenomene psihice infe_
rioare. nu au nimic comun cu creaiia artisticd. Abia cind mis_
cdrile expresive vor fi puse ia cale de conlinuturi inLerioar'e
55
56
6B
Y. Hirn, The origins of.jrt,' London, Ilacmillan, 1900, p. ttt.
p. i4S.
E. Grosse, Ibid.,-
pc.niril'' ins[inctive, conrrrtind impulsurile spre inter,ioritate, ajungem in domeniul
.r,oa,tiei artistice. Andr6 Lalande are,' in pdrrlnla u..u*t"l
o
r'cmarc5, foarte interesa.ntd: ,.poate cd prirnul'savant, prirrrul artist, primul ginditor nlau fost ce-ea ce au fost'decit
rl.toritd unei infirmitdli care paraliza mai m"lt sau ma,
prrtin in ei impulsurile nereflectate ale nat.ulii. A.tir""",
,'irrd se lanseazd spre exterior, fdrd obstacole, nu lasd urme
ln con;tiinld; acestea apar numai cind ac.tiunuu ,u op."qiu
srru se tulburd".57
Fdrd .indoiald, omyl primitiv este stdpinit mai intii de
;ruterea instinctelor. Insd el creeazd artd nu in
in
.'re lasd curs liber acestora, ci in misura in caremdsura
le den5;rrgle. Stdrile sale de excitatie interioari n. u,,ula";
;;"
;i alte. necesitdli decit cele cle- conservare qi reproclucer;, "l
;"i.;i
.are trebuiesc satisfdcute_ altieL. Aceste necesitdli ,i"t a"
rraturd spi.ituald qi satisfacerea lor are loc in seis contrar
satisfacerii instinctelor elementare. combdtind aceste instincte
,mul se ridicd deasupra nivelului lor. Crealia arti;iic; l;i
iire deci originea intr-un conf lict (,,r natura, piimitivd.. Ba nir
cste.o simpld prelungle a fonduiui biologic, uu d"paquqi;
acest fond prin- atitudinea luatci impon,ivi t,i;, hf".inarrl*u
rlc strinsoarea lui. Creatia ar,tistica presupune o repliere
spre sine, constituirea unei lumi ldunirice 'd"tr.-inina s""t,imente arzdtoare care incdlzesc irnaginalia. erin -;;";;l;
.ombustiune interioara se cristalizcaza un sens pr,ofund ar
vietii. care va fi exprimab in opera de artI. ln orrr,l
ttot' cste tendinta d.e crprcsie inthn lrgatd. de prot.csrtl".n"
"urr_
ite creiyie
rrirscute dintr-o tensiune contrarti
r
ar tisticd..
Dar n-am vrea sd se inteleagi in mod greqil. sensul oe
il atribuim luptei cu instinctele. Noi ini'ebuintd--rJ.menul de instinct in
-sensul de tendin,td de a satisfaL" n"""sitd.tile biologice imediate.
Lupta cu a'ceste tendinle inJi";
tive este- departe de- a .avea drept scop suprimarea ,ur. .fiminarea fondului biologic. Dimpoirivd,'o-ni luptd cu i".tir"
tele pentru a,aprofunda insemndtatea naturii i", ql ,".utina
prolunzimea lor. sa ia atitudine impotriva satisfacerii lor
_o
-rd
superficiale. Numai pr,in
aceastd constring.."
;t
le dea o expresie superioarl.
"1"ngu
Opera de artd. ca orice creatie spiribuald. nu se na;te
.deci
din prelungirea impulsurilor instinctive, ct ca o eyazrune
care
.sz A. Lalande, Las illusions ioolutionnistes, paris, Alcan,
p. t33.
lgB0,
69
din strinsoarea 1or. r.\ernull,*nii.eil r,esirnlibd dilr cauza rrarurii
sale inferioare, tlorinta de rr depdqi ceea ce este ele.*n.ntar
]1 9a, indeamnd omul sd se-rirJice d'easupra simplei saLisiaclii
biologice .si sa-Ei puna plolrl,.'r* cleasupra nec'esiLAbilor. erimare ale r-ie!ii.. DesLinalia or.igi;;x15 a organismului esLe sb-;i
satisfacd necesiti.tile infeljoare in vederea conservirrii pro_
prii. Este vorba de o impulsiune inndscut[ care ins[ nicide_
decum nu presupune o via,t,d cornplexd, dupd cum o dove_
desc organismele inferioare. Omul insd nu este multumit
cu ceea ce are in mod primitiv, el deviazd de la destinulio ,u
originard luind atitucline impotriva ei, pentru a se eibera
de ea ;i a o sublima.
ln aceasld tensiunp. cal,e presupune o relragere in sine
trebuie sd se producd dezechilibrul care duce la cieatia artisticd. Producindu-se intr-un alt domeniu decit ,ruvbil" biologice, echilibrarea lui va comporta alte mijloace.
acest capitol nu insistdm asupra analizei acestui cleze- ._In
chilibru,
a acestei excitatii interne care este insdsi sursa
crealiei artistice. Capitoleie urrndtoare ii vor fi ;;;;;r;;;
Aici,.expunem numai, in linii generale, punctul de veclere
principial, pentru a ne da seama in ce direclie trebuie sd
cdutdm sursa specificd a uea!,iei artistice. Din reflexiunile
noastre trebuie sd re!,inem cd e vorba, ca in orice mi,scare
expresivd, de un dezechilibru, dar acest dezechilibru nu ne
indreaptd spre lumea externd, ci spre cea interioard. Nevoile
pe care le suscitd, nu pot fi satisfdcute cu mijloace care tin
de automatisme, ca in cazul instinctelor de conservare si de
reproducere, ci cu mijloace creatc. El este de aqa natui.d qi
intensitate, incit. zdruncind sufletul ornenesc pfnd in strdfu1id...De.aceea simplele eforturi nu vor fi suficiente pentru
a-l stdpini, ci oa fi neeoie de eiorturi creaioare. Ceea ce le caracterizeazd este cd ele creazd o realitate noud din materia, care
poate fi cuvintul, sunetul, culoarea, marmora ;i in sfirgit orice
altd modalitate a tehnicei artistice. l{umai iforturili aceslei
creayii stnt capahile sd. restabileascd. acest echiiibru.
Prin urmare creatia artisticd este o aLitudine dei.erminatd.
de un dezechilibru al eietii interne. Acest dezechilibru insd
este de aga_ naturd qi de aga putere incil pretind,e o atiiud,ine
oealoare chiar din momentul ipirii lui. Artisbul nu d,evine
crealor) el este crealor prin esenta intimd a naturii lui. El lsj
trd,ie;te eristenta prin lensiunile'sale ir esloare. Astfel p.o...nl
lui creator este o problemd a existentei lui. El nu poale alege
intre a crea qi a iu crea, fiindcd in baza dinamismului vietii
sale interne el nu poate sd fie decit creator.
-Iatd pentru ce teoriile care, pentru a explica arta, pleacd
rle la problema expresiei ca atare, eonsiclerind-o ca o tenainle
s;reciald, nu pot sd ducd la rerzultat. Studiind expresia in sine,
inevitabil sintem indemna,ti sd linem seama de orientarea
teorii poate fi atribuitd lui Aristotel, care insistd mult asupra imitaliei. A imita
inseamnd in primul rind a !,ine seama de lumea externd, qi
rrstfel. se pierd din vedere tensiunile care. dimpotrivd, conduc
spre inteiioritatea omului. Tot asa grelesc acele teorii care
cautd sd reducd creatia artisticd la una sau mai multe tenrlinle sau instincte speciale. E un punct de vedere cu totul
rrlonat. Crealia artisticd este a atil.ttdinc generald,, globuld, a
suf letului,-determinatd de un dezechilibru care nu poate fi
rezolvat decit printr-un c/orl ct'ea.lorj efort care se desfdqoard dup.{ legile frumosului, cum se exprimase Marx. Iar
aceastd atitudine fald de propriui zbucium va furniza si
sensul atitudinii sale fald de lume in general. Este vorba deci
de un factor extrem de complex in care, de la inceput, se
gdseqte angajatd intreaga personalitate a artistului ireator
Ei care din aceastd cauzi nu poa[e fi redus sau explicat din
spr'e lumea .exterioarS. Originea acestor
fenomene inferioare.
'=* D.upq cum am spus, dezechilibrul
proclus, pune in pericol
insdgi existenta sufleteascd a. artistului. Aceasia reiese-si mai
bine dacd ne gindim din nou la omul primitiv. Este in general
stabilit cd diferitele forme de artd prirnitivd le gdsim legate
de preocupdri de ordin spiritual, ca religia, maEia, rniturile
etc. Prin acestea omul i;i pune plobleme. nil hateriale gi
accidentale, ci spirituale si eterne. EIe vizeazd intreaga existg",t_u. Faptul cd producliile sale artistice sint aproape exclusiv legate de acest gen de preocupdri, inseamnd -cd omul
primitiv incearcd s5 rdspundd in acest fel Ia multe indoieli
ce il incearcd in fala existenlei. De aceea arta primitivd are
o semnificalie mult mai profundd decit i se atribuie adesea.
Ea.izvordqte din probiematica existenlei lnsdgi. lntr-un grad
de intensitate mai ridicat, acelagi lucru se intimpld cu artiltul
superior. Atitudinea sa fali de dezechilibrul iufletului sdu
este o atitudine-fald de^problemeleexistent,ei car.e i se pun
prin acest dezechilibru. In opera lui va pulsa un sens ^alimentat din adincimile sale sufleteqti.
Dar se r'idicd o cbestiune fundamentald: rezultd din cele
expuse cd.impulsiunile biologice nu au nici o importanld pentru . cr-ea,tia artisticd ? Nicidecum. . . . Importanla lor -este
capitald, dar nu direct, ci indirect. Tensiunea fdrd de care
nu se poate dezvolta lumea interioard ;i din care se naqte
70
77
crealia' este.o rea.c!ie fa,La de pornirile inslincLuale . Fd.rd ercilalLa pornLrtlor instinctuale, n,ici rcacritt lrunii interioare n&
s-ar. produr'c. .\r'tir-i1 atea arLisricd nu presupune eliminarea
instinctelor, ci o atitudine care le esti contrard. Diferenta
este esen.tiald. cu toate cd este potrivnicd vietii i"rtl"Jr"ll.
crcayia artisticd nus-ar produce'id,rd emirarri ai,i" iiiri'"i
accsteLa. ln loc sd afirmAm. deci, cd eqLi artist, creator in
md_
sura,i.n care e;ti lipsit de instincte, lrebuie, aimpotrir_a, sg
conchrdem ci locrnai crcatorul are nevoie <-le un substrut
instinctiv puternic, .cum de altfel o aool.i.*.--ii;;;;il;
marilor creatori. De intensitatea instinctelor Jepin;;il;;:
sitalea
pe care o suscild impotriva tor, aeci ;;;;
'eacliei
clmea dezechrlrbrului
qi consisbenla crea-tiei. ln aceasta
lezi.da dialec{ica p.ofunrrd qi complexd a sufreLului
Artrstut nu este un sfint fdrd instincte, ci o fiinld rdvdqitd
"reato..
de forlele naturii sale. calitatea sa creatoare nu vine din
absen!.a instinctelor, ci rlin faptul cd, in pofid* pi".iiTor,iu
se las5. dominat orb.eqte de ele gi iqi'cautd
prop.ii.''n
adevarat..,gi biografiile lor o dovedesc cu prisosinia.
"eif6
La *a"_
sea a.rtiEtii sint victimele insLincbelor proprii. tnri-irl
;;;;;
forlei sale de impor.ivirc, artistuI rr i.idi.a iurasi ru-inarii,,'i
sprrrtuale- ( ondilia csenliala a personalitdlii creatoare pste
d,e a-;t aiLrma eul, cle a nu se ldsa antrenatd de forlele
instinc_
tuale, ci de a le rezista cu r.igoare. Abandonarea eului este caracte.ristica fiin!,elor slabe, ca-re nu se pot ,idi"u d;;;;;;;;;;;
rii oragice, fiind o sinueidere spirituara. prin rezistLni" i"ie
de pornirile inferioare se acumureazd forta
fenomen este cunoscut qi in alt tlomeniu.'saietui.";;;rt.d
"pi"it""ia.'-t..ri
organicd,depinde gi ea de un conflict. Cind printr; .-;;;i;
se.
rntroduc
in
organism anumiti microbi,-
in
realibate
se
introduc_ fermenlii- unui conflict. Lupta sa cu acesti fer_
men.tl m.dre,ste rezistenta organismurui [a anumite boli.'vipoa,j."
ei.de puter,ea au ,",i*i.nii'T"ix
:!i1i!l-11i 9.plla...qi
de ,,mtcrob'"
tendin,telor primare. Cel care se lasd ir, ,oiu
naturii sale primitive nu va
fi
nicioclatd un artist ireato".
l.i Diderot. sD'ne:
,,Artistul recunoscdtor fald de natura care l_a ,a-irili"il'""
ti
o a*doua natura, insd una sim!iLd. grnJii;,"r;;;
"J: 1dqyg.?
desavirqrtd".oE
I
- n acelaqi. se.ns gdsim u n fruiros pasa.i la
Paul Val6ry. ln_discursul sdu 1"inui in fata pictoril;;-'g.;:
vori el spune: ,,Resimlim anumite dorin!,e, p.
nutlu.*
Goe[he, comenlind.Essais sur
La
peinxr,,c a
"aru
Goethe, Diderots
_ :: .J W.
-.Vers,uch iiber tl,ie Malerei,
sumtliche
lTerke, vol. 18, Berlin,
Ullstein, sf.a., p. 191.
in
Goerhes
rrtr.le.poate satisface
qi a'enr de asemenea anumite
;rrrte.i pe.ca.re ea nu 'icicum,
le ar,e. Far[ lrrJolat,i
ql
iir' s-ar' Ii prrruL nrrrre rie acord rrnul t,u celArult.'
"r""i ,"i*.r"f
x" pui.,n
;ri irirpulsuriie noaslre.a. gi;i l.l
;;;;ilh_
rloli decit ceea ce pot gd"si, o grldirri
"."iqi'a".-r.i
in cale n_;r.m
" fi putut
.isa la nimic ce ar,fi,malpoiini..ii.".u,,"
este. Dar n* est,e
'r.r'r' -{cesL rrnive's de cr"ieciare
nu este ar rrosr.u *i .,i ,,rotintl cd. in cele din. rrrml. treb,rie ,,i
,*"rlf ;'.".ri'i^
Nici copiii nu se rlelecteazd timp p..u
"..-fr",
ina"t;;g";";;;;i;
lari de ciocolatd si cle.p.relin", ,i.olpiiu
;J;l;
"" .l.op]"p.
"ferd anumite basme. er [..i".a"t-],[o"utunrura
r"le ei dilicuLtd.ti- Aceasra,'domnii rnei.'tiindcd cu minuna.rt" i"'r"i'ri
:rltcer-a decit a'trac!i" p.,ltr",-oi"pt"i*u
,,r)agina rrn'Edpn.' un paradjs
;r;;i;,,.' ,"J-'i.;,:i, it; ,,i:r;;;
pura
,,hiar penrru cea impurd gi compli;"4;.-Er[;'; si simole- si
J;d';ililr,]i
"f".i_
rrparte, pe care nici pldcerea perfec,tiunii,
nici
;;;"il
citd nu..o
luprimd gi nu o secdtuieste. O.fiii"j a.'u ,"'"alfrri
in certitudinea
unui bun nu ne este suficient. F;.i.;; ;;;;i
ne oboseqte qi ne repugld; avem
a"" ;i;r"r;r:.^;'r";
".""i"-;Tpru..i.'-rlrerrei"ti
irzce' Pldcere ciudati, !ta"'uru
rle chinuri amestecatd cu trudd,"o-p1*,r'a,
qi-pit;;;. in urmdrirea cdreia
rru lipsesc nici obsracolele, nici lri,a.a.i""ii";-;;t'i#";il;:
rrici chiar desperarea. O cunoaqle!i,-Jornnr,
mel, nor o cunoas_
tem destut de bine aceasrd pia"'eru lub;ri;;;;.';;r;";d";;;_
ccr.e de a iace, care ne este o a
doua
tp";";;rr#;
primare $l,rmediate.despre ."r. o-u. vorbit
""tr.e,t..'.1-S"
*"""
n pu_terea de ab sirac !i. I i' a.' J"ilp ;i, ;;
i :?::s^?riR
11
*.:,
l,'i
ilrndca
l\atura nrci nu abstrage nici nu compune; ea nu!i
se
opreqte pe loc, nici nu reflecteizd; ea se
a"r"6tta fir;l;;";_
cere. Putem vedea acum cit de mult este spirituL
in contrast cu ea (...),,.un
"_rf"i
. \9pe-tdm deci conciuzia noastrd: numai combdtind natura
primitivd se afirmd spiritualitat"u
l;;;-."!i;;r*
Lic.d. Dar trebuie sd ne inleleg.-, ""o-iur.
;.."rta
nu
Dresunune ci
prin procesul *eator dateli nitorii pri^iii"" ,r;;"r#;-'"r::
Dupd cum am accenbuat, de intensitltea i^rrf
r"i.r"."i;;i;:";
reacliei care debermi"e .o".oiiJ"rl"'"rr"i"."il
ra rlndul_sdu, se va manilesta in creatia arbisticd.
G;.ilr"vorbind despre a doua naturd prin .u.. 'urtiri"i"r"
riaiii
,iiJ-'
s-upra
primitive adaugd: ..penLru cr aceasba sd se
,naturii.
rrt,lrrlpl€, genrul, arbistul prin vocatie, t,rebuie
sa acgioneie
l:Tfilitll
5e Paul vardrv.
Discours aus peitztres
- Graoeurs, Les Nouvenes
Littdraires, 6 Jari.' tssa, neaperit"\n"' iirrX
sur
l,arr, Gallimard,
72
73
dupd legi, dupd reguli pe care i le-a prescris natura insdgi,
legi qi reguli care nu o contrazic, care sint cea mai mare bogdlie a sa, fiindcd prin ele invald sd stdpineascd qi sd intrebuinleze atit, marea bogd,tie a naturii cit qi bog[lia sufletului sdu".
Altfel, dar ln acelagi sens, se exprirnd Kant: ,,Geniul este'
aptitudinea inndscutd a sufletului prin care natura dd reguli
a
rtei".60
ln lumina acestor considera,tii, opinia
care reduce crealia
la o simpld desclrcare, la un fel de purga!'ie, apare ca absolut
insuficientd. Descdrcarea este un fenomen biologic ordinar'
ea nu are nimic de a face cu arta. Important este ceea ce se
descarc5. AcesL ceva, este un con,tinut spiritual ndscut qi dezvoltat din conflictul aspru cu tendin!,ele primitive, conflict
in urma cdruia s-a consolidat lumea interioald. Iar acest
con,tinut, acest sens spiritual cristalizat in intimitatea eului
se exprimd in aclul creator. Dac[ am contestat expresia ca
bazd a crealiei ariistice, am ficut-o referindu-ne la forma sa
primibivd, ca aut,omatism. Este neindoielnic cd opera de
artd este totdearina expresia unor tendin!,e, dar o expresie'
d.e gradul al doilea, condi,tionatd de consolidarea lumii interloare.
Dar dacd am accentuat aqa de mult drept condi,tie a ce'eaconsolidarea unei iumi interioare, ceea ce inseamnd retragerea din lumea extelioard rsi chiar o opozilie
fa.td de ea, insearnnd oare cd lumea exterioard nu are nici
un aport la procesul crealiei arListice ? Nicidecum. Vom relua
mai departe, mai pe larg, aceasti probiem[. Pentru moment.
linern sd precizdrn cd, dupd. cum instinctul, deqi cornbS.tuto
reprezintS. o excitalie indispensabild pentru a proYoca re&clia qi consolidarea lumii interioare, lumea exterioar'5. este
gi ea un determinant al crea,tiei artistice. Eul creator este
sllpus unor inpresii nenumdrate din lumea inconjurdtoare
Ei mai ales din via!,a sociald, impresii pe care le acumuleazd
lmbogdl;ind astfel con{,inutul sdu sufletesc. Cind se repliazd
cdtre sine, el nu este subiectul unui proces vid; dimpotrivd,
revenind spre sine el aduce din lumea exterioard o bogdlie
infinitd de impresii, pe care Ie asimileaz5, le rnediteazd, pe
care le descompune qi le recompune, flurind o multitudine de
imagini, idei, pe care le va transpune in opera sa. Deci consoiidarea lumii interioare este in mod esenlial condilionat[
de concursul lumii exterioare.
liei artistice
00
I. Kant, Kritik der Urteilskraft, $
46.
Capitolul IV
JOCUL gt cREl\TtA ART!STICA
ln decursul exnunerii noastre, am avut prile.jul
sd aminrirn in diferiLe ,t"i;;i;;, ;il;';;.j
:'.letatori. arra ar avea
apropiate- cu jocul.'Uin
l'gporiuri
[rn"tul d. ";i;;; ;i ;;;:
trer artistice problema"este de .;,
;;i. ;;;ilil;;l;
dacJ legdtura dintre
:,:o:r,ur"
aceasta ne-ar facilita murt anariza
".i; ;i Joc este adev6ra td.
inainte de a trece la a""lira
"";;,ii;i ",;rird;::if{"l:
sd vedem ce deslusin.le poate [1.o?r,;r# creator. propriu_zis,
da problema toculut.
Numele mai des citate in f"gdt,;.d
; p^r.oblema jocului qi
raportul ei cu arba.-sint Kant,'S;hlll";;
>pencer qi Groos.
Schiiler
;i
a
rdmas acruard si
l]:,1:,I^"ll
rnrurrrea er a crescut, Sugestiile lor
au
siderabitd, incir in estetida p;ih;C;; ""rl "'i"'"."iT"1ri]
ie asrdzi nu se mai
dinbre i"" !i
na'pi,^,r i;
5-:r1:'"fiH'"',ra.porbul
- In ceea ce ne priveste, rroi cre.ilem cd.raportul dintre joc
sr arbd se trateazd ae o6icbi p.r;
gi;b;isr ce acest raport nu
esLe tordeauna evide.nr.. ln' pri"i;i";i"A,i";;;"
fa ce m u rmdLoarea rerre;ie
"j1,.;:
;;i di;; ;' ;;$t' ;; r,lru "i iirfil:
"ri"iri,ll
r
lor, sint in s.nura.
lii
r.r;r.i,na penl.u legdrura
strinsd dintre iod si a-rtd,
iirr" ei cxisr,{ puncLe
de vedere diamebral o-puse asupra problemei.
!(ant, qi-SchilIer, credem noi, n-ar_fi a.t;;;'u.[*i''i,
felul
curn a fosr
ea pusd mai tirziu- Nu,ajunge
ui-inio.a_
jocul
ca atare.
trebuie mai intii sa
fi..",.."i.i"-"rllil:
"eaum.-"?"t;;"i;;""
Ar fi inutil sd explnsrr1 diferiteie
-u-"p.lrorrrui
l.eo,,,, u,up." ,iocului, ca
spre exemplu teoriJ
de energie, a
.reacliunii,
atavismului, a exercilll;i;;gJrir"*,
: compel5xliei sau
teoria cabarticd. fiinrlcd
drntre ele se comple_
Leazd. Sd relinem
".k il;i;;lt"'gl""J"are
ce se degajeazd
i,;;;;; p-;j;;;
;il:
il;;i
;;i;ilii
i",r;iif
"u-ui-prinl,fpf;l,
75
din ele. Primul principiu, cel al lui Kant ;i al lui Schiller,
Kant vorbeste, ce-i drept, de dezinteresul
relativ frurnos, iar Schiller este acela care il introcluce in
explicatia jocului. ln orice caz pentru dingii, dacd existd vreo
legdturd intre, joc si artd, aceasta consti.in faptul cd, ani,neste dezinteresul.
doud stnt activitdyi dezinteresate.
La acelaqi-grup putem asocia qi pe Herbert Spencer, pentru.care jocul este.o descdrcare de energie neinlrebuin,tatd"
deci un fel de lux. Insd cu totul altfel se pune problema dac6
ajgngem la Karl Groos qi adep,tii lui. Fald de dezinteresul
subliniat de cei pre-ceden,ti, aceqtia invocd rolul util aI jocului_
Groos preia. de la Schiller ideea raportului dintre joc qi artd,
dar dd artei o explicalie utilitaristd. Deci principiul de bazi
al teoriei raportului dintre joc qi artd s-a schimbal fundamen-
tal. Schiller, foarte probabil n-ar admite explicalia utilita-
ristd a jocului. Deci, de unde autorii sus-numitii-sint citati
adesea ca reprezentind o singurd teorie.
teoria jocului, in realitate ei suslin doud puncte cle"n.r-u
vedere diamebral
opuse. Primii reprezintd un puncb de vedere idealist, ceilalli
un
vedere utilitarist. Cele doud grupuri vorbesc un
-punct de
limbaj
cu totul deosebit. Este adevdrat cd ,si-Groos vorbeEte
desple pldcerea actiyitdlii ca atare, la baza ei pune insd principiul exerci,tiului pregabitor.
Cu toate aceste contradictii, cele douii teorii fundamentale
au o trdsdturd comund. Amindoud au in vedere o activitate
dezinteresat5, care i,incle spre lumea eriernd. ln special in
cazui lui Groos jocul, deci qi arta. sint deduse in mod direct,
evolutir,, din activitabea instinctual5. Constatdr,ile noastre
din capitolul precedent sint in contradiclie cu teoria cara
deduce arta din joc qi deci este evident[ insuficienla ei. Groos
insugi, de altfel, mdrluriseqte cd prin joc se explicd mai curind
conlcmpLalia artisticd decit creatia artisticd.6l
DacX insd jocul are vreo legdturd cu arta, noi credem cd
el ar.frebui, dat flind cd este un fenomen actial sd, ne explice
in primul rind problema creatiei. Dacd n-o poate face, aceasta
inseamnS. cd natura jocului este explicatd in mod eronatn
sau cd el nu ne poate explica fenomenul artistic.
Am merge prea departe dacd am incerca sd facem aici
jocului. Ne vom mdrgini numai la o serie
o teorie integralS a
61
,,Und auch darin fand ich meine von Anfang vertretene Ansi-
cht durch die umfassendere Nachpriifung der Thatsachen bestritigt,
dass dieser Connex in hdherem X{asse zwischen Spiel und aesthetischenu
^Produktion
Genuss als zwischen Spiel und aesthetischer
besteht"
K. Groos, Die Spiele der Menschen, Jena, 1893, p. 503-504.
de observatii care ne pob ajuta in studiul
crea.tiei artistice.
Mai intii reperdm obseival,ia' ;;ri;d
dacd admi_
;"cedentd:
tem cd jocul i,si.are origirrea in insfincie,
deci cd de la incenuI
r,ste in se^-iciul unor for.(e
centrifugaie,';;; il;"_"";':"Jr""_
or, atunci nu si n t e m .b
'i
,lespre crealia arLisLicd, "r;;;;;ti.r'"1 "ia..Jlii5;";i;r""
"" iiind'r"J"*e.r".il;;,;
.lri!1i, ,nt"rro".".
tinzind sple i n Lensificarea
l.,iJ,"_l .
Creatia
este o reaclie fald, d,e instinctb
si ;;-;;;;i";;;*..;
;;#_
;lil].r'"t
Dar. problema se. poate pune
Ei altfel. Oare iocul sd nu
,oaLd fi interpr,elaI decit ca irn u*"r.i1i" al instindiel;;i\:;;
putea sd constituie qi o reactrie impot.ii,a
fo.l C"
jocul,n-ar put.ea sd ,err-uasbd
"ftu;;"il#
in'primul rind lrebuingele
vie_'
{,u rnterne si nu inrpulsiunile instinctive care
cautd
lumea ex_
terndl Este adevdrat cd Croo,
deja cu multd
temeinicie cd iocrrrile animateJo.-.u.i"ra
"'ofrervatd"p;l."bri"i;;;
lor insLinc[iu". td inir-udevdr e]e e.rerseJza
anumi[e functiuni
.e care vor. avea nevoie l" il;;.;i;;;.
;eX;il:
dem aceastd teorie in intregime-gi-lrrpr"
omuluil
Ce ne
obligd sd admitem-.a,_ur..ri"nl" Lnimalului,
robul instincrelorr Jocur copilqi;i ;;';i.r.aliile;i omul este
arristice ale
,,rnului primitiv. n-ar. putea fi explicate
cafiind
o evadare
ole sub dominaria i'st,intt,etor
bi;6i.. Ei i;;i-;";iii;;
,le s.piriLualizareJ Am pulea pout"%jo"ge
la concluzia
.iocul nu este numai o descArcare de Jnergie sau un exerci_cd,
tiu pregdtitor al unor funclli liof"Si"., .i un stimulent
al
r*or forte conrrib,ind. irnbogdliil;l rpil;";il;;;_"'"i"1
tii interioare. In cazul la
acesta ;;';;;";
,ic celp e.\puse in capiLolul p,-"lar[f."-" apropia intrucitva
Ave_m, de altfel, in aceastd direclie,
unele indicii. Un
i;:::l d::1,?iI foarbe pre!,ios'
ao"t.i'u
rui pi".re
Janet, doclnna care, din picale.
"onsittlrie
jncd n_a fost
"_;l;l;;;
'-unr me.iti. Dura p. .Iane't, jo.uf
tl.c inlta: -..Regula gpncrald
"r"'..oirf
"""i'^[iit\"|],
e a..usla:
sd prepare
"';6.riri-"rr prezentatd
;r sd mobilizeze fortele, prinir_o
ca seri_
".lir".
"asd ri cind fo'iere'sirrL moblir"iqt'#'opreasca
ac{,iunea
gi
sa proc{ucd acrut de rriumf. ;;-i;;;;
de descdrcare. Esre
coca ce se petrece in fenomenul de intoxicagiu.
fata-"n lfai_
vid care bea r.in sarr
alcoolul
:
pdtrunde
in organism,
_alcool
mobilizeazd for:bele. S-ar
spune cd s'istemul
'u
celulele, presimt cd este inceputul unei
";;-;;;;;
boli grave,
u.r"i
boli serioase: orgarrismul este gata cle luptd.
Apoi, dupd citeva
ore, organismul i;i dd seama cd nu e nimic
seri,rs,
pu*i.o_
b;.;;;il;;
"U
7S
IT
3
&
{
'x
!
i?
iul nu e prea mar,er; forlele se rispindess lq nrgarrisnr;i indii'itltrl se siilite t:,.ltt'.6?
Ileci, rlr-lpri P. Janet qi jocul est,e o reactit:, reaclie prin
(rare i<re noiriliz:e,azir anumil,e folLe. IlezullatuL este rln senlinLtri,; d,t: r'r'u,r;rii'. cFflai iie i1 situeazd inl,r-un plan muit deasupla lir:l,ii iustirrclutrle. liatisfrctia instinctir.i nu produce ssnIinre,nt ' ,ip ir rrrn;l ij, i:li'orsl a r alilata.
,Iocri;'ile cllih,i,ii, spre deosehire cle j;,tur.ile anintr,iului,
t t.nsli.ttt clifi ri'r:lrtjic'sttlli irir.1'e depisesc ner.riile biologict:.
l-ci'tii inirc;'lil. lnt;ltitrizlLir, intiireste con,stiiri't,a. enlui, de aic,i
senlimentui de trinmf. :\nimaiele care in urrna pornii'ilor
ir'sti;tctir-c igi incl;'rap,tl privilile e:iclusir. sple lumea erternd
rt-au eul clezr"oltat. La copil, in schimb, ayern numeroase
tlove,zi cr-.in'lralii, tl-)tnr€ri prr.vitor la jocurile lor. Ch,rra Stern,
carr: inplqtinr'i cu sotul ei. Williarn Ster.n, a publicat foarte
pretioase ohservatii asuilla copiilor, spune clespr.e copiiui
sriri ln eiate Cc 4{ luni si jumdtate: ,,Cu r,ct ce-i cade in mind
face scanri,:r1" rrcestr este jocul lui cel mai frumos. Cu cit mai
nebirncste. cu atit mai i;ine. Fentru ce simt copiii o bucurie
eEa t.l.e rnrr'-'la z.:'otxotui provocat de ei ingigi? Eu cretl cd
tor;m,:ri fiinclcri e plovocat de ei qi fiindcd simt atib de nemijlocib ,-.arrzelri,atra unni lucru. Copilul creeazd eI insugi ceva
lov'rnri {iu o l,iil'd o ntasd de lemn. $i copilul, oJrservincl cir lovie,,lte ui'nat,ii imediat de zgomob, constat,i o relatie de la
cau:iir la eleci. Aceasttr este una dinlre pldceri, rsi faptul de a
fiel instrqi ciiliza. esleadoua. Nu sintem oare la izvorul unor
tula
fapte. cai'e gi pentr,u aduit formeazd con{,iniltul si bricuria
r-letii: A iuira' si a crea. !". . .63 Pe cle altd parte Charlotte
Bilirler r.rhst-rvir lllt rropii de un an qi jumitate, care prir.ea.
cu salisfacl,,ie pilamicla cldditd de el clin diferite obiecte puse
unul pesle altul. Ochii lui exprimau o pldcere gi o mindrie,
car'e pilea rrir rrltrini: ..tlit,e, aceasta esle opera mea".64 Copihil isi admira propriul sLicces.
irr ambele e-xemple, care pot fi verificale la infirit avem
de a face fL1 r.u) sentirnent de triumf produs de sent,inentul
propliei carrzaliLit,i: copilrrl simte cd cl a provocal aceste
actiuni, el tirde sir-qi cltiCeasc[ o lume proprie. Acetrstd Lendintir se manilesttl cleja de timpuriu. Amintim un exemplu.
S-a observat cd in prima sa copildrie, intre cloi gi patru ani,
copilul _deseneazd sau construieqte ceva, i' *"'i"tir"pi-d
rrir exclame, de exemplu, cu mindrie:
iaceasta este o casd,,.65
f)e;i copilul."1.? ltie ce este o casd vrea sd repr,oducd una
rmrtind-o. liindcd el tinde. p^rin jocurile sale sd"imite to[
ce
oyt pr,jlejul sa. cunoasca.- lnsd-aceasta imita!,ie
io".i"
',.
''rrrdatr. cind stai sri o compari cu ce pretinde ca"rtl
a i,niiat.
rrebuie
sa constati r,d esLe departe tle a-i ,.^an". Nilir";
I)e ca-re i-a dat-o Lste deci arblt.ara. Acest arbitrar vine din
l'aptul cd el nu vede lumea aqa cum este, ci tinde sd i;t.;
preteze pnin propria subiectivitate. De aceea, chiar cind
" imita
o.erg,.el ii dd aspecLul deberminal de propria imuEinati".
\clrvrtatea lui esr'e dominatd de dorinlere iui. -{ceasta inseamnd cd copilul iqi cltideqle, aldtu.i de'lumea .eute, o irr_e
tlaci
a sa, in care lucrurile lui sint puse intr_o ordine
a.iu._
minatd de propriile dorin.te.
"o"e,
Concluzia este cd prin joc se trezesc anumite forte latente
,care determind abitudinile cgocentrice
ale copilului: C;;;;
t,ea mai ad,incd a sen.iimentului d,e triwnl despr6
i.-#
bil, es_Le ca prin actiunea sdvirgitd.opilul a luat"uru-uo oliirain"
care. depd;egte nevoile nalurii primiiive; el aiirmd cea
de
,,a doua naturd" de care vorbe,;te paul Valery, adice i"."t^_
'ei
faclia produsd_ de lumea existentd sub for.ma originard si
plScerea complexd de a-i fi adauguI ceva in pl"r_ F;i;
il:
''nl)rru.l nu-sl cxerseazd nunrai funcLiunile desLi nate sai,is{'acerii necesitdtilor strict biologice, ,i airopoi.irrd;
ii ;;;
xizeazd..qi exerciteazd fo.!;I" t;t;ni"'prl" rnijlocirea
cdrora
sd depdrseascd aceste neyor.
dupd erpresia lui p. Janet,, nu e o simpld clescd,r_
. "I1cul,
/"-Ltr'r
de irnpr.gle, curn pretind vechile teorii, ci o incdrcore
de energ,ie (recharge il'energie).,.\ceasta o,n t"o)i io.!.ilffi;;L;
care. vor. inrringe nalura sa primitir-d prin atitudini tot
mai
s.piriiualizate. C'.; cii, copildria e .rai lungd, cu atit conaiUile
dn dez.volta:e ale spirllualiLa!,ii sinL rnai [avoraUf.. q.ii"i
"e erplrcd pcnlru ce h popoarele primitive gisim in acelasi
timp o copilirie scurLd qi b spiritualitate .-i;;d.-i;;;i;J;
.; pr_c:diirc p,tirtr spir'itualilaip. siiu) in or.ice caz,
un,"iii""
rru dc a dezvoila. ci d.e a tlnpti;i r"iaLa iustinctir-a. S_ar pritea
u,ltol,.'? se exe ppl e peni.o a delnorrst,ra rr.clerinta'acor_
11,,-,
i.iraginare. ,,pusi .l umii i.eale, er.istente.
'talt a( est,er lumi
'oi.
l)rl,nr urr singrrn er;e.mplu.
Inbr.e o sulA. care poale fi verificat
ja fieca'e
r)irs. charlotte Bilhler citeazd o tnzune ai cdrei copil
1
6: Iricrre Janei,
Io
force et lct faiblttisse psychologtqtr,e, rans, rtfaloine. 1932, p. 14.9.,\ se vedea probiema mai dezvoltat{ in De l'angoisse
d. I'edase, voi. II. l'}aris. -\lt'an. f 928, p. 435 qi urm.
63 W. Stern, Psychnlogie d,er
friihen Einrlheit bis zum sechsten
Lebensjahre, Leipzig, 1914, p. B0-81.
6a Charlotte Biihler, Kindheit und Ju,gend, ed. 2, p. 7tI-11.3.
7B
65
Charlotte Btihler, ibid., aceleaSi pagini.
7g
rle t,r'ei ani,ei jq65iate, fiincl ocupat cu c,lidirea unei..srlri""
i;r cllenrarea Jtririntilor' .riii, r'Sspuncle: ,.Intii trebriie sii cldc.iesc".66 Pi'in atitiiclini cle felui acesta so rnanifestX tenelin{e
ci:u'e rrl poL ii erplicaLe priir tlebuintele bioiogice.
latir cum r.r'trebrri. clupa ptirer,ea noastr,5.) pusti problema
joc,ului. Noi ne-am leferit la jocul copilului. unr-le problenra
apilt't rrrai clali. f)ar nu s-ili' putea ertinde aceleagi conc,li,rzii
ll jr-,i:ui'ile aniln:iielol ir Oale jocui animalelor n-ar putea li o
aLitudirre irnpoir'ir..a itolnir,ilor pr,intare, adici nu un exerc,ilir: pregibiLor al irstinctelor, ci un cxercitiu pregdtitor pentlu o viat{ interioarri mai accentuatdl Nu este aceasta cauza
pentr,u care aninralele supelioale se dedau mai rnult joculul
ciecit. cele infelioare ? Ideea transpird uneori chiar gi la Groos,
ciiluia uneoli, ca din intimpiare, ii scapd fraze ca:,,s{ sldbet-.st-,[ for:fn oarbti a instinctelor".6? f)ar pro]rlema intrece
caclleie acestei lucriri, cle aceea ne rndrginim numai s-o
enuntim.
Creclerlr ci din cele erpuse s-a degajat concluzia: dacd
existl o inr'uciire inLle artd qi joc, aceasta nu std in faptul cd
au la bazA o desciircare clezinteresatd de energie, sau exer.liul pregibitor al inst,inctelor primare, ci din faptul cd aminciouii ari la bazir un conflict cu tendin!,ele primare. Acest
corifiict este cauza unui anumit ciezechilibru care determind
e.titudinea joculrri qi a creatiei artistice. Penbru cd n-a observat acesb lucru Groos a trebuit sd conchidd cd jocul nu poate
explica clea!,ia artisticd, ci numai contemplalia. Noi trebuie insi sir repeLdm cd dacd nu o poate explica pe una nu
opoateexplica nici pe cealaltd. Deocamdald constatdm c5
fari o erplica!,ie a jocului precum aceea pe care am preconizat-o, e sreri s[ stabilim o relalie intre artd ;i joc.
f)ar acum se pune problema cea mai importantS. Chiar
clup[ aplopielea ]le care am admis-o? este oare p]auzibil ca
art,a sir-si clatoreze originea jocului, cum o afirmd in general
teoriile aminLite? Sintem de pdrerea contrard. Intre jo"
,;i artd existd cel mull unele asemdndri, ceea ce nu poate
insernna cir jocul e la originea artei qi cd o condi,tioneazd. Un
argurnent de mare importanld ni-l procurd Mar Des.soir deja
in edilia intiia a Esteiicii salc; ,,,{r trebui presupus cd dacd
arta in mod necesar ar depinde de joc, marii creatori in copildrie al fi lrebuit si fie cei mai indirjili prieteni ai jocului"
$i totuqi nu e asa, clesi orice temperament viguros se poate
66
6?
Charlotte Brihler, ibid., p. 185-186.
Karl Groos, Die Spiele der Tiere, Jena,
A se vedea gi capitolul Spiel und Instinkt.
80
1896, p.
VI
(Frefa{i)"
in mod natural qi in jocuri antrenante".0s l)essoir
ir cercetat din acest puncL de vedere numeroase biografii qi
rruLobiografii de artiqti;i a fost obligat sd consl,ate cd jocutr
rr avut un lol relativ redris in copilSria lor.6e Noi in;ine, consultind biografiile enumerate in nota bibliograficl de la sflrsitul
aceslei lucrdri, nu putem decit sd confirmdm constatdrile
lui h{. Dessoir. In jocurile lor, aLit cit le practicau, artiqtii
tlovedeau caiitdli care depdqesc cadrele obisnuite ale jocului.
(-loethe miirturiseqte in Diclriu,ng u,nd, lVahrkeit cri, in copirie, cind se juca clr cantarazii sdi, le povestea istorii inventate.
pe care Ie didea drept r.eale, de care aceqtia din urmd nu se
indoiau.To George Sancl, qi cu ea multi allii, noteazd fantezia bogatd pe care o cheiLuiau in timpul jocurilor din copillrie. Aceasta ne incleamnS. si punem o intrebar,e: Dupd cum
la omul primitiv, activitatea practicir nu er,a decit o ocazie
;i nu o conditic a altei sale, pentru artist, jocul nu este oare
numai un prilej qi nu o cauzd a creai,iei sale ? Aceastd supozitie este confirmatS nn numai de studiul vieJii artiqtilor, ci
qi de un examen atent al psihologiei copilului.
In jocurile copilului. pind in preaima adolescentei, nu
existd o preocupare artisticd propriu-zisd. Oricit s-a incercat
sd se atribuie jocurilor copilului un caracter artistic (qi s-a
incercat adesea), le lipsegte sensul profund al artei. Se va
obiecta probabil ci este o simpld problemd de evolulie, c5.
evoluind, creatiile copiluiui der.in tot mai artistice, pentru
ca in cele clin urmd sd devind artd adevdratd. Rdspunsul
ni se pare nesatisfdcdtor. De fapt, cum explicdm cd nu orice
copil care s-a jucat in copildrie, a devenit artist ? Este de
asemenea de remarcat cd mul,ti copii care neglijeazd totui
pentru joc, expunindu-se chiar la pedepse grave? sint lipsi.ti
de sensibilitate artisticd ? Nu se poate pr.esupune cd sufletul
acelor copii nu suscitd altd atitudine decit cea pretinsd de joc
qi deL:i nlr au necoie de o atitudine su,perioard,
timp ce
- incare
sufletul artistului resimte tulburdri mai profunde
necesitd o atitudine creatoare ?
in orice caz, dacd in viala copilului se poate vorbi de o
aspira,tie artisticd, aceasta apare in epoca adolescenlei. Pentru a rdspunde la intrebdrile de mai sus. trebuie sd amintirn
trds[turile ei caracterist,ice. Aceastd epocd se caracterizeazi
tlescdrca
68
Max !aEot", Aesthetik ttrzd allgemeine Kunstwissenschaft, ed. l,
Stuttgart, F. Enke,1906, p.229.
6s Max Dessoir, ibid., p. 3lt.
70 Goethes Werke in sechs Brinden, vol. \r, Leipzig, Insel-\rerlag,
1909, p. 38 ;i urrn.
B1
printr-o via,td plind de conflicte. Ele se datoresc schimbdrilor
se. produc, reJativ Ia epocile precedenLe, in dome_
1lo1ca.t9.ce.
rnstrncruate. Acum. apare, in roatd amploarea lui,
l:l]i:!]l sexual,. care revolulioneazd compleL
s[area relaLiv
llr.t.t]93"t,
llnr$trta
de mai inainte. Adolescenbul r-a ^ suferi frrniinLdri
profunde, impotrivindu-se pornirilor trezite a. ii"o.rirrrli"
instinc[, pentru a
l:g.tyi
-ie stdpini. Dar ",,rn i;;;i;;ii;
prrmrtrve sint de o rard vehemen.td,
atitudinile contiare vor
avea aceeagi vehemenld. De aici un'conflict u...b ."r. ..rro_
Iulroneazd totul in sufletul adolescentului. For.,ta nebdnuitd
a noului instinct clatind din temerie clispozilia'-"t;;i;;;t
-i
provoacd un adinc haos sufletesc. in acbasti .ta.., uaotej_
centul cautd cu ardoare o ieqire, un remediu
.Tn ,acelagi^Li*p il interior,itateasa se nagt,e o concenLrare
mar adincd.
Din mijlocul .frdmintdrilor sare apar intrebdri,
reflexii,asupra propriei existenle
qi aceasta tot in cdutarea
uner solulu, a unui punct de sprijin. parca sc cauli pe
sine
insu;i in mijlocul habsului. nar iri acelasi ti*p, ira.ima.J"
sale devenind chinuitoare, in sufletul lui se na$te, in dorinta
dp a 5e libela de ele, dorul de a fugi par,cd de ;i;;1;;;ri ir;;j;
al[a lume. Se caubd pe sine, dar Ei fuga cJe sine. IaLd conflic_
tul iscat de d.oud porniri atit de vlaimaEe.
care va fi salvarea din aceasLd "interioriLate imndrhitd
intre for!e vrajmage? Aceasta va fi activitatea intenseillii:
vrLate pe plan real, dar mai ale-s pe un plan imaginar. Gus[ul
pentru aventurd este la curme. Inattimiie qi priipxstiile naturii
g!l"g irezistibil, iar imagina,tia sa viseazd acte eroice si
ilindrdzne,te:,,NI
existd om-ca.e sd pr.iveascd dil l;"hi;;;;";
sa cu un dor mai arzdtor decit adolejcentul,,, zice Spranger.ii
at,iL.de irnperioasi est.e tendin!a cle enrancipai.". A?um.
^ To,
cind
porni.ilc tainice ii pun cu arira
i;;;;;;
"i"u;ii;l;-iu
puterile, vrea sd se afirme el in toate.
incepe -t p;;.""p;
Iumea prin propriul eu. ;i sd-i dea interpretaiea pe'care i'_o
sugereazd propria i ma gina-tie.
.. Este firesc ca, in aceste'con'-ri!ii, atitudinile acrolescentului
sd capete un sens mai aCinc. Neiiirigtea sa interioari dt-;i_
festdrilor sale un caracter misterios.'Ele tr,ddeazd o p.;;.;p-;;
_pentru probleme adinci, pe care insa mai mulb le ,i-f" ,i".ii
ie
inlelege. Preferin,te mistice se obser'd in atitudl,ii.-*l;
socrale. ln aceasta epocd se gr.upeazd copiii in Lot f,:iul de
asocia.tii secrete. Frebcupdrile" artistice apar tot in aceastd
epocd frdmintatd. Joc,rile copildregti devin jocurl ., ,rn .".r?1 E. Soraneer. ps,gchologie
des Jugendalters, ed,. 10, Leipzig,
Barth, 192tj, p.' si-S+.
!,inut profund. Chiar hoindrerile in sinul naturii au un colorit
rrrtistic: frumosul din naturd este cdutat qi idealizat de acesti
irdolescenti cu imaginalie vie. Natura, ei o observd cu emoIie eraltatd qi o asirnileazd propriilor sentimente. Natura le
rcrbeqie qi limbajul ei este conform dorinlelor proprii;. izvortrl de munte le inEird legende lanbastice, iar ruinele unei cetd!,i,
fapte mdre{,e din trecut. Irnaginalia lor dd via!5 naturii qi
lrrin aceasta ea devine ;i mai frumaasd.
Aceastd stare de spirit duce irezistibil la artd. Adolescentul
este atras in special de acele genuri de artd care exprimd mai
bine doi.ul sdu nesfir;it: poezia gi muzica. Aproape cd nu
r:risbd adolescent, ca.re sd nu compund in taind versuri. f)ansul
il atrage pentru acelagi motiv, el ii permite sd-qi exprime agiLatui ritm interior. Teatrul ii fascineazd prin ac!,iunea dramaticd, dar mai ales se simte tentat sd joace el inluqi teatru,
cdci pretutindeni cautd prilej sd dea expresre interioritl.tii
sale. $i mul,ti adolescenli reugesc in acest dorneniu, cdci
emotivitatea putelnic[ ii face sd se interpreteze pe ei inqigi
Ei deci sd joace cu sinceritate, calitatea cea mai apreciairild
la un actor.
Aceste trdsd'r,uri esentiale ale sufletului adolescentului
au o asemdnare izbitoare cu ceea ce cunoagtem din sufletul
artistului. Adevdratul artisl este o fiinld frdmintatd de conflicte, care ii pun prcbleme fa,td de care trebuie sd ia o atitudine determinatd. Acelarsi lucru la adolescent. Preocupdriie
sale artistice se intensificd odatd cu forta crescindd a conflictelor sale lduntlice. Atrac,tia fa!d de artd, deci, nu esie lntimpldtoare, ci este efectul nemijlocit al abaterilor sale interioare.
La acestea trebuie sd addugdm o constatare de cea mai
mare impoi'tanld qi anume ci odatd cu preocupdrile artistice
apar ln viata copilului gi preocupdri fa.td de problemele cele rnai
importante ale existenlei: probleme religioase, filosofice,
morale. Am obserr-at deja acelaqi fenomen Ia omul primitiv.
De aici ni se impune o concluzie fundamentald: Problematica
artisticit apdr'i,nd sim"ultan cu problematica eristenlei tn general,
putem sd, afirmdm cd arla cste o atiludine fa!(r de un conflict
care, prin forla ltti, scoaie tn evidentd. marile probleme ale
aristentei
72.
?2 Unul din cele mai caracteristice conflicte legate de adolescffi
este, dupA cum am vdzut, cauzat de instinctul sexual. Dar ar fi o mare
greqeald sd se creadd cd aspiraliile artistice sint determinate de instinctutr
sexual. Instinctul sexual nu are, prin el lnsuqi, importanla care i se
atribuie, ci prin profundul dezechilibru psihic provocat ln suflet dato.
ritd excitatiei Ia care d{ naqtere. Iar nevoia de a restabili echilibrul
dA naStere aspiratiilor artistice.
82
B3
Dupd acesbe constatdri, se rnai poale afirrna denendenta
jocl Desigur. cA nu. S aaere;J;;-;;;;
qi jocul au comun faptul cd,"prin una ca si princeatatte. s*
tinde spre o lu.me.proprie, care situeazd eul' pl ;;";i;;;";:
supra aspiraliilor inferioa.e. In fond insd, ere si'rL d'oug activ-lta,tr care se deosebesc fundamental. preocupdrile
artistice
ale
ap?l cum am p.uiut observa, rirrmai in *poca
ncopilului
profundelor modificdri survenite in viala sa interioard.
borrflictele, ridicd abunci problem^e sufleteqti'de o
-;;p;;f;;r"";.
Tocmai la nivelul aceit.ei_profunzimi apare aspiratlu
care este o atitudine fa!d de problemelepe care le r.idicl.
""ti*iiJ,
Dacadeci, gasim la bazd facior,i noi. surveniti du;i ;;lii;ri-;;;:
funde in viata psihich. nrai putem identiiica'a;;;';;
l":;i.
crnd acesLa drn urmd este o atiludine fald de t.onflicte de o
altd spe,td? Jocul si arta nu sint doud domenii care."
lroneazd.unul pe altul, ci dou5 domenii paralele. gte sini"o.raiAoua
atrtudrnr dlfente fatd de conflictp difcriLe. Jocul are la bazd
un confl.ict, un dezechilibru mai
.u€or1 pentru stitpinirea ,irit"
este suf.icientd activitatea jocutui.'
pe' itnd, arta hrle to-uira- ii
d,ez"echilib.ru.care poate sd
;;; ;i;
.atingd, cele mai prof,rrii
sullelu[uL ;i pentru
rd.ruia .iocuL 'nu esla suficient.:
"-td,piniraa
esle neces&rd o atitudine mai profundd": o arirttdinc cicatoari.
Cele doud domenii se deosebesc fundamental prin ."";;i;l;;
determinante.
In lumina acestor constatdri pul,em si rdspundem la doud
inLrebdri ce.se desprind din
noasLra. pentru care
moLlv artrgbtr cum remar,case"*pLn*.oo
deja I{. Dessoir, se ioacd mai
pu,tin, in orice caz nu mai rnult decit alti corrii ?- F;;;;,,';ln cazul ca se dedau jocului, jocurile lor prezinia t.asai".i A,i
un nivel superior fald de ale "celorlalti copiil ppntru 'c;;i-i;
lor rntcrnd esle dominaLa foarte de.r inrpuriu de un c.rnfric:r-,
care nu comPorLd alta solu!ie decit p'odrrctia ar.tisticri si
pentru care jocul obisnuit e depar,ie de a I'i suficient .
'La cealaltd chestiune: pentru ce un copil, ori cu cit[ pa_
siune s-ar juca., nu de'ine^un arbist creatd. l' RXspr,ns.ri eiie
de asemenea simp.lu: viata sa int,erioard esteagitat.d a" *"_
lllcte mar superficiale, pentru stdpinirea circra"nu trebuie sd
recurgd la.crea!ia artisiicd. Nee.riitind cauza tleterminantda
creatlet, nrct atttucirnea creatoare nu poat,e avea icc.
Datd fiind. importan!,a problemei, vom face o recapitulare
sumard. Admitem bucurcs'cd arba gi jocul au uneie oarlacteristice comune, care pot duce la oarecare confuzie. Trns[tura
lor comunl este atrac!,ia pentru aventurd care are ci1 scon
,evadarea din platitudinea vie.tii banale
;i pldsm.,i,.*"
crea,tiei artistice de
.t:a
!:
"nJ
lrrrni proprii care depdseste aspiraliile instinctive. Amindoud
sint atitudini fald de anumite conflicte. Amindoud sint, cel
lrrrlin in aparenti activit5li dezinteresate,^ deqi in privin,ta
irceasta s-ar pulea face anumite obiectii. Insd toate aceste
loincidenle nu suprimd diferenta fundamentald clintre ele:
profunzimea sttrsei de lu baza fiecd,reia. Crealia artisticd este o,
rrLitudine de cu to'rul altd naturd si fa-td de cu totul altfel de
lonflict decil jocul. Fdrd indoiald ele'sint din domenii care
poate se aseamdnd, care se pot compar:a ;i care, eventual, au
irc,elaqi rost, anume tle a restabili un echilibru sufletesc, insd
('ale nu
5e pot deduce unul din celdlalt. Crealia artisticd. poate
inlocui jocul, dar nu cleripd din el.
Iatd-ne ajun;i la concluzii analoage celor in legltur[ cu
arta primitivd. Dup[ cum am fost nevoiti sd conc]udem cd.
activitatea artisticd apare in legdturd cu via,ta practicd, dar nu
rlerir.d din ea, tot aqa sintem nevoiJ,i sd conchidem cd jocul
rlu ne poate erplica tocrnai ce este mai esential in procesul
irdinc al creatiei artistice. SperIm cd observaliile noastre critice
din aceste doud domenii ne-au apropiat intrucitva de fondul
problemei.
CONQLUZIILE PARTII iNTiI
Sh vedem acum ce concluzii esentiale se desprind din aceasld parte a lucrdrii noastre.
Am convenit in prirnul rind cd activitatea artisticd nu
poate fi redusri la tendinte izolate, oricare ar fi ele. In al doilea
rind am ptitut r-edea cH tentativa de a deduce creatia
artisticd dintr-o activitate inferioard si anesteticd, a dat de
asemenea gr:eq. Nici tendin.tele izolate, nici activii,dlle lnf*rioale nu ating fondul problemei, aceasta deoarece crea,tia
artisticd este o atitudirue globatd a personalitdpii reatoare fald,
de un dezecli,ilibrtt sa,u conf lict sr.tiletesc, care rev'eleazd problemete
esen{ictle ale eristentei si care nu poate fi rezolvat ahfel dectt
p r rn tr - o (t ctl v Lt 0,t e cr ea,to ttr e. Iar viala omenea scd nef iind altceva
decit o serie nesfirsitd de atitudini, sau mai bine zis viata
neputindu-se manifesta decit sub forma unor atitudini,
ajungem la constatarea cd crealia artisticd nu este nici ceva
incid-ental, nici, cel pu,tin pentni artist, un lux, ci este o 1ii*i
de piutd. Artistul nu poate trdi altfel decit creind, nu poate
lua fald de viald alt5 atitudine decit o atitudine creatoare.
Aceast[ atitudine creatoar.e constd din modelarea unei anumite
materii. Prin modelarea acestei materii isi umple el existenla.
,84
85
Cu rrrr cuvinl: cruli? u,rtislicd, nu esle prelu,ngirea tmor
ci rc."c{in fa{ri ctr: tenrlin{ele primitiTe. N"-ui
t'il treh'irie llirie s,.rhli^r'rt: irnli rlsurile ra acesle reacbii sint, J.
aserncrrlea rrn dilt al rrrtrir"ii, Gra.tic acesLr-rr reacLii, esenta
It_rulin,{c prirni.tioe,
irrtr,i r.:::le lrr nt'rd l'urtr"i,rr dittrt,trtir.d.
Sul,li'iiird aceastd crl'c,luzie importan,;d, trebuie sd
ci oricit"rle prrternicii ar fi r.enilirita de tr depdqi ad d,gdm
i?,iul
rioa.ra pr.irr r:rer.,tii spirif unle. aceasbd nat'rd igi'pastreara
"nt"rui*fr;;
tanla ca st,irnulat,oare a creabiei artistice.' Cum arn #ut
prilejul sd ospunenr, pornirile primitive sinb acelea;" p;_
voacr atitutlinea si o fac sd aspire spre indl.timile spirittriui.
Cu cit pornirile acLstea slnt mai adinci si mai vehemente, cu
atit atitudiniie suscitate vor fi mai spiritualizate. Nietzsche
a. spus:
_,,Omul e asemenea copacului. Cu cit tinde spre indllime
;i spre lumind, cu atit sint idddcinile sale mai ahinc in-finte
in pdmint, in adincime, in tenebre, in rdu., ." C.uu1i" *ti"i
tuald vrea sd se ridice. deasupra pdrnintului, totuqi
scape din mrejele lui. Aceastd^legdturd cu pdmintui
""'po"t!-re
ae ,ri_
goale-;i con!,inul operei de artd. Creatia artisticd are cleci
stimulenti teresrri, fiindcd in mdsura in tare artistul este chinurt de chemdrile ielurice. ndzuinta de a se ridica cleasupra
lor se trezegte in aceeagi mdsurd.
t. Fl. Nietzsche,_,41so sprach
t etpztg, 1930, p. 43.
,, ..
l1,roner,
Zarathusta, 1[/om Baum am Berge),
Partea a douo
FACTORT rNCON$TIENTl
sAU POTENTIALI
Al
CREATTET
ARISTICE
(Faza pregetitoare)
conceptiile c5rora acesta le_ar da apoi o form5. obiectivd.
-rr,,
INTRODUCERE
Aceastd
furrom." l".riJilii
.inspiralie era consideratd ci
''e se poate
compard,cu dezldrrluirea neaqteplala a LrAznetutuiri.
'ul'r. anattza nrar strinsi, rre dezvdluie un proces cal.e
e denarte.
rle a I'i aliL tle sirrrplu. l)upj .um t,,arnet'ui
,;;;;;;;*
.,\umai pornind din adincur.i poli atinge mdregia
culmilor".
NIETZSCHE
,,O*.rll 1u poate rimine mult tirnp in starea de
re-.o6oi., iri^ilnlon_
qtientul sdu, fiindca aici iqi
.la'erl"ii":.."'
co.ngliin!4, neconlenit trebuie
"*
GOETHE
i
5;;i;:
*'i,nori"rl".,
.;i'i.;i.;'i;;ii:;
"r."ti"
n_t1l
mai
inrtelungat.
si
r..rL pro.".'u.J
:: lll'"1-:
f9n,rr,l._r
,l
laze esenIrale:
fiarru
. Faza pregr{Lito-are sau inlonstienld
1*r!'e c'nr irrrr
are qi ea rdddcini foarte inrlenartate):
'dzuL3. Faza
2- Faza irspi.a!ieir
erabortrii 9ia."r"^'".#"ti.ii. i;
'
pregatiL tle Irrlbur.ari
Aceasta a doua pa.r.te a sLudirrlui. pe care o aborddm
acum.
ia.za Pregatr{oare sau inconqLientd. In aceastd
fazd
:'^rryt-1'.o.
{or'lele creatoare sint inca Iatente, incd nu sinl,
r,ealizat.. -p;i;
^"'
revelarea lor
in constiin!a
ele ajung ra faza
In partea intiia a acestei lucrdri am vdzut cd la
orisinea
in*pi.ffii.'
conflict
po*ir;lu;;1"gr;;b*'.il:
turii. primirive. lns{ acest confli.i
"o u.u roc in -f.ol";;i;ii"
tenebroaso ale vietii su.fleteqbi, qi abia ,epe."rri;":i;i;;;jil;
Ia suprafata congtiinl,ei artiil,lti,l. il;;:
se exprrmd in opera
rle sr,1d intr-o fornrI durabila,
inJ*tung i;Adti;'l#:;
.l::l J:-",'t:batd, care precede "rt*
qi c#Je ;?;;;;;ir;
rnconsUenIulut.
crea.[,iei ar,Listice std un
"brqtii"l"l
Acolo se rdsfring
mai inbji pornirile ancestraledeztanluie confliciul ."-..,
l.,o-lo
uLr-o :"
rns^p^ralr^e
gr aceasta,
in
li.;;i,;;';';;;_#lt;';
"" urmd,
cele din
in opera de art,irn aceasta a clolra parte a lucrdrii vom incerca
'-fr*
sd analizdm
faz.a inconqtientd a crea,tiei artistice.
*"
referd ra viata
individuata a arr,isrutui. iruiaeni, io; ;;;"r;;i",
r" p;i;l;
partg a acestei lucrdri are de asemenea caracterul
inconstientului, fiindcd tendin,tele ascunsef
acolo, sint acelea care._rro, aglta' iiraivil;"iil;;;
in adincimile ei inaccesibile. fcoto insa, ne-am referit
la o
serie de date comparabive din domenli-ilriate,
;;*
dea-u bordeauna direcr ae aomeniui ;r;;;;;.'ir"i_re.
";';";1":
J#i
vorbim despre faza incongbientd a .r""ii"i
procese mai mult sau mai pulin inchegut"'-"a""';;il;fi;i;
".ii-ti"".ffil"l.X',i
experienla individuald a artistuiui
;;;
duc direci -;;;;
l;";;Ji:
Di
zarea operei de artd. Aceastd faze
incongtienid, l;
pregdteqte in mod ngmijlggit opera de
o
pregdliloarc a crcaliet artrstlle.
"ria, "i^ii'1"ri
Penlru a fi de la inceput in,telegi asupra inldnluirii
proce_
selor de cre-a!ie, trebuie id ,"r'a"cdm cd' crealia
i.ti.tiJa
rnai mulLe faze. Conform. vechilor ."n.up,tii, ;oi;';;;d
"L
;;
datoreazd unui pr-oces. de proporlii red'use. h"".t
.
.
numea inspirapie. Inspiralidr i-ir furniza artisturui J.*"J ,"
ih.il" i""
p;-";;;l;:; ;;##1;
H#f;i;i
8B
o
"
de.
" I
i*lu'*,.j I ]I i'Ier- Frei enrers,
Diferitele {aze a're ."uaii"i. rrt-ili].5'",1 11.t remarcate
in special
Eduard von Hartmann, ,l'rriliiti;;",.-t I'Jj a.
t" et adoptaie
r,'i?b"liiJ rt#HTi. Til
I' #",
de
-rli.5,"xrtTi
cei mai mur.i esreric;"ni.' Harcman; ;ii.;;r;rr;i
ca l\lilter-Freienfers. Deracro_ix'erc.;;;r.l;;;;t;i
"in.i
paLru faze. fiindci'ase credem d p;1;;';"i,ro ii.r.'iv"i.
"liia#flt
procesul
-iii,ia-li-i.nt"ia"".irii.i""r?i
*", rirne
creator. Bineinr.eres di,oiziunea in iriu
invesligatorului. num;irur trr"Jor^nu-r.ni*ii
int.o nimic fondul.
r:on;tient rs. Noi folosim aici termenul de inconqtient pentru
toat-e plocesele ce se petrec in afara conrytiinlei.
ln ce constau aceste fenomene inconqtiente ? Freud spune
Capitolul
.ii- ,,iriconqtientul vietii psihice nu este altceva decit 'iaza
infa'bild a acestei vieti" 80. El vrea sd spund cd inconstient'l
I
cupr'i nde LendinLele.eIuiate in
FORMELE TNCON9TIENTULUI
iN cnealtA ARTtsrtcA
Ce numim fenomen incon;lieni? ,,Numim de fapt inconqtiente. . . faptele psihice care influen!,eazd viala mintali
fdrd a face parte din cele de care ne ddm seama in noi in;ineo
in congtiinla noastrd" ?6.
Aceastd categorie de fenornene sufieteqti a devenit curentd
special prin doctrina psihanaliticd a lui Sigmund FreudDar-in realitate ea a fost semnalatd inaintea lui Freud' de
cdtre Pierre Janet. in general psihanaliqtii sint aceia care au
in
studiat mai intii cu rigurozitate problema incongtientului"
Din punct de vedere filosofic, cu interpretdri metafizice, semnaldm incieosebi pe Eduard v. Hartmann 7?.
Aici nu ne referim la problema incon;tientului decit in
mdsura in care ne elucideazd problema crea{,iei artistice. Ca
sd fim explicili, semnaldm cd inconqtientul a fost tratat adesea gi sub termenul de stt,bcon;lient. La inceput m{ cy seamd
era iermenul intrebuinlat in psihopatologie de P. Janet 78Fe atunci acesi termen de suJrconqtienb a devenit curent gi
semnificd in general acelaqi lucru ca gi cel de inconqtient,
P. Janet insuqi utilizeazd in acelarsi sens termenii urmStori:
s u,b con q ii ent, in con; li en t au iomati c, a tt, a nt a i s m p s iholo g i c. Kafl'
Jaspers, la rindul sdu intrebuin!'eazd qi termenul de erlraI
i
?0 G. Dwelshauvers, L'inconscient,Paris, Flammarion, 1928, p' 13"
?? Eduard
Hartmann, Philosophie des Unbewussten, Berlin,
v.
C. Duncker, {871.
7s ,.Cuvintul <<subconEtient'>. dacd linem la sem-nificalia-pe care
i-am dat-o, cind am propirs intrebuinlaiea [ui in 1899' se mlrginegte
s[ rezume'caracterele stianii prezentate observatorului de unele tulbur{ri ale personalitdlii". (Pieri"e Janet, -La subconscience, trad. E. Philippil, Paris, Alcan, 1928.
90
timpul r:opildriei. pentru r.onui
rlrrslru definit,ia_lrri Irreud este pr.ea sLrimt,a. RiboL spune'cu
drept cuvint: ,,Inconqtientul esie un acu,mulator d,e'energie;
el acumuleazd p-entru ca sd poatd constiinta cheltui,, 81- o'' l
acumuleazh si elaboreazd energiile care vor
- Incongtientul
pdtrunde.sub
formd d_e imaginiin conqtiinld lf;;i; l"i;p";:
lin unui domeniu mult, mai-vast deciltendinlele refulate'aie
copildriei, ele inglobeazd toate procesele biologice. Din acesie
procese vaste qi profunde, care sint insasi sursa existentei
noastre, se cristalizeazd continutul puternic al fazei inconstienie.
Dar inainte de a expune ac_tiun-ea propriu-zisd a inco'ngiien_
tului, e necesar sd cunoa$tem opi nia artisbilor insisi. 'n"si
acesLe pdreri sinl adesea discuLabile, ele formeaza ioiuqi un
punct de sprijin foarte important.
Artigtii au.emis peluli d_iferitedespre importanta inconstien_
.
tului
in crealia artisticd. unii dintr^e ei neagd in'mod hotarit
contributia lui. Boileau, de exernplu, considerd crcatia arl,isticd in funclie numai de ra-tiune. penLru Zola, a ..ri" .oru*
inseamnd.a lucra.dupd regulile gtiin!ei. Tipicd gi adesea.ii"l,a
esle.opinia lui Edgar Poe. care suiqine in mod categoric cd
c.realia poeticd decurge. d.upd reguli logice fire, ca o pFoblume
de matematicd. Aceia;i idee esle afirinatd ile'qcoala'arti;ll;;
reprezentatd de Hans von Mar6es. Conrad Fiedler qi Adolf
Hildebrand a2. Vom trata aceste probleme, ca si altele n..-a_
ndtoare, cind vom r.orbi de munca conqtientti in creatia artisticd.
in schimb, al!,i artisti nu coirtenesc sd invoce factorul inconqtrent. Deja in antichitatea
_greac{, gdsim opinii precise in
aceastd privin!,d. Platon, in rtrialogul
loi', accentueazd cu atita
rnsrsten!.a r_mportanla obsesiilor incit neagd cu desdvirqire
rolul raliunii.in crea!,ia artisticd: ,,Cdci dupi'curn cei
de delirul coribantilor nu sint in toate mln,tlte cind dans'eazd,
""p.i"qi
?e
Karl ,"rou"a,
trad. Kasuer qi \[andousse, paris. Alcan. ",
,s{ch.oPathologie
psychanalise,
Fl..yd,.
paris, 1.922.
f
nroducti.on
d. la
l.t l,
_^. -t. Th._I_tibot, La pie inconsciente et les iiuru*"r.tr, paris, Alcan,
79lt*,
s2
p.
gindrale,
77.
A se vedea J. Votkelt, Aesthetik, vol. 3, ed. 2, \Iiinchen, Beck,
1925, p.188-189.
91
tot astfel ;i componiqtii nu-qi compun
cintecele
lor frumoase,.
cind sint cu mintea treaz5, ci cind se cufundd in ritm gi armonie, ldsindu-se pradd delirului, ca ;i bacantele, care numai cit
timp sint posedate, scot miere qi lapte din fluvii qi-;i pierd
aceastd putere cind iqi vin in fire. . . $i spun adevdrat, cdci,
poetul e o fiinld usuric5, zburS.toare qi sacrd qi nu e in stare sd
creeze ceva pind nu e cuprins de inspira,tie qi-gi iese din fire'
astfel ca mintea sa sd nu mai locuiascd intr-insul. Ciitimp o'
posedd pe aceasta, nici un om nu e in stare sd creeze artistic
sau s5. profeleasc5.". 83
Hebbel, care in jurnalul sdu ne-a dat subtile observa!,ii,
asupra procesului de crea!ie. spune: ,,In suflelul poeLului se
pregdteqte ceva, ce el insu;i nu bdnuieste" .84 Un mare
interes il prezitd in aceasbS. privinld un schimb de scrisori
intre Schiller ;i Goethe. Schiller smie la 27 martie 1801:
,,Experien,ta ne inva,td cd unicul punct de plecare al poetului
este inconqtientul. Din acesta rdsare o idee generald. Fdrd a
poseda o astfel de idee generald, obscurd dar puternicd (. . .)'
anterioard oricdrui aparat tehnic, nu ia fiintri opera poeticd
si poezia, dacd nu md inqel, este tocmai aceea care exprimd
qi comunicS. acest incon;tient, adicd il incorporeazd intr-un
obiect... Inconqtientul cu constientul fac pe artistul-poet"La acestea Goethe rdspunde la 3 Aprilie 1801: ,,Cit despre
problemele pe care le conline ultima d-tale scrisoare, nu numair
cd sint de pdrerea d-tale, ci merg gi mai departe. Consider cd
tot ce face geniul, ca geniu, se intimpld in inconqtient. Omul
de geniu poate ca oricare altul sd se comporte ra,tional. din
maturd deliberare qi din c_onvingere, dar asta se intimpld numair
aqa, in mod secundar" 8". Lucian Blaga scrie: ,,Aqa numita
inspirayie, intrucit md privegte, e un proces greu de descris.
Se petrece in orice caz pe dublu plan: incongtient-conqtient,,
sau con$tient-inconqtient". 86
Dintre cele doud categorii de opinii, fhrd indoiald, a doua
este mai apropiatd de adevdr. Fdrd sd negdm importan.ta
indiscutabild a conqtiinlei, sus!,inutd de prima categorie de
artigti, fapt pe care rrom avea prilejul sd-l aprofunddm la locul
cuvenit, trebuie sd insistdm asupra rolului ce-l au experienlele latente in crealia artisticd. Cei care neagd importanla
83 Platon, Dialoguri, trad.
$t. Bezdechi, Bucuregti, Cultura Nalional[, 1922, p.231-232.
8a J. Volkelt, Aesthetik, vol. III, ed. 2, p. 162.
ss Briefwechsel ztischen Schiller und, Gaethe, voi. III, Reclam,
{ 939.
83
92
lntr-o scrisoare personali.
rncon,stientul'i se referd numai la senzatiile proprii de care
sint perfect con,stien,ti. Dar a nu-!i da seama de existen_ta unui
fapt, incd nu inseamnd cd nu exiitd. Dacd din trdsnet ,"
t;;"aepem decit un fulger orbitor, nu inseamnd cd acei curlnti
'atmosferici care.il pregdtesc nu existd. Acelaqi rucru cu fendrnenele suflete;t,i. credem cd traim numai senzariile care Darvin in congtiint,a. Cei car.e reduc creatia artisticd la un prbces
.conqtient, se referh erclusiv la procesele pe care le pot
of,.."rr*
i"i..l.
ildmu_rit; pe acestea le analizeazd qi le descriu fdrd Ja ."
"care le sint sursele. Este sigur insi cd anumite procese n-ar
fi ceea ce sint, dacd umbia inconqtientului n-ar ii ascunse
o rezervd abundentd de f or!,e. Din razlle invizibile ." lu;;i1.";;
tfdrd incetare in consLiin!d aceste experiente,
se nasc ;i su ati.ma
i'
.acelea pe care nbi le cr,ecle'r ;I;g;; existente. procesul
"de crealie nu in-cepe in momentul inlare intrd in
;oc uro.iui
'congtient, ci cu mult inainte, dupd cum floarea nL se nasfe
{n momentul infloririi ei. Floar,ea nu esLe deciL re:ultatal unui
proces
.anterior, proces adinc qi complicat.
ssnsigerd adesea incongtientul ryi conqtientul ca
. Artiqtii
categorii
de fenomene antafoniste. 'in u.ma
'doud
presupus _antagonism, se degajeazd ideea cd eristenta"""*t"l
unuia
rlin.aceqti factori exclude pl celdlalt. Exemplul d"';ui;;
ne face sd in,telegem cd nu poate exista antagonism intre
.con;Lient gi inconqLie'1, aga cum indicd
numirileio.. tn."uiitate ale formeazd un proces neintrerupt, ce_gi are punctul de
pJec?l.e,in inconqti_ent, ale cdrui anumite reflexe' uj""g in
congttrn!{, dar a cdrui func,tiune rdmine ascunsd, dupa 6um
in adincul unui rirr exist{ o multitudine cle curenli impercep_
tibili
suprafatS. Suprafata insdqi este intr-o'necoirtenii[
^]a
t1,a1sfo^r'mat9,
duqd variatia ;i improspdtarea curenl,ilor invi_
zrbrll. uon$trrnta de asemenea nu este, decit continuarea unui
]rroces interior inconstient, care din latent devine actual.
lnconstientul inniscut ti inconstientul dobindit
Domeniul vast al incon;tientului cuprinde procese com_
plicate, in sinul cdrora puiem face o 'distinclie o"r""u"",
distingem,.pe_d-e o parte, ciispozilii inndscute, pe de altd parG,
'continuturi dobindite. De aici-deosebirea inire inconitient
inniscut gi inconqtient dobindit
. !y,9o.ry;tien-tul tnnd,scut cl.princle toate sursele primare, atit
'de dificil de descris ale psihi-cului nostru inainte 'a* * ii t:"r.
93
la conqtiinld.
Aceste surse psihice sint inn[scute, fiindcd se
manifestd independent de expedenta noastrd indir.iduald. Sint
acelea care dau for![ actiunilor noastre.
Incon;tientul dob'i,ndit este Lrn aspect mai compler al incon-
qtientului. El cuprinde totalitatea experientei dobindite,
obiqrruinlele, amintirile etc. Se qtie cd experientele conEtiente
nu se pierd, ci las[ urme care le pot face sd renascd. Aceste
experienle nu se pdstrr:azd in mod conqtient, ci sub forrnd Iatentd, incon;tienLd. Din aceast{ stare latentd e}e pot fi revelat,e, din cind in cind, in congtiin.td.
Puterea creatoare a artistului depinde in aceeaqi mdsurd
de bogd.tia acestor dou5. aspecte aie inconqtientului. $i ar fi o
eroare fundamentald dac[ s-ar crede cd acliunea celor doud
aspecte aie inconqtientuiui este indepenclentd; aceasta ne-ar
duce la o conceplie greqitd asupra puterii creatoare a artistului.
Inconqtientui inndscut este sursa primordiald a pr:oceselor
psihice. De for'ga lui depinde intensitatea experienlelor devenite constiente. Cu cit con,tinutul acestui inconqtient este mai
vigulos, cu cil individualitatea este mai puternic impulsionatd
spre actiune, cu atit experienta ciqtigatd va fi mai bogatd.
Aceastd experienti va fi, la rindul ei, pdstratd ca inconqtient
dobindit. Dar e de netdgdduit c5. amploarea acestui inconqtient
dobindit depinde in mod direct de intinderea qi calitatea
incongtientului inndscut
Orice experien!,d ciqtigatd ajungind in inconqtient,,!se imbind
cu fortele primare ale acestuia irentru a forma nucleul dinamic
de unde se rror ridica in conqtiinld imaginile pldsrnuite.
Adincimea qi bogdlia inspira,tiei nu sint niciodatd accidentale. Adincimea depinde de vigoarea surselor inndscute, iar
bogd,tia de vastitatea experien,tei ci;ligate. Din aceastd experien,td artistul creator elaboreazd in inconqtient imaginile
variate care, printr-un dinamism ascuns, vor fi aduse in conqtiin!5.
Dacd. incongLientul inndscut este factorul determinant al
celui ciqtigat, nu-i mai pu.tin aclevdrat cd acesta din urmd are
de asemenea repercusiuni importante asupra celui dintii.
Este fenomenul mobilizator despre care am amintit in leg6turd cu jocul. Inconqtientul inndscut reprezintd forte latente
care trebrriesc trezite. Dileritele actiuni;i erperienle nu numai
cd, i,mbogd.qesc incon;tienntl dobtndit, ci ercitd, tn acela;i timp,
1'orlele lalente tnnd,scute care, addugate la cele abia trezite, fortificd, nucleul dino.mic din care {i.;nesc inspiraliile cele mai surprinzd,toare. De bogd.tia inconqtientului, care depinde pe de o
parte de vastitatea experienlei, pe de altd parte de sursele
94
latente J,r.ezitq prin aceastd experienld, depinde fecunditatea
inspira,tiei qi deci opera de artd insdqi. Toale aceste forte conrlensindu-se in sufletul arlistului cr'eator ca lava in ddincul
unui vulcan, vor tinde irezistibil sd se exteriorizeze. Ceea ce
rrxprimd artistul la un moment dat in opera sa, nu este numai
unei senzat,ii prezente, ci fruciul unei filiatii enorme
'ezultatul
rle
experien,td a.nterioarh. Pentru acest motiv gdsirir la unii
creatori o tendint5 foarte pronun!,atd de
a rep"roduce expe_
'"reutori
rienla vie.tii lor t,iecute. Cei mai trirriti
de artd au o
putere de observatie qi o frrcultate de.a retine cele observate
intr-un grad exceplional. Balzac scrie in Facino Cane: ,,. . .l&
mine, observatia devenise intuitivd, ea pdtrundea sufletul
fdra s.{ neglijeze corpul; sau, mai bine zis, ea sesiza aqa de bine
detaliile exterioare cd mergea numaidecit dincolo' de cele
vdzute; ea imi dddea facultatea de a trdi viata individului
asupra cdruia se indrepta permilindu-mi sd md substitui lui,,.s?
Se- cunoaqte cazul lui Mbzart care a reprodus Miserere d.e
AJlegri, la-Roma, dupd o singurd audilie. Adolf Menzel a
pictat grddina lqxgqboug din_Paris, patru ani dupd ce a
vdzut-o, foarte fidel. Iar Titu Maiorescu spr,ne despre Emi_
le.sqg: ,,Ceea ce caracterizeazd mai intii de toate personalitatea
lui Eminescu, este o aqa.de covirsitoare inteligenld, ajutat[
de o memorie, cdreia nimic din cele ce-si intipdiegt'e vreoclatd
nu-i mai scapd (. . . ), incit hrmea icleilor generale ie qi le insugise le avea pururea la indemind". 88
Goethe, la rindul sdu, mdltur,isegLe: ,,Anumite motive
puternice, din legende qi tradi,tii strdvechi, mi se impriinau
aqa de adinc in suflet, lncit imi rdmineau vii patruzeci pina ta
cincizeci de ani". se
Contrar uncr opinii cr-rrente, cei mai mai.i creatori au fost
oameni cu simturile deschise, cai,e okrser.vau cu interes lurnea
qi evenimentele din jurul ior, reLinincl cu fidelilate tot ce prezenta un interes pentru ei.
. Importan-ta experienlei trlite care se pdslreazd ca incon;tienL dobindit se.poalc dovedi irr nroc{ practic prin biografia
a numeroqi oameni de artd.. Via!,a lor e*oii..I intbnsd ql afiltatX
ii face sd trdiascd ln continud iensiune. Ftrctorii interni" care
indeamnd la actiune ii agitd cu atita putere, incit ii imping,
paris,
dupd I{. Delacroix, psychologie
d,e I'art,
1927,
.n^Cilat.
p. lI9
(noth).
Maiorescu,
Eminescu gi poeziile lui, Critice, vol. III, Bucu..es litu
regti,1915,
p.113.
Ci!{- dup[ W. Ditthey,
.^^^s
t922, p. tgt,.
Dcts
Erlebnis und,
d,ie
Dichtung, Leipzig,
fdra voia lor. in virtoarea vie!,ii. i\rur!i crintre marii artistil
sint, in fo-nd, mari aventurieri,
so"b din plin
in .aspect_ele placute cit qi in cele"a."
"fit
dureroa.". Ei se "i"i"
deosebesc
un* de arlii prin ferul de^a-qi-felul
trAi via{a, dar de trait o rraiesc
to,ti cu vir.f qi indesat. in
se irnt ogepql;-;i-;e
a c,umuleazd e-xperienta
Nenu "r.*i"'
mdrate e-xemple-o' confi rma.
.lor.
5d ne gindim la tragit,ii. grccr, care n_au dus o existentd Jici parlicipau ta viata sociald a vechji pfaae, t"r._rl
]ai3.
trdia atunci apogeul. gi prin urmare au trdib i" pii;; f.;;i;
tare sociald. Dante a luat-parte la viata politicd, ii
;t;;i;
a trebuit sa indure surghiunul. Admirabilul Cervantes
"r;";;r;;
prin cele mai extraordinare aventuri: mai intii ln ,;;i"i;i
,rly,uj,.femn;Lar..papal. apoi soldab parbicipind tu
""..ro"."
iir_11,. .rn .srrrDrb,prrzonrer, gata sd_;i piardd viala. Leonardo
da \ lncl lr lvllchelangelo, ca. in general to!i arti;tii Renasterii,
au avut.preocupdri vaste intr_un mare numdr'de domenii si
n-au trdit_deparLe de lume. Shakespeare, la 1g
o""" .oti'.
gr coprr.sr lupta cu greutdlile vietii. Ajunge in viaf
"ni,a agitate a
Londrei, capitala 1drii, car:e trecea priri cei mai radicalH t"arrs_
fomare, devine actor, proprietar 'de teatru, ,Uetf"J" ," -p"
toate cdrdrile. Molidre, corneille, Racine au trdit in nreaima
cur,tii regale franceze, strdlucitoare qi plind a"
a participat la intreaga via!d culLuraid si sociaia
"eiiufi.ic;;il;.
u'taril-."i".
prlqrSd demnitali inalLe cu.mari rdspund'eri, ca aceea de priml
mrnrstru. ln felul acesta a luat conthct cu viala sub cel6 mai,
variate aspecte ale ei. Lord Byron dar cide nu .""ouri"
- _ p pleacd sd moard
acest prototip al marelui aventurier
pentru libertatea unui popor subiugaL. Dickens era atras
de toate marile evenimente ale vieiii"publice. Zola
toate cartierele Parisului, si observlnd viala boga,tilor
""t""1"""
ca qi a
sdracilor, nota totul intr-un carnetel. Tot aga dE s'emnificativ
care reprezint{ cel mai profund
Irl? :*:.plrrl lui Eminescu.
sulletul
.romAnesc, ;i a fost 9i el rin mare aventuriei. El a
fost intiiul adevdrat panroman, nu numai in iclee ci si in,
faptd: un demon ascuns il indeamnd la ducd, *a pe.X.."r.e
qcoala, sd cutreere tot pdmintur locuit de romanii'oprimati.
Numai el putea spune-sincer: ,,Tot romdnul plir*r_;i_.*1;.
Trebuie sd mai citdm exemple ca Rembrandt, Rubens, El.
Greco, Van Gogh, Wagner qi acelea ai celebrilor scriitori
rugi, Puqkin, Lermontov, Dostoievski, Tolstoi gi atilia al!ii,.
care au dus o viald agitatd qi au indurat atitea, sau a scriitorilor aventurieri notorii ai zilelor noastre: Jack London,.
Panait Istrati etc. Exemplele se pot inmul,ti la infinit.
96
Este profund greqitd opinia cd realitatea este un duqman
rrl marelui creatoi de artd. Cel mult in sensul ci realiiatea
cste cauza durerilor, a decepliilor sale, dar acesie dureri gi
chiar deznddejdi, nu- sint qi una din cauzele operelor nepieril,oare ? Cele mai celebre
_creaJ,ii nu sint strdine de viala reald.
(ioebhe ii spunea lui Eckerman,
tB septembrie tgZt, ,,n;litrrbea trebuie s{ ofere motivele, punct,ele ce tretruiesc scoase
lir lumind, fondul propriu-zis; saicina poetului e s[ formeze,
rlin aceste elemente, un tot armonios si iriu,,. er Cezai' Fetrescu
se exprimd foarte just in privin,ta aceasta:
,,Profesiunea guratdreascd, pe lingd cd m-a constrins la o disciplind de mincd,
In zece.ani m--a_ pus fald in fa,td cu ailta experien,td u^arrd.
si c.u a-tit-ea. probleme sociale qi moratre incit,
scriiLorului culn se repeti cu insistenld de
soarta literatitror
silili
deiarte
cie a cl5una
cite ori se plinge
sX-qi ciqtige existenla
in redactiile coili-
rlienelor poliiice, mi'-a foiosii' a?*poi"i";,'-;ir;i;;;f# l;";;
punct de observatie, cu deosel:ire pielios pentru un rornancien.
(lred ci r.rn romancier mai intii trebuie sdlrdiascd viala, ldsind
l* o-pg"Lu teoriile estetice si toate preocupdrile deforrnate al.e
breslei. Eu arn trdit via!,a,-parcurgind toale categoriile sociale
qi toate situ.aliile, incit am lnvdlat sd o vdd cu oihi dezbdrali
de convenliunile livreqti" sr.
Aceastd varietate imensd de trdiri se asirnileazd, se con*
topeqte cu. pornirile profunde ale artistului ;i formeaz[ un
substrat dinamic din care la un moment dat va r5sdri opera
de artd. Goethe li scrie lui Schiller cd artistul este ca un bulb
,,care doarrne ln pirnint sub stratul de zdpadd si sperd ca ln
sdptdminile
apropiate sd dea frunze qi flori,,. ez '
in umbra- de nepdtruns a inconqtientului se pldmddeqte
forta_creatoare si cbnlinutul crealiiior. Este o trime misierroasS. pe c.are nu putem decit sd o bdnuim gi interpretdm din
manifestdrile ei. trulsa,tia vitali care indeamnd ^la actiune
.tlq-neqte_intotdeauna din marile profunzimi ale fiin,tei crLatorului ; chiar qi. trdirile vaste de la suprafala conqtiinl'ei, de care
arn, vorbit, lind, spre aceste adincirni
sp"e surselo vielii
p.sihice, devenind incon;tient ciqtigat - de uncle ia nagtere
- in special artistul,
qi forla creatoare. Ornul, in generil, dar
este stdptnit
dorul,
propriilor
adincimi ca copilul care cautd.
.de
sinul mamei, de unde soa.rbe forta proaspdth care va hndni
so
Entretiens d,e Goethe et l'Eckermann, trad. M. J. N. Charies,
p. 19.
Aderca, lldrturia
I.
Coyglno3d,(),_nce
Paris. Claye. 1862,
e^1
li
martie
unei generalii,
p.
201.
entre Schillir et Goethi, vol.
III
(scrisoare din
1799) Trad. Lucien Hen, paris, plon, 1923, p.'2g4.
97
opera sa. Aceste strdfunduri ale eului sint izvorul a tot
ce asoirl
spre culmile crea,tiei artistice. Dacd este adevdrat c$ in
aceste regiuni zbuciumate domneqte haosul, nu tot haosul e
acela care, in definitiv, alimenteazd cos-osui ? Nietzsche scrie:
,,E_t_yu. spun: trebuie sd_purta,ti incd in voi
t"".,
pute,Li da nag[ere unei stele dansanbe. Vd spun ""
""-J
*"i
u"o!i-,^n"U
haos in voi'Z. e3
Fldcdrile acestui haos arzdtor mod,ereazd, si cizeleazd pulsapiil e. in cons is tente ale s.uf letulwi p entr u a cr ea' s inte';, p;;;i;;lr.
Artistul, cu adevdrat_mar_e,.este acela care gdseqt"' a";;;i
spre aceste adincimi ale eului sdu; din nelinigtiea chinuitoare
a acestuia, se desprind-e sensul profund al oferei de artd. ln
aceste profunzimi rezidd strdduinlele sale, viguroase si asorecare duc din starea haoticd spre culmea creigiilo, .o?rqtid"tr;
;i
.
luminoase.
Op9.ra de ar.bd se dezvoltd
rncongtient, care fduresc
tot
din posibilitdlile continute in
ce e realitate. Heidegg'er spune
cu justele: ,,Mai presus decit realitatea ste posibititat;i,;.;4
Ains^i^ parlait Zarathoustra, trad. H. Albert, paris,
_"^. -ll_ligtru*he,
-vlerc^ure_de irance, 1901, p. Ig.
ea If. Heidegger,
Sein und, Zeit, B-e Edit., Halle, l9Bl, p. g8.
Capitolul Il
CONFI.ICTUL CREATOR
Concluzia esen,tiald din partea iniiia a acestei lucrdri a fost
origine,a crea.tiei artistice rezidd in conflictul cu tendintele
primare. In capitolul de fa,td, ca o dezvoltare a celor .prr." in
capitolul precedent despre problema inconqtientului, lvbm incerca s5. aducem citeva precizdrii.asupra naturii acestuilconflict.
ci
. Tr-atind- problema expresiei, am avut prilejul sd ardtdm cl
stimulentul acesteia din urmd slnt tendin,tel-e biologice care
serrresc conservarea vielii. Cum am putut remarca, intensitatea
llpresiei este- Ceterminat d de intensitatea necesit dlii resim,tite.
Modificarea diferitelor necesitdli aducea cu sine, drija ta hidrd,
modificarea expresiei. Este deci incontestabil cd expresia
este intim legatd de pornirile primitive. In md.sura f,i care
eristd tendinpe _primitiie ele aspird spre erteriorizare pentru a
f i s atisfd cute. Necesitate primitivd ins-eamnd fugd, s pr e- erterior,
fapt deajuns dovedit prin experienlele cu airiirati inferioare,
descrise in capitolul intli.
Am qai-avut prilejul sd demonstrdm cd, crea.tia artisticd
nu este nicidecum o prelungire a pornirilor primitive, ci dimpo^triv^a o neg€re a ioi. Cum, pe d'e altd part'e,
merge
"*pru.i"
rnind in mind cu necesitd!,ile elernentare, rezultd'cd
probleria
S.rpresiei ca atare nu ne poate explica fenomenul artistic.
Teoriile artistice care incearcd sd eiplice arta din fenomenul
expresiei, dau inevitabil greg. Nu erpresia primitiod, ca a,tarel
ci d,impotrivd tnfrtngerea ei este conditia elsentiald a creatiei
artistifc.oricit de piradoxal ar pdreai E*pr"iio o gdsim'la
toate animalele, ea nu este specificd omului. bimpotriril, specificd omului este puterea de i infrina expresia, adicd de d tirpta
lmpotriva domina'liei for!,elor instinctive. Aceasba n-o gdsirn
la animale. Si deoarece crealia artisticd rezidd in conflictul
99
cu natura inferioard, este explicabil de ce fenomenul artistic
este specific omului. Sufletul omenesc se caracterizeazd, ca sd
tntrebuin,tdm un.termen al lui-Bleuler, pfin,,ambiterr,dinld,,,
adicd for,tei care tinde spre _exterior i se opune o for,td care tinde
spre interiorul sufletului. ef Curentului centrifugal i se opune
un curent centripedal, egocentric. Primul fuge de eu, al dbilea
cautd eul, spre a-l consolida. Animalul esle dprlrinat de tendinla centrifugai5; el exprimd in fiecare clipd tot ce-l miqcd,
prin urmare nu are rn eu qi nu este capabil de produclie
artisticd. La fel, omul care are permanent tendinla spre exteriorizare, nu e capabil de crealie profundd. Animalul fuge de
viarta. interioard, .caut5. sprijin in |u.mga externd. Crealia
artisticd pretinde inainte de toate iniliativa, iar aceasta este
deqteptatd numai de for,tele egocentrice. Acestea din urmd
imbogdlesc eul, care ajunge astfel sd ne expriqp in. mod
superior intr-o formd artisticd. Este acetra;i^denorren,. ca
qi la vis, in timpul cS.ruia comunicarea cu lume,a externd
fiind intreruptd, pldsmuirile imagina,tiei nu, ana,i ounosc
margini. Tdcerea impusd tendinlelor ce ndzuieso,,!q. Bxpresie
este o tdcere creatoare, in care tensiunea internfl Se.concentreazd in jurul eului, pentru a crea stdri sufleteqti ce iqi vor
gdsi expresia in opera de artd.
" tenhinla de a ieveni spre sine este, ce-i drei,i,,icil"io-Jbirta,
sub o form5. vagd, qi la animalele inferioar.e.. $reud cileazd
un exemplu: ,,Cunoagteli acele vietdli elementare.. coqtpuse
dintr-o buld de substanld protoplasmaticd ahia, difgrenliatd.
Aceste fiinle emit nigte prelungiri numite pseudopode, in
care fac sd se scurgS. substanta lor vitald. Dqp ele pot sd-qi
qi retragd aceste prelungiri gi s5-qi revind Ia forma de.bhldc. e6
Prin aceastS. retragere a prelungirilor, ele .revin la o formd
anterioard, mai inchisd, adic5. se concentreazd in.sine. Este
totuqi o mare deosebire: aceastd revenire spre sine este subordonatd, 1a animal, satisfacerii nevoii imediate care a pus la
cale elanul spre exterior; deci propriu-zis nu este: vorba de o
infrinare a expresiei. OmuI insd a fdcut un pas rnai departe:
el poate reveni la propriul eu chiar ln pofida tendin!,ei spre
expresie, a necesitdlii prirnare, cu riscul de a ajunge- ln
conflict cu acestea din urrnd qi uneori cu pre!,ul unor mari
suferin,te.
e5 E. BIeuIer, Dementia praeco:t oder Gruppe d,er Schizophrenien
(Itrandbuch der Psgchiarrie, ed. de G. Aschaflenburg, vol.- V, l)
Leipzig-Wien, Deuticke, 1911, pp. 43 9i urm., 305 qi urm.
S. Frcud., fntod,ucttan d. la Psychanalgse, trad. S. jarrkelevitch,
*Paris,
-eG
1922, p. 433.
100
Aceastd perseverentd revenire asupra eului, caracteristicd
lndeosebi artistului, explicd afirmaliile noastre privind inoonqtientul ciqtigat. For.ta egocentricd a eului artistic este
rrceea care face ca experienla trditd sd se scufunde in intre-
gime pind in adincul incongtientului, s5. se asimileze cu
rlispoziliile innS.scute, trezindu-le din starea latentd. Artistul
revine neincetat, la unitatea originard qi ascunsd a strdfunrlului fiinlei sale. Rimbaud spusese: ,,Este vorba sd ajungi
la necunoscut prin dereglarea tuturor simlurilor".e? Cu cit
conflictul devine mai acut, cu atit mai adinc se aventureazd.
artistul in eul siu, in cdutarea unui punct de reazim.
Forla de atraclie a eului are un rezultat covir;\tor: elaborarea unei lumi propril. Deqi tendinla de a se exterioriza
existd ;i ea, forla egocentricd depd;e;te for!,a centrifugaltr
qi artistul ajunge sd prefere lumii exterioare, o lume a lui,
fiindcd este opera proprie. Eul sdu, avid de a domina, pretinde o lume in care el singur sd fie stdpin. In sufletul artistului creqte astfel un conlinut adinc qi puternic care la un
echilibrul psihic.
moment dat devine amenin!,itor pentru
ln acest moment va trebui !d fie -exprimatd aceastd. lume
care s-a maturizat tainic in tdcerea sufletului sdu. Sub
aceastd, formd. are importanld. erpresia penttu tealia ertisticd.
Ea se deosebeqte profund de expresia obi;nuitd. Aceasta
nu face decit sd descarce in fiecare moment tensiunea interioar5., fdrd a-i ldsa timpul de a se constitui intr-o lume
interioarS.. Erpresia legatd. de invenlia artisticd este condigionatd, de o tensiune opusd mersului natural al erpresiei primitioe, fiindcd numai refuzind de a se exprima pe cale naturald, eul se refugiazd. in sine, pentru a clddi o lume proprie
care nu se manifestd decit atunci cind este sata s5. se reverse.
Aceastd formd de expresie diferd de cea dintii, fiindcd in
loc sd traducS. un conlinut simplu, ea traduce un con!,inut
profund, pldmddit qi creat in sufletul artistului, intr-o manierd personald.
Specificul invenliei artistice ;i valoarea operei produse,
sint deci in funclie de forla egocentricd care, frinind expresia,
o condenseazd pind la cea mai inaltd tensiune. Aceasid
revenire la eu std la baza marilor crealii in orice domeniu.
A. Thibaudet scrie: ,,.. & fi artist sau romancier constd in
a poseda lampa de miner care permite omului sd meargd
dincolo de conqtiinla sa clard. in cduiarea comorilor obscure
ale memoriei sale, qi ale posibilitd!,ilor sale (...). A fduri
sz
lntr-o scrisoare adresatd lui Georges Izambard.
101
o oper5 de artd, a crea personajele unui roman, inseamnd sE
profundd". es Artistul revine
necontenit la izvoarele primare ale inconqtientului, din care
soarbe puteri mereu noi, qi lqi construieqte o lume de
rr"gj_a. El este un scafandru care, din profunzimile ascunse
ochilor noDtri, aduce perle pre,tioase) inaccesibile omului
obiqnuit. Dar dacd ascund asemenea cornori, aceste profun-zimi tenebroase prezintd gi o mare primejdie. Misterioasa
lor
forld de atraclie tinde sd inghitd iidividiralitatea umand,
ne mai ldsind-o s5. evadeze in lumea exterioard; creatorul
este deseori amenin,tat de lumea sa proprie. Forla eului,
contrard expresiei, este de f$a fel, in acesf caz, incii simpla
tendinld naturald nu e suficientS. ca sd-l salveze din strinsoarea ei. Ca s5 ss sljbereze de ea, i-ar trebui o forld giganticd. Puterea de voin,td,. factor cu desdvirqire ne'gtilai tn
domeniul esteticii este aici in joc.eo
Ni s-ar putea obiecta, cn tbate acestea, cd sintem in
contradiclie cu afirma!,iile noastre privind inconqtientul
dobindit qi anurne c5. artistul, in general, nu trdiepte in
izolare, ci-se simte atras de lume ;i"via!d.'In realitatL, nu
este nici o contradiclie. Dacd simte interes pentru viald
qi se hucuri din plin de ea, nu insemneazd cd-i se ded6 cu
totul. Experienla sa despre lumea exterioard o concentreazd
in inconqbient, unde ii va servi la edificarea lumii sale interioare. Orictt de mare at fi atraclia lumii enterioare, chentarea
eului este $i rygi irezisxibild, gi tot ce artistul a, putut ci,stiga
din viayd,, utilizeazd. la construirea lum,ii sale. Fdrd aceasld
lume interioard, n-ar exista oper5. cu adevdrat artisticd.
Artistul_pleacd in lumea externd pentru a cuceri bogdlii
pentru lumea eului sdu.
_ Care ar putea fi starea sufleteascS. a artistului creator,
dac5. nu aceea a conflictelor cumplite. Flaubert scria lui
Maxime du Camp: ,,Noi nu mai urmdm aceleaqi drumuri,
nu rnai navigdm in aceeaqi luntre. Dumnezeu sd ne indrumeze. dup-d..dorinla {iecdruia. Eu unul, nu caut portul, ci
largul mdrii agitate .
Forlelor tinzind spre exterior li se opun for,tele care atrag
spre^centru-;i dqg4 artistul creator se simte irezistibil tegat d6
strdJundurile psihice care ii dezvdluie tulburitoarele piofunzimi ale vie,tii, el trebuie, cu orice pre!, sd se smuigd din
te simli in rnultiplicitatea ta
g8
p.
A. Thibaudet, Gustaae Flaubert, Paris, Plon, ,1,g22, p, 97,
ee Vom reveni mai
departe asupra acestei chestiuni, ^
Citat dupd A. Thibaudet, Guitape Flaubert, paris, plon, 1922,
^r00
66.
102
legdturi pentru a regdsi contactul cu viala exterioard
1i a-gi restabili astfel echilibrul. Acest joc al-contrastelor,
rrcest enantriodromia, revelat cu atita perspicacitate de
fleracl,it, esie secretul vie.tii p*ifri"",
ltirrg., in sufletul
"u*"contrast dd. nagtere
artistului, punctul sdu culminant. Acest
conflictuluf creator, singurul stimulent creator. Amiel, Lnul
din cei mai fini observatori ai vietii interioare spune: ,,Aceastd
contradic,tie esbe un avantaj de'vreme ce estd originLa unui
conflict, a unei migcdri, qi o condi,tie a progresului. Via,ta
este o .luptd interioard, orice luptd presupune doud forle
contrarii; nimic din ce este real nu este slmplu qi ceea ce
se credea ci este simplu este tot ce e rnai indephrtat. . . Orice
situa,tie este un echilibru de forle; toatd via,ta esie o luptd
lntre forle contrarii inchise in limitele unui anumit echi1i5"r.tc-r0r
Via,ta nu,cunoaqte liniqtea, nimic viu nu se produce fdrd sd
fie efectul unor for,te contrarii. 102 Forlele contrarii duc o
luptd de nimicire; ele se ciocnesc, se armonizeazd, se confundd ca sd renascd mai incordate; acesta este un aspect
magic. al. intregii naturi, care lnalld ;i duce Ia disperar-e in
acela;i timp.
Acest conflict este sursa creatoare a artistului. Dacd ar
fi lini;te in sufletul lui, niciodatd n-ar lntreprinde acel drum
sprnos_pe- care ne propunem sd-l dezvdluim treptat-treptat.
Efortul destinat sd domoleascd fortele ostile se rdsfi,inge
asupra lntregii fiinle qi mobilizeazd alte forle, amorlit?,
care intensificd conflictul. Nu existd portild de-scdpare: sd
renun,te la rezistenla fald de tendinlele primare, iiseamnd
sd renunle la tot ce are mai prelios, la-lumea eului s5u;
a rezista inseamnd a alimenta conflictul cu forte noi. Conflictul interior pune omul in dezacord cu lumed exterioard.
Artistul face un pas mai departe: el se pune in dezacord cu
sine insuqi: ,,Zwei Herzen filhl ich ach in meiner Brwst',
(Ah ! Doud, suflete-s tn mine / Trad. Lucian Blaga, Faust I,
Partea I, p. 54), exclamS, Faust simlind cum ie destrarnd
unitatea eului sdu. Acest dezacord cu sine insugi este aspectul
esenlial al sufletului artistului.
Existd doud categorii de conflicte sufleteqti: conflictele
ocazionale gi conflictel,e constante. 1oa Cele din prima categorie
aceste-
journal intinze, 17 Mai 1856,
- -to1 E tr'. Amiel,_fragments d'un
publ..de-EdmondScherer,Gen0va,1901,p.106'
102 O_ form{ simpld este metabolismul care constd
din polaritatea anabolismului gi catabolismului, din asimilare si dezasiririlare.
Krauss, Der seelische Ronflikt, F. En'ke, Stuttgart,
-^_ros $tefan
1933,
p.
66.
103
se iyesc
tura
incidental, cele din a doua categorie rezidd in struc-
a
p_ermanentS.
insdgi fiinlei noas'tre. Conflictele din
aceastd
constituie caracteristica esenliald a artis-
-c.ategorie
tulqj,.,Chia1 ;i conflicrele accidentale igi au i*p"f*"f i" ji*_
pozrlrile lui
-.perman-ente. Acesbe dispozi[ii reinnoiesc fdrd
incetare conflictele
din sufletul sdu qi il fac sd caute
-;;;;
o solulie care.le-ar putea astimpdra. Aceastd miqcare
nrane$te sprrrtuarrtatea sa. Dacd confrictul in sine amenintd
"oJ;""e
unitatea. eului,-solallrle gdsite penLru a"ust .onili; ;;;;ii;
sprrrtualrtd.tji. ln sensul acesta este arbisbul o fiintd tibeie.
fiindcd mai rnult decit cu Iumea exterioard ii .J; d;t ;t-;
lupte cu sine insuqi. ,.Fiin!a riberd este fiinta amenintatd.
in sine insusi. lo"!: cclclalte nu cunosc declt iupta
uh"_
nr-ntarea externd. Nurnai omul este ameninlat din interior.
"u
El poartd-autorealizarea gi autonimicirea in sine insusi,,. 10a
vorbe;te, in generai, de conflict cind Jo"a n"ii
-Se
multe
rnslincte se opun intre ere. Torusi aceasrd orozitie-"i
in
sine nu esLe esentiald pentru r-onfiictele'artistuiui; 'iiiiit*it
es te fap tul cd ea' amei[,ntd unir;t;; ;;1;;
J#:ffi
dqpupe _uneori o sfor!,ai_e sup-raomeneasce p.nloo ;;#";
solulie. de a,ieqi din conftict, el nu urrndreqte izblnda'"""i"
sau altuia din instincte,_ci nurnai_menlindrea
sda. Nu-mai a$a se explicd pecetea de unitate care""imiiir"ti
se imnrimd
operei de artd. Conflictul nu constd numai din antago;I;;;
dintre instincte, ci in.prirnul rind din lupta pentru "unitatea
eului pe.care acestea. tind s-o distruga. Fdrd aceast5
primordiald spre unitate, nu s-ar fice atiLea rr".riri--p*i."
";;;l;i;
dornolirea conflictului. Dacd ar fi vorba numai cre'un ;"flir-t
intre instinctele creatorului, opera de artd n-ar avea au.ii
caracter incidental, acela al- instinctului triumfdtor. i;t""
"
;;;:';;;"
pnn efortul confiictual, care tinde la afiriparea unitdlii
personale, orice instinct ar predomina operele aceluiasi
autor vor purba semnele spe-cifice ale eului sau. l"i"car'e
sotu.tre a unui conflict este o izbindd a unitdtii eului, a
con_
soliddrii acestuia. Iatd de ce, dacd pe de o p"r[ .,i"fliJrr
amenin[d echilibrul interior, pe de'alta' 'ir;eiitl,;; tiirt ;;;;;
conflict se imbogdleqte qi se dbsdvirEeqte
p.lr'r." ""4;;i
motrv,.,,conlIcLul. dupd principiul sduinerent,
"irt.nu ebte destruc_
lrv,^cltmpotnvd eI esLe un organon al aulorealizdriicc. r0s
conflictele multiple fring ieincetat vechil" .-""J"" 'ut"
eului; iar unitatea restabiliti nu este ia.prt1"A_eg,;;;.;;:
104
Nicolai Hartmann, Das problem a*
*-- ogbteihly'ifeis;. Berlin,
Stefan Krauss, o.c., p. 124 gi urm. cum qi lt2.
p. 143-144.
r05
1932,
rioard, este o unitate noud,, lml:ogdlitd qi consolidatd. prin
conflictele mereu reinnoite, eul 1gi cucere;te sinteze noi,
su_perioare- Pe structura biologicd, care genereazd conflictele
cele mai-simple, se construieste treptat o.-unitate structurald
suprabiologicd, o_ unitate spirituald.. Spiritualitatea, atit de
greu. cuceritd, se hrdnegte dln crizele inierioare, in neincetatd
innoire.
Ogorul fecund al sufletului artistului creator. devine
productiv prin zbruciumul conflictelor profunde care_l brdz_
deazd. Fdrd socurile viclene care clatind unitatea eului si il
pun in dezacord cu sine insugi, el n-ar fi creator de opere
incdrcate de spirit'ralitate.
Este imensd forta cu care este atras artistul spre nebu_
troasa ascunsd a euhii se", spre iiiu"iiirt, primd, duiulirra*
sd-l re!,ind in puterea ei. Ea il atrage spr" atisrr"ile intune_
coa.se) inaccesibile congtiin(,ei. Acesihaos tulburdbor ii dd o
neliniqte care amenin.td sd-l indbuqe pi sd-l invadeze. Este
cuprins ,atunci de spaimd, care ii 'trezeqte gri,ia existen,tei
;i il unrplc de ncLinigie, dar care ii da qi put".Ju h" u fupLa tu
desperare pentru a ie;i la liman. Ceea ce va e-xteiioriza
artistul creator o'voinla incordatd, va purta pecetea acelei
rpairne fa-t.d de vid,.fa,t,d de nefiin,td,
,ra imprumuta
"*.edin fata necunos_
un sens adinc creatiei ce v_a r.dsdri din fuga
cutului. Ccea ce spusese l. I-.-uiiru-;;;pr" Baudelaire esfe
valo.bil penLru orice art,isL adevdrab: .,Ceea ce cu sigurantd
nu.i se poate contesta este de a fi fost un neliniEti[. El';
resim.tit in cel mai inalt grad (. . .) sentimentul,' updsa"eu
.--- --qi adesea teroarea Misterului care ne inconjoard,,. ioo '
trn opera
artd se cautd de obicei Frumosul, iar Fru$e_
mosul,.la rindul s5.u, se considerd cd este legat de'tot ce este
agreabil qi atrdgdtor. Poate din aceastd cauzd nu s-a slsit
incd o defini!,ie acceptabild a F'rumosului. Frumosul - clin
opera de artd este cel pu!,in in aceea,si mdsurd legat de neliniq_
tea care il cutremurd pe artist irir fala necunoscutului clin
adincul eului sdu. Aceasld neliniqte, a'ceastd grijd reiese Jin
definilia lui Paul Valery: ,,Defini1ia Frumosuiui""rte si-piei
el este ceea ce duce la desperare,,'ro? ceea ce
-
adinc
adevdr.
""pri^a'r,
un joc ciudat al sufletului
omenesc de a datora
spiritualitatea sa tocmai acestei anxietdli. prin retragerea
. E_ste
1os Citat dupE Jear
La mystique d'e Baud'elaire, Paris,
r,es tselles Lettres, ,rrl. "o**ter'
1o7 Paul Val6ry, Lette
sut Mallarmi (Vari6t6, II, 19g0, p.219).
704
105
in
se
sine omul triumfd asupra naturii primitive. Animalul nu
Tetlggq irr sine. de aceea nu cunoaite nici nelinigLea gene-
ratd din interior, el nu cunoa;te decil frica de
din .exterior. dar nu are nici viald spirituald. El
"*""ln,ia*iiu
iqi gdseqte
sprijinul in lumea externd. Fdrd indoiald, realitate" &t""ne
prezintd multe dificuttdli, ea cere sacrificii grele, dar incomparabile sint sacrificiile' cerute de cealaltd iome, de lumea
interioard. Ne putem retrage la nevoie din lumea 'exterioar[,
dar lumea interioard o purldm in noi qi poate deveni penbru
noi o ameninlare permanentd. Sd reninli la lumed interioard inseamnd sd ienun,ti la viaJ,a spiritual;.- Sa i,
in ea, riqti sd devii prizonierul ei qi ia pierzi corrtactul cu".i""gl
reafitatea e.xterioard, care este totuqi o- exigenld a echilibrului
vielii.._Marele secret al crea,tiei spirituale 'este dominarea
po_rnirilor inferioare, ceea ce presupune refugiui in lumea
eului propriu, concentrarea fluxului gindirii "spre interior,
dar pe_.de alt,d parte puterea de a-i rezisl,a, pdstrind contactu{
cu realitatea extern5. Acest dar il are prin excelen,td artistul.
El scufundd cu elanul sdu egocentric pentru a-l'dizolva in
neliniqtea creatoare a lumii sale, tot cbea ce ii oferd lurnea
exterioard. qi care i-ar putea servi pentru a trdi. Insd aceea;i
neliniqte ii. imprumutd suficientd iorld pentru a se reculege
;i a reveni la-suprafatd,. Reeenirea thsisi se efectueazd, pr1i
pro_cesul teator. El creeazd atunci o imaginb ndscutfr in
tulburarea sa interioard ;i care este con,tiiutul inspiraliei
sale. Opera de artd este ceea ce a fost absiras din neiinisiea
sa qi exteriorizat gralie mijloacelor sensibile oferite de lumea
exterioard.
Din confruntarea celor doud lumi care fac realitatea
artistului, se naqte opera de artd, al cdrui rol este de a-l
elibera de tulburdtoaiea neliniqte a sufletului sdu.
aceesti profundd qi rdscolitoare nelini;te care urnple
."Fd1d
sufletul artistului .qi intensificd sentin:rentul 'eului sdu, nu
poate exista creatie autenticd. Creatorul de artd este cel
care revine mereu la mar.ginea unui abis interior, ddtdtor cle
indoieli qi de ezitdri.
Lumea exterioard este o realitate sigurd qi statornicd, in
sinul cdreia te simli .la largul tdu. Lumea interioard, in
schimb, genereazd spaimd prin impreciziunea qi inconsisten,ta
ei qi trezeste lndoiald. Din aceastd incertitudine, care il
face adesea nestatornic ;i schirnhdtor, artistul iqi cautd o
iegire, o evaziune intr-o lume superioard, spre un ideal creat
de el. Amiel spune in jurnalul sdu atit de instructiv:,,Mobi106
litatea mea, in apa.enld inconstantd, in fond nu este decit o
cdutare, o speranld, o dorinld qi o grijd: este boala idealului(c. ros
vrzrunea acestui ideal nu este posibild decit in adincimile
propriului eu. Ori de cite ori reuqeste sH. evadeze din lumea
eului sdu pentru.a se ridica la indllimile pe care le cauie,
artistul este nevoit sd revind la acel'fond rieliniqtitor
ii
improspdteazd arzdtorul sdu elan spre ,n ideal. Frin aceastd
""""
necontenitd revenire- el se reimpiospateazd pe sine qi igi
reimprospdteazd idealul.
Fdrd indcia-ld .uqor se poate interpreLa fuga de realitate
ca un .act- de laqitate,
un sernn de neputinfi. Nu se poate
nega c5. adesea este aqa. Dar nu acesta-este iazul artis'tului.
A te inchide in tine ignorind cu totul orice altd. realitate. a te
retrage intr-o
somnolenbd, esbe desigur o sldbiciune.
^apatiein lumea
l)al a te scufunda
misterioasd i eului, unde te
pindesc incertitudinile.sfi,s]etoare ale necunoscutului, pentru
ca apoi sd induri suferinlele sforldrii de a iegi la lurnind a
;i
incarna aeest cutremur sufletesc in creatii concrete
acesta
este un act de eroisrn. Este o acliune asdmdndtoar" .,, u ,."_
fandrului, care lnfruntd adincruile mdrii pentru u-i ,-"ig.
perlele. Cornorile zac in adinc, ele nu sint rdspindite in m8d
intimplator, la supra{e.td. caracteristica adincului soiriLuanizator al suilebului omenesc este conflietuI inerent'eului,
sfiqierea prin tendin,te contrare care genereazd ,,ceite primil
tive et sainte frayeuret (aceastJ. priilritiva qi sfintd gi""i"f
despre care vorbeqte Balzac qi q_il care d'ecurge iilpulsui
creator. In acest fel artistul se ridicd deasupra -naturii sale
primitive. Bineinleles, trebuie sd. se dea a'cestui t.no-"t
psihic
lui adevdrat. Nu este vrba de spaima provo-in,telesul
catd de
circumstanle ex.terioare, gi d. acea nelinigtL pro_
dusd de adincimile proprii vielii psihice care aruncd. in con-
qtiintd cele mai bizare ginduri.
Evident,. nu ajungg sd te retragi in tine spre a deveni
creator, pentru simplul fa_pt.cd nu oricine poate atinge acea
adincime unde donrind nelini;tea in fata exisLen!,ei. Olnul de
rind, chiar retrdgindu-se in sine, rdmine la suprafaba inLe_
rioritdlii si izolarea sa se reduce la inactivitate. ia lenLa orainara care niciodatd.n-a dus la creatie. Neliniqtea creatoare
se gdsegte mai in adinc qi nu este accesibild decit celui ce
poate regdsi izvo_arele primare ale impulsului vital, germenele
cel mai secret ai fiin,tei sale. Artistul posedd prin"excelen,ie
. t*-deH.Edmond
{.Amiel, Fragments d'un journal intime, 21 iulie
publ.
Scherei, Geneva, t9ig, p. it1.
1g56,
r07
cit se va apropia mai mult de unitatea
originard, cu atit va fi mai intens cutremurat de nelinigtea
sa fecundd, cu atit va intrupa in opera sa un sens mai adinc"
Numai asa se explicd pentru ce marii artiqti au fost fdrd
exceptie mari nelini;tili. Goethe declarase cd latura cea rnai
bun5. a omului este groaza (das Schauderru)
- cutremurarea
in fala infinitului necunoscut. Aceasta este puntea,
spunea el,
de la ce este trecitor la ce este etern, de la omenesc la supraomenesc. 10e Suprafala conqtiinlei noastre esNe schimbdto-are,
permanent este numai simburele originar din adincul nostru.
Acest simbure trebuie sd se comunice operei de artd, el li
dd valoarea. Freud afirmd cd opera de artd este fructul
sldbiciunii artistului: ,,nefiind in stare sd cucereascd in
realitate puteri, onoare, iubirea, femeilor, el le cucerepte prin
produsele imagina!,iei sale". 110 Cindva aceastd explicalie
pdrea sugestivd, astdzi ea este banald qi simplistd. Fapiul de a
satisface anumite arnbilii personale incd nu explicd nimic
din euloarea operei de artd. Cd artistul iqi cucereqte glorii qi
onoruri prin crealiile sale, e sigur, dar aceasta incd- nu ne
spune pentru ce o anume operd ne place mai mult decit
alta. Problema e tocmai aici: ce conditii trebuie ea sd indeplineascd pentru a avea o valoare inaltd, demn5. de a-i aduce
gloria ? Fiindcd nu orice fduritor de versuri sau minuitor
de penel va pldsmui o operd de inaltd valoare, oricit de
insetat ar fi de glorie qi de iubirea femeilor. Forla de cucerire
a operei lui depinde inainte de toate de adincimea de la care
a ,tiqnit inspiralia.
Adincimile de la care izvordsc pl5smuirile artistului arr o
intindere imensd. Artistul creator le simte numai, le binuieqte abia profunzimea, dar niciodatd nu le-ar putea explora
pin-a i1 strdfund. Tocmai aceastS. intuire, lipsitd de pre-cizie,
ii dd fiorii propriei sale vieti interioare, dar in aceliqi timp
paqte dorin-ta de a cunoaqte misterul ei. Superioritatea fiinldi
lui este- cd bdnuieqte marile lui profunzimi, dar lEi cld seama
cd nu le_ poate_pbsed-a. In uc"it ."ns poate fi interpretatd
remarca lui J. Slowachi: ,,A fi, este senzatia a ceea ce nu
aceastd calitate. Cu
poli fi".
Viala,_dar mai ales viata artistului, este o existen,td antinomicd. Conflictul intre ceea ce tinde spre erberiorizare qi
ceea ce i se opune din interioritatea sa, apoi neliniqiea proyoKl..EojInga, Gdyung und, Klassik (Der Leuchter, ed. KeyserIing. vot. [V, Darmstadt, i92J, p. 19s).'
^l1t S.Freud, Intoduction d, ta Psyihanalise, paris, payot, 1822.,
p.
392.
108
cat[ de aceastd interioritate
care indeamnd din nou la exterioriz.are, de astddatd sub o formd spiritualizatd, cu un cuvint
conflictul intre lumea biologicd qi idealul suprabiologic, iatd
conlinutul_ vielii lui. Aceastd antinoilie, poate du"ce, ce-i
la_ desperare, clar o desperare care esie insdqi izvorul
*"pt,
Frumosului, cum spune Paul Val6rv. Iar dacd ni se oLiecteazd
c5. aldturi de artiqtii cu un sufiet zbuciumat au fost atitia
al,tii cu o via.td liniqtitd, nu credem cd este o ohiectiune iniemeiat,d. Nu existd artist fdrd conflict lduntric fiindca: ."imperiul spiritului este imperiul ccnflictului(.. rr1 Este vorba
insd de forme variate ale conflictului, mai mulb sau mai putin
veherlente, ceea ce \rom ayea prilejul sh discutdm cind vom
trata despre diferitele tipuri ale crea!,iei artistice.
_ Pil. cele expuse in legdturd cu conflictul, si cu neliniqtea
cdreia li.dd naqtere, reiese c5. acesta are un caracter pregdtiior,
cd pre_gdteqte o anumitd ac!,iune. 112 Aceastd acliuie este
aceea de a aduce in conqtiinld continutul misterios din adincul
interioritdlii. Exteriorizarea lui- sub aceastd formd, pretinde adesea cele mai dureroase sforldri; inspiralia de-iine
un act de voin,td. Opera. de artd cea mai profundd ia naqtere
la cele mai mari adincimi. $i cum realizarea ei concretd
cere eforturi, cu atit mai mari cu cit a fost zdmislitd la adincimi
mai mari, este de inleles cd operele de o inaltd valoare artisticd sint produsul, in mult mai mare mdsurd decit se crede
de obicei, al unui act de vointd. Asa zisa inspiratie
cuvint
- atlesea,
magic care de obicei pretinde'sd eiplice totui
-'este pentru
oum vorn vedea, rodul unor sfortdri chinuitoare.
rnoment, ne multumim sd subliniem ceea ce am fdcut in
repetate rinduri: germenele creator al operei de artd este un
conflict. profund, durabil
continuu, ddtdto" de neliniqte.
-Ei
Opera.de artd, d_rip{ o vorbd
de P. Valerv adresatd pictorilor
gravori, esbe copilul rdbddi,oarei noastre nerdbddri ,,l,enfant
de votre patient,e impatience". 113 Prin aceastd ,,ner{bfla1s,,,
111
Nicolai Hartman, Das Probletn
1933, p.139.
d,es
geistigen ,Seins, Berlin,
Din punct de vedere patologic remarca lui pierre Janet este
interesantd: ,,Nelinigtea este un fenoiren complex, qi conline in primui
rind o excita{ie la ac-tiune exageratd... cet netiniitit simle ci tirebuie
sd faci ceva pentru d.ieqi din Jtar"a so. nt-nu prei gtie ce, ql n" poaie
sf, rf,mini locului cinci rninu^te" (Les obsessionsZt la;isychastenie, iol. I,
Paris, Alcan, tgQ?, p. 304. h ce priveqte rolul pre$dfitor aI conflictuj
lui,^vezi^$tefan Krauss, Der seelisThe Kanflikt, Stutlgart, Enke, 1933,
112
p. 92-93.
l'. Valiry. Discnttrs au.r
t,urailt'i,
6
ianuarie
pei,ttres-graeeurs, Les Nouvelles Li
l,-
1934.
109
artistului se aseamdnd cu perioada arzdtoare a pubertdlii. La aceasta-s-a gindit Goethe cind a spus
cd poetul trdiegte o veqnicS. pubertate. Dovada cea mai bund
a fost_el insuqi..In via'la lui au fost epoci cind era sobru qi
rece, dar tocmai in aces.te epoci n-a cieat nimic din punct
de vedere poetic. Crea.tiile sale cele mai puternice dateazd
din_ epocile pline de frdminlare gi--de nelinigte, cind, dupd
vorba lui, igi retrdia pubertatea. 114 Pentru- acelaqi moti-artigtii sint comparati cu copiii. Chiar o personalitate atit
de sotrrd ca poetul-filosof Lucian Blaga mdrturiseste:
,,Copildria mg* a fost rusinos de lungd. Cred cd nu s-a isprdvit
nici astdzi". 115
Urmeazd acum se urrndrim etapele prin care conflictul
produc[tor de neliniqte ajunge sd fie exprimat in opera de
art5.
via,ta interioard a
Capiralul
lll
ORDINEA CREATOARE
Conflictul creator, expus in capitolul precedent, este
izvorul fenomenelor psihice superioare, care' depdqesc feno_
menele_biologice elementare. El este izvorul crealiilor spiri_
tuale. Dar precizdm: el este numai izvorul acestora. conflittul
surd din adincimile cele mai ascunse ale sufletului artistului
incd-. nu _,este spiritualitate, ci poate sd d,epind in anumite
con4i,tii. Este un izvor care trebuie captat.
caracteristica esentiald. a sufletului dominat de conflicte
este o stare haoticd. For,te ostile se infruntd cu putere si
ameninld sd dezagrege unitatea sufletului. Sufletul simte
nrevoia sd introducd o ordine in impulsurile sale haotice
p.entry.ca sd-qi astlmpere nelinistea. Haosul este obscuritate
qi indoiald, ordinea este claritaie qi certitudine. Haosul este
dezagregare, ordinea este unitate. Aceasta a observat-o
Am.iel cu finelea gpirltglu! sdu: ,,Dar nu este pace clecit in
ordine. E;ti ln ordine ? Vai, nu ! Natura ta infiiabild si neliniqtitd te va zbuciuma deci pini la sfirqil,,. rro i1 sufletul
clezordonat domind incidentalul, capriciosul care nu pot
{uc-9 l.a crealii consistente. Omul cauth puncte fixe ddtdtdare
de liniqte qi consolare. Le gdseqte in ordine. 112
, -ttu.H*F. Amie| Fr.agments d'un journal intime, (22 iulie
publ.
de Bernard, Paris-Geneva, p. f SO.
1g70),
117
114
AceasLii idee este dezvoltatS. mai pe larg tn lucrarea mea
tn r:iala lui GoTthe.
Goethe, Qluj, 1932, cap. Dernoniacul
115
Jntr-un rdspuns
la un
chestionar.
Ordinea caracterizeazd dinamismul intregului univers. Leibniz
spuno: ,,dunr Deus caloulat,. fib mundus., iar la"Nicomaqu" de Gur:ari
gdsim aceste. cuvinte sugestive: ,,Dar cum marele tot'era mrititudjne*nelimitat[ (....) era necesard o ordine (...), Ci trebuie
" spus
cd ln Decadd a preexistat un echilibru naturai dntre'airsamblu
si'etementele sale (...); acesta este mobivui pentru care Dumnezeu'ordo_
nai,or. datoritd insigi Raliunii sale, s-a sefvit de decadd ca de un canon
pentru t,ot (. . . ) 5i tot penlru acesL motiv Jucrurijo cerului si ale oIrntnIului au raporlurile ..le concor'dan[d ln[re ansarnblu si piiti baziie
pe_ea 5i ord-onate- dupd_ea.'' {CitaI dupI Matita Chyka, Li"o.br"a;ii,
vol. I, ed. !, fri.ailimar'd, l'ar.is, 1931, p. 36).
111
Astfel artistul, care este indeosebi zbuciumat de curentul
haotic al sufletului sdu, tinde in mod imperios spre o formd
ordonatd. ,,Fiindcd nimic nu este poeLic, nimic nu este estetic
fdrd sd vizeze o formd ( . . .) El este inainte cle toate organizare a bogd,tiilor noastre afective qi orientare a acestor nogeli;
spre expr,irlarea lor: un fel de muzicd a su{letului orieniatb
spre formula velbald- sau spre schemele cax,e o prepard,,. 1ls
Artis'r,utr nu,si poate domina neliniqtea qi cutremrirul l[untric
deoit,. gdsindu-,si echilibrul. Stcirea haoticd repr.ezintd ceea ce
este inconstant qi deci efemer, numai ordinea poaLe asigura
durabilitatea.
Confiictui creator, care este stirnulentui lumii suprahiologice, trebuie deci caplat inbr-c formd ortlonabd. iri nici un
domeniu.nu se poate concepe creatie fdrd puterea de sinbezd.
jnteligen!a abstractd -esLe probatril un
a.
.orclinei- ,,Fentru
minacol al miracolelor failtul cI poate sd existe brriine (. . . )
Fdrd indoiald acesta este intelesul mituhii dupi care a domnit haosul pind ce a intervenit dumnezeu,,.-11s
Tendin,ta spre ordine este adlnc inrdcldcinatd in toate
domeniile vie!,ii. Cind am vorl:it de expresiiie elementare arn
accentuat in repetate rinduri ci acestea tind spre o anumitd
ordine. Procesele orga.nice decui,g de asemenea intr-o orcline
desdvlrqitd. Bdtdile inimii qi func'liunea respiratiei sint
intruchiparea oea mai perfecid a regularit.{!,ii. horm;
";;rioard a corpului nosbru prezrntS. o-tendin,td spre siinetrie,
ceea ce este adevS.ral, si pentru animale ;i plante. trind qi
animalele inferioare au o tendin,Li pronunlat5 spre o formd
simetricd, adicd spre ortJine. Exemple interesanie se gdsesc
in privin{,a aceasta ln cercetdrile biologice. Se gtie cd aniiralele
unicelulare reactioneazd cu intreg coipul. Daci un astfel de
animal este atins intr-un punct oarecaie, el iqi retrage partea
atinsd a corpului, dar in acelasi timp executd o"serie de
misclri cornplementare pentru a restabili simetria tulburatH.
lntr-un cuvint, virla linde sa se manifeste prer.ulindeni, in
forme simetrice, cu regularitate gi ordine. 120
118
H.
oix, P sy cholo e e l' art, Paris, Alcan, I 927, p. 9
-l 00.
-D_elacr
ttn^F. Keyserling,
Miditaiions sud-arn1ricaines, trad. A. E6guin,
.
_
Paris, Stock, 1932, p. 206.
g i
d,
9
120 Dar aceastd t,endinlE spre ordine
o gisirn qi dincolo de cadnele
fiinlelor vii. Cine nu admird simelria mirru natl a crisiale]or ? Care miscare
poate lntrece in_ regularitate pe aceca a corpurilor ceresti? Apa mdrilor
osciieazil ;i ea d_up5 un
-ritm iegulat, lntle f]ux si reflui, iar hnotimpurile se succed de mii de
ani intr-o uimitoar.e'regularitate. Tendiila
spre ordine este deci o tendinli cosmicd. (A se vedba llerbert Spencer,
Les, p-remiers principes, trad. M. E. Cazelies, Paris, tsaillidre, f Slf ,
p. 269 Ei urm).
712
.\-ia{a s.ufleteascd are aceeagi lendintd spre ordine, carac_
vielii in general. Dar-in ce const$ aceastd ordinep
l)c scurt, ea constd din subordonarea pdrgilor la un lol.
$i in
r ia!a sufleteascd avem un anumit, sistem de gravita,tie, ta"u
.rrr1{,lallssssd diferitele procese dindu-le o" ard 'unitord.
,\oeasta esi,e conditia unei vieli echilibrate. prin esenla ei
.rr fuge de clezordine, deoarece orice or_ientare in iinprejurdri
qi adaptarea la acestea cer o claritate si un ich'lillru
ir'rrriate
tuturor funcbiunilor
l,rrristicd
noastre.
Tendin!,a spre. o ax5 unitard a vietii suflebeqti, Kant o
ilrrmea fwtalitaie internd. Aceasta consti in dominarea intre':r.rlui asujtra pirjilor:^aspectetre singulare ale vielii sufleteqti
isl c.tati sensul in funilie de as"pectui totat din care fac
l)arte; ansamblul dornind pdr.tile. ItI S_ar i:drea cd in reali_
lirte in viqfa. sufleteascd nici nu existd elemente, ci nunai
s'rnteze, adicd.procese toLalitare. Deja Leibnitz'a enunlat,,
"considerati
Inintr-o intuibir" geniujd, cd senzai,ir,
ca elem'ent
in
realitate
este o sintezd de factori psihici ascungi.
fr_qpi.r,
Mai tirziu, W. Wuncit, a dernonstrat cd toaid viata sufl'e_
t,easc5. este lntr-o continud sintez[ creatoare. rz: 1"o astdzi,
rrnul, din aspectele ceie mai cercetate clin psihologie este
lrrobleirra iormei, a tolulittiyii, a s!ilrcturii,'a conl,igura,tici,
.are semnilicd mai
.mult sau mai putin acelasi lucri si'de_
monstreazd primatul inr,r'egului asupra pdrlilor, deci tendin,La
spre ordonare, spre sintezi, care dom-inf viala psihicd. ip3
. YiqB psihicd are. deci gi ea url sistem cle gravitalie, o
tendinld-spre regrlaritate caracteristicd intreguliri dinamisrn
cosmic. E firesc deci ca qi artistul sd se supund aceleiasi
Iegi. Ceva rnai rnult,: dupd unii autori ritmui u"p"i*ui i,
opera de aftd are o anumitd sirnilitucline cu ritrrrui cosrnic.
Semnaldm aici constatdrile lui Victor Gotdschrnidt, ou"*
caut5. sd demonstreze cH ritmul, inerent operelor muzicale,
transcris ln termeni maternatici, se apronie in mod surprinl
zdbor de raporiurile matema.tice caracte.istice rniscdrii'corpurilor ceregti qi se apropie cu atit mai rnult, cu cit 6pera este
cle o mai mare rialoare. Tot s.ga se apropie gi de altd srsteme
121
fn
c_onsczent
urm).
122
privi.nta aceasta a se vedea Ch. Lalo, L,inconscient et le
dans l'inspir"ution, (.Iournal de psgchotigtu, tOZ6,'i." f i qi
W. Wundt, Grunclriss d,er psyclrol,ogie, Leipzig, \g20.
o t.t in privinfa a"eo,rla am lruI:licat,i noipsiun sludiu sub tidul
I n cep ru r il c psi holog
i co ttfr g u ro i. in volu rr ui
itor as ie con f ir ura ie i.
pul'lraaL de lnstitutul de psihologie al Lniversilf,t;l itin Ciui iTer_
menul de configuralie este lrrat aici in sensul de'formi).
it
ie
!ie
t
11t
I I r)
de raporturi naturale, cum ar fi raportul dintre elemenLele
chimibe .12a Fdrd a insista asupra icestor date interesante,
semnaldm numai cd artistui in modul cel mai firesc tinde
spre echilibrarea tensiunii sale sufleteqti intr-o anumild.
ordine. Totuqi existd o deosebire fundamentald intre ordinea
cdutatd de artistul creator qi celeialte exernple de ordine
expuse mai sus. Simetria cristalelor sau a corpului omenesc
sau anirnalic, ritmul expresiilor variate ,si a proceselor
organice, aparlin unei ordini care se sdvirseste aproape mecanic, fdrd un efor't special. ;lcelaqi lucru qi pentru fenomenele
psihice obiqnuite: senzalia, sau oricare alt fenomen mai
complicat tind spre o formd structuratd in virtutea unei
deterrnina,tii inerente, fdrd a necesita un efort special. Artistul
insd trece dincolo de aceste aspecte elernentare. Zbuciumul
sdu confiictual este atit de puternic, incit are nevoie de o
sforlare imensd pentru a-l converbi la o form5. ordonald.
O luptd acerbd se dd,in sufletul lui qi el nu va putea produce
o operd de artd decit in mdsura in care va fi capabil sd invingd
frdmintdrile sale. Opera lui va fi fructul sfortdrilor lui
-trebuie subliniat acest lucru. Dttpd, cum enpresia artistului
nu
este identicd ctr, simpla enpresie a nevoilor biologice, tot a;a
tendintra sa spre ordonare &re un cara.cter superior. Spre deosebire de expresiile simple, continutul exprimat de artist este
un con,tinut spiritualizat prin conflict, iar ordinea pe care o
realizeazd este o ordine superioard, teatd prin efort, o ordine
spirituald. $i in crearea acestei ordini, care nlr este altceva
decil, o schemd a con!,inutului arListic, rolul principal il
joacd egocentrismul artistului. Dupd cum i;i reprimd expresiile elementare prin egocentrismul s,{u, depdqind lumea
biologic-elementard, crelndu-qi o lume proprie qi realizind
astfel o naturS. spirituald, tot astfel el nu se mullumeste
cu o ordine elementard inerentd lucmrilor, ci cautd sd creeze
o ordine a s&) cu mijloace proprii. Cum am inai ardbat, el se
abate de la ceea ce este dat, de la ceea ce se desfdqoard de Ia
sine gi ii opune efortul propriu. El vrea sd ordoneze in f unc!,ie
de sine; numai astfel clevine el insugi un creator qi se simte
stdpln in lumea sa interioard.
Rezultd c5, dupd cum exist[ expresii inferioare, biologice,
si expresii superioare, spirituale, tot a$a existd o ordine de
naturd inferioard qi o ordine de no.turd superioarS.. trn prima
Kamplikation, BerTin, ,Ig0l.
Cititm aceste date dup[ ]{. I{eyserling, Erfind.i.:ng und Form, apdrut
ln tr)er Leu.chter, vol. 7, 1926, Darmstadt, p. 154.124
774
Victor Goidschmidt, Ilarmonie
und,
rlomind ceea ce este mecanic, in a doua, inventivitatea qi
viala. In sensul acesta Pierre Janet de mult fdcuse o distinctil
l'tre sintezd qi automatism. 125 Sinteza e caracteristi'cd
r i.tii sufletesli superioare, iar automatismur cerei inferioare.
Srnteza_ creeazd., antomatismul duce la dezagregare.
Deci chestiunea ordinei, in legdturd cu viilf psihicd, nu
(,st€ aga sirnpld. Se pune intrebarea, inainte de ioate,
care
in cRuzd, ordinea (,reoloare sau orc\inea mecanicd,.
lLiindcd qi de generalii se suirun unei anumite ordini.
(i. Durnas spune: ,,Cind asoulli,-fdrd sd fii vdzut, un maniac
ln stare de excitalie uqoard, constali adesea cd agitalia lui,
verya sa.,
.se supun prin ele insele la ritmuri foaite simple,
(ru revenlrl care se aseamdn5. cu refrene, cu asonanle qi
Chiar
r:u rime". 126 Aceasta este o ordine automaticd, strins legatd
rle aspectele elem,entare ale vielii, iar faptul ci este o o.iinu
rlezagregatoare il dovedesc cazurile patologice. Aceastd
ordine. nu. este greu de infdptuit, ajunge sd t"e laqi in voia
naturii pripale. Dar, dupd cum nu ne lutem sustrage defirribiv tendintelor noastre' primare, tot a;a noi utiliZdm in
mod consecvent schemele-automatismelor corespunz{toare.
,,Noi ludm, dintr-un vechi fond uman de schemb, schemele
mimice de care ne servim, dupd cum imprumutdm cuvintele
noastre de la limba vorbitd in care am fnvdtat sd sindim si
imprumutdm... cutare aranjament mai curind declt cutare
altul. . ." tzt Le intrebuin,tdm, fiindcd le gdsim d,e-a pata
;i utilizarea lor nu ne csre nici un efort individual. insd, i ne
ldsa in voia acestor _s.cheme, inseamnd. a renunla la orice
r-ia,td
..superiaar6. Ordinea automatd. distruge spiritualitatea,
fiindcd recurge la scheme da'be de-a gata cire hu cer nici o
sfortare. Ordinea spirituald in schimb este o ord,ine creatd,,
care nu constd in simpla adaptare a unor automatisme, ci
este fructul unor considerabile- sfor,ldri de a capta confliciul,
care agiti profunzimile sufletului.' Aceastd ordine rezultd
din nevoia de a clarifica sensul ascuns al acestui conflict.
Scopul nu este 91di1e1 ca_atare, ci clarificarea, qi prin aceasta
atenuarea conflictului. Ordinea in sine este- autornatism,
deci dezagregare. Artistul insd este preocupat d,e o ord,ine
aie, in stare si sintetizeze conlinutul datorat conflictelor
sale. De aceea el nu adoptd pur'gi simplu nigte scheme,-Li
isi creeazd o ordine a lal, plind de via!"i,- ca urmare a sforlri,,r'dine inLrd
r25
P. Ja.net, L'automatism. psychologigue, paris, Alcan, tBg9.
Dumas, Nouveau TriitZ de "piyciotogie, 'r,ol. triI, paris,
126 G.-
Alcan, 1939, p.
354.
1:7 G. Dumas,
iLid., p.
323.
115
rilor depuse pentru cucerirea ei. Nu forma exterioard a
ordinei il intereseaz6,, ci tensiunea interioard captatd prin
puterea ei de sintezd. Victor Hugo fdcuse deja b remarcd
interesantd in privinla deoseiririi dintre ord,ine qi reguLaritate,
prima corespunzind ordinei creatoare, a doua ordinei automate: ,,Trebuie sd ne ferim sd confunddm ordinea cu regularitatea. Regularitatea caracterizeazd numai forma exterioard,
ordinea rezultd din fondul insuqi al lucrurilor, de la dispozi.tia
inteligent[ a elementelor intime ale unui subiect. Regularitatea este o combina,tie materiald qi pur umand. Ordinea
este, ca sd zicem aqa, divind. Aceste doud calitdli aqa de
diferite in esenla lor, ac!,ioneazd deseori una fdrd alta. O
catedrall goticd prezintd o ordine admirabild in iregularitatea
ei naivd. Edificiile noastre franceze moderne, la care s-a
aplicat atit de stingaci arhitectura greceascd sau romand,
nu oferd decit o dezordine regulatd. Un om ohiqnuit va
putea face oricind o lucrare regulatd, dar numai spiritele
mari qtiu sd ordoneze o compozitie. Creatorul, care vede de
sus, ordoneazd; imitatorul, care priveqte de aproape, regularizeazd. Primul procedeazd dupd legea naturii sale, ultimul
urmind regulile qcolii sale. Pentru unul arta este inspiralie,
pentru celdlalt nu este decit gtiintrd. In doud cuvinte^, regularitatea g!te gustul mediocritir,tii, ordinea este gustul
geniului". rzs
Ordinea, in ce priveste creatia artistic5, trebuie inleleasd
ca un mijloc de captare si nu ca un scop in sine. Ea este vie gi
.creatoare atita timp cit este animatd de tensiunea creatd
de conflictele interioare. Indatd insd ce capdtd un rol precumpdnitor, indatd ce este urmdritd ca un scop in sine ea
t" V. 4ogo, Ode^s et ballade, Prdface, Paris, Eugbne Renduel,
p. XXXVIII. In leg[turii cu cele expuse amintim c{ unii esteticieni coltemporani, intre care M. Ghyka si F. Servien vor s[ explice
fenomenul estetic- pe baza ordinei matematice. Dar avem impi.esia
cd se face o confuzie intre ordinea creatoare si ordinea automatd.
1838,
Schemele geometrice ce se pot descoperi intr-o operd de arti, asa cum
deseneazd M. Ghyka, scheme ce se pot exprima numeric, ired ca
sint tocmai ce este mort tn operele respective. M. Ghvka dd o multime
de exemple de opere arhitecturale pe care le descompune ln schemele
o schemd fdr[ viald care ucide spiritul. Ca sd ne
l'olosim de o frumoasd comparalie a iui Jaspers: dupd cum
planta,
-ca sd persiste, are neyoie sd-gi formeze in irunchi
un schelet
lemnos, tot aqa sufletul are nevoie de o anumit6.
ordine. Dupd cum insd plairta al c5rui schelet lemnos ajunge
sir domine, este ucisd, sufletul, dacd este redus la o ordiie
rrutornatd, devine ceva lemnos, fdrd viatd. 12e
Frin ordinea creatoare, sufletul artistului se cristalizeazd
intr-un sens mai clar. Nu trebuie sd uitdm cI acest proces
rlcvine
ordonator este rezultatul efortului de a astimpdra conflictul
interior. Artistul tinde sd exteriorizeze conflictul care il
lrmpie. de neliniqte, dar aceasta nu este posibil decit dacd
a reusit sd-l canalizeze intr-o formd. vie. El iqi impune cleci
o. constringere. $i totuqi, cu toatd aceastd constringere, arbrstul are un adinc sentiment de libertate. Formele pe care
qi le impune nu le simte ca un jug tiranic, deoarece le cucereste prin sfortare proprie, sint dorite de el. Cu cit efortul
de a-;i impune o formd este mai mare, cu atit simte mai
mult cd el este cauza determinantd a actiunii sale. Din aceastd.
sfortare se naqte cel mai adinc sentiment de libertate. Cu
multd justele se exprimS. Paul Val6ry: ,,Cea mai mare libertate se na;te din cea mai mare rigoare,,.1db Numai gdsindu-le
o formd ordonatd iqi poate expiima artistul frdinintdrile,
deci se poate libera de ele. Consti.ingindu-se el se libereaz5
fiindcd pentru dinsul nu exist5. liFertate fdrd constringere"
Prin forla liberatoare a formei iqi asbimpdrd artlstul
frdmintdrile.' Dar aceastd pototi"u u.ii, a.pu"t'" a" iiniqte,
S.!e -o..pace plind de tensiuni care nu incdteazd sd{ agite.
Fiindcd este vorba de o ordine vie, care trebuie cucJrit[
qi menlinutd.prin puterea voinlei. Aceastd pace este o pace.
a efortului. ,,,,Vai, da !, pacea insdsi
insdqi este o iubtd.
.1"iuptd, *",,
sau *oi
mai degrabd lupt^a, activitatea este legea. Noi nu gdsim odihnd
pxisf.cnf.q
declt in efort., 4rpl"
dunH cum
crrm flacS.ra
flacirn nu-qi
nrr-si gdselte
ctisolsto existenta
D-:- efortul
r, ,..
^ ^^^a^: ,^
^f^-+--r acesiei"comLustii
decit in combustie".131
".+;^(. 131 Prin
ajunge
artistul la inspiralie.
le
lor geometrice. Dar tocmai
exemplele sale ne aratl ch operele arhitecturale de valoare depiigesc schemele ce se pot clesena in sinul lor
gi tocmai din aceasta rezultd viala qi farmecul lor. Exernplu tipic este
ternplul g{ecesc, in care linia in aparenld dreaptd in realitate este
curbi. Ordinea ca atare nu ne poate revela nimic din taina operei
de artd, fiindcd ea nu este un scop, ct w mijloc de a capta confllctul
suTletesc, care_rlmine insi t,otdeauna in tenslune, lor[lnd gi clepiigind
schemele rigicle.
116
Psgcholo-g,ied,er_We.Itanschcluung, Berlin, tE2S,p.7S".
]l] $..1-a1pe1s,
]ll H.F.
f_"rf] Ya76ry,_||upalinos,.Paris, Gallimaid, tSZ+, p. t8'9.
Amiel, Frggmenls d'un journal inrime, O apr. iSSf , publ.
. Edmond
_t1t
de
Scherer, Geneva. 1901,- p. 24.
lfiird indoial5, nu putem uita cd in general esteticienii sint
imixtiunii datelor patologice in dorrrcniul artei. Vina este in bund parte a medicilor care cu
prea multd uqurinld au identificat geniul cu nebunia. Trebuie
sri-i ddm dreptate lui A. Thibaudet care spune: ,,Existd
o intreagd literaturd medicald despre natura scriitorilor si
rrrtistilor, dar ea este de o calitate lamentabii5 qi chiar numai
rrumele doctorului plasat pe o carte de a.cest soi, ne lJune
pe fugd (uneori nejustificat) qi ne face s5 invocS.m ajutorul
lui Molidre'(.132 trar Ren6 Doumic are de asemenea dieptate
sJ. spund: ,,Intre feluritele maniere de a intuneca problemele
rle literaturd, cea care poate fi citatd ca acumulind mai
rnulli nori, este introducerea in critica literard a ultirnelor
rrrode medicale'(.133 Dar nu-i mai pulin adevS.rat cd qi esteticianul greqeqte fundamental cind neglijeazd cu totul datele
patologice. Vom incerca deci sd utilizdm aceste date, referindu-ne, pe cit posibil, la fapte precise; din interpretarea
lor vom lncerca sd tragem concluzii care ne pot fi utile.
ln zilele noastre, problema raportului dintre geniu qi
nebunie este legatd ln special de numele lui Cesare Lombroso.l3a
El a redus geniul la categoria demenlilor. Dar problema
a fost semnalatd inaintea lui in Franta de cdtre L. F-L61ut.135
Continuatorul lui mai de seamd inl Franla este J. Moreau
de Tours rs0, in Germania Mobius rez. De fapt toli aceqti
autori n-au fdcut decit sd reia, sub formd mai qtiin.tificd,
o problemd cunoscutS. din antichitate. Democrit suslinea
c5. nu se poate imagina un poet fdrd oarecare nebunie divind.
Iar Platon: ,,Dacd de fapt era adevdrat fdrd restric.tii cd
delirul este un rdu, era bine spus. Dar fapt este cd dintre
bunuri, cele mai mari ne vin prin rnijlociiea unui delir cr.r
care neindoielnic ne inzestreazd un dar divin. Vedem doar:
proroci.ta din Detrphi, preotesele din Dodona, doar in delirul
lor au fost pentru Grecia pricina unor nenumdrate binefaceri
evidente, atit de ordin privat, cit ;i de ordin public, pe cind,
atunci cind erau in toate minlile, acliunea lor se reducea
rrrlversari inverqunati ai
Copitolul lV
EC t-il t-! Ett
[.il_ CREATOR
, ln strtns5 iegdturd cu problema ordinei se pune problema
echilibrului in creatia artisticd. Sd creezi o oriine, inseamnd.
sd stabileqti un ec-hilibrta. Prin
urtiriril ;G#;;
"o-"tu intr-o
"ina anumit.{ ordine
cu nrelul sforldrilor sale, s5. capteze
aspiraliile lduntrice, el, in foncl, nu face decit sd echilibreze
sufietul dezechilibrat de conflictele care-i rivdgesc profund
fiin,ta. Dar fervoarea sa creatoare il aduce lnti-o slare de
sensibilitate care amintegte de anumite nuanle ce s-ar putea
numi patologice. Din acest motiv, in legdturd cu urtistul
creator se vorbeqte adesea despre stdri patologice. pr.oblema
nu este deloc deplasatd, dat fiind cd, d'apd cum am vdzut.
crea,tia artisticd este o problem[ de echilibru. De altfel.
aceastd problemd, sub numirea de geniu qi nebunie, a fost
foarte de-s pusd.de psihiatri qi de plihopaiologi gi s-a fdcut
multd vilvd ln jurul ei, ceea ce a stirnit totdeauna nemul_
lumirea esteticienilor. Trebuie sd recunoa;tem cd problema
a fost tratatd adesea superficial, trdgindu-se cu'uqurin,td
concluzia cd geniul este pur gi simphl un caz de nebunie.
.Se impune deci un examen cribic. In ceea ce ne priveste, trebuie sd recunoastem cd, neavinil
comp.eten,ta unui psihiatru, nu avem pretenlia sd clarificdm
definitiv ac-eastd.problemd. Nu avem nici inienlia sd intrdm
'deplasate
,in am_pie {iscu,tii
care ar fi
in
-psihopatologice,
.acest loc. Dar problema echilibrului sufletesc,
fdrd d,e care
.n.u
.se poate tnlelege tn mod tem.einic dinamismul uealiei artistice, ne apare in mod firesc ca o consecin!,d logicd a capitolelor .precendente qi vom trata in consecinld"problema
patologicd in mdsura in care va putea contribui ia clirificarea
problemei noastre. Ne vom servi de citeva consideratii de
ordin patologic pentru a trage concluzii cle ordin
".t.tir.
118
A. Thibaudet, Psychanalise et critique (Nouvelle Revue Fran1 apr. 1921).
Cit{t, dupd Docteur Cabands, Grand,e ner;ropathes, Malad,es
.
immortels, Paris, Albin Michel, 1930, p. 6.
.
132
qaise,
133
134
C. Lombroso, -L'homme d,e ginie, Paris, Alcan, {88g.
rss
L. F. L61fi,, Le DLrnon d,e Socrate, Paris, 1836.
1ao J. Moreau de Tours, Psgchologie morbid,e d,ans
a.pec
la philosophie de I'h.istoire, Paris, Masson, 1859.
8? ln special ln monografia sa asupra iui Goethe.
ses ra.ppolts
119
!e nimica toatd, sau chiar la
nimic".118
Aristotel,
Seneca,
Horatiu vorbgag in acelaqi sens. La antici exista convingerea
generald. cd ideile mari vin intr-o stare de dementd. Aceeasi
co^nving-ere exista relativ la prezicerile Pythiei din Delphi.
Afard de aceasta, la popoaiele primitive, cei cu sufletul
dezechilibrat se bucurd de o stimd deosebitd; sint aonsidera,ti fiinle superioare in contact nemijlocit cu divinitatea.
epocd mai apr.opiatd, citdm un pasaj caracteristic
-. D_i1!r-o
din
Diderot: ,,Eu presupun c5. oamenii aCe;tia de un temperament sobru ;i melancolio, nu-;i datorau aceast5 penetralie extraordinard ;i aproape divind care li s-a rem-arcat
uneori qi care ii conducea la idei, clnd nebune, cind sublime,
decit unor deranjamente periodice ale masinii.
Ei se crecleau
-imaginau
atunci inspirali qi erau nebuni (. . .) lqi
cd divinitatea era aeeea care cobora) care ii vizi La gi ii muncea
(...) Oh| Cit de aprcspe se ating geniul qi nebu,nict / Li se
ia iibeltatea si sint puqiin lanluri iau li sb ridicd sbatui,,.l3e
Aceearsi-apr^opiere au f5.cut-o Goelhe, Schiller, Schopenhauer,
Nietzsche.
iao
Bvident, teza care identificd geniul cu nebunia a suscitat
cutotul contrare. Wilhetrm Dilthey, scnie de exemplu
c6: ,,Geniul .nu este un {'enomen patologic, ci ornul sdndlos
qi perfect"-.141 Nu-i mai pulin adevdrat.-c[ existd date pre'cise care dor.edesc cd un mare numdr de artigti, dintl'e cei
mai remarcabili, au prezentat simptorne specifice cazurilor
,de nel:unie. Iatd citeva casuri: Amiel, Baudelaire, Blake,
E_yro_n, Cezanne, Chateaubriand, Dostoievsky, Eminescu,
l_lry-b"Lt, Qogol, Van Gogh, Griliparzer, E. Th. I-Iofmann,
TIolde_rlin, 51.ry!, Lenau, Mallarm6,-Maupassant, C. F. I\4ayer,
Michelangelo,-Musset, Nerval, Nietzsche, Pascal, piatbn,
H.-ousseau,, Schumanir,- 9chelley, Strindberg, Tasso, Verlaine,
Wagner, Hugo Wolf.la2 Dintre antici siit, citali Horner si
qi opiqii
13l.Platon, Ph6dre,
!6on Robin, Oeuvres complites,
- Belles Lettres", 1933, p.243.
.,,Les
IV, 3, paris
Lombroso, ibid., p. S.
Nlulte indicalii istorice se g[sesc la: C. Lombroso, L,homms
paris, isss;r,v. nlrtney, b;""ii"niriirrii
*.s:ry-i:,(trad.-din itiliana),
Einbildungskraft und der Wohnsinn, CesammelLe Schriften. vol. 6:
!ange-Eichbatm, Genie, Irrsinn und Ruhm,. E. KreLschmer, Geniole
MenscJten,' H. Prinzhorn, Der kil,nstlerisclze Gestaltunsseorpane in nsuchiotr.tscher Beleuchtung {ZeitschrifL liir AesteLik, voi. tX1 ; "e . Uii L"r,
13e
1a0
Eschil.1a3.$i
martunsea; ,,Mi-am cultival ist.eria cu voluptaLe
spunea el.
142
W. Dilthey, ibid.,
A
p.
capacitdli. superioare numeroa"se, fapt care J";"J;";;;;]
tatea genialitelii. La aceastd. constatare, in lumina d;i;I""
de care drspunem astdzi, pulem adduga cd. inLre ruclele
cele
rnai aprgpiale ale geniului se gdsesc;i frumeroase cazuri palo_
rogtce. tn Iamrlrrle mulLor artiqt,i generatii inLreei p.u nre_
zen.Lat simp^Lome palologice. Birrdelaire, de eie,fritr.
;;;
tllltg$,.t ,.ptrJmogii mei idio{i.sau maniaci, in aparlr'*.niu
I4..9!9, iotr victime ale pasiuniior ingrozitossscc.ia+ Nu mai
rnsls.Lam asupra acestei probieme, dar alraqem atentia
in
ope,rei citat,e a tui Kr,eLs.n*ul., .nr*".,;"1i""
:p::i*
::"fT
o serte de daLe ex'trem de sugestive.la5
Dintre cazurile citate de Kretschmer, amintim doar pe
cel al lui Goethe care este adesea dat ca exernplu
tinir:
al geniului sdndLos. lao.Tatal sdu fusese psihopar,- cu ;;;;ii;;
bi?qlg; sora sa era foarte suferindd fii" p'r;.inu
;;_
echiiibru. psihic qi a murit de tlnird; iai ainir*"i;i
coprr ar^ lur Goethe, patru au rnurit Ia nastere, al ""i"*"i
cincelea
a manifestat toatd
simptome
patologice,
p;"d";;
in floarea r.'lrstei, sd_viata
moard cli congeitie ce"rebraid. GoethJ
insugi, a fost un om de,mare yo.inldl dar a avut qi el,
in re-
rinduri, &ccese bolndvicioase.
ceea ce .priv_egte r.udele apropiate, cazul celui mai
mare poet romAn, Eminescu, amintegte de cazul c.l"i mui
mare poet german. Tatdl lui Emineicu a.,ea un caracter
foarte asemdndtor cu cer al tatdlui rui Goethe:
u"ioriiu"cu ieqiri violente. Fotografiile sale vddesc ""r"r.
t"dJi;;;";
pot interpreta usor-.ca semne de oarecare bizarerie. e"lu.ia
rmpreste este confir,rnatd de soarta tuturor copiilor sdiEminescu insusi sfinseste in stare cle alienalie ;il;l;.
e;
despre fralii lui, ei siirt
lilg
;"
cazuri patologice.
il
"n
petat,e
in
r4 Fr.
Nietzsche, Humain, trop humain, paris, Mercure de
France,
r4s@_Ernest Seillidre,_Bozdelaire,.
A- Collin, paris, 1981, p. lL|.
taq Ernest Seillidre,'Baudeloiie,-'inia..
-
1889, p.194.
1a5.
101.
vedea mai sus bibliografia.
gi gnoazai,,,ia3a
Dar tabloul devine sumbru de tot clacd considerdm chestiunea din punct de vedere ereditar. Se stie
Cufion;;;;;
in arborele genealogic al unui geniu, in vecinet-aiea;;r?;i;:
"a
Grudlegung d,er allgetneinen Kunstrpissenschaft, Stuttgart, ig:0.
141
lisia este depart,e de a fi completd. Murti dinbre
er nu-qr.tarnuiau apucdturile anormale. Bauderaire
de exemplu
O,
E. Krelschmer,'Genial"
;;f;3:'ne
p.'fCl.
Ui"iinii, 'n. ts 9i u.*.
a fosr srudiar ain punct otJ dedere patorogic tn speciar
1,20
127
Din zece frali, noud au manifestat simptome bolndvicioase:
lui Basedow gi aitele. Unii au sfirgit alienali,
al!,ii paralizati, luindu-gi zilele dacd n-au murib la virsta
fragedd. Este imposibil ca ereditatea sd nu fi fost in joc.
Cazul lui Eminescu se tncadreazd foarte bine in seria geniilor
aparlinind unei rase patogene. $i la e1 se verificS. ceea ce
Kretschmer a constatat la rnulli al,tii (Goethe, Byron, Beethoven, Bach, Michelangelo, Feuerbach etc.): sau nu au
descendenli, sa.u aceqtia sint mediocritd!,i. Aqa incit eqti
ispitit sd spui:,,Geniul se iveqte pe firul eredit,dtii in acel
pinct, in care o' familie supradotatd incepe s5. dLcadd".la?
qi mai existi incd mulbe altele sint
Cazurile citate
- se
prea elocvente ca-sd poatd fi trecute cu vederea cind
afirrnd cI geniul este ,,suprema s5.ndtate". Dacd nu putem
admite cd geniul este un alienat, nu mai putem ocoli nici
cazurile concrete care vddesc o oarecare inrudire intre geniu
qi nebunie. Examinind o mullime de cazuri, Kretschmer
deduce: ,,Tot ce putem spune este cd boli minbale gdsim
intre oamenii geniali, cel pu{in in anumite grupuri, cu mult
mai frecvente ca in media popula!iei".148 Acest factor statistic dd de glndib. Factorul patologic ivindu-se atit de
frecvent la artistul creator, in mod fatal se iveqte chestiunea:
procesul care il provoacd nu este determinant intr-un anume
fel qi pentru crealia artisticd ? E adevdrat cd multor teoapoplexie, boala
reticieni ai artei le repugnd sd introducd astfel de consideralii
in cercetdrile lor, insd problema se pune cu atita eviden,tdn
incit nu este posibil sd o evili. Un caz asemdndtor exista
in vremea lui Goethe, cind multor oameni de qtiinld le
repugna sd adrnitd vreo legdturd intre orn qi animal qi negau
in consecin!d existenla osului intermaxiiar. Dar iatd cd
Goethe il descoperd qi repugnanla oamenilor a trebuit sd
cedeze. De unde yenea repugnanla lor ? Dinbr-o simpld prejudecatd. Se credea c[ demnitatea omului este injositd prin
inrudirea cu animalul. Acelaqi lucru se petrece astdzi in
ce privegte raportul dintre geniu ;i nebunie. Din nenorocire
exisbd o prejudecatd, adinc inrdddcinatd, cd tot ce line de
boald inseamnd ceva inferior, ba chial rusinos. Iar opera
de artd fiind consideratS. ca un produs suprem al spiritualitdlii, e firesc s{ fie respinsE orice apropiere de ceea ce ar
putea-o injosi. Dar, evident, nu cu prejudecdli se poate
rezolva o problemd.
ln primul rind trebuie sd amintim un lucru astdzi bine
stabilit: qi anume c5. nu existd deosebire fundamentald intre
,,sdndtate" qi ,,boald." - ,,sdndtatea,, este un ideal de nea_
tins; in realitate nu existd
decit devialii, mai mici sau mai
mari de la starea de sdndtate iclealh. i.rtr-rrn anumit grad,
to,ti oamenii sint bolnavi. Marele psihiatru, pierre .l'an"i,
spune: ,,In realitate nu existd diferentd inire bolile funcl
!,ionale qi diferitele aspecte ale vielii normale 1 . . ) qi sd
ne amintim cd p.entru Claude Bernard legile boliio" ,ro ur".,
altceva decit legile sdndtdlii; sint exact iceleaqi mecanisrne,
care se exercitd asupra. aceloragi organe, supuninclu_se la
aceleaqi legi qi la aceleasi funcliuni,,.raf Dar nu numai medicii
s-au exprimat
Iatd ce spune pascal: ,,Creclem cd
-astfel.
n-evem defectele
oamenilor de rind, atunci cind descoperim
in noi defectele oamenilor mari; qi totuqi nu ne ddm deama
prin ele, fac qi ei parte dintre oamenii de rind. Sintem
-cd,
lega.ti.de ei prin-,ca.pdtul cu care ei sint iegali de popor;
fiindcd' oricit ar fi ei de sus, sint unili cu cet'mai mic'diirtre
oameni printr-o laburd oarecare. Ei'nu sint suspendali in
aer, abstraqi din societatea noastrd. Dacd sint'mai mari
clecit noi, aceasta este
_pentru cd au capul mai indlla.t; dar
au picioarele tot atit de
jos ca ale noastre. Ei sini toti la
acelaqi
.nivel gi se sprijind pe acelagi pdmint; qi prin ace'astd
extremitate, ei sint tob atil ae umlti-i,i ca noi,'ci qi cei mai
mrcl, ca gr copru, ca qi animu1"1",,.r'ro O mdrturisi"" u l"i
Victor Hugo este tot aiit de impresionantd ; ,, intr-o zi, Schlegel,
luind in consiclerare toate abeste genii, a pus urmdtoa"rea
intrebare: ...Oare stnt tntr-ad,epdi oamenil acegti oumeni?
Da, sint oameni; aceasta este mizeria qi gloria lor. Fldminzesc,
.inseteazd, sirt'supuqi singelui, climii, Tirii, feb"el, f"meii,
suferinlei, pld.cerii- . . -sint qi ei, ca to,ti oamenii, din'u.""nqi
ga{.ne, cu bolile ei, cu seducliile ei, care sint de asemenea
boli. Au.qr.ei animalul lor. Materia ii apasd, iar ei graviteazd
la rindul lor. ln timp ce spiritul tof aa ocol a6solutului,
trupul-lor dd ocol nevoii, pbftelor, greqelii. Carnea iqi are
cerinlele, instinctele, cupidilalile ei, -pretenliile ei la 'bund
stare; este un soi de persoa_nd inferibard care trage totul
pe, spuza proprie, igi face treburile ascunsd in collui ei, are
eul sdu aparte in casd, iqi satisface capriciile, tJebuinlele,
.
uneori ca o hoa!,d, qi spre marea ru;ine'a
spiritului, cdruia
Pierre Janet, La
1a?
1a8
722
Kretschmer, Geniale Menschen,
lbidem,
p.
4.4.
p.
22.
et la
psgchologigue, paris, tg32,
force
faiblesse
^1ne
p. 295.
t1o Blaise Pascal O.eu,eres, e{. L. Brunschvicg,
,
t. XIII
__ .
I I,), Paris, Hachette, 1925, p. 82.
(pensles,
t23
ii sustrage ceea ce ii apar,tine... La cite unii, fdrd. a le sc5.dea
iniru nimic din mdre,tie, umanitatea se afirmd prin infirmitate. Raza arhanghelicd este in creier, noaptea brutal5 este
in lumina ochilor. Homer este orb. Milton este orb. Camodns
chior pare o insultd. Beethoven surd este o ii:onie. Esop
cocosat are aerul unui Voltaire cdruia Dumnezeu i-a potrivil
spiritul, lisind pe Fr6ron sd-i potriveascd trupul. Infirmitatea sau diformitatea acestor prea iubili auguqti ai gindirii,
dau impresia unui sinistru revers, a unei compensatii, greu
de mdrturisit acolo-sus, a unei concesii fdcutd invidiilor, de
care se pare cd creatorul trebuie sd se rusineze. Poate cd
materia priveqte din adincul tenebrelor cu oarecare triumf
geios, pe T)'rtee si Byron, planind ca genii qi qchiopdtind
ca oamenit'.151
f)ar dacd vrem sd studiem problema in mod obiectiv,
trebuie sd pdrdsim prejudecata, care considerd, in orice situalie, boala ca o inferioritate. Astdzi, dimpotrivd, unii
psihiatri rnoderni vdd in anumite boli mintale gi o oarecare
superioritate. Trdsdtura esen,tiald a vie,tii sufleteqti a artistului, spuneam in capitolele precedente, este egocentrismulo
adic{ fuga de lumea exterioard de care e nemultumit gi
crearea inei lumi interioare proprii. Ei bine, aceast'd
"uru.teristicd fundamentald std deseori la baza multor cazuri
de
psihozd. Iatd ce spunea un psihiatru berlinez, Arthur Kronfeld, ia un congres de esteticd: ,,Trebuie sd constatdm inrudirea internd a factorului productiv original din anumite
psihoze cu acela din creabia artisticd. Prin aceasta nu injosim
de loc puterea creatoare a artistului, fiindcd in primul rind
sintem departe de a vedea intr-o stare psihopaticd mdcar
o urmd. de decddere sau inferioritate a vie,tii sufletegti. Astfel
de opinii clogmatice ale unui intelectualism depSgit qi-au
trdit traiul. Dimpotriv5, sintem convinqi cd existd un tip
de psihopat care e sufietegte mai bogat inir-un anumit
sens, fiincl omul fdrd compromisuri. Aqa zisul om ((normal))
este doar o victimd a adaptdrii, produsul unor compromisuri
impuse de viala colectivd, dar tipul amintit al psihopatuiui
renuntd la orice cornpromis si iqi creeazd lumea sa a$a curn
este necesarS. eului sdu, activitdlii sate sintetice".152'
\Iedem cleci cd problema trebuie privitd a!,tfel decil de
obicei. Indatir ce existd argumente suficiente ca kroala insdqi
151
1901,
_
Vic+or
p.84 qi.Hugo,
urm.
152
Posl scriptum
d,e mrt.
A. Kronfeld, Der kiinstlerische
schen Beleuchtung, Zeilschrift
vie, Paris, Calmann L6vy,
Gestaltungst)otgang in psychiatri-
fiir Aestetik, vol. 19, p. t78. -
sii nu fie consideratd.ca o inferioritate, se iveqte gi posibili_
l,atea de a judeca mai corect corela[ia dintre boali mentald
si geniu. Trebuie sd plecdm cu convingerea cd intreprinzind
._ analizS. a creatiei artistice in rapori cu stdrile maladive
irle unui artist, n-am ;tirbit cu nimic criteriul de valoare al
operei de artd. Opera de artd are aceeasi valoare chiar si
tlacd.a fost conceputd de un bolnav mintai, dupd cum ,ur.nni_
ijg"liu trenului pentru omul modern esie aceeasi, fie cd
Stephenson a fost sdndtos sau bolnav la cap. Cu drepi, cuvint
spune Jaspers: ,,Analiza patograficd a unor perionalitdti
'eminente aratd cd boala nu are ca efect numai intreruperea
;i distrugerea: p-o!,i fi- productiv nu numai in pofida 'bolii,
cr aceasta poate fi condi!,ia necesard a unor produttivitd,ti,,. rss
Inainte de toate trebuie sd ne inlelegem asupra celor
doud no,tiuni f_undamentale, care intra aiZi in JiJfii.i-""
este aceea patologic sau ,,bolnav,, si ce este aceea
,,sdnhtos,,?
Trebuie, binein,teles., sd excludem-or.ice judecatd de valoare,
care in mod traditional era amestecatd in aceste definitii:
Nu trebuie admisd'nici
Ue""ide;J;;;;;;;
-ui ^l.a
ar reprezenta o valoare""u
supremd,
iar boala o valoare inferioar6. O astfel de concepJie destul de rdspinditd despre
sdndtate si boald, este aCeea care pleacd rie la mijloiiu:
,,Se convenea se se numeascd <sdndtate> stdrile *i:f".ii ;
boald >, abaterile de la mijlociu dind acestuia o urril-iie
-<
ldrgirne conven!'ionald".-1to Dar Jaspers, care aminteqte tucrui
acesta, adaugd: ,,in realitate nu se-ajunge aproape niciodatd
sa se stabileascS. o medie in biologia-coi-pului omenesc (...)
Ignordm aproape intotdeauna ce iemnifi'cd media((.155 '
. .lg pur" cd un concept cu mult mai potrivil, este cel de
echilibru; prin care-problema ajunge in iegdturd strinsd cu
ideile din aceastd ]ucrare. Deja Alkmaioi, in antichitate,
considera sdndtatea ca fiind armonia forlelor antagonisbe.lbd
sdndtos sau normal esbe organismul la care cliferiiele funcliuni sint in echilibru, deci la care domind armonia func_
,tiunilor. Iar caz-ul p-atologic se caracterizeazd print.-rr" *"hilibru funclionai tulburat. Orice boald, de orice naturd ar
fi ea, se datoregte unui dezechilibru. Se qtie cd in organismul
nostru. existd gerrneni patogeni, care totugi ,e*i"-i"u"il"i
atita timp cii organismul ii-se opune cu succes deci atita
tt.
J.aspqrg, Psychop-athologie gdndrale, traC.
,
{.
dousse,
_Paris, Alcan. l92B. p.
154 K.
Jaspers, ibid., p. -6.
155 K. Jaspers, ibid., p. j.
156 K. Jaspers, ibid., p. +.
J
0.
A.
Ka.r_rler,
.I. Men-
124
125
cit functiunile se men!,in inLr-un echilibru relativlndata ce rezistenta organismului sldbe;te, germenii patogeni
fring echilibrul, ajungiu .upr"-u1ie qi'produc boal'a, atica
fenomenul patologic. Acelagi lucru pentru stdrile mentale.
Din punct 4e vedere sufletesc sintem intr-o stare patologicd
atunci cind, echilibrul mintal est,e stirbit. O rninte qi- un
suflet sdndtos, o minte echilibratd qi un suflet pondeiat
cum _se qi spune
sint desigur numai acelea care qtiu -sd
men{,in[ ir'leiie ;i - sentimentele intr-o armonie perfectd cu
timp
pornirile lduntrice qi cu exigen,tele lumii extirioare.
Pe
scurt: caz patologic inseamnd dezechilibru, sdnitate inseamnd
echilibru.
Cu aceasta reludm
firul propriu-zis al expunerii noastre.
Am vdzut in capitolele precedente cd originea creatiei ar-
tistice constd intr-un conflict nS.scut din tendinla egocentricd
a artistului. E eyident cd la baza acestui conttict nu este
altceva decit un dezechilibru intens. Iar acest dezechilibru
dev-enind amenin,tdtor pentm existenla insdqi qi producind
o adincd. neliniqte,-artistul tinde sd-l cristalizeze qi sd-l exprime
pentru a-si restabili echilibrul sufletesc. Fdr[ dezechjtibru
n-ar tinde sd se exprime qi nici n-ar ayea ce sd exprime. Deci,
fermeniul operei de artd este dezechilibrul.
Dar acest lucru nu este adevdrat numai pentru crealia
artisticd. In fond orice acliune este cauzatd de un dezechilibiu,
de o neliniqte. Am vdzut cd qi hidra iqi intensificd miqcdrile
cind echilibrul stdrii sale energetice este tulburat. Faptul este
bine cunoscu_t._qi in domeniul qtiintelor, a fizicii, de exernplun
unde s-a stabilit cd orice fenornen are la baz6 un dezechilibru. Fdrd dezechilibru nu se produce miqcare.
Conflictul, dezechilibrul determind in sufletul arbistului
un dezacord cu sine insuqi ;i tendinla de a restabili echilibrul
prin exteriorizare. Dar de fapt nici nevroza nu este altceva.
-Nevroza este dezacordul cu sine insuqi", spune C. G. Jung.rsz
Fdrd dezechilibru n-ar exista cazuri patologice, tlar i-ar
exls.ta nici opere de artd. Din aceastd cauzd ail putut veclea
atitia autori fdcind o apropiere asa de mare intre artistul
creator si alienatul mintal. Cu cit dezechilibrul va fi mai
pronun,tat, cu atlt neliniqtea va fi mai mare qi cr.r atib mai
profund va fi sensul continutului sdu sufletesc qi mai intensd.tendin!a sa de a-l cristaliza. Din pricina acesbui puternic
dezechilibm, putern vedea adesea la-ma.rii creatori'gi mari
15? C. G. Jung, L'inconscient dans
la vie psllchigtLe normale et
anormale, trad. I-)r. Grandjean-tsayard, paris, -payot, 1929, p. 98.
726
rlefecte, ceea ce remarcd qi La Rochefoucault: ,,Numai oamenii
mari igi pot permite s[ aibd mari defecte((.158
Starea de echilibru n-a fost niciodatd creatoare ,,Sd fii
normal inseamnd sd fii pu{,in sdrac cu duhul,, spunea Jaspers
citind o vorbd destul de curentd de altfel.i5e Disimelria
vie{,ii interioare este caracteristica fundamentald a geniului
creator. Nu-i de mi-rg19 cd sint pr.eamdrite adesea stEri provocate de un dezechilibru sufletesc, ca delirul, extazul, -melancolia etc. Echilibrul,,sdndtos,, omoard actiunea'creaLoare, ea este un calm inactiv. La aceasta trel:uie s[ se fi
gindit Nietzsche cind spunea: ,,Este intelept, este o in.telepciune vitald ca insdqi sdndtatea sd nu !,i-o id-i.rist"uri'tinip
lndelungat declt in doze mici".luo Iar despre Michelet se
povesteqte cd auzind cd Flaubert este acoperit de buboaie
ar fi exclamat: ,,S5. nu se vindece, cd o sd-qi piirdd talenbul,,.161
Andre Gide are de asemenea o remarcd inieresantl: ,,Sparta
lu_3r.e_oSryeni mari, perfec{,iunea rasei a impiedicat eiallarea
individului (. . .) Faptul cd Grecia inbre artiqtii sdi, nu
numdrd nici un lacedemonian oare nu are legdturd cu'obiceiul Spartei de a-gi arunca in prdpastie copil pldpinzi ? Se
observd intr-adevdr'cd plantele mai putin robust6 diu aclesea
cele mai frumoase flori. Pentru acelaqi motiv pascal inclind
sd vedd in boald ,,starea nabur,ald a creg.r,inului,,, considerind
sdndtate-a, deci echilihrul, improprii imploruli"i .pirii""iu
convenabild mentalitdlii creqtine. Nu se poate inchipui crealie
fdrd tensiune, iar tensiunea rezultd dintr-un echitibru tirtburat. Aceastd tulburare. aruncd la suprafald comorile spiritului._,,Fecunditatea spirituald depinde in intregime ile 'un
grad _de tensiune peste norrnal,,, spune Keysjrling,
,,Ca
dovadd intre altele, o experienld interioard siu ext"erioare
oare tulburd ordinea stabilitd poate crea tensiunea acolo
'unde ea. nu existd prin ea insdqi,
Ei poate clecXanqa deodatd
productivitatea; aqa se intimpid cd -criza pubertdlii trans_
rorma cea mar mare .parte a adolescen.tilor in poeli; aqa
se face cd inulte spirite au datore.t unei infeclii o'putere
creatoare mai intensd. $i invers, sfirgitul stdrii de tensiune
interioard provoacd, in-general, o neutralizare a energiilor
158
sang,
La Rochefoucault, fuIanimes, lg0,Oeuvres compldtes, ed. A. Chas_
t. II,
15e
Paris, Garnier, tg84, p.
K. Jaspers, ibict., p.
Paris, 14ercure de France. jBB9,'p.
161
99.
10.
13.
Docteur Cabands, Grunds ndoropathss, Malctd,es imnrortels. p. 41.
127
spirituale".162 Cum s-ar putea explica al*"fel instabilitai,ea
proverbiald a atitor rnari creatori I Dezechilibrul interior
esbe animatorul fanteziei creatoare, dar qi al fanLeziei, uneori
uimitoare, a unor dementi.
Din toate acestea s-a'r putea deduce foarte simplu cd
creaJia. artisticd. ;i fenornenul patologic au aceeaqi'sursd.
Se verificd, deci, confirmarea tezei cire vrea sd asirnileze
genialitatea cu nebunia P In aparenld da, in realitate, insd,
hotd.ri,t cd, nu. Dezechilibrul carb le declangeazd pe amincloud.
este nr-rrnai u,n punc! d,e plecare. Depinde, pentrri a fi clintr-o
categorie sau din cealalti, de ceea ce reuqeqti sd fe.ci din
acesb dezeohitribru. EsLe adevdrat cd. dezechilibrul est,e factorul determinant al oricdrei acliuni, qi condilia priniordiald
a vielii insSqi. Dar, in acetragi t_imp, existd in niri gi o tendinld
contrarS., despre care arrr vorl:it pe larg in capitolul pr.c'._
dent, an'urne tendinta spre ordine, sp.e echilibru. Dacd fdrd
impulsiunea datd de dezechilibru acliunea nu este posibild,
nu- e rnai pulin adevdrat c[. f5rd 'puterea ordonotoare a
echilibruiui, existenfa ar fi de asemenea irnposibiia. Acfiune:r
psrhrcd provocati de dezechilibru trebuie eohilibratd nent*r
a deveni creatoare. Nu. d,ezechilibrul ca trlare conleazd'nen!,u
rraalia_arlistic.d, ci faptul dc a se f i mohili:al. prin cL niumire
/or1e. C.liar qi aceste forte reprezintd cloar o'yaloare po!,en!iald,. Ele capdtd o vatroare ctctuatd. in mdsura in car'e sint
reacluse la un nou echilibru. Prin acest efort superiar gi erl,raordinar de !,ificiL sltre echitibru artistrtL' sc deosebe;ri rad,ical
de dement. Dupd c'm am vdzut, artist este accla cire reL,sesle
sd. introd,wcd, o ordine in confl,ictele c&t e il consurnd,. Semnificalia acestei ordini este in raport direct cu adincimea conflictului, fiindcd artistul nu se multurneste cu orclinea inferioard a ailtoraatismelor, ci iqi creeazd cu eforturi considerahil_e._o ordine vie, proprie. Demenlul, din contr[, w] esie
capabil sd, i,nui.ngii cl,ezord,inea din su.fletul sd,u, lui i,i iipsegte
putere& cle a-gi restabili un eclzilittru superior. El ori rd'mine
st,dpinit
star.ea haoticd a dezechilibrului, ori recurge Ia
-c'tre
sisteme de echilibru inferioare, pe care le gdsegte de-a
[ata,
adicd la automatisme. De aoeea multe caiuri patologicE (ca
demen.ta pr:ecoce) prezintd
1g!-ta,tii in plin ritm.^Forla'moniUzatri prin tulJiurdri de echilil:r.u
se- descarcd su6 aceastd.
forrnd infel.ioarii. Fierre .Ianet spune: ,,Agitaliile sint dezvo.itari_ exagerate ale fenomenelor pronunlat int'erioare ale
spiritului, sirnple conr.ulsii, simple ac{,iuni au-Lornate, reac.tii
H, Keyserling, XXdditations sud,-americaines, trad. -A.lbert Bd_
. tulParis,
guin,
Stock, 1932, p. 308.
rrereflectate care se declanseazd fiindcd fenomenele superioare
care le-ar serr.'i drept frind (...), dirrtr-un motiv oarecare,
sint suprimate. DesoXrcarea inseamnd suprimarea fenornelreiol superioare, ceea ce permite consumarea erageraLd a
lritnror fenomenelor inferioar,e (...). Aqa este si in viata
orrrului: a,ti hotdrit sd ralionati, sd dori,Li sd aiungeli la o
r:oncluzie qtiin!,ificd sau religioasd. ,\ ceste reflec!ii si ratirinari sint extrem de solicitante, ele absorb forlele spiritului pe m[surd ce se produc, le macin6. gi, dacd vreli o
erplesie tipicd, ele dreneazd fenomenele inferioare. Cind
renurrtati la fenomenele superioare, cele inferioare se libereazti si forta merge la ele (. . . ). Cind un individ cheltuieqte
rnirltI for,t,d pentru functiunile sale lsuperioare, ii r[min mai
lrutine pentm functiunile inferioare. Cunoa;te!,i acest fenonren: reflexele inferioare. de exemplu reflexele genunchilor,
in clecursrrl unei activitdti cerebrale normale, sint foarle
slabe ; Cind creierul este suprimat
in cursul experimentelor
cle livisectie
fenomenele reflexe- devin imediat mult mai
puternice, fiindcd
toatl forta din organism trece in ele
/
r.(
163
Dacd e.xistd deci o inrudire oarecare intre creatonrl de
un. om atins de un acces patologic, ei se si deosebesc
radiciil. Ei sint inrudi,ti prin faptul dez-echilibrului care mobilizeazi fortele. forte care se cer descdrcate qi fdr[ de care
cre;r.{ia nu este posibild. Artistul are manifestdri asemdndtoare cu ale dementului fiindcd dezechilibrul este cel care
carizeazd la amindoi retragerea din lumea e,xterioard si ii
duce la crearea unei lumi proprii. i\'Iarea deosebire se ive;te
insd in ce priveqte modalitatea de descdrcare a energiilor
rnoJ:ilizate. Dementul, neavind destuld forld ca sd-qi cieeze
un echilibru superior, se descarcd prin agita,tii automate, in
timp ce arbisul lsi calmeazd sufletul prin eforturile ce le
depune pentru crearea unei ordini superioare. ,,Cind spiritul
acumuleazd fortd suficientd. el opreqte toate aceste- fenomene inferioare, nemaisubzistind decit fenomenele superioare,
neoesare calmului spiritual", spune tot Pierre Janet.16a Dar
acest calm este plin de tensiuni I esle oper(r sintetilatoate o,
tnr{iei. Artistul i,si descarcd viata interioar{ prin echilibrul
superior al operei de artd, pe cind dementul ia drumul comod
al nrinimului efort, acela al echilibrului inferior, aI automa-
arti il
163
19.?r.
,
Pierre Janei, Lct force et la faibtaisse psychologiques, Paris,
Pieme Janet, iLid. p. lt6.
p. lI3-114.
roa
728
r29
tismului. Primul este capabil de efort, al doilea nu este
capabil. Este o deosebire fundamentald.
Prin urmare caracteristica esentriald a ueatiet artistice este
puterea de efort; prin aceasle ea, csle un {enomen oDus d,emenpei.-Creatorul
.de artd consumd un efort mare p'entru a
ajunge la un echilibru care sd-i domoleascd conflictul'interior.
Fructul efortului sdu opera de artd este semnut viziUii
- Dupd cum spune
- Otto Rank:
al puterii sale de voin,td.
,,Doar
un fel de putere de voinld if deosebeite pe arList de un'visdtor-gi de un nevrotic".t65 $i numai'in'felul acesLa putem
lnlele-ge cu adevdrat exclama,tia lui Flaubert: ,,A,ti reilectat
vreodatd la tristelea existentei mele gi la toaid'voinla de
care am nevoie ca sd trdies.'?,, roo Spirttiatttitio fi-^iri,rtii
din_ efortul de q, introd,uce o ord,ine iuperioara tn confticiletl
d.ezldnpuite. Dacd puterea de vointd esie suficicntd, adructrilibrul se transformd in ,,sdndtate,, ;'in cazul cd lipsegie vointa,
aceasta devine,,boald".
.Se poate u9or concepe de ce ati!,ia artiqti (rpi poate cei
mai^.mulli) au suferit de accese patologice. Dezichilibrul
lor fiind intens, nu toli dispuneau intoldeiuna de suficient[
puLere de voinld ca sd-qi cieeze un echilitrru superior. AcLi_
vitatea spirituald consumd o cantitate imensdt de energie
qi deseori rezer'ele
nu sint suficiente. ,,spiritul
viata" spune cu juste,te Nicolai Hartmann.t6r
Est" "onrrrfiri
deci natural ca, in anumite perioade, chiar foarte frecvente la unii
arti;ti, dezechilibrul, sau echilibrele inferioare sd ajungd la
o supremalie qi sd determine manifestdri morbide. h.ii*trrl,
de obicei, q9 recqleqg. treptat-treptat qi reuqeqte
-din sd invingd
aceste manifestdri. Nietzsche chiar afirmd,
proprie ei_
perienld, cd din astfel de rdtdciri (aus solohem Siichtum)
se revine cu sufletul recules gi indl,tat, mai sensibil la tot ce
e spiritual. Aceste reveniri din haos sint marcate in viata
artiqtilor prin perioade de creatie fecunde. Ele sint clovada
unei reculegeri, a posibilitdlii de a se smulge de sub stdpinirea proceselor inferioare.-Asa se expiica riecindtatea nemijlocitd, la unii artiqti, dintre boald gi creirbie. Dar ar fi
exirem de. greqit sd. se creadi, cum afirmd rnulli psihiatri
cd, datoritd acestei asocieri, toate aceste crea!,ii slnt produse
patologice. Dimpotrir;d, ele sint ceea ce a putut fi'sah.at.
68.
]ll
9t!g-R,ank, Der.ff ti,nstte_r,ed. 4, Viena, {925, p.
i66 A.
'.ftribaudet. Custave 7'Laubert', I,aris,' plon, '1g22,
167.
^
R.
_99
t'ans,
130
p.
-qlcan, 1930,
Jie Geburt d,er Trag\d,ie (Sellstkritik, 4), Leipzig,
p. 6_7.
Charles Richet, !_fgtg"" d. L'homme de g6nie, de Lombroso,
Paris, {lcan, 1889, p. XVii.
Niet-zsche.
J27.
N. Hartmann, Das-Pr.oblem des geistigen Se;"", dei,tin, tilgS,
la A. Lalande,"Zes"iLLusions,'euot"iAh,,triii,
p. 116 gi urm.
A^.,!9Ei i$gg^o gdsim
Starea patologicd este
^dezordine, care se manifestd sutr
lrrrnd de echilibru inferior. Indatd insd ce haoticul este sintetirrrt, sub-o formd superioard, cum este opera de artd, el devine
rrrr echiiibru.sup-eiior qi opus patolo$icului. Opeia d.e artd
itt, cu,rsul vielii bolnave u artistulii, repie;intd ctipe de supremd,
siincitate spirituald. Evident, existd -cazuri triste cind ita""a
lrrroticd pune stdpinire definitiv asupra lui, cind artistul nu
rrriri reuseqte sd se redreseze
in astlel de cazuri nu-i rdmine
rlccit casa de sdniitate. Dar -aceastS. soartd poate sd-l ajungl
1re oricine, nu numai pe artist.
Dezechilibrul nu duce deci nurnai la boald. el este si
,ronclilia esen,tiald a crealiei artistice. De aceea'nu trebuiL
sii ne repugne concep-tia unei rela,tii intre crealia artislicd
,si fenomenul. pa.tologic. Dezechilibrul poate fi' qi semnul
rrn_ei superioritdli. Nietzsche se .intreabh:
,,Cum?' Nu este
nebunia in mod necesar simptomul degenerescenlei, a decarlentei, a civiliza.tiei suprasaturate ? Existd poate
intrebare
pentru medicii alieniqti
o
nevrozd a sdnatdf i -p(c 168
- sd intunece
In loc ca dezechilibrul
nimbul pe care slntem
obignui!,i sd-l atribuim artistului, el il inalli, dimpotrivd,
deoarece artistul cr:eator este astfel in necurmatd luptd cu
pericolul Le gare il poartd in sine si care il ameninld'Ia fiecare pas.-Exist5. un eroism in procesul de crealie, un eroism
intern, plin de semnificalie-.care determind sensul profund
al operei de- art5. Charles Richter a exprimat in citeva cuvinte sugestive importan!,a dezechiiibruiui in procesul creator: ,,In orice om de geniu trekruie sd existe in acelasi timp
lufletul lui Don Quichotte qi sufletul lui Sancho punrd.
Sufletu.l
{uj Don Quichotte, pentru a merge inainbe, a ieqi
din cdile bdLute, a face altfel !i mai bine de-cit oamenii obis_
Lui,t,i; sufletul lui Sancho- Panza, fiindcd aceastd originalitate profundd nu duce la nimic dacd nu e luminatX de
sim!, de o judecatd dreaptd qi de noliunea realului.
lunul
Pentru cd nu au avut indrdzneala qi fantezia lui Don
euichotte, ati!,ia oameni erudi,ti qi disiinqi au trecut pe liigd
marile descoperiri fdrd sd ie infdptuiascd. pentru .a ,r-i,
avut bunul sim! al lui Sancho Panza, atilia bieli nebuni
au chelbuit visurile lor in himere fdri profit pentru ei Ei
pentru umanitate.lBs Fdrd dezechihhru nu s-ar naqte-ffii
l\aumann,
^,^,_':if". ed. 3. 1894,
131
efortul de echilibrare,
-efortul creator. El de impulsul inif,ial
care mobilizeazd forlele. Efortul trecerii de la-dezechilillru
la echilibru este cu adevdrat efortul creator. De intensitatea
dezechilibrului depinde intensitatea acestui efort si de intensitatea efortului depinde intensitatea procesului' creator.
Pe temeiul acestor considera,tii se poate exltlica qi frecventa cazurilor patologice in familiile geniilor creatoare. Ceea
ce s-a transmjs prin ereditate, n-a fost nebunia ca alare,
ci o -s.ensibilitate pronun!,atd, o inclinare puternicd spre
dezechilihrri. Aceastd inclinare, comund Ia diferili descerrdenti,
nu este inc5. un dezastru. Rdul r.ine de acolo cd cei mai mulli
nu aduc, odatd cu dezechilitrrul qi o frind destul ile puternicd
pentlu a-l st[pini.^Urmarea e c5. ]a ei tendinlele patoloEice
ajung dom-inante. Intr-o astfel de familie, sinl foafte pulini,
poate unul singur, care odat[ cu o sensibilitate deosebitd,
posedd si puterea de a o echiiibra. Aceastd mare exceptie,
foarte rar5, este artistul creator.
Caracteristica aqa-zisului om ,,normal" esle o sensibilitate redus5.. lipsa unor imholduri l5untr:ice puternice, ceea ce
face echilibrarea lor foarbe facild. Dar de indatd ce pornirile
lui, din anumite cauze, clevin mai puternice qi depd;esc un
anurnit prag al intensitdlii, puterea normald de a le- echilihra de care dispune devine insuficientd qi omul normal cler-ine
un. alienat. .,Nebunul'' prin urmare are imbolduri puternice,
ii lipsegte insd puterea de a le stdpini. ,,Normalul", din contnX,
are puterea de stdpinire, dar nu are irnbolduri mari, nj ci el
nu \ra fi deci un creator. Geniul este creator pentru cd este
animat atit de imbolduri clocotitoare, cit qi de putinla cie
a-le stdpini. Dar: indatd ce unul din acegli facL,ori igi sllbegte
efir:ien,ta, sau inceteazd de a se afirma, ctispare gi genilri.
Dupd cum vedem, ,,hoala" sau ,,dezechilibrul",. nir con-qtituie nicidecum, prin eie insele, o inferioritate. Dezethiiibrul, care aduce cu sine putin!,a de echilibrare, este r-eritabilul agent creator, este agentul vielii insdqi.
Echilibrul permanenb aduce cu sine descompunerea tutul^or
aspiraliilor, dupd cum un lac fdrd scrugere se transformH. in
mlaqtind. Dezechilibrul este acela care excitd efortul si cluce
la realizare
Dezechilibrul esbe, in consecinld, o condilie
a marilor
-puternice.
crea!,ii. Cu _ cit impulsurile interne sinL mai
cu
alit ele suscitd un efort mai mare ;i pregdtesc terenul favorahil
pentru marile crealiuni. Dacd echilibrul ar fi starea ideald,
atunci idiotul ar fi de invidiat, fiindcd el nu cunoaqte stanea
de dezechilibru, nu-gi pune probleme, n-are nici o pretent,ie,
732
dar nici yreun imbotd pentru rearizdri. Echilitrrul existent
n-a fost niciodatd creaior,- singur efortul de a_l g,dri- ;;;;
.reaLor. aI carui punct de precare esie lotdeaun"uildezechilll-ir u.
sg explicd extraordinara sensibilitate a marilor crea-
to'i,"-{ry.
fiindcd sensibilitatea
insearnnd susceptibilitutuu a""" li
dezechilibrat: cel care nu se lasE. niciodaid t"fn"r"u,"
nici sensibil. Artistul genfal este ca un instrum"ni "" "
ca'e vibrea zd la cele mai mici adicri qi igi coordoneu
ui ""ajit,
"; rrru.iiiro
inl"r-o simfonie armonica. Daca aceasLa sensibiri{.',te
ii Latizeazd adesea manifestdri ieqite din comun gi suferinle atit
lui cit qi celor 9i^" jqT, in schimb ii procurd, pii" .o-p";r.ii;;
pr.of;rnd.ele satisfac,tii ale crea,tiei- Eckermann ii spunia
Inr Goethe: ,,E, curios cd in mod frecvent, talente de primul
"Ji;;
rang., indeosebi poe!,i, au o constitulie slabd,,. Goetlie rds_
punde: ,,Rezultateie extraordinare la care ajung aceqti oameni
plerjupun o constitu,tie foarte
{e}icatd pentru a putea re_
-!9pliona vociie nemuritoare,,.lr0 l-ipsa de sensibilitlt",
librul vie.tii ernotive, in general liniitea sufleteascd i""u ".Li_
dus la fapte mari. Marile crea!,iuni s-au ndscu.r, totdeauna
"-u,,
dinlr-o mare nelini;te internA.
Dessoir face o sugestiva
_c_omparatre n crealiei cu mama
in stare b.inecuviirtatd: ,,...Nu
eite ea oare nevoitd sd vadd
in semnele stdrii ei, de la
_prima, nuan,td cle durere, pi"a io
d,reriie nasterii, simpt,omel'e
unei boli grave ? nar nurira.l asa
se poaie naqLe un copil. produsul spiritual se maturizeazd.
in tulburdri asemxniioare... cine de trrag'r sdndtagii netulburate
la
artistici. sau'ptiinlifi.t,' ;"ulu
'enunldcarecrealia
este ca un,_copil,
de frica eruptiei dinlilor, prefe"d sd
nu-i aibti".ul
,Problema raportului intre artd qi nebunie, care este in
dupd
am vdzut,.ploilema efortului
i:a,ljlat:,
,cum.
uonjrrma cete dtscu{ate
"o"ut*,
in capitolele prer.odente. Artisbul,
cind tincle la echilibrul int,erior, nu face artceva declt sd
incerce sd introd'cd o ordine in sinul conflictelor care 'ii
nelini-stesc sufletul. Punctul de pleca.re al acestui conflict este
atitudinea luatd impotriva tendinlelor etrementare, p; ;;;
vrea sd le domine. Acestea din urmd il indeamnd cu putere
spre exteriorizare, iar indir.idul creator opunindu_li_se, ia
_
170
Entretiens
d,e Goethe et d,'Eckermana, trad. J. N. Charles, paris,
244.
Max Dessoir, Aesthetik und, allgemeine Kunstwissenschaft, ed.2,
^rn
p.210.
Claye, 1862,
p.
1tr)
calea invers5, se retrage in sine. Aceastd retragere intr-g
lume proprie dezvoltd qi intensificd conflictul. dezl5n,tuind
un dezechilibru ameninldtor. Retragerea in sine, tendinla
de a se opune pornirilor primare, este pldtitd prin haosul
produchtoi de neliniqte. Pentru a scdpa de ac!,iunea }ui
nimicitoare, sufletul tinde sd-l rezolve. Iar aceasba nu e
cu putinld decii introducind o ordine in acel haos, un echilibru inti'e for,tele dezechilibrate. Doar cu aceastd- condilie
poate fi limpezit qi in acelaqi timp exteriorizat, sufletul ari,istulni. Din efortul acestei limpeziri qi acute exteriorizdri
se nagte opera de artd. Cind artistul fuge de haosul care il
amenin!,[ cu clistrugere, el fuge de fapt de starea patologicd,
de lumea haoticd a psihopalilor. Dacd nu reuqeqte si se
smulgd din mrejele ei, el nu mai este pentru lumea leald
decit o epav.i. sc5.patd din alte lurni. Dacd, dirnpotrivd, reuEeqt,e s5-q1 echilibieze for',tele antagoniste, devine creator-.de
ipiritualiiate. Confiictul din sufletul lui att_tg_", -prin adincimea sa, Iimitele existenlei sale, este un fel de trr"rpti intre
rdmine
fiin!5 qi
-onefiinj,d, fiindcd de eI depinde dacd omul
Substan,ta
o
forld
creatoare.
devine
sau
urnbrd
numai
pe care artistul o aduce din lumea sa tainicd intlup.in$-g
in op""u de artd, exprimd sensul cel mai adinc al vielii lui,
expiimd victoria tendin,tei de ,,a fi" asupra tendinlei de ,,a
nu fi". De aici semnificalia spirituald a operei de artd.
Gralie eforturilor creatoaie, al c5.ror rod este oper.a de
artd, el se smulge din misterul lurnii tenebroase a nefiinlei
qi evadeazd in lumea reald. Goethe exclarnd la sfirqitul lui
Faust: ..Wer immer strebend sich bemiiht, den l<dnnen rvir
erlosen"-I?2 Acest efort este salvarea artistului ca qi in cazul
lui Faust.
Parteo
a treio
FACTORT CON$T|ENT|
SAU ACTUALI
AI
CREATIEI
ARTISTICT
t
I
1?g
,,Cine cu zel s-a strdduit, poate sd fie
trad. Lucian Blaga, p. 370.
mintuit"
Goethe, Faust
II,
il
Copitolul I
INTROD UCERE
FAZ,A I NSPIRATIEI
,,Din ireal condu-md spre real,
Din tenebre condu-mll spre lumin{,
Din moarte condu-me spre nemurire".
INyntnectuNE
HrNDL-sA
1. lntrarea in constiinfi
Partea a doua a acestei lucrdri a fost consacratd studir-rlui
{azei pregdtiLoare a crealiei arl.istice.
In aceastd fazd iau nastere, dupd cum s-a putut consttrta,
sursele invizibile ale crea.tiei, surse care, din inconqtienle,
devin, incetul cu incetul, conqtiente qi se concretizetrzai. in
cele din urmd, sub forma unei opere de artd.
Faza conqtientS. trece qi ea, prin trei etape dislincte: inspiralia, elaborarea ;i realizarea operei de artd.
Nu trebuie s5. se cread5., totuqi, c5. in aceast{ genezii a
creatiei, cele patru faze pe care Ie comportd sint izolate;
in realitate are loc un proces unitar, neintrerupt, care se
poate complica sau transforma, dar care rdmine oontirruu
qi in care ca qi intr-un curs de ap5., nu se poate trage o iinie
de demarcalie intre cursui superior qi cel inferior qi nu se
pot separa diferitele faze. Pierre Aucliat remarcd in acest
sens cu foarte multd juste.te: ,,Istoria unei opele este istoria
unui gest care se implineqte".l?3
Dacd, cu toate acestea, 1e studiem separat, n-o facem
decit din necesitatea expunerii; insd cum fazele creatiei se
intrepdtrund, anumite considera!,ii asupra uneia din aceste
faze s-ar putea aplica qi altora. Astfel, unele constaLdri
fdcute relativ la faza incongtientd se potrivesc cu cele pe
care le expunem analizind faza inspiraliei.
Nu trebuie sd pierdem din vedere, in nici un moment
al studiului nostru, ansamblul procesului creator, in toatti
complexitatea gi unitatea sa.
'lrebuie sir rnai addugdm cd. aceste faze ale crea!iei se
succed uneori in mod lent - ceea ce lle perrnite s.l facem
o distint'tie inlre ele.
173
p.200.
136
Pierre Audiat, La bictgra.phie de l'rpuere litthaire, Iraris, '{924,
Pini trici am avut prilejul s[ ne ddrn seama de ce frd_
este cuprins sufletul arbistului. co"ili.i"r
'rintdri inten.se
rrocne,ste
in adincul inconqtienrului untle produce acea nelliniste care face sd se nascd in sufletul artisturui
pentru propria salvare. prin efortul spre echilibrare"r"J"r
acesf
_
,,:.nflict surd trebuie
s{ ajungd la suprafala.conqtiinlei,
,e, singurul miiloc de sc[pare.
";;rh
,,Est'e in mrne ceva nenotolil;
qi tie nepotolib. ce . vr,ea sA clea
glas', *, spune Ni;;;;h;.
Olocotul int*ior devine_con;tienl ;i a,iluce o irqtrrare. Aceasti
.,.mise en conscience" l7a esle un fel de revelalie
{racluce sub forma unei idei sau a unei inmgini. pr:i.r u""urtn.
";;";;
agita,tia, adincd, dar difuzd, devine o iniuitie
;;;;i-i
reald pentru opera de artd care ^"ifi ;;;;i;l
:i
"qpglq'aloare
Paril
"n
Valerl'.spune pe bund clreptal,e: ,,Asa se face
lalele,
rmp_ortanld
in
zdcdmintul
gi filonul lor,"d;i;;_
i5i cis_
.Iara
:rgd valoarea la lumina soarelui gi prin glef uirile suprafebei.,.lis
Este un.fenornen psihic asemanrror .J
r["t"rarrr"i
care, prins, de un virtej primejdios din";ii;;;;
adinc, ,."_si seruriu
scdparea. decit.iegind la suprafald. Numai i-ugi""u'
este ln stare sd creeze un oarecare sentiment au *igur""l,t.
"lo.I
{cest lucru este foarte cunoscut in stdrile patologice. Iatd
(.ie spune Jaspers relativ la
aceasta: ,,Bolnavii au simtdminte
."1 ,*_T...Nietzsche,
{rad.
H. -A.lbert.
Ainsi parlait Zarathusta, (Le chant
d.e
ta nuit),
174
Pierre Janet vorbise mai intii de conscienrisution. anoi a adon_
iat termenul lui Clapardde ,,rnise en conscience;.,
riiii,
I;!tri;it-Si pe care ii adoptim la rindul nostru. A'se";.;";i;;';;;.
vedea pi;;; j;;;;
L p\'.tluttatl psyeltologique dc
-f
175-
i'aul
la parsonnulit!.
ntrodurtiun a la mithode tle Leonard de l-i,,,.i
J.ans Vortt:te, vol. I, I,aris. Ulaude Avojins, lgZtr, p.2lI.
\-a.ldr1:.
137
nepldcute; se petrece ceva ce ei presimt. Orice lucru are
pentru ei o semnifica!,ie nou5. . . Cuvintul Cispozi,tie (humeur, Stimmung) este folosit pentru a indica aceastd stare
afectivd. Aceastd dispozilie delirantd, fdrd conlinuN deter'
minat, trebuie sd fie cu totul insuportabil5. Bolnavii suferd
peste mdsurd qi gdsirea unei reprezentdri determinate este
ca o uqurare. Bolnavul incearcd un sentiment de instabilitate qi de nesiguran!5 care il indeamnd insbinctiv sd caute
un punct fix de care sd se poatd sprijini qi agdla. El nu
gdsegte acest complement, acest fortifiant qi aceastd consolare decit i,ntr-o idee,^intocmai ca insul sdndtos, in imprejurdri asemdndtoare. In toate situafiile in care ne sim,tim
deprima!,i, anxiogi, lipsi,ti de sfaturi, conqtiinla subitd adevdratd sau falsd - a unei cunoaqteri clare are deja prin
ea insdqi un efect calmant ;i sentimentul creat in noi prin
situa,tia noastr5. prezent5, pi.er{e.. ceteris paribus _ din for,ta
sa, pe mdsurd ce judecata ci;tigd in claritate; dupd cum,
prin reciprocitate, nu sintem niciodatd mai inspdimintali
ca atuncf cind avem de-a face cu un pericol necunoscut".r?6
Intrarea in congtiin.td sub formd de imagine reprezintd un
echilibru superior pe care artistul a reuqit sd-l cucereascd.
In cazurile patologice, in care domind formele inferioare
ale echilibrului, neliniqtea internd se manifestd direct spre
exterior, sub forma unor agita,tii nesfirqite. Astfel de agitalii,
la artist, se potolesc intr-un echilibru superior, gralie unei
imagini clare. Ceea ce nu inseamnd cd nelinigtea a dispdrut,
ea persistd, dar sub o altd formd. Individul calmat ,,indeplineqte nenumdrate ac!,iuni, dar le face altfel: in loc de
a le executa prin miqcdri exterioare el le face prin reprezentdri pur mintale".l?? Aceste reprezentdri mintale deci nu
se ivesc ca un adaos, ele nu si,nt altcevs dectt o formd noud
a nelinigtii interioare, neliniqte care le dd naqtere qi care
persistd in ele, producind dinamismul inspiraliei. Aceste
produse mintale ii datoreazd in acelaqi timp adinca lor
semnifica!,ie: ele reflectd lupta sulcld ce se dd in sufletul
artistului ;i in care ins6.Ei soarta lui este in joc, in care se
pune problema tragicd de ,,a fi" sau ,)a nu fi". ,,Este existenla atinsd plnd in strdfund, care luptd pentru a ajunge
sd rezolve conflictul vital prin mijlocirea unei imagini. Este
motivtrl pentru care imaginea devine ,,nn proiltts cornpler
K. Jaspers, Psgclrcpatologie ginirale, trad. A. Kastler
NXendousse, Paris, Alcan, ed. 1928, p. 87-88.
1?? Piene Jatet, La
force et la faiblesse psyclrclogique, Paris,
176
p.32.
1.38
qi
J.
1932"
al tntregii
cttittld,ini interioare, ea reveleazd
in
acelaqi tirnp
tendinla anagogicd qi cea a inconqtientului in care se adin-
cesc rdttrdciniie existenbci".rza
Prin conqtientizarea sa, deci, conflictul nu ia sfirgit, fiindcd
sufletul artistului nu poate pulsa decit prin acest conflict
fdrd sfirrsit. Sfor,tarea ordonatoare, de fapt, nu este o ndzuin,td
de a eLimina conflictul, fiindcd aceasta ar insernna s5-qi
nege propria-i fiin!5, ci de a-l clarifica. Aceastd clarificare,
aceasbd ,,mise en conscience" a conflictului printr-o imagine
sa.u printr-o serie de imagini, este ceea ce se numeqte in general
inspirayie. Cu acest moment al i:aspiraliei con,tinutul operei
de artd incepe sd ia o formd mai precisS. Fiind un aspe.ct al
conflictului interior, caracterisLioa lui esentialS. este tot o
tcnsiune. ,,Exist5. ln inspira!,ie ce-ra din tlomeniul im.pulsiei",
spui:re Il. Delacroix, ,,sentirnentul unei constringeri, un dar
care obligd prin insS.qi valoarea sa. Ea esbe excitatie, aflux
de vitalitate. Intr5. in joc o fortd nefolositd sau necunoscutd
pind atunclr'.120 [n cursul agitai;iilor interioare, mornentul
inspira!,iei este an monrcnt dc crizd, asendnitoare cu criza
de conversiune, descrisd de Raoul Allier. 180 Aceastd crizd
constd dintr-o tensiune supremd, provocatd de rezistenta
interioard. ,Artistul in ndzuinta sa de a gdsi un echilibru,
trebuie sd invingd rezistenta fortelor egocentrice care cautd
cu perspicacitate un refugiu in tenebrele lumii intericare.
Cu cit procesul se apropie de faza de cristalizare, crr atit
rezistenla va fi mai puternicd. AceastS. rezisten!,5. provoacd o
stare de crizd, cind imaginea rdsare adesea in mod brusc,
producind un qoc. Criza se datoreste deci unei vointe de ufirmare. Acea ,,mise en conscience" nu este numai o sirnpld
trecere a unui proces de la o fazd Ia alta, din inconqtient la
conqtient; datoritd efortului qi constringerii necesare pentru
resdsirea echilibrului eului, ea este inainte de toate afiimarea
unei voinle spre con;tiinfd. Trecerea de Ia inconqtient Ia imaginea clard nu este jocul unui hazard, ci un ideal urmdrit
cu tenacitate. De aici dirzenia cu care se cautd invingerea
fortelor ce se opun aducerii in con;tiinj,d qi caracteru critic
al acestui moment al luptei.
_
r?8
Il.P,ongl, L'-image podtique et l'inconscieru, tn Psychologie du
!'. Alcan, 1933, p. 157.
H. Delacroix, Psychologi.e d,e l'arl, Paris, Alcan, ed. 1927,
langage, Paris,
17e
p.
{89.
1t0 Raoul
Allier, {o psgchologie d,e ltr, conoersion chez les peuples
Paris, Payot, 1925, p. 189. La acest momenf de
crizd se.refer[ qi Pierre Janet in L'doolution psgchologique d,e la personnalit|, p. 156 qi urm.
non-cioilisds,
t. I,
139
Criza aducerii tn conqtiinld este momentul decisiv in
naqterea actului spiritual, care fusese indelung pregdtit in
arderea liuntricd. Agitalia internd odatd canalizafd in forme
de echilibru superioare, formele inferioare ale vielii sufleteqti
slnt reduse, in bund parte, la ltdcere. Prin voinla spre conqtiinld arti.qfq] iqi depdgegte fondul vital primitiv; tendin,telor
inferioare Ie adaugd necesitdli superioare. Zdmislind ideea
gerreratoare a operei de art{, el se ridicd intr-o sferd mai
inalt-. In sfera inspiralriei, art,istul nu mai este supus acelui
deterrninism riguros care domind in sferele inferlioare. ln
Iumea spiritului, actul nu mai este urmat in virtutea unor
necesitd,ti, ci fiindcd este dorit pentru el insuqi. El iqi are justificarea'in sine insusi.181. Opeia de artd, relultatul u.uit,ri
suprem efort spiritual, nu este doritd ca mijloc spre un scop
care ar fi in afard de ea, ci pentru ea insdqi. Prin aceasta
depdqeqte ea domeniul vitalului. Artistul este artist fiinclcd
plin actul inspiraliei a reuqit sd se libereze de dorninatia
naturii sale primitive, sd se clepdqeascd.
Frin actul aducerii in conqtiinld artistul ia cunoslintd de
sine insuqi, ceea ce nu este pbsibit atita timp cit rimine ire
puterea impulsurilor vie!,ii inferioare I acestea tincl in mod
direct ;i continuu spre lumea exterioard, ce constituie oJriectul lor; in timp ce in urma reprimdrii lor, prin tendinla egocentricd, prin conflict, a cdrui tensiune provoac,i con;l,iiirta
sa, artistul ia cunoqtin!,d nu numai de lumea exterioarir, ci,
$1 de sine insuqi. Tot gralie aducerii in conqtiin,td iqi descoperd
el eul. Cu cit va fi criza ce premerge inspiratia mai inteisd,
cu atit l-a resim,ti mai mult opozilia forlelor lduntrice ,si cu
atit va fi mai largd cunoagterea propriuiui eu, a lumii'proprii. Iar realizarea operei de artd nefiind altce\.a decit realizarea actului inspira!,iei, intregui proces al crea,tiei artistice.
este in realitate procesul prin care artistul isi reveleazd qi
lqi realizeazd propriul eu. Creind, el isi cucereqte eul. El face
aceastd cucerire ca urmare a unei crize violente, prin constrirrgerea extremi datoritd actului de intrare in conqtiin!,H, in
cursul cdruia intilneqte rezistenla dureroasd a forlelor ostile
din adinc. Cucerirea eului se face cu pre.tul unor nesfirsite
suferinle. ,,Existd o calitate speciald, un fel de encrgie individuald proprie poetului. Ea apare in el qi il reveleaz[ lui
lnsuqi, in anumite clipe infinit de pre!ioase((,182 spune cu
,lrepL cuvint Paul Val6ry. Cu acesb prel, infinit,, crr pretrrl
r.uJerinlelor sale, artistul ar,e revelalia eului si'trecrj nii"
.el mai insemnat act_al vielii sale. Tolstoi .p,i;"
,iust,ete: ,,Eveniment'l cel mai important din viata ";;ili;;
.rrr.ri om
rrsle momentul in care devine conqtient de eul seu,,.le3 ln
acest proces care il cluce la *rrp"urn" sa biruinla,
,. .i*t"
irezistibil atras cle forta care radiazd din adincul'inconstien"f
'lului sdu. I-upta pe cai,e o cld nri este uqoard. Nimic
.trdgdto. clecit aiest infern ascuns, cdruia totuqi "" " ^"i
,e-l
reziste. Ar'risrul, orice ar face, este cionin"f an
"" ""u*
t..rJi"i"
egocentricd, de dorint_a, de a se scufunda in sine gi
d"
greu.ii poate sc{pa. Numai nelinigtea pe care i1o""-ui
cld viat,a
rnter'ioard.il poate pune in gardd;i ii poate da puterea de a_'si
casr echilibrul necesar aducerii pe pianul congtiingei,
fr{*intdrilor sale. Adincul sdu tulbuidtor nu inceteazda sd-l
seclucd. Bste o stare sufieteascd pe care Lorcl ey"o" u ."a"io
admirabil in Cain:
Ada (vorbind despre Lucifer)
-I
rPu nq gtiu cum pot rdspunde - acestui
Nenruribor ce std in fa !a rnea,
Si nu il pob uri, pr.ir esc la el
Cu fricd ;i pldcer.b si nrr fug.
El are-n ochi un farnrec c6 mri tine.
\elini;ti!i-rni ochi se a!inLesc
Asupra lui si inima mea bate
P_uternic, m5.-ngrozesLe. insd tobu;i
,\la atrage mai iproape, mai
Uarn-Uain, o, scapd-nrd ,1u "p.o"p",
.
$l urm.
182
1930,
A se vedea
gi
Jasperr, Philosophie, vol.
II,
Berlin, 1932, p.294
Paul Val6ry, Propos sur Ia poisie, Paris, Au Pigeonnier, ed'
p.
59.
ttt^Pupd
Ran-L,
La oolonti d,u bonlzeur, trad. Yvers le Lay,
.O^i^t9
-- Stock, 1934,
I'arrs
p. 9.
184 Lord B.yron, (Cain)
actul
.
181
"1tc.1s4
Amiel noteazd in.jurnalul sd.u: ,,Se vorbeste cle teama de
prinrejdie, tlar primejdia exercild iii acelagi 'Limp o
puternicd ;i vertiginoasd, vrem sd ne mdsurdm iu ;;;i1;;
";;;ti*
savurdm putelea gi((.tes.
Artistul fuge de aceastd lume qi totuqi ochii lui se inclreapLd
u-u-dor_spre ea
monrente cle desferare care fi .A-rif'.."
- are
Prin acesr
purga,roriu al des.pei.arii
a tu i;;;:
::ll:tyl
pr.in el se
";""gn
eului
slu.
fl.Ia
spiritualizeai,i.
Lu_!lg
.tiara chlnul,conlLrrn!a
acesta nu se na;te nici o operd de artd. geniald,
Har
regti,^Cultqla xalionira,
I,
sccna "'
3, "trad. R. Grimm, Bucu-
iszi,i.-ii--'*
Frag{ren[s'd'un journal
--- intime,
23 febr. t870,
- _tt1 F.H. Amiel,
'
publ.
B. Bouvier, paris,"Oenev", p. ii;.
140
141
nici via![ spiribuald. Pulini au sim,iit-o mai puternic decit
Kirkegaarcl ,,. . . desperarea esLe boala despre care se. poate
spune cd est,e cea r:nai mare nenorocire sX n-o fi avut".. qr
eit".,tr noroc divin de a o conbract'a.. "; conqtiinla spirituald
a eului iru se obline decit clincolo de desperare".-186 Oare
nu la aceasla s-a gindib Paul Valer.v cincl a spus: ,,T-e i:eau
est ce qui clesespdre ?" (Frumosul este ceea ce duce la desperare ?).
'
Punerea in congtiinld este deci o reaclie puternicd fald
de vagul inconqtientului. Ea se produce prinbr-un efort' care
aduce'- ciaritate in agita!,ia hroticd. ,,Este recunoscut de
comun acord c5. efortul-d5. reprezentdrii o clalitate qi o distinclie
superioare",lB? remarcd Bergson. Gra!,ie acestui. efort" pro-
ducdtor de claritate se restabilegte uniiatea vie.tii interioarefi sensul acestei aduceri in con,gtiinle1 AT
Care pcate
-ea
vt=Lzut c5.
se res.iizeaz5. in tirnpul luptei cu ceea ce ne leag[
de viald interioar5. Ea este rezultatul fugii din fala-haosului
care naste spaima. Acesl haos ia naqtere la rindul lui din
tendin!,a egobentricd cate se afirrad in opozilie cu tendinlele
biologice diriiate exclusiv qi direct spre lumea exterioard.
ln acest caz conEtientizarea nu inseamnd oare negare..a egocentrismului, a lumii proprii, trecerea de partea lumii ,exterioare? Aga s-ar pdrea, in realitate ins[' nu.este.aqa. lnsuqirea esenlial{ a artistuiui este edificarea unei lumi interioare
qi el rdmine artist in indsura in care se men{,ine in aceastd
iume. Aducerea tn con;tiintrd' nu i'nseamnd' pd'rdsirea lumii pro'
prii, ci clarificarea ei printr-un efort su'prem. Cind fuge de
haosui neliniqtilol care-l stdpineqte, artistul nu o face in sensui de a abandona lumea sa interioar5., pentru a se ldsa pradd
celei extericare. ci pentru a introduce ordine acoLo unde st5.pine;te haos..rl. Realizind prin eforL aceastS. ordine, el nu reirr-rn,t,e la lumea inLerioar5, ci o c.onsolideazd $i sub aceastd
form5 o opune qi mai viguros lumii erte-rioare.. Egocentrismun
tot dominant rflnline. Procesele mintale' prin care artisiul
continud s5. elaboreze ceea ce a fost adus in conqtiin!'d, au
un caracLer autistic, ca s5. intrebuinldm termenul lui Bleuler,'88
Soei'en Kirkegaard, Trctitd d,u e)'6sespoir, trad.
si Jcan "I. Uateau, Paris, Clallimard, 1932, pp. 83. 85.
1so
'
rez 11.
trergson. L'energie spiritueLle' ed. 12, Faris, Alcan, t-929,
11. 't Ylr.
'
I{und Ferlov
Bieulei', l)as autist'isch" und,iszip!'inierte Denken in d'er fuIeclizin
Bcr]jr, Springer, 1919. Demenlia praecoz
otlerCruperlti',lclti:ophie:nien,(.1 iattdLucltt{erPsgcl,iatrie,ed' G"\schaiferiburgi vol. i\-, I/. Leipzig und Wien, Deu{iic}ie, 1,91L, p.52 qi rirrn',
p. 304 gi urm.
rts trq.
u,rtd st:ine [iberwinctung,
742
rrrlicd igi afirmii independen,ta fa!,5 de lumea exterioard, care
rrrr-l poate satisface si cXreia ii opune lunea sa interioard.
I rr acest fel el se strdduieqte sd substituie ceea ce \i este d,a,t
lrlin ceea ce ct"eeazd. el insusi; el aspiri spre o soartd deterrninat,d de el insuqi, neimpdcindu-se cu un destin impus din
r.xterior,
Momentul intr[rii in conrstiinld invedereazd adevdratul
raport dintre incongtient qi constient. Teoriile care v[d aici
rloui forte izolate (cuin esle, de exernplu, doctrina lui Bergson), nu par desl,ul de interneiale. E vorba mai curind de a
vedea aici grade diferite de tensiune mentald, curn o face
Pierre .Ianet. Fiind vorba de inspiralie, nu se poabe stabili
ce este inconqtient si ce este conqtient, fiindc[ nu inconqtienbul
qi conqtientul ca atare sint ln centrul problemei. Inspiralia
nu este nici unul, nici celdlalt, ea i;i trage rdddcinile dii conflictul care rdscoleste sufletul artistului. Acest conflict, la
inceput obscur, in faza sa incongtientd este treptab echilibrat,
devenind conqtient. Nu este deoi vor,ba despre o for!,d inconEtienid Ei despre o altd fortd, conqbientd, ci despre procesul
conflictului, care trece prin faze succesir.e.
Bazlndu-ne pe aceste considera!,iuni, putem rispunde fdrd
dificultate la intrebarea, foarte des pusd, dacd imaginea sinleiicd ce apare in con;LiinIa pste o imagi ne pregatiLi in intregime in faza inconqtientd qi care apare complet forrnatd in
con;tiin,ti, sau este in intregime elaboratS in congtiinld, neavind decit impulsurile in incongtient. Avind de-a face cu un
proces neintrerupt, este evident c[ elaborarea incepe deja in
faza incongtientd. Pe mdsurd ce tendinta de echilibr:are se
realizeazd, procesul devine tot mai conqtient. Totul depinde
de gradul s5.u cle tensiune. far procesul odati ajuns la starea
de conqtiiirld, aceastS. stare poate avea qi ea grade variate,
fiindcd nu toate fenomenele conqtiente sint la fel de clare.
Cu un cuvinl, in realitate arrem de-a face cu acelaqi proces neintrerupt,, la diferite qracie cle iensiune qi nu cu forlele
izolate a.le inconqtientuiui gi ale con;tientultii.
2. Dispozi$la creatoane
L-rtnarr:a in const,iin{,X nu are loc in mod cu toLul simplu.
,\parilia irnaginii caprrbil,i sti echilibreze intrucit,va conflictril
ini,ericr, este prececlat,i cle o atrnosferd spirituald generald,
pe care o numim d,ispozi|ie te$io&rc. Ea const:i dintr-o sLare
de tensiune ca.re dilce }a clalificarea continuLului sufletesc.
743
I{artmann o descrie in modul urmdtor: ,.Aceastd. stare se
caracterizeaz[ printr-o concenLrare adinc[ a spiritului, care
n3e.1g9- min1 in mind cu intunecarea sau adorinirea percrep!iei".r8e Artistul in ndzuin,ta sa d-e a-qi infrina conflictul, a"p"rru
eforturi care il duc in mod fatal la o concentrare. Agitalia tu;
fiind. interioarir,"atenJ,ia lui l-a. fi concenbratd asupra'stdrii
sale interioare. In actul creatiei, domind lumea l,l. Chiar sa
cind. dupd cum vom l.edea, va cduta cliferite stinulenbe din
exterior, acestea yor avea destinalia sd-i imbogdleascd viata
interioard. Aceste stimulente ii fixeizd a ben{ia nrimai in miisura
in care pot fi asimilate cu lumea sa interioard.
Caracteristica esen_tial5. a dispoziliei creatoare este o stare
generald de agita{,ie, qi de neliniqte, ca o consecinld fireasca
a luptei ce se d5. in adincul fiinlei sale. Poetul Lenau ii scria
unei prietene cd totul se miqca'si clocotea in interio"irt Jui
cd era intr-o stare de inspdiminbdtoare fermentalie. Iar mai
t-i'ziu, in le.gatura cu aceistare, ii scria: ,,m-au chinuit durert
de nastere". In vremea aceea Lenau hicri la Iaasf-ul s5.u.1eo
Iar Berlioz descrie o sLare asemdndtoare: ,,ForLele mele vitale
par dublate. . . . agita!,ie stranie in circulabia'singelui; arterele mele bat cu violen,td ; lacrirni. . . Contraclie ipasmodici
a mugchilol, tremur din toate midularele. amorlire totald a
miinilor si picioarelor, paralizie partialti 'a neriului vizua[
qi auditiv; nu mai vdcl, abii aucl. Ameteald ! Semilesin . . ." 1s1 ln insemnirile lui Grillparzer gdsim: ,,Sosinc{
acasd gi dupd ce am luat cina, am scris fdr[ niciointen!,iecele
opt sau zece versur.i pe o foaie cle hirbie qi m-am culcat. Atunci.
s-a dezlSntuit, in mine o agitalie stranie. \,I-am sinr.tit cuprins
cle febrd. Toatti noapt,ea n]-am rostogolib de pe o ptrrbe pe
alta. ,{bia am adormit, am tlesdr.it din nou. In dimineaba urmtitoare m-am treziL cu senzalia cd m5 pindeqte o boald grea_
am luat dejunul si m-am retras in camera mea cle lucm. Ochil
ni-au cdzut pe foaia de hirtie cu versurije scrise in aiun, de
care nu-mi mai aminteam. M-am agezat ;i am scris dintr-ra
singur5 suflare, ideile qi versurile imi veneau cle la sine, nu
le-ag fi putut scrie mai repede. A cloua zi s-a repetab acelasi.
fenomen. in trei sau patru zile actul intii era terminat, aproap€
N. Hartmann, Asiltetilt, vol. II, p. jB5.
1so J. Volkelt, Astlrctik, vol. III,
ed."2-a, p. 285.
_ttt r\.-I3oschot, Une cie romantique, Hector' Berlio:, paris, plon"
-.
1918, p.36.
18e
744
t;lrir nir.i o ;{ersdturri....le2 -\t.easta dispoziIie c.eatoare poaIe
tleviri a;a de obserlanln. incii artistul'sa nu
rrici cea mai micd atenlie rumii erterne. .Mlaxime"r;i-ui;;i*
d,, curri"
s,.rie despr.e Delacruir: ..El i;i cerla prea mutt ,ieii,ii;;
;;;!
r','zista acetui ar-int liiuntrir--.,are-ti'da febrilitat;;
A" ; i;;;.
lrrt.r-o zi eram la el in atelier. Teceam amtndoi;i
"f "it;;d*
l)r'ezen!,a mea. Picta o <r Fantasia r> de dimensiune
micr{llrr cavaler in.galop.iqi aruncase puqca in aer i"ti"J"a ,ir*
;i
l,orrl.u a o prinde din zbor. ljelacroix era loarle uni."t. R".l)rla greu, pensula sa cdpilase o agitalie surprinzltoare. X,fina
eirvalspulul se mIrea, se mArel. erl ,lela
-ur" ,lecit canul
si lrra.asLfel de proporlii incit strigai",,Da.
^ni i."-o"--;;;11.;"
.r. IAcl;'" l)elat.roix scoase un lipdt de spairnJ. ca'si r.um l_ls
li trezit, din somn ; imi slruse: ,. E foa rLe catil ui"i, inn"'; r;;;... i;;
--\ceasti obsesie l{rrnr'ic{, prin car.e artistul, in astfel de
s;r
r,iispozilie, se simte izolat.sufletbqte de lumea externd,
se mani_
1,,.-ta adesea prin_ gesturi care trddeazd neliniqtea-iir;;ri;;;"
'\('lutildler spune deslrre Becthoven: ,,.\cesbe momente de insu_
I'ie!i.e spontanS. 1l suip.increau acleseori in cea mai veseld
socie-
tate, chiar ;i pe stradi ;i atrdgeau_in general ut""l,i;-;";;;_
Qg:1:u_ru p.etrecea in d"insul ,""t"dd" p.i,,i.ef""i."*
l,lli]:t.
.clirlor gil'c'1e4
La Flarrbert aceste erreriorizA.i r,rr,, r,ronorr.ii
.oltisale: ,,N{d declau in tticerea cabinetului f" .,rlnt!-;il';;
liriternice qi la o asemenea pantomimti incit ajung .i ;;;,1,,
:'y D" Rartras care, pentru a ciesclie un cal. -" i;;" t";;;;;
11fue. galopa.-ner.heza ;i azr irles din copite. F.irmns
gi l.entru a ajunge.la ce r er.srrri. cerule r.lrs5 in ti;;p"l rrulea fi I
J,Ji"i';i.l
agestei dispozilii.
este
ca
.,r,
p"i
purtat'cie
.arListul
:,1,;l l.lr"o
\-ax.r.t?_pr.rectat
in toa'e direc!,iile,
fir{ cea mai mica posibi_
monrent
;i a-si da se"ma ,i. p;;;;t"
lil;,,".1"
(ioerhe ii sc.ia lri Schillpr:
rrrlerrtrr. 1:",|,ir1.p*ntru.
..lld gasesc inrr-o adcviiratir stare de spirit cleator, fiindcl
;tiu "iu.t,,
L" c-eprea
in aproap_e toali accept,ia cur.intului, nici
,rei.,
sa fac,
nic,i ce trebuie r5 gu",,.ioo
llomentul inspira-tiei este momenLul de clarificare ir pr{r_
priei lumi interioare. Este creci fir.esc ca diferitele imprejwirri
lee
i,. :i7rss
trfiil]er-Frelenfels. psychctlogie der Kunst, ed. a 2_a, vol.
ItrS.
.i\Iaxime du Camp, Soupen.i,rs littdraires, vol.
l9('r.i. p. :.:11 ;i urm.
II,
II,
paris, Hachette,
lea
]luii,.r-lrreienfcls. op. rit.. p. Itr4.
is5
| i. Flauber.t, C6r7psp67,r1n,,"),
ed.
vol. Ill. o. 195
'"" Lorrespondont( entre ,Schiller ctCh^rpentier,
Goethe, trad. Lucicn'Iierr,
vol. I, Iraris, Plon, 19:lB. p.206.
1
,!q
exterioard
oare suprimS. sau rnicqoreazd contactul cu lumea
Astfel
inspiraliei'
propice
ra-iu"oiir"re ivirea uiei dispozilii
gi
oboseala.
sint visul
Asemdnarea dintre vis qi dispozilia creatoare a inspiraliei
indeosebi
o foJi***r,catd de mult. Schleiermacher a insisl,at
arliqti
re7
unor
ale
mhrLurisiri
;=;;;; acesttri sobieci si mtrlte
qi tlispozilia
vis
dinLre
legar'ura
SLrlinsa
;;;Jt';t ;;f;;";li;;a.
t* rnanifestd tie prin aparitia ideii creatoare ini'r-un
"""*iout"
vis in timnui somnului sau Prin atraelia ererciLati de hrmea
intr-o reverie ce este
;ld;i;ii[, arracrie "a.e fl scufundd
mai anroape de stalea cle vis cleciL de cea de ""g!9' Visul' rle
sau mai bine zis' clai;;;. ;;;;il utt.."u decit manifestarea,
cgre, mtj\oc!1.!
simlurile
ce
timp
in
;rfi;;;;; i-rrcongtientului
lnpidd, dar niciodatd acordul in mi bemoi major nu s-a rnodil'ir;iit qi pelsisten!,a lui pdrea sd dea o semnifica.tie profundd
r,lcmentului lichid in care erairl scufundat. Deodatd am avut
rlrlnzabia cir undele se inchid in cascu.dd peste mine qi inspdiminlir1, rn-am trezit tres[rind. Am recunoscut imediat cd rnotivul
;'r'eludiului din Aurul Rhinului mi se revela, aga cum il purtarn
irr mine de luni cie zile fdrd sd fi reuqit insd sd-i dau o form5..
ln acelagi timp am lnleles cX trebuie sd caub izvorul vielii
irr interior nu in afard((.1ee tr)e altfel tot Wagner^a exprirnai
rrceasbi trdire intr-o {rui''roasd formd poetic5. In Maeqtrii
,'inturcii , Hans-Sachs zice:
I4ein Freund, das grad'ist Dichters Werk,
Dass er sein Trd.umen deut' und merk'
Glaubf, rnir, des Menschen rvahrster Wahn
Wird ihm im Traume au{geban:
All Dichtkunst und Poeterei
Isb nichts ais Wahrtraum - Deuterei.
(Prietene, in versul s[rl poebul a descris
Xntocmai ce-a vdzut in vis
Dorinta omului cea mai ade-rdrat5.
in visuri lui i se aratd:
Orice poem gi gind poel,izat
Nu-i decib adevdr visat.)
Jean Paul remarcd la rlndril s{u cd artisbui este un somnarnbul
,,care in somn se ridici ia indllimi pe care niciodatd nu le-ar
putea atinge in stare de veghe".200 Hebbel noteazd in jurnalul
sdu: ,,Starea de eniuziasm poetic esbe o starc de vis. Se pregdteqie in sufletul artisttilui ceva, de care el insuEi nu qtie".201
legdtura cu lurn:ea externd, sint adormite' Lipsrnd controlul
realitdtii. tot ce era ascuns in inconq[ient' se po-ate manifesta
in vois: in rris sau in reverie apar in acest fel plasmurnle cete
rnsprmai bizare. Aceste pldsmuiri pot s'{ fie' tot atitea surse de
o
colfirm5'
cum
artd'
de
ratie fecunde pentr.u diferite opere
d.riio, spune in memoyiile sale: ,,Acnm doi ani,
".rriii'.rirl}.
;i;;';t";";ianurar,;i so[iei mele, care.mai l[sa unele s.pcranle
mari cheLNuieli' inl'r-o
;;';J;;""", itni'pricinuia celepemai
trebuia sd o compun'
care
o
simfonie
vis
,lourri" am auzit in
aproap€ boatd paraminteam
imi
z.i.
doua
a
lrezit
ei;i;;;;;
amrnLe)' era in
adrrc
care-mi
Gu intii (est.e singurul lucru de
a: T-t111-:i
apropiat
M-o.q
minot"
in
la
;;i ii;tri (alleg'o)
gind:.llaca'scrru
acest
subib
venit
mi-a
cind
o'scrii,
in"ur.i
U".ote,'ta voi ISsa anlrenaL se compun si rcstul'" ' '
"...i^
iivoioerm.itecopistuluimeusulccopieze.votcon.tt.ucta'i;rdata
aceso AuiJ''i. i"L''n n nli" qi o nrie doua srrtc de flarrci' Ideile
Br.h !
gindu[:
crr
nr
p0
iri' *i-u,r ,la t iiori gi *,n utt'ni'nt
^u
alurlslta
urntdtuare'
r''
Nonptea
fonia
sin
b
Miirre voi fi uiLa
in creier;
ui-l""iu mi se prezent{ din nou,^ rdsuninclu-mi
se pSrea
mi
mull"'
mai
wt'inor,
fi"ipu,i" Lil"g.o-ul in lo
""r""- rn.i.' M-u* Lrezit piitt rlq o agitrfie febrild' ir m,,cin"ia
"l-if
.nt*oter qi formri imi pliceeu enorm"'1nl
;il";;,-;i"[r.,i
nu$rar
it;g";; rn[rturiseqte ce\raci a-qemdnS{'or:',Cdzusem
scu[und
m5,
cd
partrt
s-a
mi
rrcl
sornnolenti
intrlo sLar.e de
Lucian Blaga declard in acelaqi sens: ,,Muncindu-md ceasuri
sd gdsesc o solutie de arndnunL sa.u de ansamblu (fie in doine-
niuX filosofic, fie in domeniul poetic) vreun vels nai hun, vreo
sbrcfd rnai inchegat5, md culc cel mai aciesea f5.r5 rezultat.
Dimineala, ajunge sd-rni readuc in conqtiint,i preocuparea cle
ieri pentru ca solu!,ia sd se prezinte de la sine. Am un somn pe
care l-aq numi somn creator. Si em o increclere aproape religioasi ii acest somn creatorc"z0z Ceva mai mult,'unii artiqti
au visat aproape ln intregime con{,inutul operei lor. Ei au de-
aePSLel
tlerrlirt{ intr-un torlnt d" api r"pede' l''retnlatul
Sernol
mi
in
ac.rctul
ertr
;;;"i;; .;in,l un caracter m,zical;
a'rpeapoi
neintrerupl'e;
*oj"* rdsuninrl ;i piutind in arpegii
mai
tol
giile s-au schiinlla'" in figuri melodice cu o miqcare
re?
mB
146
v{,zi \-oll<olt, ibiJ., p.
f-Rerlioz , :,t'rio,tit,
199
R. \\ragner, I'Ia pic, tracl.
['aris, Irlon,1912, p.83.
N. \'ateniin
qi
-{.
Schenk,
t. III,
J. lireibig, Beitrage nlr Psrychologie cles liunstschaffens, Zeit'
ffir Asthetik, vol. IV, p. 534.
!1. Delac:oix. Fsgrhologie de l'art, p. 173.
202 Intr-o scrisoaro personrii.
20c
schriil,
1F,3.
t' II,
Paris, Calman-L6v1" 1378'
p'
349'
i
147
pur qi simpiu, trezinclu-se, ce au vdzut in vis. De exemplu,
Rabindranath Tagore: ,,Am vdzub in vis trepte de piatrd care
conduceau ia un templu, si pe aceste trepte singe, singele
unui
.-r1"u,,":oa
sacrificat. Cind m-am trezit, scrisesem poveitirea
Iar poetul, Paui Heyse: ,,Mai de multe oii mi s-a intimplat,
in special in somnul de dimineald, sd. inventez motive pe'care
apoi, dupd ce mti trezeam, le continuam ;i Ie clezvoltain repecle
ln n^rod uniba.r... f)ar odatd mi s-a intimplat sd vdd id r-is
aproape in intregime o nuveld pe care am scris-o imediatr..?04
St5.ri de reverie prielnicjr unei clispozitii creatoare p"i, fi
tlete.minat,e si cle oboseald. Ce-i drept, ln rnocl curent, obosu:.rla
e socotitd defavoral:il5 creatiei ar:tisbice. Aceastd opinie iqi
are originea in faptul cd, in'starea cle oboseaid, ;riil;i
;;
oricine de altfel, nu poate sS ,,lucreze',, adicd nu poate s{ e-recule in fornri concretd opera imaginatd. Dar cre.aiia arbisticti
nu se lcd.irce la esecut,alca in conr:r,et. Esecutarea esLe numai
ultir,r.ra {-azi ti }:i'ocesulrri de crealie. ,\ceastd fazd. e pl.eceriat,ii
de alte faze, qi clacti oboseala esie CeIar-orabild executiei, nu
este ac'elagi cazul si p^e-ntru celelait.e faze qi in special'pentm
Cispozilia creatoare. Oboseala poabe s[ deierrnine, in i,r.po."jur{r'i prielnice, asLfel de dispozitii, deoarece ea recluce, cr-r qi
sonnui, conLa.ctul cu lumea erLernd qi ast,fel u,sureazi jocrii
imaginafiei. Acest trucm este sus.tinub in speoial de Iiraepeirn
si Sitrclelnrann.205 Bineinteles, obose*la nu cleterminri oririnrl
o rlispozitie creatoare, ins[ uneori, cind tensiunea interioarii
esl,e tinulir ln fr.iu de i,ealital,ea exbernd, ea poate iniensifica
acea t,en,qiune, determinind astfel imagini indepentlente tle
]unrea extern[. I)ar evicienL, eLaborarec conqLiedt,d a acest,or
imag'ini, pentm a fi concretizate intr-o operd-de artii pretinde
un efort, cai'e nu poate fi fdcut in stare cle oboseald.
Son-urui ;i o}:oseala, care pot, clelermina o dispozitie creatoare, r'ar. contribu;.e numai prin ele insele la inspiratie. Ele
rlu sinb clecit, rnoinente scurte si trecd{,oare qi impoltant;r lor
se face sinr'riti mai ales cincl confiictul interior nti e clesi'l rie
priter'nic pent,l.u a determina o deEaiare de lur:nea externa si a
i'avoriza astfel aparitia unol irlagirii. in general, ele nu sint
,.iecit un inel in lanlul unui proces de cristalizare, care incepuse
rieja Ei pob cei rnuit ri.sara ivirea imaginii chematd s[ clarilice
trrnflict,ul i,iunt,ric. Conflictul poate id fie destul rle puternic
lcris.
l;9
III,
:0,, II. Delacroi.x. r'1,r'd.. p.
lnolii ios).
?a{ .I,. \'ol_kelt,
ed. Z,
4esthetil;, vol.
:0s Yezi X[iiller-Freientclds,
Psychologie
r]']_ann
Eunsl.
118
expune aceste consideralii
in
p.
240-241.
der i{urst, vol. II, Sta.delDie- Stellung der psychoiogie tle.r
(r;u in cazul lui Flaubert qi a iui Delacroix, spre
exemplr, si
rrl.multor ailora), pentru a putea sd a"t*"-i"o
orir'll"".i;
,r rorta o concentrai.e spre interio' ca pabild si Dror-race
.ristalizarea unei imagini iau a ,rrr"t ."riiil"il";;i'D;;i;r,
stiri artistul are sim!,urile treze, Iumea iiri ra""il,iox
'semenea
prin
for[,a propriului sdu dinamism. protunzimea con_
il1tni1e.
llrclulul in acest,e cazuri e maimare qi deci dd un sons
mai l.irol'*ncl inspira-tiei artist'lui.,s-ar pErea- ,r*;i
rr.prr,"jrJ"*
stare de veghe este mai r-aloroasd gi chiar atunci
"e cind La s_a
ivit in vis_(ca de exempiu pent*r .'hrul nirii,iti,il.;.,;i
;i'_
rr-a fdcut decit sd intregeasii procesul creator
de care artist,ui
ora preocupat deja in stare de veghe.
. O dispozitic_creatuar.e se poalo ir i si jn plte jmpreiur;u,i
sl anurne cind din intirnplare'dinamismul irter,ior
,;
I,rreazd
"'o;*;_.
.\;;i;i
.si devine preponderenl t'aIi .le lumea
{|ts clecle poale aves. de- exemlrhr. iubi rea (nbii
"*t;r;;
rle fr.ecvcnl!
rri vi.aba artistului). sau bucurii', qi chiar miiria.
C.-pnrifor"l
g{ rrnan E. Toch spune:
,,Un leren polrivit r,*niriii'.,.;i;;;;
.sie strre? de minie. De cite ori ajung cu ci ncr-a ru o aiipul'r.
irceasba de obicei se termind cu o idee inspirato'._';'.;;d;
Uauclelaire
9la qi el .inspirat adesea clin urd: ,Cu clt clevin
mar nenorocrt, cu atit
orgoliul rneu rrr.srp. Trchuie sa muntu.:ll1",l: j
un.orgoliu
ianernl.susiine. o rnindric ;i o ura
3m
s.roatrcr impot'va
r,uL'ror. In fiecarc inornenr nrida,iduiesc
s{ pot domina, sd rnd rdzbun, sd pot deveni
tinent,". zoz
"r;;;;i-p;;:
oiortutr depus itenrru
,--__11,]:""rsul,.dis.pozi!iei-creatoar.o,
rntroducerea ordineiin conflictul care agi1,5 sufleiui artisLului,
incepe sd triumfe. Irnagrnea este reziltatut acesi;i -;i;;]
dar in general ea este
_precedatd de anumite *-"q---l *"ii
sau nrai pulin vagi, al-e
ordinei. Formele ei cele
-!i;;r";;;
sint un ritm, o melod,ie, o culoare oarecare. De obicei
ao--l"i
una djn ace.stea, dar pot sd apard qi irnpreund. Acestea sint
r;)rtlete \-agr,cele mar cornune din care se r.a preciza o imagine.
uesrgur, melodia are, la bazii, un anume -ritm, dar riimul
poate sd apard qi fdrd melodie. sub forma unei agitalii caden_
!,ate. Faul Val6ry, relativ la ,,Le cinitidre marin,, face urrnd_
toarea mdrturisire: ,,El s-a ndscut, ca qi cele mai multe
poeme ale mele, din prezenta neaqteptatd in spiritul meu
a unui anumit ritm. Am fost mirat, climinea!,a. sd gdsesc
e00 Paul Plaut,
.Psychologie d,er
207 Ernest Seilliere-,
proiluk!ioen persdnliehkeit, p. 20j.
Baidelaire,'paris, .q. iolin, ea.'rsii', 'p'. ti;'.
149
in capul meu versuri decasilabice". 208 Flaubert era de ase*ur"'u torturat deseori de un anumit ritm. Dar gi mai freceste
in dispozilia creatoare ritmul melodic. O anumiiS,
"."ia
muzicald' precedS. deseori inspira,tia' . Charles
"*]riu"td
It*"ro"J spune: ,,Ce poartd deschidea. un dege'r' misterios?
Ce lampS'credincioaid... iumina clipele in care n-avea
impootaiile decit sd nu falsifici sau s5'- nu.for!'ezi nimic,
inti-atit masa viguroas[ a sonoritSlilor decisive_ gtia sd md
cu jocul gindului meu, pentru cd venea de mult mai
20e lar poetul englez
"a""u
J" O"p".Le clecit fiinla m.oa".
l"llb."lt];
"'
dup[ o rnelodte"'
intotdeauna
scnie
,,Un poel; trebuie sd
poetului
parte
mdrturiseqte:
.,Dis-pozi1;ia
altd
pe
de
h.fdf
ptuu mill'u din somnarnbulism, ea se spulber[ tot aqa de
"""
.ruo.^"o visul in oare se desfa,soarS. E curios cd lntr-o asLfel
J6 ai*porl1ie, aud totdeauna melodii".211 $i Kleist. de asemai fragedd tinerele eim laporta'u "r'ot ce
mcnea": ,,Dit
"uu
la srinete. Eu cred cd in sunelele
poeticd
arn gindit despre
mai importante desluqiri despre
cele
ascunse
sint
nrofuncle
lui Goethe la tB mar'rie 1796:
scrie
ii
Schiller
i"L;i;:;212
il,u *i"" };t inceput apare erno-tia, fdrd lici qr1 oJriect precis;
.icesta se conLureazl abia nai tirziu' De obicei premelge o
anumitS. stare muzicald de sensibilitqte^ Ei abia dup5. aceea
aceasba
.rt-""tX la rnine ideea poeticd.".213 in privin!'a
aceeaqi
in
filosof
poei
Nietzsche,
ql
Fr.
ri
9i
p;;l; "itut
'mds.r.d. El
a rel'evat foarte des caiacterul muzical al operelor
spune cd ap.arline muzicii qi qlyPe
*"i". n"*p.e Zarathustra
zt+ 1tr III cnschliches, a1lztt. M enschliches
simfoniei.
anrrru"i"fii
.."u'i"t ,,Fo"tui iqi poartd triumfal gindurile in caleaEca. ritrnului, tle obicei pentru c5. acestea nu pot merge pe Jos"' ""
Dispozilia muzicald nu se manifestS' numai in ritmuri
rnuricale, ci ;i in ritmuri de ,,culori"' Adesea ideea centrald'
rdsare dintr-un joc de culori, pe care artistul Ie vede aevea'
208
Frdderic Lefdvre, Entetiens ewec Paul Val6ry' Paris' "Lo
.livre",
-"--z'i' 1926, P.
62.
li.-M"itt""., La intdrieu,re, Grasset, 1935, p' 33'
2ro H. Ellis' Tanz des Lebens-,. p'^51' -, .
Werke' ed' R' nI' Wer'
"' ii;bb;i' rosriiiri"r, ior. tii, Srimiliche
ner. Berlin, Behr, 1913. P' 311'
212 Miiller Frcicnfels, o't., p. 749.
Ciiiitpiiai""r'""t,i'siniue' et Goethe, trad' Lucien Herr'
"I, Paris,lszl,
p.203*204.
vol.
'"'r'in-Kqf1'goretL,'ZurinaluseponlVietzascheskiinstlerischenSchaffen
Zeitschrift fiir Aesthetik, vol. 18, p-' 48-49'
'"-*-;'F;.
Ni.[rt.ttu, ii"^nt" trip'humain, 1889, trad' A' I'I' Deslrousseaux, Mercure de France, 1889, p' 214'
,150
Exemplu tipic in privin,ta aceasta este Goethe, care gindea
in culori. La Obto Ludwig, culoarea e legatd de muzicalitate:
,, ln crealia poeticd, procedeul me,t Jste urmdtorul: sint
cuprins mai intii de o ambian!,5. muzicald, care devine culoare; vid apoi una sau mai multe figuri in diferite atitudini,
izolate sau grupate. . . pe care razele soarelui cad printr-o
perdea coloratd".216
Flaubert, in afar[ de ritrnul agitat de care am amintit,
avea qi viziuni intense de culori. Chiar tonul fundamenbal
al operelor sale ii apdrea sub forrnd de culoare. Iatd ce spun,
relativ la acesta, fra,tii Goncourt: ,,Flaubert ne spunea astdzi:
istoria, aventura unui roman, imi sint tot una. Eu am inten,tia,
cind scriu un roman, sd. redau o colora!,ie, o nuantd. De
exemplu, in romanul meu carbaginez vreau sd fac ceva purpuriu. In Madame Bovary n-am avub decit sd redau un lon,.
culoarea mucegaiului..." 21?. Culoarea avea mare impor,tan.td qi la Liszt, care nu auzea numai sunetele, dar l-e qi
vedea adesea in culori. Cind dirija si voia acorduri pline qi
sus!,inute, comanda ,,roqu", iar pentru a obline o ambianll
senin5., liniqtitd, cerea ,,mai mulb verde".
Toate aceste forme vagi, caracteristice dispoziliei creatoare, in care se revarsd. agitalia artistului nu sint decit
formele primitive ale or:dinii ce e pe cale s5. se introneze,.
anumite scherne care, precizindu-se, vor deveni imagini mai
clare, caracteristice imagina,tiei creatoare. Procesul imagina,tiei creatoare porne;te totdeauna de la astfel de scheme
ndscute din dinamismul vie,tii sufleteqti.
Dupd cum am v5.zut in cursul expunerii noastre caracteristica esenliald a dispoziliei creatoare este o nelinigte care
tinde spre ordine. Aceastd neliniqte, fdrd de care nu existd
dispozilie creatoare, este rezultatul firesc al tendinlelor
egocentrice. Dar cu toatd predominarea, in dispozi,tia
creatoare, a lumii interne asupra celei externe, exist[ totuqi
anumili factori externi care pot contribui la aparitia ei.
Desigur trebuie accentuat cd factorii externi prin for,ta lor
proprie nu pot crea la oricine o dispozilie creatoare, specifiod
artistului. Ei nu pot decit sd contribuie la declanparea neliniqtii care pune stdpinire in stare latentd pe sufletul artistului.
Aceqt! factori exteriori ajutind manifestarea nelini;tii caracteristice dispoziliei creatoare, pot u$ura punerea tn con;tiin!,d
_.- _:tu Ludwigs W_erke, ed. V. Schweitzer, vol. III, Leipzig-Wien,
Bibliographisches lnstitul.. 1898, p. 37u.
277 Journal de Goncourt. vol. I, 17 martie
1861, ed. 1, Paris, Char-.
pentier gi Fasquelles, 1887, p. 366-367.
151
& agitatiei interioare, Iiberalea si desclrctrrea vie!,ii interioare
a arlistului. In plivinta aceasta, un rol important il jotrc{
in via!,a artistului toricele care pot sd intensifice jocul imaginai,iei, sd provoace un ,,paradis artificial", ca s[ intre]tuinlam erpresia lui Baudelaire. Un mare num[r de artiqti au
fircut uz, unii ciriar abuz, de ele. l{usset, Gluck, Burns,
Schubert, Jean Paul, Grabe, E.'I'h. I{offmann, E. ;\. Poe,
.consumau foarbe mult alcool, Baudelaire fuma ha,siE. de
Quincv opiu. l{aupassant consuma eLer, Eminescu cafetr in
Unii autori, ca Nliiller Irreienfelcls
pun la indoial[ elicacitatea to-ricelor irentru inspiralii de
mare valoare. "8 Intre all,ele el citeazd ceea ce spu-(ese
Goethe clespre Schiller:, anune cd la acesLa, deqi nu oonsuna
mult alcool, se pol recunoaste tobuqi anumite pasaie mediocre
sclise sub influenla bduturii. Se pare c5. trdev{rul este la
rnijloc. Dac[ nu se poat,e generaliza irlporLanla l,oxice]or
pentru toti attiqtii, tot aqa ea nu poate fi negatd perrtm
to_!i. Ne putem intreba, de eremplu, pe bund dr,eptater, ce i.rr
di produs Baudelaire f5.rri uzul toxicelor. In ce-l prir.eqle 1te
Schiller, clacii el consunla putin alcool, in sclrimb se folosea
cie un alt excitant, dupd cum vom vedea mai jos. ln or.ice
caz e intilil s[ disculi ce ar fi creat un artist cru, sau /rirri uzul
tosicelor. Nu pul,em face albceva decit sd inregistr,irm ct'rzur'ile ca atale, care ne dovedesc c5. aclesea toxicele far.orizeazd
.. l,ariLia unei rlispozitii lrealoare.
Dar se cunosc si alti excitanli ext,erni, unii destul rle
Xrizar'i. caro au jut'at un rol impor'LanL in cr.ealir mrrltnr
artiqti. Esbe celebm cazul lui Schiller, care ar.ea sertarele
pline de mere putrede, care r[spincleau un miros atit de
puternic incit Goethe era odat,d gala s[ ameteasci. Wagner
cle asemenea, era cunoscub prin folosirea ptrrfumurilor
tari care il aduceau intr-o stare de excita!ie. Culorile juoau
si ele un rol mare. .,\celarsi \'Vagner lucra inLr-o canrela purpurie ;i Schiiler avea int,ot,cleauna in camera sa
cle lucru o perdea rosie. lmbricdmintea iqi are important,a
ei pentru unii. Havdn conpunetr rle preferinti in haine de
shrbdtoale. Wagner se imbrrica in catif ea qi m5.tase, al
ciror foqnet il dispunea de minune. Goethe cind scria dramele sale cu subiecl,e clin anticliitatea greacS. se drapa in
t.ogir. Tot el ,tinea la sirtrplitat,ea camerei cle lucru: incdperile
prea inciircate ii clistrigeau atenLia si nu-i llermiteau s;\ se
a:antitate mare si alcool.
2r8
gi urm.
152
Urilier Freienfelds, Psycholctgie der IitLnst, vol.
II,
er.l. 2.
p.
159
.rncentr'eze. 2le Intr-ade'dr camera sa tle lucru, conservaLi-r
intactd ;i azi, la \\'eimar, srrrprinde pri n ext.remo ,u
l;rte. Balzac n. putea lucra- decit la l'mina lurnindrifLrr.
"i^lriiZiua trdgea storurile gi se imbrdca in robd de ctilugdr cloini.ican. unora le e far.orabild plimbarea. pri'tie u""ril"
lleeLhoven, care a concepub mulie din oirpodoperele sal" in
limpul. unor lungj.plimberi. Difer,it,ele pdrli ale ,itui poi
i'fluenla la_rindul lor. Goethe, cle exemplu,'scria mai b'ine
riiminea,ta, Proust puLea lucra mai bine noaptea.
Diferite arte pot contribui ra producerea unei atmosfere
( r'eatoare. nu in sensul ca artisrul
ar. imira subiecLul tratat
rle alLii. ci in acela ca oper.a dc arta pr,oduce o onu-ltn u-_
lrianld prielnicd crea!iei. in prir.inla aceast., stimulentul
ll mai generdl curroscut este muzi,,rr. ctrrrlata rlc
aai
rrrull i artigti.. Este lipic. crrzu) lui tioclho. car.e A.;i"ui
o.,,'un
lip. vizual, chema uneori mtrzicieni pentr.n tr-qi crea'o aispo_
zilie de l'cru. Evidenb, la muzicieni'cazur este niai t..."u'ni.
\rilcent d'Inclv polestesLe clespre Cezar Fran;t,'pian;i;
ori nu l-am vdzut, _inverquninclu-se sd erecute la ;D;
un
sacadat si constant fortissittto. Toatd r-iata, atit cit a outut.
l,'.anl< a folosit metocla aceasta cle a chema inspiratii pr:in
zgomotul muzical". 220 ;\lfieri, conform propriei ma.i"ri'si.i.
rr scris cele mai multe trageciii sub influ'enla muzicii. rfr
,\l!,ii lqi procl'ceau o ambii'!.{ creaLoa'e citincl versuri.
tiazur.i tipice in privin{,a aceasta rint H"bb.l qi a;en"u"rio.rii
ln legaturd cu dispozitia.creaboare si cu'crealia artisticd
in general, s-a remarcab lieriodicitatea lor. fapt cunoscut si
in domeniul patoioEic. Kraepelin a obsen-a t apar.itia perio_
'[icd a unor boli ner\:oase, P. Ja'er subliniazl si i,r r[r"""lan!,a faptului.223 Periodicitatea in creatie observatn di el
tste subordonal,S anotimpurilor.
.Acela;i lucru se poate
,rbserr-a qi in ce priveqbe dispozilia
creatoare. Relat'iv la
;rceasta A. Busemann a publiiat cite'a constatdri intere_
s.nte.22a Periodicitatea creatiei observabti de acesta este
subordonatd diferitelor anotimpuri qi epocilor clin d";";;iJ
','xistenl,ei m'ltor artiqti. poeJii stuciiati de el sint Goethe,
21s
Entretiens d,e Goethe el d,Eckermann, vol.
(ihari^es,_Paris, Claye, 1862,
p. 218,
800.
II, lrad. l{.J.E.
paris. .\lcan. 1906, rr. 77
'?20 V. d'lndy, Cezar,Fruitek,
22r
W. Dilthcv, Die t-}inbitdungslvafr des 'Di"hteri, Cesammelto
schrif ten, vol
222
.
6,"
tr.
J
82.
p. 16o.
Janet, La force_ et fLiblaisse psychologique, p. 7.
lll fi.-lu
Busemann, Lyrische Productioiitit" una'irnllnito"i,
_ .i:' +.
schrift
frir angervandte -psychologie, vol. 26.
Mriller b'reienfr.lds. ibid.,
Zeit-
153
Morike, Hofinann von Fallersleben, LIebbel, Uhland, Schiller
qi J3tirger. El constat[ cd dispozi,tia liricd nu este legatd
nurnai de primdvard, cum se crede de obicei, primdvara
fiind chiar nurnitd ,,airotimpul poeziei". Ea apare, intr-un
foarte inalt grad, in cele mai variate luni ale anului. Dupd
Bussemann lunile cele i'nai propice dispozi!,iei creatoare sint
mai, septernbrie qi ianuarie. Ceie mai pulin productive la
p.oelii cer.cetali sint lunile iulie gi februarie, cea rnai caldd
qi cea mai rece a anului. Aceastdj periodicitate, dupd constaidrile sale, s-ar datora climatului. Dacd luna mai este mai
caidd sau nrai rece ca de obicei, poebul care in mod obiqnuit
era foarte productiv in aceastd lund, dd dovadd de dispozilii
mai reduse. ln acest caz dispozi,tia lui apare in altd lund.
I)eci acest fel de periodicitate s-ar datora unor factori
externi.
O all,fel de periodicitate, cu mult mai importantd, este cea
care prive;te decursul intregii vieli a artistului. S-a observat
adesea cd artiqtii nu sint oricind in dispozi,tie creatoare,
mulli clintre ei mdrturisindu-o ei inqiEi. Paul Valery vorbind
despre starea poeticd spune cd. este perfect de _neregulatd,
inconslantd, inpoluntard^ fragild, gi cd o pierdem, dupd cum o
oblinem, accidental. Existd perioade din viala noastrd in
care aceastd emolie qi aceste alcdtuiri atit de prelioase nu
se manifestd. Nu ne trece mdcar prin minte cd ar fi posibile.
22s
Ha.zardul ni le prilejuieqte, hazardul ni le retrage".
Aceasid varia!,ie despre care P. Val6rv crede cd este accidentald, s-a observat cd este supusd unei regularitdli surprinzdtoare. Cei dintii a observat-o Mobius studiindu-l pe Goethe.
Busemann publicl gi el citeva date interesante. Din acestea
reiese cd dispozi!,ia creatoare se manifestd mai put_ernic _in
anumite perioade, destul de regulate, ale vielii. Viala lui
Goethe, de exemplu, se poate impdr,ti in medie, in perioade
cle cite qapte ani. Unei perioade de qapte ani, abundenld
in dispozilii creatoare, ii urma o perioadd de aproximativ
alq,i qapte ani, mai curind sS.racd in crea!,ii m9r9a1t-e. .Acelaqi
lucru i-a constatat Busemann qi la alJ,i artiqti. Morike are
perioade de noud ani, Hoffmann Yon Fallersleben de cite
iece ani, Hebbel de ciLe patru-cinci ani. Aceeaqi alternan!5
de perioade s-a observat la compozitorul Ilugo Wolf.
EvidenL, aceastd periodicitate nu se poate explica prin
influenla unor faclori ext'erni. Ea se datoreqbe unor factori
im.anen,ti,
psihice.
fiind legatd de acurnularea pi descdrcarea fortei
Exemplele
.tmanente,
explsg: .exce.ptind . pe cel al periodicitdlii
ne ara[d ca in
dispozi iia creatoare pol iuca un
oarecare rol
factorii
externi.
Dan nu trebuie '.a ult"rn .i
.si
ace$tr lactorr nu sinL decisj vi prin ei insisj, ci cel mult
aiuLd
.la cristalizrrea unei dispozilii crea{oarr,',loior"La'nJ#;L'
c.are mocneqte in.profilnzimile sufletului. Dar qi in
cazul
rn care rolul unui astfel de factor este decisiv, nu trebuie
s,{ uitdm c5 tot lumea interioard domind. n"pU
E.v. Hartmann, _ aceastd stare se caracteriziard
""^';O;;
;.i;;_;
tr3r? a spiritului. Factorii externi au importarile
prln
:o":"_t
Iaptul cI iniesnesc concentrarea interioard gi'prin acelsta
ivirea unei irnagini sau unei serii de imagini &r* ir""re*
drn arljncrmrle r.r'cntorirluj . Dispozilia creatoare nu este
altceva decit o faz[ de tranzitie,^ in care adincimile haotice
se schematizeaz:a pentru a detieni o lume echilibrate si
.
nrdonat
5
-
3. Momentu! cemtra!
al inspinatie!
Din.neliniqtea schematicd a clispozi{iei creatoare, din acel
.,primilive et sainte fra\-eure,, ,ie'car'e vorbcste Balzacft_
imaginea_ se clarificri, ideea se pre.ir"ara ' qi
."
rnomentul central al inspiratiei,
"",,Jit la"i,;o
care dd naqtere xn general
serie de alte idei cu ajutorul cdrora se amplificd-iJ""u-"""I
trald. ,,Este o idee mamd ciin care decurg toate celelalrr,,- iii,
zice foarte bine Fla'bcrt. EsLe ur-,
de ilumina.ein care schemele vagi ale conflictului-o-unt
devin imasi"i;i;;;-;i
in care artistul se simte adesea clotat de un fei d;;G.;;;;
capabild sd surprindd esenla rucrurilor. Despre
stare. vorbeqte Nerval: ,,Mi se pdrea cd vedeam "cum
"-ti"i-J"
toai"
secretele lumii mi se dezvdluiau in aceste ore suprernu,,.zza
Aceastd iluminare pregdtitd in lumea inconstientului si
schemaLizatd gragie dispozlliei creatoare, p""1" ii"a""i;;;;#
cte o tensrune rnrerioard. ca in cazul lui Rabindranath
ragore:
,,Ceea ce este mai important
- actul insuqi ;i'lVi;;;A;':
Batzac, PlfageS ta psylhotosie rlu mariage.
lil G.
tt.!g
Flaubert. Lettri d Fay.ai,"zl no"u.'rsst, CoiierponAan.u,
ed. Qt-rarpentier, t.'ilI, p. 2201
22E
227
225
p.L1
.
P. Valdry , Propos sur la podsie, Paris, Au Pigeonnier, ed.
1930,
p.
.
{13.
Citat dupd K. Jaspers, psgchopatologie g|nirale, Alcan,
192g,
t54
155
de aventurile, de stilul de via,td, de incidente qi. de tot ce poate sd figureze intr-o auiobiografie.
Tot ce istoria poate observa este insignifiantc'.zzo fn1 irr
multe cazuri qi probabil ln cele mai numeroase, intervin sir
evenirnente exterioare. E foarte probabil c[ ele joacd un ro1
qi la'fagore,:tlt doar cd sint pehl doilea plan qi cleci nu ies,
in evidenld..Factorii externi nu determind numai o dispozitie
creatoare,.ci pot influen!,a qi continuarea pr.ocesului crea-[,iei
lnlesnind ivirea in congtiin!5 a unei idei clare. De exemph.r
se qtie ci lui Wagner i-a venit ideea pentrtt V&sul fantimd,
in timpul unei cdidtorii pe mare, noaptea, de ia Riga la
Lcndra, in toiul unei furtuni puternice. Berlioz, descniizind
din intimplare, un exemplar dln Orient&/e, la pagina unde se,
gdsea Captivct, ciLi versurile lui Hugo ;i irnediai, int,orcindu-se
cdtre un prieten, zise: ,,Dacd avearn aici hlrtie liniatd, scriarn
muzica acestei bucdJ,i, cdci o aud".a0 Futem cita de asemenea
cazul lui Massenet: Paul Desjardin povesteqte cd inspiratia
pentru Roi de [,ahore i-a venit zdrind un simplu oufdr]ndian
decorat cu baiadere care executau dansuri orient,ale. Astfel
avu loc prima -revelatie a Indiei, aceea din care a ieqit faimoasa arie de l:alet, apoi incetul cu incetui croiala melodicd
g intregii _ op^ele. Un ait cufdr, acela care intov{rdqea pe
Rodrigue cle Bivar in expedi,tiile sale... a procurat compozitorului prima idee pe care a avut-o pentru Cid-ul sdu"
Desjardin continud: ,,La desert s-a servit vin grecesc. <Ce vd
aminteqte acest vin ?>, md intreabd Massenet ; mie iatd
ce-rnl spune... Ei incepu s5. murmure o bizard melopee
orientald, languroasS. gi ameliboare, un adevdrat dans-tle
almee. $i intr-ade.zdr aceasta semdna cu vinul care strdlucea
in pahar".231 Sd amintim gi cazul destul de cunoscut al lui
Weber, care a compus un marg pentru drama llenric IV de
Gehe, reprodusd mai tirziu in-Oberon-ul sdu, inspirat de
spectacolul scaunelor ;i meselor rdsturnate la lntirnplare,
cu picioarele in sus, intr-o grddin5., si asezate in rinduri. . .
ceea ce ii dddu viziunea compoziliei sale muzicalu*.232
:
Poetul Grillparzer noteazS. in legdturd cu Das gold.ene
Vliesse, dramd conceputd cindva de el qi uitat,d in urma unor
evenimente dureroase; ideile acesteia ii revin subit in memoe_ste ind-ep_endent
t':
. _ R_.lgSore, Souoenirs, p. {99. Citat dup{ H. Delacroix, Psythologie de l'art, Paris, Alcan, 1927, p. 91.
]fi
{upd Jr. Pauihan, Psychologie d.e I'ineention, p. 24.
231 Qitat
Cilat dup{ Fr. Paulhan, ibid., p. 28.
232 lVliiller Freienfelds, ibid., p. li4.
156
jlltl,r,,t la pian pasaje din simfoniile
::
rrt trmpul conceperii dr.anrei
sale.m
pe care le executase
Balzac a conceput psylclnlotic tlrt maria.qe sub
impresia
,rnei emobii nrovouate de c,r,.inLul
,.a,i;ll;i;
sLrrdiu 1[e'rrrept r.on,.orJil i.;';;;'inl",.urunt, "iiir"i'i*",,
este si cel ar
lui Moza.L ,.o'ro n {.oncepr!i r.vinrer,,l ';;, 'iLiiiJLririir'rrl,
irrui*d hitia'ri.2?5 Sa. anriniirrr si cui-inlJ"lui
i;r*;;"
lui Goethe 27 febr.. l7V;: ,,Cit ,te aservili S;'hili;
,1;i;;;;;;;;;
toatd frumoasa
'a
aubo'omie cu car.e ne ,iri"aoi_, i".iLf".
rraturii si"cit de^pg,tin cint[re.ste voinla noastrd,
atrinci cind
rrabura refuzd ! o dulce razd de soare a ro.i
au l;""-'-t i"""
.a iSsd
l_uryi1d, jn trei zile, ceea
in mine cle
-la
'lnct sapt.dmini.
"" ^o.r,.*
S-ar puLea. rccullosc,
(,a inchpatinar.elt
ideii mete sa fi pr.;titit;;l;;
f,Y^::: 11,tTIu.U"nanI asripra
dar
ecloziunea
insdqi o aito.", ia.A
,::::::i_evotu.tii"ra.pide;
ltdorali{
acelei fei'icite mingiieri a razei cie sbare,,.z,. schili;;.
;i sim,tit, just; factorur errir.n
te""J clecit sd crist-alirere
, ,,ca Llc I r,ecusc
prinLr,_o lungd"-*
pr.egutire.
5p iritimplf, a{lespa rr leimentatia sulntului sd nu reu_
*oasci sa se crist,arizeze inLr-o inspirutie
,rritA sufletul artisLului in adin.uf',a.i,.- clard. i-ilriri*,
fi,"' .e'; H;l;
propriul- dinamrsm, ca r.eprezen
prin
jl
bare,
:;::;:9
.ust,r;lcta :,"tlliiil!."
lrnrsLiboarc. In aslfe] de cazuri se inLi:.nnli ca
-;r
,)i'Lrsrul sa cauLe in mod intentionrrL lacLori
exlerior.i care,1r,
;'ul.ea tlcclanqa imaginea clar,i. AcesLea sinb epoci din viata
;''r,lsLutur in care el
,,cauLL un subiecL.,. pictorril $i sculnt,orul
general un moclel, scriitor.ul
$i ;;;i"iil;i, i,{;;f
-l="td,iorare ar putea
consLilui acliunea operei sale. EsIp
'll.T1..1l
Ilelorlu. de exemplu lapbul cLi Leonardo de Vinci
a caulai
rlrrirb trmp un model pentru Iuda. El nu
avea inainte decil
run presentiment a ceea ce tr,ebuia sd
fie figur" i;il';;.b"
s-a precizat abia cind a descoperit
;;;.r;";;;;;.
.mode*ll
Flaubert qi Zola sint cerebri p.ni." *ril.iitut.u
cu care cdutau
cvenrmente care i-ar pubea
Madam"
finay..
_inspira.
scrisese un roman la 'Gimel,
"u""
cd
nu l_a scris
-art".ir*qte
t'iindcd_ se gisea acolo, dar cd a ceutat
anume o localitate
.rare sd serveascd romanului siu.zB? ln
toate aceste ;r;;i,
?3:
UriIIer Freienfelds, ibid,., p. 144_I4i.
"mlriage.
p_lefalit la_ pssihoiosic d,u
ili
Td,r3g;_
'"" J. Jastrow, La subconscience, trad. E. ph'itippi, Alcan,
p.65.
190g,
4G Correspond,anee
entre Schiller et Goethe, vol. I, trad. Lucien
llcrr.^-Paris, Plon, 192J, p.- O-S_0"s.
2s? Pierre
Audiat. La^biographie d,e l,euere liileraire, paris, 1924,
1r.94.
757
nu subiectele prin ele inseie provoacir agita,tia caracteristicE
procesului creator, ci dimpotriv[, agitalia este aoeea care
deLermind. cdtrtarea unui subiecL care sd dea ocazia descarcdrii.
Schiller ii scrie in acest sens lui Korner la L8 marlie L796:
,,Eu cred cd nu intotdeauna reprezentarea clard a unui subiect
este la originea crealiilor de valoare, dar cd adesea nu esie
ciecit nevoia unui subiect, o tendin.td imprecisd spre descdrcarea unor sentimente agibate". Tot astfel Goethe mdrturi-
c{ nu a scris Wilheltn. L[eister de dragul subiectului
in sine, ci pentru a traduce o stare de spirit care a precedat
seqt,e
inven,tia subiectului.2ss
Momentul culnrinant al inspira!,iei, cel in care ideea operei
apare in conqtiin,td, se caracterizeazd printr-o anumitS.
spontaneitate. Cazurile citate relativ la factorul exberior ca
fiind determinant pentru pdtrunderea in conqtiinld a unei
idei inspiratggre, o dovedesc cu prisosinld. Exemplele se poi
multiplica. Pictorul Ludwig Richter scrie: ,,lntr-o zi citeam
cu mare interes legendele germane de Grimm. Cind la cdderea
crepusculului pusei cartea deoparte qi md apropiai de fereastrd,
compozilia mea, la care nu md gindisem citugi de pubin,
imi apdru fdrd veste inaintea ochilor, gata terrninatd- qi ca
qi cum i;i trdia singurd forma qi culoarea. Transportat de
incintare, am luat in grabd un creion qi cu toatd intunecimea... am aqternut totul pe un carton".23e Pictorul Feuerbach face o mdrturisire asemdn[toare: ,,Tabloul cel rnai viu
pe care i-am pictat in viala mea este replica la Medeea.
De unde qi cum mi-a venit ideea n-o nol spune. Mi-a venit,
ca lmpuqcatd din pistol, ca o tresdrire bruscd a imagina!,iei,
fdrd istorie, fdrd inten,tie, fdrd trudd qi s-a revdrsat din capul
meu pe pinzd ca un torent lin gi cald, nemijlocit gi neodutat".zao
Berlioz povesteqte intr-una din scrisorile sale c[ in timpul
qederii sale la Roma... incercase zailarnic sd compund aria
pentru un marq cind, intr-o zi, plimbindu-se pe lingd Tibm"
a alunecat si a cdzut in apd. Gra!,ie gocului primiL, cind s-a
ridicat, fredona fraza cdutatd. Cazul poetului 'Ih6odore
Fontane este destul de caracteristic: ,,Fe cind md irnbrdcam,
poemul m-a surprins pe neagteptate gi, cu o gheatd in picior
BB !V. Dilthey, Die Einbildungskraft des Dichters (Gesammelte
Schriften, vol. VI), Leipzig-Berlin, Teubner, L924, p. 2A7.
23e Ludwig
Richter, Lebenserrinnerungen eines deu,tschen Malers,..
publ. de Heinrich Richter, Irranklurt am hlain, Johannes Alt., 1886,
p. 165-166.
240 Anselrn Feuerbach, Ein Yermrichtnis, Wien,
Care Geroid,
1885, p. 1L8-1L9.
qi cu cealaltd in mina stingd, am sdrit si arn scris poezia
rlintr-un condei".2a1 D_e asemenea tr ongfeilou,: ,,Ieri'seard,
rrrn redactat un articol despre poeziile"lui Alston; ;p;i;;
liirnas pind la miezul_noplii fumind lingd foc cinrl, deodatd,
rrri-a venit s5. scriu Balud,a godlrctei Hesperus, ceea ce ,n^ qi
['rcuL((.242 $i poetul enElez Housman povesteqbe cum, dupd
rro bduse o carafd de bere, versuri intregi ii venird spontin,
ln..conqtiinld.2a3..Goethe ii spunea lui iickermann:,,Toatd
roflexiunea lumii nu te ajutd sd gindeqti. Trebuie cd natura
rre-a dotat cu toate facultd{,ile, astfel incit ideile bune ne vin
lntotdeauna ca si copiii tiberi ai Domnului strigindu-ne:
<[atd-ne
!>>"zaa.
Apari,tia spontand a viziunii operei artistului a dat naEtere
lie multe interpretdri eronate. Ea a fost consideratd ca'singurul moment hotdritor ln nagterea unei opere de artd, ca
rrn moment magic in care liqneqte spontan tot ce urmeazd
-In
sd fie reprezentat in formd sensibild.
realitate, dupd cum
am incercat sd dovedirn in capitolele precedente, acest
rnoment nu este decit o etapd de tranzitie in sinul unui proces
inceput la cele mai mari adincimi ale'sufletului. Fdrd'de;;ohilibrul profund al sufletului, ndzuind spre ordine, acest
moment_spontan _nu s-ar fi produs niciodatd, dupd cum nici
lrdznetul n-ar cddea fdrd tulburdrile anterioare ale atmosfe_
rei. Referindu-se la aceasta, Goethe remarcd: ,.Noi nu nutem
face altceva decit sd adundm grdmada de vreascuri si sd
.-rvem grijd sd fie uscate: ea-ia apoi foc la timpulsAu surprinzindu-ne pe noi in.:ins".zts
In acest moment central, dupd
cum o tioveclesc exemplele
-interioritd{,ii
men!,ionate, a_gita,tia haoticd a
ajunge in con_
qtiinla artistului sub formd de idee. Ea irece prln diferite
stdri pind ce, la un monrent clat,. incepe s5. se precizeze. Viziunee poate sa apara fie srrb formd rle obiect sau de personai
(aceasta mai ales in cazul pictorului, a sculptorului.'dar si a
scriitorului gi a muzicianului), fie sub foima unor eveniryrente sau €r unor ac!,iuni. Ac!,iunea poate sd apartinfl unei
Th. tr'ontane, Von Zrvanzig bis Dreissig, Berlin, F. Fontane,
1898, p.658.
.. .242 Long,fe\oy,tif:of IL W. Longfellow, vol. I, p.389, Boston,
citat dup[ H. De]acroirr.
2as Itrarl of Listo'vtl,..Der
gegenwtirtig,e Stantl cl,:r Aesiieiik in
Englancl,-_Zeitschrift frii. Acsilreiik, vol. ig (r984), p. t j0. "' "2aa Entreticns d" Caethe
ct u,EcA.ermonn, lrad. -\i. J. \. Clrarlps,
Paris, Claye, I862, p. 33.
za'^Co.rrespondancs snlye Schitl,er
et Goetlze, vol. I, Trad. l,ucien
I lcrr, _t'afls, Plon, 'l923, p. 7u.
158
159
persoane, dar poate sti fie impersonald, sub forrnd de melodie-
Est,e mai ales cazul muzicianului. In sfir;it, sint difer,ite
forme, mai r.agi sau ntai precise. in care se prezintd aceastei
.,idee-mam5.". Ceea ce trebuie subliniat este cd aceastii
idee nu are nici o importanlir plin ea insi;i, ci ca o concrelizare a atituclinii determinatd clin aclinc. Agitatia interioar,ir
este aceea care provoacd apari!,ia acesbei idei ;i tnl aceasl;i
agita!,ie ii_conferd un sens. Dac[, de exemplu, la un moment
-iar
Leonardo cltr
4.t, Rodin ar.e viziunea Gin,tl.itor-tlui ,
Vinci, viziunea lui Judu,, irrfdtisarea acestor figuri se datoreqte unei agitalii inLerioar,e. Ele sinb intruptrrea atrnosferej
ascunse care lulburti sufletul art,istului si au un sens in calitate
de simbol al acestei atmosfere. Dezbr[cate de acest sens. elcnu ar exp^rima .nimic ar,l-istic. ar {i asemenea unor figrir,i
de ceard, firi viald. Ceea ce considerXm important in inomentul inspiratiei nu esle rnecunisntul apariliei unei iclei,.
ci faptul cI in acest nroment un sens conceput in cele mai
intime cute ale sufletului erpare la suprafila con,;tiin!ei.
Prin acest moment lumetr infer.ioari a a"iistului incepe s[ irr
o forrrrd mai precisir. htrosul lui 1,inde si devinii un cosmos
gi astfel el va putea sd se opund mai viguroslumiiertelioare.
Ce-i drept, inspirrrlia. jn cele mai nrulte cazrrri, esle rUDtar
primul moment cle consolidare a lumii interne. procesul se.
r-a continua, ideea-mamd va cla narstere altor idei, care se vor
ciocni, se rlor cizela pentru tr ciqliga adevdrata lor valoare.
4. Dinamismul inspirafiei
- Momentul esenlial al inspira,tiei este tranzilia din starea
schematicd a dispozitiei cr-entoare la imagini
p"i"
"tu"..o lume
aceasta lumea inte'ioard nebuloasd a arbisLuiui devine
constientai, cdci ..constiinla si imaginea
sint sinonime,,.za6
Atituclinea altistului,_ caracterjzati prin egocentrismul ei,
p,r'in impotrivirea ei la p.rni'ile primitive iare tind direcr
spre
^.exter.iorizare, devine pr:in aceasta o atitudine men_
tald.24? Ag'ita.!,ia inl-erioard, in loc sd se manifeste prini._i
mimicd exl,erioarii caracteristicd fiintelor inferioare, si mani_
festi intr-un mocl superior ca o mimicX interioar[;;; ;lil;
_ *'ot th._ Lalo, Le consci.ent et I'inconscient d,ans l,inspiratinn, Jottrnai
de Psvchologie. {. 13. t926, p. J0.
2r7.,\supra alitudinii mcnlalc a se vedea
Binot, Le bilan de Io
en 1_9()9, Ann6e
jlinot ia idr:ea de la Itarl. psychologique, 16, 1910, Avant_propos,
ps.ychologi.e-
.160
rlirre mentaid. Deci, eserrlial in inspiratie este faptr'l cd tenrlinla spre lunea exterioa'd este conr.er.liti i' tenclin!d spre
I*mea intern5. Cind artistrl va incerca sI exteriori""ru
$"orlu,-sui. jms*ina!,iei sale, acesta nu 1'€r rnai fi o sinpld mimicA
cxte.rioar5,. ci o ptrdsrnuire complexii trecutt_:r piin prisma
lumii interioare.
Ar fi totuqi o gravd eroare si crer..lem ci lclalii cu ir-irea
imaginii.in conqtijn!d, agita_tia int,ernd a luat siir,qit. Aceasta,
rlimpotriv5, pfrsis_th, ea n-a fdcui decit sd, ia, o formd. rloud,,
o I'armd menta,ld.. Minat de neiiniqtea sa haot,icii, e.l arLis',ului
r:reator a forlat conflictul interior. in p'ada ..r"i" ,r.-,iiJ,
si ia o forma clnra si tocmai prin
a, easla. mai linistiloare.
Agitalia a fost limpe;itd,, n,u "elintirtaid. Tensitrnea 'internd
;rersistd qi ea e aceea care dir vioiciune imagirratiei. Inspira_
tia este un fenomen prin excelenlri ciinamilc.
Imaginea apare. in congtiln!,d clatoritd unui e/ort. Calea
acestiri efort, pornind clin regiunitre obscure ale conflictului
i'terior, duce, prin dispozitia creatoare, la momentul central
al ins.piraliei in care apare, la imaginea clard. pr,ocesul imagina!,iei este- un efort -neintrerupt'care tinde sd transforme
dif erite.le scleme, p_roduse ale- fee.mentatiei interioare i;
.
-.
irnasjni distincte
si pline de viati. Borgson spune pe buna
drepiate: ,,Sentimentul efortului intc.lecli unji 'se nrodure ne
traectul de la schemd la imagine. . . 'invenbiunea
tocmai in convertirea schemei in irnagine. Scriitorul"orr.id
care
"c"uuurd
face un roman, aulorul dramatic
personaje ;i
sit.atii, muzicianul . care_ compune"u""
o simfonie, poet"t tarf
compune o od5. to,Li au la inceput in nrinlo ce"i sirnplu si
absiract. vr.eau sa spun ceva net.crporal,,.24s Dupd'cum
aratl ceJe spuso_. despre inspira!ie. ac'este scheme, ndscule
clrn nelrnrqtea sufletuiui, sint scheme cli,namice, ca sd folosim
termenul lui Bergson.2ae Aceasta presupune cd schemele crea_
toare nu reprezintd ceva static, ci in plind devenire. Ele
tind. prin insh;i esen{a lor. sE se transforme djn imprecisul
qgtl.ut,in ceva precis gi bine conturat. Tn pro,,esuI lor se
drstrnge deci o vddit{ inte.nyionalitate, aLilr, in sensul cd implicd
o clirectipd a dezvoltdrii 'lor. (cum' o suslin Brentan6 ,E\
Ilusserl 251 si scolasticii), cit si in sensul ,oiiti, al iui Binetl
H. Bergson, L,inergie. spiritzLelle,,ed. {2, paris, Alcan, lg2g,
2as
Bergson. ibid., p. 172.
260 E.
Fr. Brelano. Psycitologie- rr,nt em1:iriscltert StandpunA.t.
251 Ed. Husserl. Ligirrhe"
b,,t;r;r,: i,;;r;;;, vot. il, 'pi.i.a s_",
Halle, Niemeyer, lgl3.
.2ns
p. 185-186.
161
A;a cum ar[tam mai sus, in lrdmintdrile sufleteqti ale artis-
tului donrind voinla congtiinlei; impulsiorrat de neliniqtea
sale ini,erioare, el t,incle spre o ieqire la lumind., Direc!,ia
acestei tendin{,e se afli deja in schernele ce apar in timpul
dispoziliei creatoare. Schemele dina.mice, prin insdEi definii,ia
lor, sint dec\ schemr: untit:ipciloarc. Ele nu derrin imagini dupd
voia hazardului, ci dupd o direcJ,ie imanentd, care e uunatd
cu eforl. 252 Aceste scheme dinamice, clup5. cum subliniazd
Bergson, sint greu tle definit. Ele sint mai mult simlite. In
vietii
orice caz ele nu corstau din in'ragini, fie ele mai mult sau
mai puiin ;terse, ouln s-ar pulea plesupune; exeryplele multipie-din capitolul precedent o dovedesc, imaginile propriuziie aptrr mai mult sau mai pu!,irr brusc. Dispozilia creatoare
este alcdiuitd, ca schend anLicipatoare, din al!,i factori, ca
de eremplu litmul: ritmui muzical, ritmul culorilor, adicd
din factori prin ercelenld in miqcare. Din acest motiv le
numim scheme dilii'rmice. O astfel de schemd constd dintr-o
anumitri tensiune care se anun!,d prin ritmuri diferite, ndscute
direct din vibratia interioard. Aceste ritmuri nu reprezint5,
ca schemd, o imagine qtearsd, ci o abmosferd generald a tensiunii in cale se prepard imaginea. Bergson le caracterizeazd
astfel: ,,Ea (scl.lema) constd dintr-o a$teptare de imagine,
clintr-o atitridine intelectuald destinatd... sd pregdteascd
ivirea unei anumiLe imagini ptecise".253 Aceasbd atitudine
de extremd incordare va lua, mai mult sau mai pu{,in spontan,
forma uirei inagini precise. Orice imagine are aceastd origine
dinamicd. Spontaneitatea imaginaliei are la bazd un efort
care cluce de la starea haoticd la claribate. Aceastd transformare a schemelor dinamice in imagini dislincte este caracteristica esen.tialS a activitd!,ii spirituale.
FJe unde provine materia prin care schema dinamicd clevine
c., irnagine distinctd ;i consliluie astfel procesul vast al imaginaliei ? Din rezerva enorm5 a erperien!,ei tr5.ite, piis-Lratd
in inconqtient. Efort'ul depus pentru trecerea de la schema
dinamicd lt-r imagine, mobilizeazl for{,ele iatenbe ale incon,stientului qi actualizeazd experienla acumulatd, creind
aslfel imaginea. Acest efort, nu se limiteazti deci la tendinla
de cristalizare, ci se foloseqte gi de mobilizarea qi evocarea
experienlei din trecut pe care spiritul artistului, prin puterea
lui de sinlez{, o recld ln forme originale. Vasta sa experienld
252
Die
192L.
253
1,62
Otto Selz insistiL asupra rolului anticipator al schemelor in
der produktioen und reprod'uctioen Geistestcitigkeir Bonn,
Gesetze
Bergson, lDid., aceleaqi pagini.
in form.i originard. Ea este neconapoi recomprisd in noi sinteze gi tinde
r)u se consen'i niciodatd
lcnit
clescompusd,
la suprafala constiintei. Iati clc. ce bog[l,ia experientei rlre un rol a-sa de hotdlitor pentru abundenttr imagintrtiei. Celcetdrile devenite clasice ale lui Ribot, Paulhan,
Souriau, Dilthey, Wirid, N{iiller'-Freienfels gi multi altii,
o drx'eclesc cu plisosint5. Din investigatiile lol rezultd ci
prrlerea creatoale a imaginaliei nu constil in inr.eitt.ia unui
rnat.erial cu desdvirsire nou, ci dinlr-o sintezi a erperientei
cistigate in trecut. Nor.rtatea pidsmuirilor depirrde decrigirralilatea combinaIiilor fJcrrle ('u rlHio[i, ;1, r.slei erpopisr'1o.
Irrin aceste combinalii se afirmd putelea de siniezi a spirittilui. Prin ele iEi afirmi artistul independen(a fa{ir clr: lurnea
exterioarS, deoarece cu t,oat5. influenta determinantI a
ncestei lumi asupra reprezent,Srilor sale. ele nu l[min in
forma lor originard. r:i stnl lransJorntute d.upd t:erinleLc interioare ale suf LetuLul. $i daca bogn,tia expelientei depinde de
frecventa contactel.or cu lumea extelioari, artistul nu rimine
rricidecum robul acestei ltrmi, fiinclca acestei erperienle el
ii adaugd puterea sa de sintezi qi o transforn"rti intr-o lume
nctud, lumea sa.
Cind artistul, chinuii de neliniqtea sa interioarS. t,inde sti
o ordoneze pentru a gdsi un eohilibrr-r agitaliei sale haotice,
el face de fapt sfortarea de a evoca nrateria.lul furnizat de
experien!,a sa gi de a-l sintetiza inlr-o irnagine precisd. Efortul
lui spre ordine este efortul de a sintetiza acest material.
Cind noua sintezd a fost realizatd, deci cind irnaginea a
apdrut in conqtiinld, fermentatia lui a luat o formi ordonat5.
Puterea de sintezd prin care se creeazi noile imagini, nu
este in fond decit efortul spre o ordine menitd si calmeze
agitalia interioard. Imaginea apdrutd la suprnfala conEtiintei
semnificd izbinda ordinei asupra haosului. cale a fost depagit,
cel putin pentru moment.
In timpul formdrii imaginii clominS. deci dorinta tle i-r
crea un echilibru neliniqtii interioare. Sensul acestei dorinte
depinde de conflictul sufletesc. Pentru aceastti finalitate
lntreaga experientd e descompusd qi reprezentatd in noi forme"
Spiritul artistului tinde sX transforme lotul dupti impulsul
dat de agitalia lui interioard. Aceastd agitatie faL.e ca insiEi
imaginea, odatd creatd. sd nu rdmin5. aceeaqi cind artistul
.rrrea s-o contemple, ci si sufere transform{ri succesir.eGoethe, de exempluT spunea odat5: ,,Cind inchideam oc,hii. . .
qi imi inchipuiam o floare in mijlocul cimpului nreu vizual,
floarea nu rdminea nici o ciip[ in forna ei primii, ci se dessa parvind
163
chidea qi din interiorul ei se dezvoltau rnereu flori noi cu
frunze colorate, dar totoclatd verzi; nn erau flori naturale,
ci f;r.ntasti.ce, rl,',rltfei regutrate ca rozetele sculptate".?54
trnsdqi aceasti teldintS. t'n.e a transf(irma experienla ciqtigald
urmincl impulsurile vietii irorstle interioire, trl face" sd.
interpretdur datele objectjve cu t,olul altfi:l decit sint in
realitate, aceasta mai ir.l"es cind aceste dai,e sint vagi, cum
este de eremplu confiqurrti r nonlor. in aceastd privinld
L:eonardo da Vinci are o rernnlci inr;ereserit,d: ,,Daci privegti
un zid impestritat, de netc qi ficut dintr-Lrn amestec de piel,riq
qi dacl ai de ill'ent.ib r.i pl'ir-eiis*,e oari:care, vei ciescoperi
pe acest, zid sirnilitudini tru clrverse liili, cu munlii lor, cu
fluviile, sLincile, arborii, liinrlele, r.diiq adinci, colinele de
diverse aspecte. r'ei vedea batdlii gi miqcriri vii de figuri ;i de
stranii apari,tii de obraze, de cosbume qi mii de aite hrcruri
pe care le vei aduce Ia o formi hund qi integr5.".255 Tot aqa
se explicd iluziile ootice, auditive ebc. ;i cazurile cle deformare
inconqtientd a reeilit,d!,ii cunoscu+,e in psihologia martorului.256
Din cauza acesLei tendinte atib de pronun!,ate a artistului
de a transforma prin imaginalia sa, sub domina!,ia lumii sale
interioare, tot ce ii furriizeaz,i realitatea erterioard, crealria
artisiicd a fost adesea asemdnal,d cu minciuna. Oscar Wiide
spune: ,,Minciuna si poezia sint arte, care, dupd clrm a inleles
deja Platon, se inrudesc".257 Iar Nietzsche: .,Mincinosul
este fratele de lapte (Milchbruder) ai poebului('.258 Sbendhal
rnd.rturiseqte in autobiografia sa cd are neyoie de multd
atenlie ca s5. nu mintd. Un pasaj interesant gdsim, relativ
la aceasta, la Hebbel: ,,Foarte adesea am istorisit despre
anumi!,i oameni lucruri care niciodatd. nu s-au intimplat,
Ie-am atribuit moduri de a vorhi pe care niciodatd nu le-au
folosit, q.a.m.d. Dar aceasta n-o fac din r[utate sau din pldcerea uril,d de a minli. Dimpotrivd, este o manifestare a
talentului m€u poetic((.25e
Astfel lumea interioard a artistului ne apa.re inbr-o necontenibd migcare si transformal'e, un torent din care se
zrc
255
W. Dilthey, Das Erlebnis und, die Dichtung, Leipzig, L922.
Citat dupd Tristan l{lingsor, Lionard, d,e ITinci, Paiis, Rieder,
1930, p.50.
250 Experienle asem[nltoare cu copii la virsta de 10-14
ani,
am publicat, eu tnsumi in Seleclia copiilor rlotali, CIuj, 1929.
257 Oscar Wilde, Intentions, trad. Ph. Neel, Paiis,
Stock, 1928,
p.
9.
258
25e
Citat dup[ Ilse Reicke, Zeitschrift filr Aesthetik, vol. 10, p.
Utitz, Grundlegung
Stuttgart, 1920, p. 186.
r64
d,er
294.
allgemeinen Kunstrpissenschaft, vo7.
lI,
desprind multiple ;i variate irneg.ini. ,,\t-rcste imagini sint
rezultatul necontenitei tle,tcunrPuueri a experientei ciqtigate
;i a recompunerii acesteia in for,me ttai. EJenrnntele (s5' mi se
ielie inlrebuintar:ea acestui termen cere reprignd astizi) nu
sint noi, noi sint formele in care au fost asimilate. Dar pe
lingd form[, existd un factor adesea uitat, de artistii citati
;i iai'e in realitate este un fact,or i'undamental al'imagin:il,iei creatcare. Acest factor este serasul. lmaginile ce ipa.r
ln conqLiinla artistuiui au o valoare prin aceea cb au un
sens. Iar acest sens nu depinde nrimai de forma ca al,ore a
imaginii. De exemplu cul-intul ,,trandafir" poate semnifica
9 Jjoare reald, dar ln gr-ira unui indrdgostit- poate insernna
iubita lui. Cuvintul ,,moard de vint" arc-un seris cind vorbesc
de recolta anului in curs gi ait sens cind md gindesc }a f)on
Quichotte. ln procesul cieator, al artistdui este importanb
nu numai faplul de a reprezenta elemenl,ele existente in
forrue originale, ci mai aics de I Xe coraunica, sub noua lor
i'ormd. un sens nori. Imaginile aplrute in congliinla artist,ului
sint expresia unui sens adinc, clatorat conflictuLui intet.io:.it5{ii saie. C'ind, wrbint clespre iwi,agina1in. uee.toarej accenlti.l,
nu. tre.buie.pus numc.i pc :''ttpit^:i cd in cangtiinla ariistu.l,ui se
toesa im,agini,, ci ntai ales pe faplui cti, aceste irnal;itti sintbalizeazd. u.n sens. litru irnag;inea ce atai:e are import;rrti, ci
serisrll pe cat'e ii conline ,,Denn alie Sctrrcpfun-q hab'ikrren
Ur:sprui:rg im Reictr"l cles Sinnes" (Fontni cii-orice cleatie isi
e,r'e originca
-in^impeliul lensuiui) spune cu ntilLti jLlste[,e
Hertserfirrg.260 in conqtiinf,ti pot sii tr parti imaginiie ceie
mai variate, ceea ce le unificd si ie d[ r'irid este sensul iz-,roril,
din aclincul interioritiiii ar.tisiului. Ceen'ce in i,ealii,ate este
important pentru ar,list, nu e faptui de a fi gdsit o anurne
imagine, ci de a fi gdsit iri:aginea corespunzit,oar,e cu seni_lul
con{lictuiui de care u dcrnintit. Din aieste ntotive esb{r e}
uneori tndelung neiini;tit si nevoib s.I recurgd la schimb[ri
adesea raclicale in clecrirsul elal:oririi si realizirii onerei
sale. Reamintim un pasal din Fiaubert,
*p.rlr"u frtitiicr
"*r" nu conteazir
Gcrncciurt: ,,Intriga, aventuia dintr-un roman,
pentru mine. Eu jntentionez. clnd, scriu un roman, sd redarr
o coloratie, o nrianti... Afahulalia ce trebuie pusi in
rontan, md preocr-ipd aga de putin. incit. . . concejtusem
rnadame Bovary cu tot,u1 altfei. Putea s[ fie, in acelaqi
mediu qi in aceeaqi torralitate o fatd bdlrind, pioasd qi cast,d.
K. Keyseriing, Erfindun.g-
Darmstadt, 1926, p. 168)-
un"d,
Fonn (Der Leuchter, vol. VII,
185
Am in(eles insir mai tirziu cd acesta ar fi fos[ un personaj
imposibil".%1 Crrlo.rlea, tonalitat,ea de care vorbe;te Flauber't
este sensul pe care cautd s[-l erprime prin imaginea corespunzdt,oare.
Elementele constitutive din care a fosi sintetizatd imaginea, plovin din erperienla trdit,d in raport cu lumea extelioard. insd in retrlitate nu aceste fragmente din realitatea
erterioar5. sint hoLdritoare in procesul creatiei artistice, ci
sensul care li se dii, deci lumea interioard. Acelaqi cur.'int
in imagina!,ia poetuliri, aceea;i culoare in aceea a pictorului,
sau acela;i ton in cea a compoziborului, pot avea in,belesurile
cele mai diferite. Dacd elementele pot sd fie determinate din
afard, sensul care ie unifici qi le dd valoare nu poate veni
decit din strdfundurile vielii interioare. Deja James, Binet
Ei qcoala din Wiirzbrirg a.u demonstrat cd sufletul ornenesc
nu doar cenlralizeaz{ qi prelucreazl impresiile venite din
afard, ci confer5. totodatd o semnifica,tie plSsmuirilor imagina!,iei. Elairorarei-r de forme noi din elementele descompuse
ale experienlei clobindite, nu este altceva deciL un prilej
de a manifesta zbuciumul incdrcat de sens in profunzimea
sufletulrri. Imaginile pldsmuite sint tot atitea simbolttri ale
unei realit,d{,i profunde, care dd sens la tot ce apare pe planul
con;tiin!,ei. Cinci in sufletui arlistului se produce sforlarea
de a trece de la schernd ia imagine, adicd de a evoca qi a
reasambla datele izolate ale erperien,Lei, acest efort nu este
suscitat de clatele experienJ,ei provocabe din atar5, ci de
sensul ce se degajd din realitatea interioard, care iqi carrt,i un
simbol pentru a se expriina. SpiriLualitatea constS. dinbr-o
continud crealie: ,,Spiritul este creatie continud. A crea
sau a recrea, aceasta este formula sa".262 spune l)elacroix.
lnsd aceastd crea{,ie are totdeauna un sens, ea simbolizeazd
ceva ce r.ine din incon;tient. Tclt II. Delacroix spune in
altd parte: ,,Imaginea, oricare ar fi ea, a conceptului care
figureazd in spiritul artistului, este un semn, un simbol,
fiindcd nu este luatd drept ceea ce pare, ci drept ceea ce
figureazd".2o3
Artistul, prin for.ta lui egocentricd, se adince;te mereu in
straturile primorcliale ale eului sdu, in adincul inconEtientului.
de unde lrebuie sd-gi ia avi,ntul oper& so,. Dar, aplecindu-se
asupra lumii sale interioare el nu permite acestei lumi s[ se
287
Journal de Goncourt, vol.
et Fasquelle, 1887, p.
262
283
166
367.
I, '17 martie 1861,
ed.
I,
Charpentier
H. Delacroix, Psgchologie de l'arl, -{Ican, 1927, p. 198.
H. Delacroix, Le langagi et la pensie, Paris, Alcan, 1924, p. 1t15.
primortliali: el o reline ;i o modeleazd, cu toatd neliniqtea cle cai e il urnple gi suferinta pe
care i-o dd. Aceastd lupti interioard di sensutr care va -fi
simbolizat de imaginile care i;i fac drtim la suprafa,ta conEtiin,tei. Imaginile acestea simboiizeazd sensul Cel mai profund ce se poate concepe sensul care se degajd din lup"r,a
- Prin faptui cd artistul a reusit
pent,ru ,,a fi" sau ,,a nu fi".
sd cristalizeze aceast[ lupt[ surdd intr-o imagine, qi sa
gdseascd simbolul cu ajutorul cdruia sti proiecteze in erterior
lumea eului sdu profund, el qi-a afirrnat, cel pulin pentru
moment, raliunea sa de ,,a fi". Dar in acest moment artislul
este incd departe de izbinda sa. Pentru ca aceasta sd fie
deplind si consolidatd va trebui s5. treaci prin fazele de elaborare ;i realizare a operei sale. in veder-ea acestei izbinzi,
el vizeazd, incd din primul moment ai inspira,tiei, incorporarea
imaginii intr-o materie oarecar.e. Caracterul eset4ial al
acestei imagini este cd pretinde sd fie uhiectir-at.i. Pentnt
moment, ceea ce trebuie sd subliniem es{,e cd datoritdvastului
proces al imagina,tiei ajunge artistul sd ia cunostin,tl ;i sd
simbolizeze lumea sa interioarh, iircdrcat[ cle sens, coapta in
neliniqtea_sa, dar qi fasonatX prin eforlul luptei sale, pentru
a-qi restabili qi menline echilibrul suftretesc.
J. Meyerson remarcd acest caracter: al irnaginji in citeva
pasaje interesante: ,,Unele imagini de -tdri, de obiecte sau de
situaJii ne dau un fel de st-,c, o impresie caldl, profund[,
care face si rdsard. in noi o gami complexd de seirbimente,
pe care n-am putea sd le exprirrlrn qi pe calre nu ie-am putea
cunoaqte sau recunoaste decit sub forma aceasta indirecti
gi neadecvatd. Imaginea aici nu es+,e o revenire tra sensibil
pentm_ el jnsugi; ea este intr-un fel o revenire la sine przn
sensibil. Ceea ce simbolizeazl ea sinbem noi ingine, lumea
noastrd interioard si nu cea elberioari. Aceste peisaje sint
,,peisaje ale sufletului". acesLe situatii ne dau ientimentul
direct al duratei noastre profunde, a r.itrnultri existentei
noastre intime. O intreagi lulne cie stdri rnetafizice se u*".rrrdu
in dosul acestor aparente. . . Lirnbajul irnaginilor este limbajul pe care omul qi-l vorbeqte siesi atunci cind, detaqat pu.tin
de comuniunea sociali, e1 pdriiseqte sernnul social, comun,
impersonal, abslr';rct. Inraginile sint limba,iul er-perientei
p_roprii, .personale, simJ:oiurile proPriilor operafii simbolice,
abstrac.iile propriilor abstracliuni. Oricare ar fi originea,
semnifica,tia qi finalitatea ior; ci ne traduc pe noi inqine
sau lumea exterioard, sini tot fragmente ale viziunii noaitre
asupra lumii, sint tot un concret care poartd amprenta
exteriorizeze sub forma ei
t67
noastr5... . Sint noi inqine, sint intr-un fel eul nostru intreg
pe care-l regdsim in ficcare din acesle serrlne subiective. Sini
partea de _ _ader.i"ll' pe carer-l contine paradosul lui RoyeCallard: ,,lrlu ne adulrrrn llnrinte tle hlcruri, ne amintim'de
nci
insine".26a
Imagina.tia cleaioare t stL. rr;t proces liberator, atit in
serisul cI transf orlnli hi-,osrul interior ln cosrnos, cit si in
sensul cJ. 1lr'in ee $.r rroir:r{}lidi-llr,ii himea pr,oprie a ar.t,ist,Lrlui
spre a o opune m:ii riei, tietr.l.ntinismului iumii ext,erioare.
Constringer'llor lur:ii ext,.'r'io:.-.r r: irnaginatia le opune liuberea
de expansiune a lurrrii ir-'L.:rio;rre. Ea afirmd o vointi spre
congtiir-r!,d, in senr:,ul cri Liitiie si rrristalizeze sub forma imaginii
clare con-tinut,rli hnoLii,r al lrintii idunl,r,ice; prin ea se afiimd
qi o r.'oin!,ii s1.trc lihrt,rt,irte, in sensul c5. ea desiivirgeste oonsolida.rea lumii jnterioare pini la afirmilr,ea autonomiei eului.
ln cursul procesulrri imri:Iina!iei. care riescompune clatele
experienlei ,si
lc rerompilne in fcrme noi dindu-le un nolr
iri exprirld iailiativa creatoare fatri de
sens, eul ar:tistuirii
lumea e,rterioari Ei voin!,a de a o reconstrui dupd propriiie
lui legi. EI nu se lmpaoi nici r.lu lumea exterioard nici cu
lumea interioarl, aq:\ c'.l]rf, este datd, ceea ce vrea este o
creat,ie nori5..
Este ader,Srat, cir se inliinpid ca artistii s[ pdstreze in
rnernorie, cu reiativ[ fideliLate. er:perienla ciqtigai,d. fdrd sd o
descompund prea muli. I alzac, de erempiu. irvea o memorie
curioasS: uita contplet anu,nile fragrnente clin experien-ta
iit schimb pe alt,ele le retinerl ru fideiitnt,e. (Aceast[ fide'
litate esbe bineinteles relativi.) Tn operele sale se folosea
mult de aceste imagini eracte, ele nu repr.ezentau toiusi
copii dupd natur5., ci erau crealiile sale in sensul ecl mai
strict al cuvint,ului. Si aceasta datoriti sensu,lu,i pe care i,L
contu,nic& fi,ccdreia din i,tnagiruile sn!,e. Il)aoa ci imagine, reproclucind cit mai fidel posibil realiLatea, esle transpus[ datori bI
unui sens protrintl, emanat clin cele mai intime cut,e ale sufletului, ea de-,'ine o creat,ie itr,oprie. Aceastd irnagine nu mai
este o reproducere, ci un produs. Serrsul elaborat cu efort
din strdfundurile eului. dI via,Li irnaginii si valoare operei de
artd. Ibsen spune under.a: .,S[ scrii insetrmnd sii iiberezi
demonii din celulele secrete ale spiritului". De fapt, fdrd
demonul prop^riilor adincimi procesul imaginal,iei rimine
un joc steril. In schinrb sensul revelat prin liberarea acestui
sa,
26t J. l\Ieyerson, Les images, \n Nouoeau taitd d,e psychologie do
Georges Dumas, vol II, Alcan, 1932, p. 585-586.
168
dd crealiilor spirituale caracterul de a-,t,lentici,latt:.
\utentic este numai ceea ce vine tlin izvo.rrele pr,oprii, ceetr
(1e^a cresoul prin neliniqte
$i eforL din matcria pronriului
suflet:. opera. lipsitd de autenLicit,ate este o tiper.:r de irnpru'nut. Aulenticitate inseainnd afirmarea lumii proprii, lipsa
,rle autenticitate
eului la olice sdEesl,ie l,eriild
- abandonarea
ilin afard. Aubenticitatea
e spiritualital.ea vielii interioare,
tipsa de ar,rt,enticitate
clomirrarea materiei exierioare. Au{,enbicitatea dd valoare- operei de artd qi ea nu existd decit
ircolo unde se manifest,[ un sens propi'iu, care transformd qi
spiritualizeazd tol ce poate si irnpresionez,e sufletul. Un
artist este cu atit rnai autentic cu cit reusecte sd se replieze
rrsupra propriului eu si sd dea un sens propriu impresiilor
ce vin din afard.
Semnifica,tia inspira,tiei rezidd cleci in sensul incdrcat de
s-piritualitate intruchipat intr-un simbol con;bient sub formd
,:le imagine, imagine ndscutS. din procesul dinamic al descompunerii experientei dobindite ;i a reconstruirii ei intr-o
formd nou5. O succesiune de astfel cle imagini nu are o
valoare reald pentru crearea operei de artd decitin mdsura
in care aceste imagini sint autentice, adicd in mdsura in
r:are ele proiecteazd. fondul spiritual al artistului. Ele nu sint
deci impuse din afara conqtiinlei artistului oi dintr-o nece1i-tate interioard, necesitatea de a elucida qi a echilibra conflictul sdrr suflebesc. Realitatea suferintei spirituale dd autentTitate imaginaliei qi valoare artisiicd' operei. Frangois
Mauriac, acest subtil interpret al rnarilor conflicte suflete;ti,
spune. cu drept cuvinb: ,,Lipsegte multor cdrbi cdrora le iai
paginile, chiar in aceste zile, ceea ce in ochii mei este esen{ialul: necesitatea. Ar: fi putut sd nu fie scrise. Autorii lor,nu
Ie purbau ca pe o por.ar5. de care trebuie s{ Le liberezi cu
orice pre!,. Sd facd o carte este meseria lor. Cib despre mine,
mdrturisesc cd, din ce in ce mai rnult. o operi ni[ prinde
in mSsura in care oglindeqte un destin".2ij5 Un desLin iatd
- concuvintul potrivit. Dinamismul inspriratiei reveleazii in
qtiinla arbistului destinul sdu spiriiual.
,.lr:mon
5. Tipurile inspiratiei
Tot ce aln spus pind acum despre inspir:a(,ic pr,iveqte
caracteristicile generale ale acesLui proces. La orice artist
265
Frangois Mauriac,*iectures
d'iti
(Le 'Nemps,
3t juillet,
1984)
.
169
gdsim punerea in congtiin.td a unei imagini care simbolizeazd,
o realitate spirituald. Insd din nunreroasele exemple citate,
se poate constata cd aceasti ,,mise en conscience" nu se.
intimpl[ in toate cazurile individuale in acelasi fel. Dacd
procesul, in linii generale, est,e acelagi. existd totugi aspecte
particulare care determinS. anumite note clistinctive. Exist[
astfel diferiLe tipuri de inspiratrie.
Deja Ribot, in lucrarea sa magistr:rld asupra imagina!,iei
creatoare. deosebegte cloud feluri de imagina lie: inttr,itiefi
qi reflenie,d. Imaginalia intuitir'5 melge de la unitate la aminunte, imaginalia reflexir.d de la amhnunte la unitaleAceasta nu inseamnS, bineinteles,
c5. la a doua categorie
unitatea lipseqte de la inceput, ea existi, insi este vag},
gi trebuie completatd treplat, in timp ce irnaginalia intuitir-5
este clard ;i precisd de la inceput.266
AceastS. distinc!,ie pe care o face Ribot esfe lntemeiat$
si corespuncle unor cauze profunde. Conforrn rndrturisirilor
artistilor creatori, mulli dintre ei au in coirqtiint[, in momentul inspiratiei imagini complet elaborate, pe oare nu
rdrnine decit s[ le transcrie sau s5. le transpund in formb
obiectivd. Allii, in schimb, au abia scheme incomplete, ce
necesitS. o elaborare constientd qi prelungitd. Evident,, operele din prima categorie comport,S o muncd incomparabil mai
u;oard. Deoseb,irea dintre cele clou[ feluri de inspira!,ie este
in privinla elabordrii imaginilor. La prima categorie elaborarea se face in inconqtient si imaginea apare in conqtiinfr&
sub o forrni aproape definitivd. La a doua categorie ea
apare incompletd, deci r.a trebui elal:orat[ inmodconstientcu efort. Pe cea dintii o numim inspiratie-joc, pe a'doua
inspiraT,ie-efort.267 Trebuie s[ su]rliniem insi cd-nurnind a
doua categorie inspiralie-efort, nu inlelegem cii efortul
lipseqte la inspira,tia-joc, fiindcd nu existd ,,rnise en conscience" care sd fie scutitd cle efort,. Atit doar cd in cazutr
inspiraliei-joc efortul se exercitl in Comeniul inconqtientuluio
din care pricind necesitd mai pulin[ muncd. In cazul inspira!,iei-efort, efortul este congtient gi depigeqte limitele inspiialiei propriu-zise. Il vom r-edea mai de aproape cind vorn
trata problema elabordrii in ansamblu.
Celor dou5. tipuri de inspira!,ie le corespuncl douti caracteristici adesea observate in procesul crealiei artistice: d,eperTh. Purbol, L'imagination criatrice, Paris, Alcan, 1900, p. 1"
Termenui de joc, pentru a desemna un anumit tip, tl lmprumut
de la Ch. Lalo, din lucrarea sa,,L'expresion de la sie daisl'art",Alcan,
266
26?
1
933.
170
si personalizarea. Deper.sonalizarea se relerd la
inspila!,ia-joc, personalizarea la inspiralia-efort. in primul
Lraz artistul incearcd sentimeniutr ci inspiratia e in'afara
voinlei lui, cd nu-i apartine, ci ii vine clintr-o surs5 striiind.
trn cazul personalizdrii ar,tislul se sirnte autorul actului sdu,
se simte cauza apari!,iei irnaginii in constiintd.
Cum se explicd aceastd diversitate de aspecte ale inspira-tieil Ea se explicd prin dublul ptran, inconstient si con;tient, pe care se desfirqoard imaginea inspiratoare. O imagine datoratd unei elaborXri conqtiente n-e da sentimentul
neindoielnic al apartenentei. lJaca impulsurile incon$tiente
n-ar ajunge in conqtiinla noastrd, lloi 311 ignora existenta
lor, nu le-am.simli ca apartinindu-ne. Altfel se intimpld in
cazul inspira.tiei-joc in care imaginea este in intregime pregdtiti in incon;tient. Ea apare in conqtiinta up"roup" pe
neaqteptate, de aici sentimentul c5. a fost ,,primitd.. de uncleva,
de la o fiin!,d superioard. De aici credinta beior r.echi in interven!,ia muzelor, de la care inspiratia ar primi ideea generat,oare.. ,,Muza", care anima inspiralia, este in realitate bogd!,ia
experientei interioare a artistului insusi, c,are elaborindu-se
fdrd concursul constiin!,ei gi voinlei lui, ii creeazd senzalia
interven!,iei unor puteii rru.rr.ror"rt*; il;
1r,*" p""#"
sonaLizarea
"r
dinsul.
In afard
de elaborarea inconstientd, o aitd cauzd a sentirnentului de. depersonalizare este intensitatea I'iziunii apd-
rute in conqtiinld, intensitate datoratd unei truternice injniralii, uneori asemdndtoare halucina,tiei. Unii irtigti, intr-adevdr, au impresia_c.5 vdd sau aud ceea ce nu e deoit-produsul
imagina.tiei lo1. Ei incearcd sentimentul cd. acestea je petrec
independent de voin,ta lor ;i de persoana lor. Esbe mai adesea
oazul inspiraliei-joc, d.eoarece pentru a lua drept reale fap-
tele imaginaliei, trebuie ca aceitea sd fie elaborite mai muit
sau mai pulin complet in inconqtienl ;i sd surprinda conEliin!,a.
Cauza acestor imagini vii este forla'efervescenlei inLerioaie.
Iatd citeva_exemple de inspira,tie-joc, caracteristice pentru
sentimentul de depersonaliiare. I,egouve scrie d"sp."
Lamartine: ,,N-a spus el insusi unui piieten, cu totul absorbit de lucru: <Ce faci-acolo, draqul heu, cu fruntea prinsd
in .miini?>.:.YId gindesc".
eu nu md gindesc
-,,Curios,
niciodatd, ideile mele gindesc
pentru -'rrurc.268 SauI Sora
sa ii prezintd lntr-o zi o tindrd fat[ care clorea citeva rinduri
T,ego-uv6, Soisanles
^'ut lllgrt vol.
" Co.,1887,
dk
II,
p.379.
ans d,e soue,enirs, paris, Hetzel
t77
de la el in albumul ei. Lamartine lud un toc qi fdrd a r.eflecta
o clip[, fdrd a se opri o clipd, scrise... Apoi intinse versur.ile
scrts.e cu_o mind nepdsdboare surorii sale, care le citi qi inmdrmuritd de frumusebea .1or qi de aerul sdu nepdsdtor, nu se
cantitate mare, brusc, nea$teptat ca si cascadele unui torent:
,,de unde gi cum, spune el. nu,;tiu si n-am ce face.,.z?z B"ahms,
..ueea ce se nume;te in gcneral invenlie, adic{ gindire, idee,
.pur gi simplu o viziune superioard, de Zare urtirtui
'st,e
c,ste iresponsabil gi care nu-i un merib pentru el,t.zze
qiq despre arti;Lii-care pob fi considerati ca aparlinind
inspiratie-e.forL, ageqbia sint sili!i sa_gi compieteze
]rpulur.de
,{ieea,. inspiraboare, imprecisd. in momenLul 'aparitiei jn
,:onqtiin.td, printr-o elaborare ulterioard. Acestei
j1 ,apariln, spre exemplu. Goe[he, Fiaubert, DosfoierTski.
";t;go;ii
Yrlir)-,.T,eonar.do da Vi nci, Michelangelo, Cizanne, tseethol
ven, Richard Strauss etc... proceleul' lor esbe"t*no.uon*
suslinutd de care ne vom ocupa intr-un capitol .p"oiut. --Dar nu putem omite sd remarcdrn cd aparbenenta unui
artist ia un anurnit bip este destul cle relati'vd. s. rriiir""G
ca acelaqi artist s5. fie inspirab cind conform unui tip. ci'nJ
conform celuilalL. Depind.e,' atiL de clispozitia lui
cit qi.de nalura'inspiraliei- Goe_the, de'exemplu, *^o*d,im"e,
pl
,tt aust o viatd intreagd,. in schimb o seamd
poezii i_iu
de "t"lo.ui
i-en1! api'91pe in intiegimr i"-^unier,a ,rnoi joc, fdrd a-i fi
nretins nici un efort. Vom examina aceastd "problem[ mai
cle aproape ln capitolul urmdtor.
Problema tipului are baze profunde, de o imporbantd
_
pinmordiald pentru creatia artist,icd. Ea priveELe 'in[reaga
evolu,tre_a opelei-a" q.r!d
-si ca atare ne va mai."1irr" atenfia
in cursul acestei lucrdri. Pentru
moment, in ceea ce priveste
rlspiralia. am putul sbabili cele doud finli eene.al;'p; ;;;
le 1tr)ate urma.
sd. nu strige: ,,Do"*r,", iartd-l, cd nu stie ce
!" Atit de rnare era facilitatea lui Lamartine. incit,
putu retine
face
dg,aq impresia de incon;tientd.26e NIusset, pe de altd parte:
lucrezi, ascui.ti, ca gi _cum .rn necurr'oscut !i-ar qopti
",,Nu
la
ureche".z?o lar Alfred de Vigny: ,,NLr eu fac o carte, ea'se
{ace,. Ea se coace qi creqte in capul meu ca un fruct,,.2i1 Satr
fr:alii Gonc,ourt: ,.Fiu poJi scrie ce clrbi vrei. prima tntimplare care-!,i dicteazd icleea unei clrii eite totdeauno_ o fatafitate ! Apoi o fcrli necunoscutd, o i.oinld supeoioard,
f"f
""
de necesitate de a scrie i.ti conrandd opera'gi iti conduce
pana, in aqa fel inrit unec,ri cartea care iese din niiniie
tale ti se pare cd n-a fost ficutd de tine; ea te'irneqte precLrrn
cer.a care era in tine clirr. cle care nu erai constient,,l2?2 Alphonse de Chateaubriart: ,,intr.-r-., brrnd zi md'intinci, inchid
hine ochii. FIu fac nioi u'eforb. L*s actiunea sf, se ricruleze
pe ecranul inchipuirii meie. hfai ales md feresc sd intervin.
Privesc cum lucrur.ile se intimpld in rnine. E un vis, E in-Goncearov
conEtir:ntu}".273 Scriitonil rus
por-esLeste cli pe
cinctr lucra la romanele sale, ei'a r-Lrsedat de prezenii n.p,,o*p.,
lizicd a eroilor s5i, iii aqa mrisuri, incit, unec,ri, i se nerL*
cd ai' put,ea sd,i atingi clac[ ar.irrtinde mina.274 lar L. pietzsch
pol'esteqte.despre Tulgheniev cii i se intimpla sd vaci.ri apdrinti'-i in imaginalie anumite persciane atii de real incii le
vedea fetele, gesturiie qi chiar le. auzea distinct vociler. Acr:slir
llcrsoane ii pr,vestca.u lucmr,i despre care nu auzise nii:iodatA.tr?' Irictrilrrl Feuerhach nrirturiseste: ,,Dcud gnipe de
copii.se joacd qi cintti in capul meu,,.2?6'Mozart rUsp'""sll ta*o
irrtrehale care i-a fost pusd, cd, in general, icleile ii vin in
lnspiragia
Ernest Legouvd ibid., p. 3;s-379.
0 Citat dupii Dwelschauvers, L'inconscient
Flammarion, paris,
1928. p. r57.
2?1 Alfred de Vigny,
Journal d'un poDte, Paris, Larousse (s.d.),
26e
71.
,272 Journal des Goncourt, {dvr. 186i, vol
et Fasquelle, 1887, p.
I,
Paris, Charpentier
864.
Etre, Une heure apec ,4lphonse d.e Chateaubrianr, citat"
, _tt',J'J,gf
H. De.lacroix, Psychologie de t'ait, paris, Alcan, ,lg2i, i. Ig7.
.-dupd
*'
t, n,' i"S'r:: {,
."' zz 4- Kons t an t in'bcsier.eich, "n il" p n a iim'i;"
ai
ffiF
p. 777.
Miiller- Freienf etds,-.,{s9c h ol g i e er* K u ns t, v ol j I d.
re
_p:JI|:
-*z7i'*6l9sii6i.'iiiiifr*a
/i- pt aro* inoto-[ i i' d es r ch, p. Be t.
1970,
2?5
o
d,
2
art6
expunerii noastre asupra inspiratiei am citat
_ in $ecyrsul
eremple
diir domenii diferiLe ale arLei. -{tium'ni se pune
p'ohienia: oare nu existd o deosebire fundamentald.^ in" rrri^-^ r^vin!,^a inspiraliei dup[ cliferibele genuri d;-;il1 Inainte de toate trebuie sd revenim la sursa insniratiei.
,Aceasta, cum am vdzut, se afl[ ln contticieil i#;;i;.;_
i.ului. Imaginea, ideea generalorre, .. ii:*it" i" ;;;;l;;;;
in urma eforLrrlui care Lincle sti orcloneze. sa echilillr"r'.
r91_
27
p.
in diferitele genuri de
f]]
:
278
172
_O-..trrhry W. A. Mozarr, vol. III, Leipzig, 1858,
Miiller-Freienfels, ibid,., p. Ig4.
'
p.
421.
773
ti
i
I
tai,ia i*terioar.{. L)rtlinea cautatii c06s1.1 tntr-un.sisrent cle
ra.portttri,, ca'e pot sri fie de cloud fcluri: rtrpottu'i in ti'rp
5'1 1:rpnpl rrr.i irr snrrtir. irr
1,r'i mrrl ,-itz, osto i-orh;r 11* 1,,,r.i,,rlir.il;rtel r,i trnulrri. in ir1 ,1,,j["rr. ,lc I,r.,,11lpl,iilp sinref r.iei. {n.
ar rrt Pr,ilr'.i rrl s,i r-r',lenr. iir coca ,.e ,rrii-esle riisprrzi!il cre:,toare,.cri ag'i|*tJa interioarti se trcrduce in spiriiui ar,Listul'.ii
prin ritmrrri dife.itr, insolite .qau nlr r1e o rneloclie sa'pri'
culori. ca.e in'apurt cu o.rlinea in tirrl.l ri r.itmr-rlui, se rrqr.r.
interpr.et;r ct-r o.dine in spalir,r. ,\ces,Le sisl,eme cle orcline' in
t'ensiune sint purtiitoare de simboluri rle inr.erpret,are cle care
se r-u sen-i arl,islu1 : ri'irnr-rl r-let,ei'mind anLrmite melodii .qar_i
cu-iinte, sirneti,ia ilnrrmite fisrir.i. in consecinLi_i, clin puuct
de vedere teoretic,.s-:,rr.p[rea ca pentru muzician inspiralia
ar consta rlin aparitia in congtiinlii a unor meiociii, pentru
un scriitor,-poej a unor c uvinte. pentrri artigtii plaslici, a
unor figuri schenra t,ice.
_ ln realiiat.et. problemil se prezintii cu tobul altfei: nm
citat exemple de .qcriibori-poeli obsedati in momentul inspiraf,iei dc o melodie, de o culoare, muzicioni sub crJrsesia
unei culori. arLiqti plastici, agitati de succesiuner,i unor ritmui'i in tirnp. r:1in cflre se r.a tlesprintle r.iziunea ce se viil
inL*rpa i'for.nti obiecLivii. Picl,orul Feuerbach spunea (exemplu deja citat), c'i cloud grupuri de copii se jucau, in capul lui"
,,\ni citat cle asernene. efen'rpie de scriitbri
-.u,i"ao
"u." la artistii
precizie pe.sontijele pe care le descriau. r)eci gasim
"r,
apartininrl unui anumit gen de artd, motlalititi ae inspiraiie
cale Irar ,specifirre.altor genuri de artd. pe cle altn pai,te ,se
cunosc.rnuzicieni qi pictori ca.e erau irr acelasi timp scriitori"
qi por:li car,e ltracticau desenul. Berlioz qi Wagner,-Delacroix
si Frornentin scr,iau, Dante, Goebhe, Hugo, tiostoievski desenau. Cazurile lui Goethe gi Hugo erau crrno*,-utp, cel al
lui Dostoieysl<i a fost recent descoperit: manuscriseie lui
sint plire de s,chilele pe.sonajelor sale. Aceste schite caute-i
si erprime. mai ales. calitd,tile psihice ale personajelor si
trltleazir ural din plin caracterul hescris rle scriitor.?# Intru
poefii desenatori trebuie si citdm de asernenea pe poaI
Valery.
-[tezultri cti sp_ecificul inspiratiei nu diferi dupi diferitele
genur.i de art[. lJacii am r-oi sti descoperim mobilurile fie_
cdrei arte in ltarte. De-am r-eclea obliga,ti si repetim pentri-r
,?,_Vezi notila Ze-. dessines de Dostoiecski, apirutl
tn ,,i,es -\.ou_
pelles Littdraires" din lt aug. 1934, care red{ conlinutul unui articol
al ]ui Beltschikoff in Journal de fuIoscott, din 27 iu;ie 19S9.
t74
l'iccare gen de arfd aceleaqi consideratii. Ceea ce le carac_
terizeazl, pe toate este un conflict inierior, care printr_un
{l'reros efort, tinde sd se transforme intr-un act cbnstient.
\ceastd tensiune a conflictului se manifestd in cell mai
rliferite moduri, deoarece r-iala interioarl a omului nu e
,ronstituitd clin {acultd{i riguios separate unele de altele.
llfervescen!,a interioard poate cletermina, in acelasi timn.
r cacliunile. cele mai variate ale intregului cor.p. in priuinia
rrcestei idei. ast,dzi curentd. Pierre Janet,
u .ontribuit
"ure
t)o_ate cel mai mult la demonstrarea ei, se
exprimd astfel:
.,,Nu e just sd se s_pund cd ornul gindeqte cu creierul sdu;
ilu cu crejeml_ gincleqte el, ci cu. intregul corp. El gindeqte
ru degetele sale, gindeste cu picioarelJ sale, cu abjomenul
sdu la fel ca_ qi cu cr.eierul, el glndegte cu ansamblul.
$i dac[
se pune problema unei forte nervoase, aceasta nu ss referd
numai la sisternul ner.\-os. ci la intregul corp,..28o Aceeasi
,dpe. inir.-o arlmirabi [a for.md poetica, o 6xpr.imd paul Val6rv.
e1 le rlanse'': ..Pe toLi zeii. Iuminoase dansatoar! i
'-L'dme
introclucere la r.ele mai desdr.ir;ite gin_
;i_gralioa_sd
lle f.ie
,rlriri
I . . . Mlinile lor vorbesc si picioarele parcd scriu.
irr
. [i"i
,rertitudine,a e_.un joc; s-ar spune cd cunoagterea qi_a gdsit
ectul qi cd inteligen!,a cedeazd deoclatd gra-tiilor spontane2sf . . .
Ce aten{,ie 9.9t9-in acel deget I ce voinld o ridicd qi o susline
pp acel vil'[".28:]
Conflictul interior care delermind inspir,atirl se reDercu_
t,eazd. asupra
_intregei fiin,t,e a ar.tistului.' -\stfel se e-rplicd
i'aptul cd, in dispozitia.creatoare, imaginea este precedatd de
iernne atil. de r-ariate
.gi tot a$a se erplicd posibilitatea mani-
l'estdrilo' artistice prin mijloace ta.iate.'Fdrd incloiald, in
Eeneral la un ar,tist domind perfec,tiunea unor allumite nriiloace
erecutia cu ajutorul penelutrrii. la sculptJr
- la_lapictor
ru rtaiLa,
poet cu r.erbul, la muzician-cu suneieie _. insd
eceste mijloace di'erse 1,r,atiuc acelagi nucleu interior. .Ble
rcpre:inti uneie ali.tuclini tnentaie, o irJor, rtn gtnd". pictorul
;i sculptorul gindesc cu miscdrile miinii,' muzicianul ,,,,
""_
tnnniir Sttrtr,lelOr.. lloelul (.ll rpzon0nIa r-uyin1elr,r. Dupa ,.rrrn
'r. ^^280
322.
281
Pierre Janet. {.a force et kt faiblesse psycholagiqtte. paris, 1g32,
Paui \-ai6rv. Eupalinos, pr6cdd6 par L,dtne ct la d.anse, paris,
p. 19.'
lbid.ern. p. 66.
Llallimard.
282
tatea a.telor in
G.ru.rdbegriffe_
esend,a
tl,er
A. Schmarsow a subliniat de asemenea comuni-
ror, mai ales din punct, de vedere isto.ic.-ver.i,
Kunstrviss_ensch-aft,
i.+rig-S..lin, T.;;;;;, ;r0;.
au Ei;:rrii;;;;;,'tirirri,
1La capitolul concluziilor: .l.I'esensbesrini"ig
)rgottisatiort dep KunstNelt).
175
il
arJitatia int.crila.tl ii evocd poetului anrirnite imperer:heri rLe
cu'inte. lot' a"qa sr:r:lptonulri ii cleterrnini trdsiriri ale nriinir
care cornunici pietrei vihraliile sale. I)ar orica.e ar fi niilocun
exJriesiv. l'ai:t,orul e,*entiir.l al oricdrei inspirrfii este totdclaurr:r
ircelasi: o cirdine oir.i,inulir cu efort, iir piine tensiune in*
urma uiiei neiiniqri inte.ioare. Realizarei acestei o'dini dinamice incli.c:rti tie sens. ctr'a.clerizeazh oricare inspii'atit..
Tocn-iai. pri' aceastri ordire dinamicr sint profr-r'a iii",lituu
diferitele arte. Drlii.se tleosebesc p.in *spect.rl ror exte'i.i"
ele
-si't foar'te apr.piat,e prin s'rsa lor ccim*nd. Le uneste
a.elagi desti' intei'ror'. Ace-eaqi emotivittrte interioald *u ,rinnifestri in toa1,e genuriie'de artd, motiv p*rir"
apar.adesea a.tit de apropiate o oper[ muzica]d sau liberarir
"u.*
cle picturir sau cle sculpturii.
Aceasti iln'uriire intre diferitele arte in nrivinta continuiului cmoiir'. er,1 cunosculd de.ja tlin antichi tate. Gr.ci.ii
consicii:rau muzica qi arhitectura ia foarte apropiate. Fro_
p.ir'.tiile numerice de la baza arhitecturii erau consicierate
ca esen],iale .si. pertr.u mrrzic5. prin simfonie ei nu intelegeau
numal arnionia sluetelor. ci gi cea a liniilor. Ceea ce in_
seamnrf cri pr'port,iile interne rirninind aceleasi si variincl
rlllmal reprezenlal'oa 10r exterioa.rS, aceeasi emotivitate sc
poate reaiiza inLr-un mod sau in altul.zss Aceasti idc.e este
erprirnata, in
noastre, intr-o frumoasd formd poe_
ticii cle t,titi'e _tintpur.il_e
Paul Valerl'. ftupalinos aI sdu sprine: .,ALslc
unde trecdtor,ul nur r-ede clecit o capeld elegant[ _ do*,
pat,ru coloaue. un stil floarte simplu -i eu gds6sc amintirea
unei zile lurni'oase din viala mei. o I dulct rnetamoriozd !
Acest_tempiu. Celicat, nimeni n-o qtie, este imagin"* *ui*_
rnatici i:i unei fiice a corinthului pe care am iu6it-o fericit.
Ea ii reprodLrce fi,lel proportiile Laracteristice((.284 fu" *ai
rlcpar'tn: ..\-ai c,bscrr-at i,limbindu-le plin acesl o.o;. .a
printre ediliciile sale unele sirrL mute, ali,ele vorb,*r. si irn
sfirsit altele. care sint rnai rare, cintd ?,i 288. Goebhe
de altfel. ai.eca!i idee in Faust [ [:
"*pri*os",
..Dpr Sciu,lenstlruft, uuch die Trygtiplrc klingt
$i tot, Goethe spusese cii arhitectura
este muzicd inghej,atd
(qcfrorene Musih").zee
f)eosebirea
intre arte nu are sens decit in privinla
rrriiioacelor extelioare. F actorul esenlial, o.liludinecr, mertl&ld.
rtrdjnea ce tinde sd se stabileascd in sinul conflictului dezl;intuit, esLe aceiagi. Iat,it de ce nu se .uoate stabili o deo-
sr,bire^ esenLiali, in ce priveqte inspiralia, intre diferitele
iu'le. In interior', aceeasi ernolie poate da nagtere unei siml,rnii, unui poem serl unei coinpozitii picburale. Cu drept
( u\-int, scrie Fl. DeLicroix: ,,Olice picturl este un obiect
rrrcntal, spunea Leonardo cla Vinci , gi se poat,e spune acelaryi
lucr.u despre toate altele".287 Aceastd atitudine rnental[, riurrrit,ii inspiratie, prin c&re s€i stabilegte un echilib,':u in haosul
lrLuntric, igi cauL[ explesia sensibill. Unii artiqti gdsesc mai
rriulte mijloace de erplirnale. cunr ne-au dovedit-o cibeva
rlin cazririle citate, dar cei mai mulli, giisesc un singur limbaj.
llictorul germen Philipp Olto Runge, intrehat in diferil,e
lincluri ce reprezint,ii ciclul sdu Tctgeszellen, rdspunde: ,,tr)acd
rrs fi putut-o $pLine, n-aq fi losb nevoit s-o pictez".z88 Sigr-rr
tsl,,e cd in irnposibiiitaiea de a se exprima cu ajutorul unui
lnumit limbaj expresiv. artistui iqi poate c,{uta un altul.
N'larceline Desbordes-Valrnore este un exemp]u: ,,La doudzeci
rle ani, suferinte profunde n'r-au obligat s[ renun!, la cintat
fiinclcd rrocea rnea md fdcea sti pling, mr.zica insi se ro1"ea,
in capul meu holnar- 9i rnereu aceeagi mS.surd lrni aranja
itleile independent de juclecata mea. Arn fost fortatir sd le
scriu pentru a md elibera de zbaterea aceasttr infrigurntii
si mi s-a sprrs cr1 er0 o alpgig((.239
Aga se e,rpiicl pentru ce, clnd a fosl vorba cle vai'iel,atea
momentelor inspira!iei (soontaneitatea, depersonalizalea).
irm puLut cita exemple din toate artele. Esenlial in prr-iblema inspiratiei, oricit s-ar pdrea de paradoxal, nu est,e
rni.jlocul prin cale va fi explimat, conlinutul sufletesr, ci
l'aptul cd nelinirstea profundd a artistulur i;i giise;tt prirt
irceasla rrn eclrilibru superior'.
Il ylatrbc gnr. rirr ganzc Tempct"sinit !',
(..Colurnneie si t'hiar. triqlifi suna-
S-ar ct'ede t.ir inircgul lomplu cinLa 1,,)
Fausi Ii. Actul I, p. g5 1trad. Lucia.n Blaea)
tt*
..
l'.-ri in privinIa accstor probleme hfatyia Ghika, Le nornbre
ct'or, v.ol. I. Gallimard. Paris. t931, p. 99
9l llrm.
lll
f.u.rt Vatery. Ettpatinos, p. irOt.
285 lbid..
p. liii -rli6.
776
28G
J. P. Eclrermantn, Conversation acec Goethe, trad. .L Chuzev.ile,
Paris, Jonquidres, 'I930, p. 37C.
2A1
H. Delacroix, Psycltologie de I'art, I'aris, Alcan, 1927, p. 89.
288
Max Dessoir, Aesthetilt und crllgem,eine Kun,slwissenschaft, ed,. 2,
p. 27.
289
H. Delacroix, ibid., p.
777"
L77
Capitolul
ll
FAZA ELABORARII
1. Problema muncii constiente
in creatia artistici
Ne)iqrftea profundd.c.arg agitd inconstientril artistului.
^.
aJunge,
in faza inspiraliei, la conqtientizar.e qi
imagin-e: este ideea-mamA'a o1r"r"i de arta. l]ar
J"t";ild-;
arListul rar
se rnullumeqte cu o primd formd a inspiratiei.*Ei";il;
necontenit qlupra ei, iie ca s-o intr.egeasci iri cazul
prea_ vagd, fie cd sd elimine pir,lile care
"e "ri.
tulbrrr{ st*rctura
total5 a operei; cu un c'r.int, cautd sd transforme
i;;;
rudinrenlarr{.a. insp.i'rIiei intr-un f or ar,nronic.
n.irnin, ac"asie
taza a creatrer artistice ca fazd s eLubordrii
caracte.istica esen,tiard a fazei elaborrrii este munca
qtientd. De unde in.faza inspiraLiei imaqinetr ." ir-i;;. coni;;;
conLribu!ia propr.iu-zis[ a eonqtiin'bci. foi.ma n"tii'na fir"ia
dlnarnte, in faza elabnru'ii int.r'a in
"i
r'aiiurrea
si cf.,r tui
congtient. i' aceasta faza artistul ia.jo,.
o
alitudi,e critir:d, si
'brece ln moci constient
la tra'sfo.maruu i**girili ;;;i-#:
tr-un tot clar si unitar. Imaginea se ir.ise direct gi sp-ontan
clin neliniqtea pregdtitoare a inconqtientului. Ac,est i)roces
pregdtitor, fiincl atlesea foar,te ngitot, i;;-;;;-""i;.. ";
degajeazd din sinul ei esLe si ea supus{ ,nei insrabilitdti
continui, care ii rtipesre orice consistentE. voinlra artisturui
esle aCppa cnr" inlnr.,'ine lCuru r.ir sA tinn irr fr.iu
ir ::iba(ia,
convertind-o intr-o sintezii sub forrna unei imagini po".ir".
In ce prive;te rolul rnuncii consriernte in crreaf.ia arristicd,
pdrerile artistilor sint dive.gente. LInii ii neiisii .o*pret
altii consiclerd rroar erortul consr,ienl, ru ade'd'at
'aloarea,
cleator. in decursrrl capilolului clesJrre inspira!ie. nrai ales
cind era vorba de tipurile inspiratiei, am avul plileju,l sX
citdm numeroase erempie in f a.,,oarea st irrii Lle uparenid,
pasivitate care domin[ in creatia artistica, atunci ctnd ar_
tislul se simte, indepencienl de r-oinla lui, ,,hrdnit de cdLre
rrruze" cu idei creatoare. Chiar qi in transcrierea acesti;r
rrlci eI s-ar sim'li ghidat cle for!e intlepenclente cle voinla
lrri. Cu un cuvint, artisttrl, ln ce prive,ste procestil siu crealor', nu ar ar:ea,,rlupd cum se exprirnd l3rahms, nici un melit."
l,'r!d de acestea, existi rnirturii qi mai caiegorice, conform
'iror& opera rle artil este in intregime produsul muncii consl,iente. Flaubert, de erernplu, spune: ,.Cdrtile nu se fac
( um -qe ftrc copiii, ci cum se fac pirarnidele. ou rln plan prerrredit,at si nclucinC bloculi n-rari unul pest.e altui, cu pretutr
llijllor', a tinrpului si a sr.ldorii".!e0 Iar Rach: ,,A trebuit
sri fiu foarte sirgi.rincios ; acela care va fi la fei cle muncitor,
r lr ajunge toL aga de departe ca mine".2e1 Sar, I-essing:
.,'l'ot ce are rire-r-i1l merit. in operele mele recente. o dat,orez.sin'r cu totutr con;tient, de acerasta
numai spirituiui meu
clilic. lu sim-t,earn in mine nici o -sursri spontan[, care ar"
riizbate plin pr:opria ei putere .(t 2s2 Foarte sugestivd este
rrrir';uria lui llousseari: Ani fdcut minunate improvizatii in
tirrrptil liber, clarI far{ tirnp 1r-arn. fdcut niciodat,d ceva,
rrici ii-am spus ceva care si conteze. Aceastd incetineaid de a
uindi, impreunatS. cu v*'acitatea simlirii, rln o arn numai
in r:onversar.lie, o am si singur cind iucrez. Ideile mi se rinrluiesc in cap c1r cea mai cle necrezut greutate: circuld surd,
l'errnenteaz;i, pinir rrii lulburJ., md incdlzesc, imi clau palpilatii, qi in mij]ocul acestei emolii. nu r.5d nimic net, nu ag
;ti si scriu un singul cuvint, l,rebuie si agtept. Pe nesim!iLe,
irceastd agibatie intensd sldbeqte. acest haos se limpezeqte,
fiecare lucru se aqazir la locul ltii. rial incet qi dupti o trgitalie
lungd si conlrrzii. De aici ini vine marea dificultate de a
scrie. &Ianuscrisele mele, stel.*e, mizgilite, amestecate, indescifrabile, ateslii cit efort m-au costat. Ile aici mi ser tra.ge
;i faptul c5.-rni reuEesc mai bine lucr5rile care cer munct-i
tiecit cele care ar trebui ficute cu o anumitd iejeritate".re3
l)oetul american Edgar r\. Poe a consacral, celebrul siru
,,s*u Pitzlosophtl ol' Composition in intregime acestei idei.
lntre altele el spune: ,,Celor mai mulli autori, dar mai ales
1
i
G. Flaubert, Correspondct.nce, etl. Charpentier. t. ilI, p. 1li1]rrr0 (Lettre:\ Fevdau,27 nov. 1857). Citat dupii Pierre Audiat, Xtr
biographie de l'au,are littdraire, p. 5i.
2e1 Mtiller-Freienfr'ls, Psychologie dcr Kunst, vol. II, ed. 2, p. 216"
2e2 G. E. Lessing, Humburgische Dramaturgie. vol. IiI, Goschen,
Stuttgart, 1894, p. 342.
2e3 J. J. liousseau, Confessions. partea I-a. cartea III. Paris, La
llenaissance du Livre, (s.d.), p. t2:.
2s0
178
L?9
poe,tilor,
le este rnai pldcut dacd
se crecie despre
ei
ci
lu_
creazd lntr-o frurnoasd stare de exatrtare gi intuii,ie i*i*ti&'si.se cu'tremurd. la ginclul cd publicul ar putea sI arunce
o
scela procesului lor de crealie... pe scur.t.
.si
-lliX1.u^,p:
ro,tile $l_ cur.elele, scdrile ;i treptele, apiratele -cle culise pe
toate cele o mie de trucr"uri de iare'are
uir autor ia
lucru".. ln legdturd cu poezia sa- Cirbrr!,
'er-oie
el face celebra
m{rturisire: .,rrimi.; . tl in aceastA lroczie ,,,, uo .1, i",,*.i* jn_
timpldrii sarr inbuiliei,
_;.i poezia s_a contqr"t pu. ;;"p;;,
cu pre_ciziunea unei pr^obleme
',,Ocirirrt matematice...trr p;.icr"t ft,*,
ar.bistllui prive9r.,
p*riun*,
::: Orrce^
YT:-:pi:tStUne
:.nun.:arluCc
dAr
numai netil.Z rlaci-l rrU",Se SuOune
nafi.unii''.2ss '.fhomns llu,n: .,Genirr isL .{uiqe.cIf
.1""nrli:_
geniu inseamni. minte tl,eaz[.2e6
. Rodin spulte. ia r,in,lul siu: .,Nu f rcbuie s,i n^sliiezi
nrm!c' r'o^strrnta e lirul cu pl'rnb al art,isLului',.2e? l,i ulta
parle el spune. ,t avearrr din tineret,e o mind cleovitezd
prodigioasd,
si Camier - Belleuse q; Dui"". ptrt"**".e
-c,.a
-,
l'ac rooede drrcd
vniarn. dlr aclionarn Ienl
i""u
1*nt."
bine. De- altfel' nu-mi sr[tea in ri"e sa Lri grdfesc.
Refrecie,
mai .mult, vreau mai mulb. Artistul trebilie ,; fie ;" ;;
de
qi
.g[iin-td, de rdbdare. N' trebuie si lase nimic irazaraur,ii.
I oI ce Iace trehuie sd fie r-oit,, 2cs.
$i Floerkc, r-6p[i114 ciesnre
Bucklin, .sJ)une cd: ,,il caracteriza .rn ,pi.it, f;;;;; ;;ft;,
ascu!,it $i muEcdtsr".zss
, Astazi, r'eprezenbantul cer mai hotirir r t irroii cd oucra
de.arta.e o crcalie congLienld si y.rluntar.a nsLe P,ru[ Val'lrv.
rnIre alteje er spune: -.condilia veri t,abild a unui nocL rirlr;aarar esLe ceea ce se deoiebc;be irr cel mri inrlL qrad
de sLar.ea
de vis. Eu vdrl aici doar cdutlri voluntare, aiaptebiliiaiea
s.rndului. consimt[mini,ului su{ieturui }a o subtir'd ;;t;;ilit
gt tnumfril per|etuu al sacrificiului. . . chiar
acela
,r.e*
sa-;t scrie viqrrl. Lrebuie.sA se
"".*treaz.
irastroz,r il pernrancn!d
Dacd vrei sd redai suficient de exact rrir,,r:.irii*lrriia.r"-lii"
l
.
:ro p. -f . Por,.
tes, trad.
205
La nh;-losophie de !a, (ornDa:
d"r,ri.i Tilr.*.y. tlercure a. p.d".J1''l'd,;P"fti:if:Tflt-
Karl pidou. Aus aer
{908, p. 80.
3so
Ilse Reicke. Das,
rve"r.s
iatl".i;;'K ;" ; ;tr;;, "i"ilil;;id:
psych,tlogischpr Betachtung, Z$t.
fur Asthetik. vol. llchten^in
-\, p. 3tS.'
,:n Juditli Ciadel, Augusie Rod,in, Rruxeltes, G. van Oeit, 1908,
p.105.
Dujardin- Baume_tz, En'retiens a,ec Rod,in, fdrtr indicatia
, .*: gi
erli_
torului
fdri datA, p. 83.
23e G. Floerke,
Zihn Jahre mtt Bdcltlin, ed. 2_a, p. 40.
schrif^L
180
Irrtd de sine ale semiadormitului ce erai, sd urmdresti in
;rrofuinzirnea ta aceastd ciclere pasivd a -qrr{letuiui ca o frtinzd
rnoartd prin irnensitatea vagii a memoriei, nu spera sd reuslsl"i fdrd o atentie inccrdatS, pind tra extrem a cdrei operd
rlo artd ver fi cie a surprincie ceea ce existd nrimai in afara
ti. . . Cine spune exactitate qi stii, invocir contrariul visdrii
si cine ie iirtilneql"e' intr-ci lucrare trebuie sd presupun5 in
rirrt,orul ei toat,d trucla si tct, timpul cheltuit pentru a se
opune dispersirii pelrnanente a gindiirilor,. ". $i crr ctt pr,ada
rrrndritd e mai nesigurd,si mai inst.abii;i. cu atit e rievoie
rle prezentr-i gl voint,[ pen!1u a o I'ace etern prezenL5. in ai,rl,uciinea ei et,,::rn instabil5." too. Iar iil altd parie: ,.Eiementele
inluitive slnt depalte dr: a fi acelea. care dauvajoal.e opcr:elor:
rlc art,5; del"aqati-rI de etle sij ceea ce vi transmil, nu r.'or mai
I'i decit acciCente spiritr:a.le, pierdute in sta,tisticite r-ietii
Iocale a creiet'uiui. Ader'Sratul lor pret, nu se Catorealrd
obsuirribir{,ii cr.igir:ii 1or, nici profurzirnii presupuse de rrnde
rre-a.r placeri. in ruocl na.iv, sI purceadd gi nici surpr.izei prel.icese pe cat'e nel-o ca.uze-.azii, ci dintr.-o intiinile cu necesil iitrils n{rssfu'e" qi ln sfirgit, din iinniiterl,eL prernedi'iatii. pe
urle sinLem in s+-are sil is-o diLrn" adicl-i clin colahor.ar,eet
ei:;lt:i r,m".3ci
trlin cele expnse aioi gi in capitolul asunra inspraiie,r sr:
ccrrrt,ureazd doriti aLitrlcliri o1:use erie art,iqtilor: unii nretind
lil a1'ri;1 dn arld este un ".aparat cie inregist,ral, entuziasrre siilr
r.:rtai-('3cz Cupl carr,rttrir:area lui Farrl Valery. allii, in schimb,
scoL 1n elidentir imporbanLa rruncii consiiente, singura hot5iirl
r
lil,rral'e
in
prccesr:l creatiei.
tiitr,.iini nu sint, tocrnai inconciliahile. ln orice
caz tnirrtuli-qilile ayrtistilor nu trehuiesc interpretate in moii
rigid. Daci e1e s?ni, foarte pretioase prentru clarificarea problcmei c€1re rie pi'eccr;pt"t, nu e mai pulin adevdrat cd ac-este
mii'trrr'isiri eclesecri Le relerei -l,a un singrir aspect a.l realitdiji. llar bineintcles, nici pe deparle clin motir,-ul cE o.ri,istul
ar yrea si int'{ucd in eroare puhlicu} profan (cum pretinde
de er. Pce) :rrem clcar s[ se remarce cd unii artiryti sint,
dcminali cle anun-.ite aspecte ale creatiei? care le.akrsorb
atenlia qi ii fac sri negiijeze cclelalte aspecte care desigur
(..ele r-icud
300 Paul Yaliry, Atr sujet d,'Adonis
_
Parrs. {926. p. 64-65).
,(Varidt6,
__ ffr Pa_ul \-alery fntroduction d lo ntithode
(Variet6. I, 1t.211).
r02 Paul ValerS', Propos sur la poisie, Paris,
p. bt.
d,e
I,
Claude A,r'eline,
Lionarcl de Vinci,
Au Pigeannier,
1g30,
181
conlucre.azd ,si ele. In ildrburisirile sale artistiul este condus
iidesea de un arrrrinit punct de r"edere
;i fapteie ii".rp."-"r."
vorbegte sint astfel recluse sau arterat,e, completale
de'auf,orul
ilsuqi. Ei retlau a.qtfel in mod unilateraf starea-d;-iop;.
;i Yalerv, .de esemprlul pup accenttrl p. *on'"u
fli,""b.{t
vorta. rlar'lol la ei grsiltr
m,tr.trrrisii,i (mai nles t.in11 rrrr esle
t'orba sd s.e rxonunle tli'ecL irsupra ins'piraqiei r." J-riir"rilci
crin;ticnte), din car.a .eicsc ,.i: ;i
1,t,^ti.u e.i creatia ariisticd
ir'e *. tc'i'n mai inrins d"cit
"raborirreir,.nrrfrienri. -Flaubert,
in .aceeaqi scrisoare cdtre Fevdau
din care am mai
scl'ie:,.un bun subiect de roma'este acela care vinecitat,
clintr-odat,ti, dintr-'n singur jei. Este o idee_mamd di; ;;;
dec'r'g toate oelelalte. N* esti detroc liber sd *""ii ..,iu""
sau cutare lucru. Nu-!i alegi tu subiecbul. IatI ce nu inteles
pubiicul ;i c_riticii. Aici este secrebul
"opoonpur"i".irr-L"r?
o"ii*t.rl.,i,,.rd, Iu"
991.{anla subiectului cu temper,amentul
Propo.s
kt,
poisic.
intr-un
pasaj
rlin
ul:l:"{, .ir pune : 2ur.
"u""
cajit
j
are
speciald.
un
fel
cle
energie
l:.t"
...Existd_o
,1,11'
:
rnrrrvrduoia
nr'opnr poetului..B-a ii apare si ij reveleaz{ si'eqi
in anumite clipe de un pret_ infinit. bar sint numai clipe,
qi
aceas[5 energie..superioar]d, ile o asemenea calitate incit iolte
cetelilte energrr drn om nu o pot egala
Ei inlocui, nu
..t,..to..silu,
polt^e ar.liona der.ii pri n- ntaniic5lIp; simple
_nlt
r1n
fr irr.t impltrLoaro''
La. aceEti artigli. po Iinga lr.er.aliul
con;tient, .pe care il consitler.[' hotaritor, erista'sentimeniui
anurnitor. imponderabile, fird de care opera lor n,: s_ar fi
ndscut. Artistul nrr este triber sd-qi aleaga subiectul, .p";;
Flaubert; el nu poate crea clecit in anumibe momente, pe
care nu e stdpin, spune Valery. in istoria crealiilor lor,
existd factori care depdsesc cercur strimb al eforturilor conqtiente. Pe de altd parte, cind Musset spune: .,Nu lucrezi,
ci ascul,ti"305, sau Alfrect cle Vigny afirmd cd:,,nu eu fac
o carte, ea se face" 306, ar fi gre;it sd ludm aceste m5rturisiri
in inlelesul strict al cuvintului gi sd in,telegem cd ei scriau
in plin vis, in afard de orice efort
De aceea trebuie
'oluntar.
sd incercdm o inlerpretare unitard
a acestor date contra_
dictorii.
r0s G. F.laube
3oa
tt,
Paul Valerv.
C,)rrrspondurtcr,
Pro1,os
l. t Il. n. 2?0.
sur la ytoisie,
D.
' 59.
30i Vezi pag. 171 4 6qs51.i
lucrjri.
306 Vezi pag. l7:.:
a aceslei Iucrirri.
niri!, eu
elgeonnier. 1g30,
2. Tipurile inspiragiei
;i
elaboririi
Am ciisiins cioui tipuri cle inspiralie: lnspirulia-jot: qi
inspiralia efort. Lteeagi clistinc,tie trebuie sI o facem qi in
ce priveste elaborarea, fiindci. clupd cum am putut r.edea,
ti purile de inspira,tie se deosebesc dupi modalitatea de elahorare a imaginei inspiratoare. Deosebim cleci elaborarea-joc
qi e!.aborarea-efort. Faza elaborarii fiind o preiungire a inqtiratiei. procesul fiind neint,rerupt gi acelaqi, in realitate tipurile elaboririi ,qini, identice cu tipur.iie inspiraliei. Elaborarea-j oc se cat'acterizeazti prin liredominar,ea inconqtientului
qi deci printr-o desfS,srirare mai fncila a procesului creator,
in t,imp ce elabcrarea-efort cere o ntuncl congtient[ mai
pronuntalI care cleternrind o clesfiqurare mai ]aborioasd"
Prirnui tip se reduce, cel putin in aparent,d. la fazn insprratiei propriu-zise, de care ne-am ocupat deja. Al doilea
tip de elabol'aro care punp in vaioar.e preh,cra""ea congtient,S
si efort,ul dc r-oin{5. ne \:a preoctrpa in continuar.e.
Repetdrn cd deosehiretr intre cele doui tipuri nu prir.egte
decit, modalitatea ;i amplitudinea ltrocesuhii ir.eat,or: in cazul
unei inspil'atii-elorL, imaginei-r apare r.rucoiitpLetd,, necesitind
retusdri ulterioare penlru o precizare qi o intregire a imaginii
primerre. Cu toLul alta este elaborarea-joc: imaginea este
in acest caz sinletizatir prin acliune nlentald inainte de
intriu'ea in conqliinli ;i, cel pulin in aparentS., nu mcti necesild inlrcgirl uli,erioare.
Un caz tipic de elaborare il prezinta llalzac in legdturd
ctr Psychologie du mariage. caz care) in general, poate servi
de ilustrare peniiu ansarnblui artiqtilor din aceastS. caLegorie. Cum am ar-ut prilejui s5. observtim, ideea generatoare
a operei acesteia i-a venit citind cuvintui adulter inbr-un
lratat de drept frLncez. Prima impresie lesimlit5, spune
fJalzac, a fosb ,.une primitive el sainte fral-eur" (O priniitivd
qi sfintd infiorale). Aceastd stare emotir.d vagd, inioJ,itti de
imagini tot, atit de vaEi, va fi incetui cu incltul elaboratd
adicd definii:i qi inbregita cu elemente noi. cele vechi qi de
prisos fiind elirlinate, pini ce totul se va cristaliza intr-o
ac!,iune de roman rnai mult sau mai putin precisd. Dar pentru
a atinge acel grad cle crisializare, motivul inilial va suferi
multipie ti'ansTormdri. Tonul fundamental se 'schimJrd rtrdical. De r-rnde la origine problerna adulterului ii sugera
idei sumbre, treptat atmosfera se modificd; ea pierde din
gravitate, pind ce se fixeaz{ in ceie din urmd la tonul domi-
782
183
I
i
nant al po'estirii.30? Toate aceste transformdri si intreEiri
reprezintI eforturiie mentale de sintetir;ar. ,'r uiem.nte'ior
eiisp_arate gi nectefinit,e ale inspiraliei i:ntr-o sintezd
'nitard.
ficntru nornent retincm ca, tlacri icleeel pentt.u romanul
lui Balzac Pstlcltclog-ie .du, tnaria,ge a'ecesitat,'efo'Nuri ginclite
qi laborioase, punctulci r.le plecart a fost, totuqi acea
,,prirniti'e
et,
_sainte frayeur", deci o inspiralie. Aceaitti rer.elatie ini_
lialJ, ca sti zicern asa, o grisirn chiar la atitrri,ii
u.,
vingelea c[ tot ce i1u cieat se dabol,esbe exclusiv
",*." muncii
"nr.,_
con;tienle. Lin exemplu il constituie paul Valery, care, in
acelasi eseu in care afirnrJ. c[ starea poetici se'deose]resre
in mocl net, de reverie, scrie:- ,,Prin har divin ni se dd f rlrd
p,Latd, acel prim vers; e rindul nostru s5-l modeidm p'e al
doilea ln consonanLd cu primul, astfel incit sd nu fie t nd.*rt
d.e fra Lelc sdu srrpranatural. Toate resunsele de experien!d
;t,spr.rrL. nu-sir_rl prea mult penbru a-l [ace colnpaiabil cu
cel diiruit".308 frtompntul ini!ial esLe clecj. si peniru el. un
dar ,,supranAtural" care dd tonul la care vo. trbbui acorclate
apoi toate celelalte elemente care lipsesc pentru a forma
o operd de artd.
Acela;i ctrz in legdturd cu Flaubert: Salamho este consi_
in general drept fluctul exclusiv al elabordrii voite.3oe
lnbr-ader-Ir din corespondenta lui Flauber,t reiese cd Ia in_
ceput n-a avul o idee clari asupra subiectului. .l.erminind
Mada.mc Booary, nu simbea altceva decitr net,aiu de a scrie
o noud operd, de alb gen. Voinla de a lucra l_ar fi dus la
inyentarea subiectului. Dar chiar neavind la inceput o irnal
gine clard ln minte, nu putem trece cu vederea cri Flaubert
a fost obsedat de un impuls interior, care il forta si caut,e
un.subiect, subiecL care, dupd insuqi spusele sale, trebuia
sd fie in conc.rdanLd cu temperame,itul'artisiului. ln orice
"o
caz,_, elaborarea r.oiiii a lut, Salantbo a fost p.u."J"te au
nelinigte interioar[, f[rd de care nu ar fi simlit clorinla sd
caute un subiect. Din aceastd nelini;te s-a -nd.scut ideea
generatoare a |vi Salambo.
Orice exemple arn expune, ele ar dovedi cd. elaborarea
constient5, chiar dacd a avut un rol hotdritor. a fost intot_
cleauna precedatd de incontestabile stdri de neliniqte, care
deratJ.
B_alzac, Psychologie du mariage (prefa!d), paris, Ollendorf,
t qi urrn.
Paul \ral6ry, Au su.jet rl,Adonis, Varidt6 I, Clautle Aveline,
{901, p.
308
p. 76.'
3s Astfel o consideri pierre Audiat, de ex. vezi La biographie
d,e |eupre littiraire, Paris, 1924, pp. 97 si 1lg.
Paris, 1926,
184
si-au gdsit prima forirrd cle cristalizare intr-o idee mai degrabd
r.agd, apoi treptat complel,atd, eventual transforrnai,d prin
rrrunc.{ conqtienld perseverenta. Gindirea disciplinatl nu face
:rltcer.a decit.qd int,rcsleascri qi organizei:e ceee ce apXruse
irr mod spontan in con;tiin!,5, ciin nelirriqLea inLr,'rioarir. Ideea
in monrentul inspira,iiei este, in cele mai mulbe
,'uzuri, inconqtientn qi nedisciplinatd, toomai din cauza in,'orrsisl,entei t:onflict,ului ci.lre o p;enereaz.{ iar efortului con:11,ient ii revine roirrl de a o re{,ine qi a o fixa. Datoritd acestui
tlott ea cap{td conl,ur qi der.ige susceptibil{ de a fi intrulratd int,r'-o folm{ arlisticX. Insd efortul conqtient nu va
putea nicioilatd clecit sI o organizeze si si. o faci viabili,
rlar nu s-o creeze. Ch. Lalo spune cd mult.{ dreptat,e:^,,Crealia
;rdevdratd este o anarhie, fecundd, dar anarhie. trn spiriL,
cra qi oriunde, disciplina organizeazd, dar nu creazd".3r0
Elaborarea conqtientd nu exclude deci inspiralia, adicd
rolul inconqtientului. Artiqtii care tind sii re,lucd creatia
rrdisticd la un calcul congtient. o fac, fdr[ indioald, fiind
intr-atit de absorbili de efortul muncii depuse, incit uitd
celelalte aspecte ale prohlemei. La fel se in;eald qi aceia
clintre artiqti, care ciau importan,td numai srirsei involuntare,
inconqtiente a operei lor. Ei, la rindul lor. sint orbi!,i de
spontaneitatea gi strdlucirea inspira!,iei lor si neqlijeazli efortul, fdrd indoial,{ minirn, clepus pentru precizarea gi desdr.ilsirea ideii lor initiaie. Dacd efortul lor este redus, el existd
totuqi, fiindcd inspiralia este totdeauna o aparilie anarhicd,
deci instabild, qi oricit ar fi de clar5. ea necesitS. unele retusilri. Tc-.t Ch. l,alo spune foarte just: ,,Daci s-ar cunoagte
t,oLr.leairrrir ciorneie, inir-adc,"cir printc. ale poelilor noqtri,
rrhiar ale celor mai improvizaLori, s-ar descoperi in inspiraliile
ior cele mai geniaie urmele travaliului execut,ll pe aceasbd.
in inconqtieirt prin aceleaqi mijloace fXr[ inurzealii.
qi in conqlii rrl,["...311 .'\lflerl de Vigny sau Ladoiald ca-.si
nrart,ine. tipici pentru inspiralia-joc, igi schifau qi ei, dupd
cum r'om vedea in subcapitohrl rlrm[tor, anumite planuri
pentm crealiile lor, in care deliberaretr cons!,ientI juca lrn
lol destul de important.
Inspira!,ia qi elaborarea conqtientii nu sint deci factori
care se exclud, ci care se cornpleteazi. Unul il eEaleazri in
importan{,d pe cealSlall,. Un nare inspirat ca Vict,or l{rrgo
irpr1rut,5.
310 Ch.
I'alo, Le conscient
311 Gh.
Lalo, ibidenz p.
de Psychologie, vol. IXIII,
et l'inconscient d,ans
1926, p. 27.
40
I'inspiration, Journal
18t
I
avea ne\.oie de eforturi considerabile ca sd-gi disciplineze
imaginaJ,ia debordantd. Dar s5. reamintim cd sint extrem
de rare cazurile in care ideea operei de arll se reveleazi in
intr.egime din prima datd. Chiar fiind vorba de inspiralia-joc,
deci.de creaJ,ie fdrd efort, opera nu e produsul unei singure
inspiralii, ci a mai multora succesive, cai.e se completeizti.
S[ mai citim cazul lur Leopardl", care mirturiseste cd scliind
nu tinea seama decit de inspiralie. llacd aceast,a ii r-enean
era capabil sd traseze tema gi planul creatiei sale in citer.a
minuLe. insa pentru realizare. era rrevoit sA a-steplp trncriri
citeva luni pinI ce o nouI inspiratie i-o priiejuia.312 La
Longfelorv gisim ceva asemdntitor: .,. . . Eetleam pind la miezul
noplii la gura sobei rnele ftrmindu-mi pipa. cind deociatd
mi-a venit itr minbe s{ scli u BalLade delct goEletie Hesperus..
ceea ce fdcui. ,\poi mi cr,rlcai, clar n-am reuqit si adorm.
Idei noi imi umblau rorrtinrrrr ;rri n minlp. si rn-am suuhl
ca sd adaug la Ballatle".313 Aceste inspir:alii succesive se
completeazir, se coordoneazti unele cu altele, deci elaborar.e:t
congtieni,i nu poate fi compiet exclus5.
Privit,or la inspiralia-joc nu brebr_iie sii uitim nn lucru
foarte importanL: acest gen cle inspiratie apare mai ales
la poe.iii iirici; ea se aplici deci creatiilor cu dimensiuni
reduse. Ileferitor la acestea ;i la mici compozilii muzic.ale
putem vorbi de rolul redus al elabordrii corrqtient,-. indatf,
ce este vorba insd de opere de propor,tii mai mari si consisl,ente, necesitatea unui plan care sd controleze inspiraliile
sucoesiye se face sim!,it[. Necesi Latea elabor[rii ior eit,e mai
evidentl. Ce s5. mai spunern despre muzicd, la care se llune
problema arnonizdrii sau despre aftele plastice cu multipleie
dificultd!,i inerente tehnicii lor ! 'fot atitia factori care scot
in e,videnld importanta trar-aliului constient.
Tipul-joc qi tipul efort nu siut cleci plopriu-zis oprlse_
Cd unii artiqti sint inspirati de .,muze", iar al1ii tlatoieaz.L
totul muncii lor con;tiente, nu este ilecjt n pura altirreriir.
Observa!,ia obiect,ivd relevd in geneza r,lter.ei de arte ati*
inspiratie, deci r.iald intensi a inconstientului, cit ;i efort
elaborator. Ceria mai mult: inspiratia si elaboruaea ei sint
in aqa mdsurii inseparabile, incit sinl corelativ clependente
nna de alta. Ca ctt t.tn arlisl are rn,ai mulid nct.ot'i rle L'fort
con;lieni. trl &ltt t,tsi rnuLl a.(:easirt dovr:desle puterni.tu ttctiviiaie
31e
Citat dup{ }-tiiller-Freienfels. Psydtologie iler liunst. vol.
sr3-
Longje)low, Life of
- p.215.
ed.2,
.
II.ll
. Longfellou',
t. I,
339, Boston, 1886,
citaL drrpir H. Delacroix, Psychologie-ile L'art, p. i87-18S.
186
XI-
rt trttonglieniltitti st dunltolri,u[t, trt ci,l se crecl.e, mar. ,S,nspLr{ut"
t'rr ttttt in,spira,lia ltti are la ba:.ri rytoi m,riltti elabtnrtrc conqtienld,.
( )ricil, ar piilea de paracioxali,"r. afirmatiu ntr o rnai pul,in
r';rar:t,d.
plin ce se caractelizeazii procedeul trrtiEtilor
atribuie ri impol'bantil esen!,ialI efori,ului constient ?
lllin multiplele retugdri: eorectuli in manuscrise in cazul
sirr'iitorului, r,,:luili ale desenul,;i sa',r ale &mestecului cle
riiioli in cazul pictorului. sau repetate rernodel{ri aie lutului
L)e {apl,
r'r,,]'i
in cazul scu-lptorului. Nesfirqil,ele remeciieri aduse formei pot,
bineinteles, sI premeargd erecutia opelei. efecLuindu-se pe
prlan mental. Care este de fapt sernnificalia lorI
Oricare ar fi procedeui artistului aceilte remanieri tr5rleaz5, intr-un caz si in altul, irusatisfacii.a artistuiui fa!.I de
prima form5. girsitri ,si sint dor.ada efortului cle a o modifica.
Si ceea ce il determind pe ar:tisl, sd revind asupra irieilor sale
cu pre,Lul unor penibile gi indeiungi eforl,uri, nu e clecib
erigenta vielii sale int,erioare: conflictul care r.iscoleqte adincul
inconqtientului sdu il detern:iind si-;i caute o imagine-simbol
care sd-i aducd echilibml psihic. Insd la artigtii din aceastd
categorie, cum am vdzut,, imaginea adecvat,d nu apare de la
irun inceput, nelinistea dureazl si provoacd tat,onirri, eforturi adesea disperate pentm gdsirea celui rnai polrir.it siiribol.
Astfel, aL ci.l, conflictul incorzsti.ent.ttlLri va I i mai p rttern,ic,
tu. atil va fi mai dureros eforitil con;tient de a gd,si sitnbolul
carespttnzdtor.
Sd nu uitiim inci un fript,: conflictul oare agitd sufletul
ar't,istuli.ri ar'e Ll1] oara0tel r.lr-r rieslvirqire instabil, am put,ea
sirune capr'icios qi aceasLI instaltilitate din adincul inconqtientului, proyocind aparitia imaginilor, determind oscilulia
Ior. ,\slfel, chiar dacd la un moment dat imaginea-simbol
pare adecvat[, ea va inceta s.{ mai fie aslfel in urma modificdrilor apdrute in viata psihicH a art,istului. ,,Ele simbolizau
trn anumiL cur's al gindirii, acest ours schimbindu-se ele nu-l
vor mai simboliza gi el va face apel la alte imagini", spune
II eyerson cu juste,te.31a
Deci inconqtientui care se zbate in neliniql,e Ei uneori
disperare, deterrnind efortul constient al art,istului. F drd acest
chin, atitea eforturi stdruitoare ar fi de neinleles. Numai
aga se expiicd mdrturisirea lui Paul Valerv: ,,Gdsim aici
infinite frinintlri, dispute fiirii solutie, enigme, ingrijordri
314
lleyerson, Les itnages, in G. Dumas, Nourteau traiti de psgcho-
logie vo7. II,1932, p.587.
787
gi chiar tlesperdri care fac din meseria de poet una din cele
;i epuizante meserii. . . Malherhe. . . spunea
cd.dupd c.e a reuqit un sonet hun, autorul are clreptulli zece
ani de odihn5((.315
Dar problerna, aqa cum a fost expusd-mai sus, este reclusd
-la un
schematism destul de simpiu. ln reali[ate spiribul
cmului de rind, cu atit rnai mrilt cel al artistului nu se opreqte
la.o singurd imagine. Incongtientrii face sd aparir 1n cc,nstiiritd
prin
nesfirqit,i cle imagini, tbt atitea creafii
-multitudinc
instabile
qi inconsistente. l\4area prohtem{ a artisluiui ver
Ii sd aleagd" qi sd rei,ind siml:oiul cel mai adecvat. Dar aceastit
alegere cere rlfor"l,. si spirit critic. Cu cit vor fi irnaginile mar
numeroaEe qi mai variaie, cu atit discerndmlntril va trebui
s[ fie mai precis ;i cieci efcirtui mai rnare. Dacd trebuie sir
recurg5. la pu:t,elca judecS.lii o face tccrnai fiindcd inconqtientul s5.u il incitri. Acield,ratul artisl returite la nt,rntt,
congtientd, nu, fi,ittticd. ti, ti,pse;te i,nspiratia,, ci ricniui
ftind,crl
(Lre prc(L ttui,td, inspirali e. Eagiilitr acestr:ia, mai bine zis
amplcarrea qi profunzimea culrernumlu'l siiu inl,erior, ljtlne
ln. funcliur_e ju.decata si e{cr,t,ul voluniar,, atiLa i,imp cit
existi in el spir,ii, cr.etrlnr. Nietzsr:he observase cu muitd
finote: ,,Crim I liu este nebunitr sirnptomul inevitabil al degenerescen!ei, a decaelent,ei, a civilizatiei supraaLvns,aie ?
Existd pc;ate - inLrebare pt-,ntr,u rnedicii alienigti o nevlcr-d a sdndtdtii 1"316
F,rul \altr,y 1i oricare artist aut,entic, cincl sinte greutr
munt ii poclice o sim{c lccmr,i rlin pr,ici nu lrr gniipi vielii
saie interioare care debordeazii cie inspirelii p: .-;,ic irebuie
sd le orcloneze. Din cauzer ccnstringerii pe care trebtiie sd
-suferintei.
gi-o_ impunS, sulletui ii este pradd
Cititi aceste
rincluri chn Flauherl: ,,I'urbez flrti sii qtiu'de ce. Poate cd
de vinei e rornanul meu. Nu mer.ge; sint nai epuizat decit,
clacd aq fi urcat mr:n,tii. Am momente cinr.i imi vine sd
pling. 11i trel:uie o voin.td sulir&omeneascE ca sd scrii _si
eu nu sin{, decit un om... arndl,iiciuni. umilinte iriterioare.
nimic ca.r'e sd te suslini declt o fantezie rie nelontrolat.i,3rz
$i c_ontinui ,,capul mi se invirteste tle necaz, cle clcscurajare
qi de oboseald ! . . . N-am scris astdzi nici un rind. . . l" Ce
muncd curnplitd, ce dezgust
-ca"e! Oh arti, a.rtir ! Ce este totusi
aceastil h;merd turbatd
o" muqcii inima qi pentru ce'l
E nebunie s{ suferi atita I Ah I llovary? o voi ,tine minte !
Sint ca gi cum aJs avea tdiquri de brieag in unghii qi imi
vine sd scrirsnesc din din!,i. Ce prostie !" 318 Sau Edgar Poe,
cind spune despre creatia lui cd se recluce la un calcul maternatic, in reali*,ate nu face altceva decit sir-;i elaboreze, sulr
impulsul vielii saie interioare (a cdrei l:ogd,tie gi for.td e
cunoscutd), un anumit plein sau o atmoslerd generald, cdreia
ii va subordona toat,d rrrspiratia. Calculul rnaternatic consld,
tn fond, in almonizarea inspiratiilor ulterioare ou inspira,tia
inilia1d. (De atrtfel, rnai ales cle la Henri Poincare incoace,
nu se mai igncrd ce lotr imens joacd incongtientul chiar qi
ln calcuiul maLernatic). Din aceastii constringere irnpusd vie!,ii
interne prea, r'etrele se vi1 naqte acei fenomen paradoxai,
speciiic merilor artiqii: gusl,ul suferintei. Deqi simLe ,,idiguri
de briceag in unghii", ca Flauhert, el caut5. parcd suferinla.
Prin suferinla datoratd acestui efort de constringere, ajunge
el s5-qi domine eul. Kierkegaard spuner ,,Ne trebuie o rnare
infringere de sine; fdrd infringere nu este nici l:ucurie aderrdratd. . . citd bucurie simli sa fii astfel tulburat in adincul
tdu".31s De unde aceA ,,{loucer de la r6gle", atit de scumpd
trui Valery ;i resimlitd aproape cu religiozitate de Leonardo
da Vinci ? Impulsurile rnereu reinnoite reclamS. reinnoirea
for,telor de constringere ordonatoare. lf ca in sufletul rnisterios al lui Amiel ,,Pari condamnat sd rostogoleqti fdrd sfirqit
stinca lui Sisif, sX resimli mdcinarea spilitului] unei fiinbe
a cdrei vocalii gi destin iint in dezacord perpefJuu".320
E clar deci c[ revolta unora clinbre arliqti impoiriva
,,inspiratiei" (de ex. exclama!,ia lui Fiaubert : ,,Sd nu ne
incredern in acel soi de sr-rrexcitare cdrcia i se sp'.rne inspinalie" 32i) necesit5 unele inberprelXri. in leaiitrrte ei nu-se
revoll[ impotriva inspirtrliei, fir5. de cere n-ar fi creatd
opera tie artd, ci impoLi'ir-a lipsei de spirib criLic, al cXrui
discernirnint ac!,ioneazI asupra cre!,iil or clellor.lanbe qi rebele
ale imagina'giei. Artistul cale se lasd dominat de invenliile
sale anarhice, nu va putea infdptui nimic consistent. E foarte
adevS,rat ce spune Flaubert in acelaqi pasaj din care am mai
citat: ,,Totul trelruie fdcut la rece, temeinic". I)ar mai treiruie
sd fi eristat acea intensitate dureroasd a vielii interioare,
ordonatS. prin interven,lia spiritului critic, pentru ca crealia
mar_ nesigure
i
I
I
i
3r5
3ro
Paul Valdry, Propos sur la podsie, Au Pigeonnier, 1g30, p.
318
lbid., p. 315.
14
Oder, vol. I, Jena, 1922, p. 291.
Fragments-d,'un journal intime, {14 aug. 1869),
are Kierkegaard, Entwecler
55.
Fr J'trietzsche, -.Lienschlichei AVzum.enscilliches, if S 1voi. t1"
G Flaubert, Correspondance, ed. Charpentier, vol. II, p. 86,
.til
87 (citat dupH Fr. Paulhan).
i
*Fubl.
- -tto*H.T.,-dmiel,
Bernard Bauvier,
a21
Paris, Gendve, vol. II, p. 1.37.
Flaubert, Correspondarzce, ed. Conard, t. II, p.
204.
i
t8E
i
;l
fr
lt
189
sd ia o formd co'sist,entr
Ei durabili. }[.ti'ele nluzicale erle
lui Beetho*-en, atil, de sinipie qi tot,uqi crtmple,re. iqi iiat'.eic
facLura trnei mrnrii inr.nso si'iirrrri spiriL c'r.itic
,,,.,.
Din i'semnd.ile l.i rr'iese cr ar, f,,st'comprise pe
"rt,.n,,,i,.;
frag.rr:ntl,
reurrile apoi pi.irrll,-,r m,nr.ii asirJurr. l:,: lilf ti,.i,o,n l,;;;,,;;"i
se datora unei adinci nerinigbi care tleveneer adese. .
a-..despirituala. Conflictul, care par.r,ine la cr.,n_
l:l"ig
^revoitd
Etunla in nrome'tu] inspiratiei. nu est,e ciecit rnaterle
car'. rrecosila o rr"sl'irsit;i r-i7pirre. llegeI o forrntrlase i,,brl,,i,i
*r.t
remarcabil: ,,Ilirri gindire. care.sl-ic sa clistins,i. ;d;;i"r",
sii aleagd. artistul es_!,e incapabii sat stipineascd sobiiciui
r'r1rr
J
rrcrozp 1i e rirlicol si ne imagi nani c{
l,:,.,^:,]: ar:lcnti,.
11 lrr.pl
irr'trstul
rirr $tie up it(.c.!.3rJ
Munca. conqtienl,d nu este deci o forLi izolaLd, opusA in_
r',on 1l ic.n I r:1ui si r.eper'c usi u ni lor acesl
rr ir. I n. pi ru ;
ri';;. ;i;
tl contrrruA ,penf rrr a-l olqlnizr. Sa rrtr uiLim
ca"i,I iaLa inte_
.lnara esle har-rtica si ci necesitd sd fie ort]o.alE. in aceast5
nevoie de ordine donrind i.toricrea.una forta eqocentrism'rui,
aitfel_spus, nizuinla cle tr consrlirta qi a' afiim.e-e"i^ i;;;ri
s-ar lasa in i oia inragin;tlioi sale
,-*. fdr.i si-i onurre
"rp,r'nsi
u.n.efort, reslriclir-. ai.tiqtrrl ar rnihiia
eul siu ;;.;t"; i;r;_
ginile,-arp ii apar rq consli inti,ini deierminate.lo nolinisi"'a
prrrtrrrdil a \ letrr lui inlnrioare _ cnre tin,ic 5p1,p cr.isfali_
zare. Aceastd ci'istaliza.c r-a' fi implinitii .i"."a -i'oni,,ir*
s-ar rndrgini la sinrpla
in' congtiin![- il;;i;ii;
.aparitic,,rigi
atlrrc ru ll". ,t in srrbstratul
lor
nar. anarhia snecilicI
haosului.si Iasalc in
lorar
inrp.inlll
..i , ,,n;iii,,fr";;;;;;.l't
nea ana.r.hicd, ceea ce'oi:r
ar er,hir-ala cu. stai,e ptrtologice. Bto.t,iit
ca'e a favorizat cristaiiza.ea haosul.i in'imagiii p;i;-;
sal'a echilibrul r.ielii inter,ioare. trebuie sd iie continuat:
ei se va afirma acunr prin dominarea acestor. imaEini.
gruparea lor arnronioasd, qra.tie unui rliscernimiit 'rin
;.'ii,i":
Tocmai in aceasta constd'elatorarea
erprrnsiv aJ imagi na{ici. rirl isluI creutor",,rrstl"rrte.--i;'i;;;i
int"rvin"
du.i;iu
lur. prir ca.e afirnrd gi.r''etr si-qi consolideze eul si cu
", aceasta
ideea de bazti a operiei sale. in.urot.,e nu este in stale
si
intervinir cu hotdrire, el esLe pracra cresperdrii. a neiini;tii"
care umple r-ia!,a lui inlerioarti si amenin!,ii astfel insdqi
existen!,a sa spirituald. Interte'tia sa energic[ der.i'e p..,t.u
L
32e A se vedea
Gustave \ottebohn. Beethoct.eniana I_II, Leipzis.
Rieter-Biedcrmann. txa7, L'irt iiir":;"b;;i-r'lo',," gri,io,r);.'
;;;fi;iE;
Breitkopf und Hartel. tAAb.
3e3 Flegel,
Esthitique, trad. Ch" B6narcl, paris, {875, I, p. 9p.
190
,r,l
probiernd de exislent[: inseamnd menlinerea echiiibrului
srrfletesc.
Cum s-ar putea nega in acest caz importan,t,a muncii
r'onstiente pentru clealia ariisticd ? Dar curn s-ar putea
nega imporl"anla inspiratiei care pregdteste munca const.ienld ? Iar, dacd inspiratia contribuie clirect la munca
rronst,ientd, nr.r e mai pu!,in aclevdrat c[ si munca conqtientd
trciliteazS. direct inspira!ia. In capitolul asupra incon;Lientului am vdzut, ci tot ce se petrece in con,stiinld se scul'undd in inconst,ient,, in viltulea tendinlei egocentrice. Vorhinci, pe de alt[ parte, despre dinamisrlul inspiraliei, am
;rrtitat cii in montenl,ul inspiratiei, imaginea simbolizind
t'onflictul interiol sintetizeazd dalele e-xper.ien!ei ciqLieate.
Cu ci1, este aceast{ experien![ nrai bogatd, cu atib ii va fi
artistului mai u;or sd gdseascS. o imagine adecvatd pentru
a traduce sensul exact al conflictului interior. Imaginile
ivite in constiin!,d. fiind elaborate prin efortril rlon$tient,
irru infdtiqdri noi qi, sub aceast,d formd, sint din nou adincite
in inconstient unde se asinileazd materialrrlui din care se
vor elabora noi sinteze. insd mai este un fapt de o mare
rrnportan{,d: cum am vdzut
gi Pierre Janet insistd in
special asupra acestui fapt - orice efort, erersat in foml
nostru interior, mobilizeazd o-noud cantitate de for{e psihice,
Eata sX fie folosite intr-un fel sau in altul. Efortu,L rJe eLaborare con;l.ienld, sdvtr;egte astfel aceasld. m,obili:are a rczuvel,or
rl,e forle suflete;ti, pu,ni,ndu-le la dispozilia ,.inspira!,iei". Elaborarea con;tientii contrihuie deci eruorm l.a i,n,spi,ralia-,joc. CiLe
idei geniale n-au apdmt spontan gi cu u;urin!,[, ca-n joc,
tlup{ o lungX elaborare interioari! Nervton. irrt,rebal cLrm
i-a venit ideea grar-italiei, a rispuns: ,,Ginr{inclu-mii nrererr
la ea". Ier Napoleon care, in imprejurrili clificile qi neprevdzute, gdsea o soluJie cu iut,etlla lulgcrului c,il li ount i{leea
ii venea,,de-a gata", a tleclarat in repelal,et rinduri c[ sohrliiie rapide ii erau uEor de g[sit, pentru simpirri fair{, cd
prevdzuse toate circumstan!,ele posibile. Aceia;i lucru se petrece cu inspira!,ia artislului. Din pdcate. cei care r-lelcarir
c[ totui se petrece in ei independenb de r.ointd, ca emanind
de la un har divin, n-au observat procesele premergd,toarc.
Daci o fdceau ar fi descoperit cd atitea idei ,,claruri ale
muzelor"' -- au fost indelung preudtite prin munci
asidu.{.
$i dacd n-au fost elaborate in intregime in mod con;tient,
actir.itatea congtientd si voil{ a pregdtit cel putin mtrterialul
isi a mobilizat fort,a care, in inconqtienl. s-a consoii(lat in
aqa md,surX ir-rcit n-a lip-sit decit un ir-npuls oRlecare pentru
191
a deveni conqbiente. Ceea ce constataser.d. IJinet lrassy
ir_ aleas.ti. privinla^ tlespre .{lphosirc D;rl";-';*;" si
'i,,,'
edificator: ,,O rnisa cle'note culese f;ie .."p,"ri^;i:C"
'drat
zi,
not,e care,reprezintd mat,erialele Jin care se ya
const'ri
ope'a de _artd, cincl r.a sosi
acest
,i,, I
'ri;mentr.rl;
poatc iz'.rla qi controia. se par.e.
ninteni. esle",o,,*i'
un
mt,nrp,rr
de.crizti_, rle febr.d, a cirrui infonsii,aie-contrasteazd
cu munca
consri in a obserya qi
Sn'"
Sil\ll-t;,^ij11_Tl
r +.ora (.ompozll rei ar.e. la .\. i)audet, (.e puncL
cln nledlre
ern.ot,ir.nala irrtpnsi. Sub irifltienia
1t
:lui"
acosIer enx_.rlrr.
""n.*i8oiu",
gza
.l'ir;rtele se g,.u])eazi si so ccorrlonoazd.,.
".ddr al cerulrri.,este un cur-inb fdra con[,inuL
^r-^1i.:p'illlr
L.lrrte i.nspir,rlie gen,ali presupunp multd ..1 ransni_
il:9,rt.
.ar.lc". co s;i crtirrrr r orbn l*i Edison.- Aceeasi cxpiical,ie,
o
putern da exclarnaliei lui Ffietzsche, care cu toat&
importanta
-;;;i;"J_
',,Feri!i_v,1-;d
betiei dionisiace. spxne:
:n o gnnaturale.
oarurr
de talente inndscute ! r\u fost on^"rii Jo
seam5, ln toate domeniiie, pu!,in clotali. Dar
";i;;!i;;f-&"
fie mari, au de'enit <r gerr'iil'(cum se ,p""nl "i n,i-rl"rrit
orl"'"_fiiiil
cur.on li1,s;
,,i
r orbos[e b""r;;, ;;;j;';.";;;;
fc,.a
"1nr,,ni
tott au avuL rr-eir
consLiinta tlp mest g;;i; ;;;;
.puLernicd
incepe prin a inr-i[6
si exccute iira'gr.q l,iriile' iiainte de
a cuteza si inigheJrc.ze un mare tol : ei .si_ari'lua't
t;rnp f."1."
s.d
a' o face. fiindcd re*gita amanunterot,
a accesoriilo., iJ pi"".**
mai. multa pl3, ere rlecib e{er.telp unui intreg sbralucitor,,.ids
.
Inspiralirr si
.eL.bor.urea sini deci dep:rrNeile rr fi doua fe_
nomcne r.ontr.adiclorii.
Clriar. inspirr!ia',.are pare sa iie cma_
natia e-rcl usir.a a incongtienLutrii eife. in realitate,
*"ruile
de o munci r.onsLientA ciii.e lloflte a prcgatil,_o jrrdeluns.
i'n ,.apirol,,i,!;p;; j;,r[i;;ti;i.
9:11 tlpurl
"."nbiL.
ooua
pe care le reirrczint,I, anr remarcal deosebirea
rn ('e pn\-estt elaborarea lnr: penlru inspiratia_joc, elabL_
rarea se face anterior,. in inccn;tienl,
cd i.i;;*-l;; -i"
in conEtiintu es.Le mai nrulb suu mai astiel
putin clefinitiri.
t1m.q ce pentru inspirat,ia_efurl. csle voi.ba rje
o icioe in"o__
piera carn rrehuie intregiti ulLeri,,r printr-un efort
r onstient.
Dupd analiza. precedeitir purem ;J,- li.;i;"';;;r"i;;il;#
noast.e: insd,;i elaborarea incongrientd esl.e" serrriti
;;";i;;t;
con;tient,
urma,e: a,$a zisa 'etaioiare incongtie"ti, iL
,prin
uiii
tocmai uttt de incon;tienid cutn pat,e. in tot
.Lr"i
g..";
;*;;:'::f;
iT
"Lt"
req Rinet si Passv.
Ij_t:de: d: psychologre sur les autc.urs d.ramatiques,
Annde pjlc_hoiogiqle, vot. j, p. S"O.
uz" .b'r. Nietzsche.
Humai'ni top-humain, trad. A. ll. DesrousseauxParls, Mercure
de Frince, 189t,
n'of
.
f
, .a.':'-i,-p. iss_"lbri
l, uncle se terrninJ er)pel.a incongtientul'i si uncle
aceea a congtiintei. ,ln
rcal.ilcttc elabo,nrea ntt es/e
rr,l t,-tr'ft.d.ct.it inspirut ia .ontintrula
si inspiruyia nrt_i ,l
,1"'il t'laltorctrra. continari. lrr'e,.r'enlrr insliirari*i r,r.,.lrrmut,.livn
elirbor:area, qi elaborarea_, la rinrlrrl ei, serveqle' inspi.ati". Rea,
litalea este conflictul profuncl car.e tinde srrr,e'clar.itate si
spre
,ordine, scopuri car,e \.or fi ur..rdr.i te r.u 1rr.etr,l un,i,,
sir,r t ilri uneclri supraomenesbi.
'fipul-joc, la care se
.
llare cd domind elaborarea incon_
stienti. Ei tiprul-eforL, caractelizlt prin elaborarea con;iientd,
r.pr,'-irt.td d.t iypt nu,mai gradr: dif irite ul,e. r:fo,itrl,tri, di ecltilil
I'r,!r'.,'...1i L,t,r'si(tli:ure. Dacri conflictul este mai
pu!in aplig,
echilib''l este
u;o'
rle obtin.t si se ftrcc ,"ril i""itl'J"ii
".i
rriri curintl i.consl,ierrt;
Dacti insa co.flictul
esfe p"iu;;i;
-va
si se re'a'sir vijeiios, cristarizarea iui
recranra un efort
nlilr nlare, cja'.e nu se r-u Prrt,ea efeutua far5 a fi resimtit si
;r.irr urr'a.e va fi mai ('{,nslienL. Intr,-un caz ca qr i;;"iiiuii
sirrlem in ltrezenl,a unui efort neintrerupt. Dupil
prrt.rrt r.eclea t'ercerca de la dispozilia creatoare la inspiralie,
""- urr,
itdicii l'niectul de la schemti la'imagine, este un .ro.i'-"nlui
{.rarj' consu''.'ii mai multti ene'gie clecit o acliune extern[.
'l'r-rcnrai p'in acesb eforb
trebuie artistul si atenueze
riqletr p.ofr,rnclii ca'e ii tulbtrr.d sufletul. Artistul .rt" "uii.bsedat, in.ontinuti nruncA inr,erioar,i prin care
"u- "i,.
haotic inter.i'r eshe elaborat qi c.islalizat in ,,inspiralii
"nn1inut",i
g;niale". Spunem ,)ca un obsedat,, qi ber,nrenul n"'"ri* ^"iuger'ab? o sp-unem fdri intentia de a contraria
pe cei c[r'r,a
le repugnd orice compara!,ie intrc ar.Ld qi p'"t"l"gi";'-;";
anunite aspecie ale cczurilo. paLologice nu iinL niciclecurn
tlezonorante. Munca interioard'a artistului
io"-"i
s[rdind de caracteristica obsesiei, a$a cum""ne_o
"rt,.prezintft
Pierre JaneL: ,,Obsedalii sint oameni car,e muncesc; esle
cur-intul care rezumd star,ea lor. sint oameni care-si iI",, ,,
silin.t,[ enormd, care au o acti'itate ce'eb.ald infensa;
muncd este mai ales nrorali, interioa.ii: ea se prezintir
"""^rL;
suh
psihologicl,
de
munr.d
conqtiin{ei,
a
c.,
p'i,iine
;il;
l?raae-r terioare.
pu r i ne cu vi nte arJ r]"sa t. t.el, rr,ln ll i' oirnreni si
Iiuni
maj alcs pu!ind ac[iune: esle o r.rrminare irr{er,ioar]ii. . . .\cesii
oameni spun: < Nu pot face albfel, sint obligtrt ,e f"" o""ii
lucru, este in mine o ionstr,ingere car,e mi obligri sa-l tu" >;id
(A se compara aceasta cu ceea ce spur.le Aiirecl de Vigny
rJe, Preciza
irrr,'e1re
Pierre Janet, La force et la faiblesse
-.^.,rizr;
p.282-283.
l$3.1,
_
psychologiques. paris"
[92
193
inChattertan: ,,Scriu.
- Pentruluice?
- N-am idee... Fiindc{
trebuie. . . Sd-i ierte oamenii
Dumnezeu de a md fi creat
astfel"). Pierre Janet incheie: ,,Am putea rezuma obsesia
spunind: < sint manii ale efortului l.i 32? Artistul este un
maniac al efortului, fiindcd numai in efort este salvarea lui.
Dar-se deosebeqte fundamental de obsedatul patologic prin
rezultatul efortului sdu: artistul iese invingdtoripe ctrici o'trsedatul este dinainte lnvins.
3. Modalitilile elaboririi
Dupd cum am ardtat in analizele precedente, ideea care
ln momentul inspiratiei, pind qi in cazurile ceie mai
privilegiate, nu este definitiv irnpliriitl. Ea se intrege;te
printr-un procedeu cu o durat[ nedefinitd. ln momonbul
inspira!,iei, ideea care o generazd se reflectd in constiintd
in moduriie cele mai difer.ite. AIfri'd tle Vignv u.,un. d"
exemplu, in minte o idee filosoficd, de natur,i absLractd,
care dddea un sens general operei. Actiunea se d.ezv,rlla
in .jurul acestei idei.- La Stenclhal, dimpobrivd, ,lomiora"
acliuni sau personaje concrete. Pentru unul tlin romanele
sale i-au apdmt mai intii in minte trei personaje intre care
se apucd. sd inventeze o intrigd. Baudelaire, la rinclul siiu,
avea inaintea ochilor un tablou mai mult sau mai putin
complex care rezuma con,tin.tul operei sale. Ideea filodofic{
se rezuma in atmosfera acestui tablou care era punctul cle
plecare pentru dezvoltarea operei.
Blaborarea ideii iniliaie se face, in linii gener,ale, in cioud
fr,h*i: sa' este pur mental[ qi atunci a.iist,rl elaboreazi
subieciui sdu numai in imagina,tie: executia esie in acest
caz posterioarri elaborarii; sau elaborarea- e concomitenL{
cu execu.tia qi in acest caz ea se dezvoltd in cursul acesteia
din urmd.
Metoda caracteristicd pentru prima categorie este ilustratd de numeroase mdrturii. Baudelaire, de exemplu, spLrne
tinerilor literati: ,,Ca si scrii repede, trebuie s['fi'gin,iit
rnult
s5. fi trambalat un subiect cu tine la plimba"rp, la
haie, -la restaurant qi pind qi la metresa ta. B. Delacroix
irni spunea intr-o zi: <Arta este un lucru atit de ideal si
cle fugitiv, incit unellele nu sint niciodatd destul cle curabe,
ap.a19
32?
Ibid., p.
293.
nir:i mijloacele destul de expeditive r. Acelapi rucru pentru
Iiter.aturd:
pariizan al radieril,lr; e1e t;ib.;;
t:ci
'u sint
328._
oglinda gindului"
Racine scrisese: ,,Tr,agedia
e ft;;t5.
n.-rri mai rdmine decit si o scriu".Sze Aloi ciliva
'.ea ,"rliiio,l;
turrrirrii. .. lJ" obicei inainte de a inr-epe o pnuri*. o r-l ran,a,
rin sirrtliu - spune Lucian BIaga am ini,r.egul schiLat in
- un pr.inr r-.ate.ia]'L"uT,
capr" Potrivit acestei schile ,ea[izez
i. ' i,r'e apoi diltuiesc cu rdbdare la amdnunte,,.so
Si Mih;il
Sacl,'r-eanu mar.Luriseqte: ,.Jin foarte mull_ i. *in" ; b;;;;.
tiestatie foarle lungd. Redactarea in schimb o a"..u'it-irr"J,
- inceb tot rnai ugoard. Romanul Neamul $oimdre;tilor l_an-l
purtat in cap dois-pr_e.zecp ani Venea o moard
pe Siret, cinci_
sp'ezece ani. Pe cel dinbii l-am scris in optspreze ce zile,ir""inO
lrin;i la patr.spi:ezece o.e pe zi, intr-un'fel'de febrd. it aoircu
I+n1 sc,ri. in qaptezeci de zile, lucrind numai dimin;;il.
,\^-r," putca slluJte cti irni place sd scriu. N_am liniqte qi pdce
lrina ce nu sfirgesc cg qnq inceput,,.aar Cezar petre.du, ,,Xl.io_
d.ati. n-am scris plecind de Ia o cmo[ie, un subiect sau o ex'eunrana. p.r.oaspete. In[r.e geneza unui r.olum qi rfa_
lenti
Irzarea lui maLerial[, au lrecut inlotdeauna ciliva ani.'Timn
in ca.e.prelucram material'l brut, inberior, fara nici un nlai
pe hirtie qi fdrd nici o fiqd, pentru ca mai upoi rro".*ti"*.
nutt'la sau r'omanul. .sI fip scris direct gi tr.imis tipu.ufiii -in
'
;i singur.a versiune".33z
In arta plasticd gdsim acelaqi lucru. pictorul Theodore
pr irr^ra
Housseau spunea: ,,Tabloul trebuie fdcub in pr.ealabil in
c.eier'; pictorul nu-i dd na;-t-ere pe pinzd, el riclicd ;;;;.ri;
vhi'rile care il ascundeau,'*. Ia" Ingres: ,,Sd aveti i" inirl_
gime in privire, in minte figura
n"oi1i
o reprezentali si
""acesieisdirnagirii
e.x9gulia
fie decit realizarea
d.ja pbsu_
ld
Ir
dati ;i dinainte conceputd,,.sa
Pe lingd acest fel de a lucra, existd artisti astfel dotati
care elaboreazd in timpul executiei. La ace;tia se aptice ceea
ce E. Toulouse scria- despre Emile Zola: ,,Ideil; ;i"- ;;
ne'oie de un forceps pentru a se naste ;i acest instrument
,
de
328 BaudeTaire, Conseils
aua jeunes litterateurs, (ch. V, Des nithodes
tam.po:rtzon), Ueuvres compldtes, parls, frn;1. Hazan, 192g, p. 22_28.
I'. Ir'alhan
.,' f-sz"O,-p. 6i.
l11p-q scrisoari personali'.
"A;i
s1 Demostene Botez, De t,orbd cu lVliltail Sad,oveanu,
Adevdrul
literar gi artistic, 24 ianuarie 1926.
@ f. Aderca, Jlldrturia, unei generalii, p. 260.
Ph. Burty, tuIattres et petiti maiirei,'pafis, Charpentier, tg:',J,
.T
32e
aeo
p.145.
s3a
Fdlicien Chailaye, Esthit,ique,
H. Delacroix, Psgthologie de I'Art,
pat.ts, Alcan, 1927,
p. l59.
194
195
pu altfel,.nici artiqtii de primul tip
nu ela_
boreazd opera definitiv inaintea 'executdrii ei: elecutao"*
in concret qogtg sd suscite..gi la ei idei noi, care pot mn,tii,ia
elaborarea ini,tiald. Artiqtii de tipul lui Zola
ur*rro.l,irn
insd dinainte clecib aproximativ'ideile generale
"i li in mrrJ
foarte
llestril
precizeazn in timpil lucrului, ; p;,,;
'ag. sAu cuse-dalta
sau p.enelul'
in min5. cintl r..om trata'faza'erecutdrii .,'.om avea ocazia sd rerrenim asupra acesiei p"oble,,re.
Totugi,. elalro.area, fie ca a.e loc in intregim" li"itri" ,1"
_e.recu{ie, fie. cd se face in limp,l execut[rii, nu este ;i;i;,i-;;
lSsatr la
intimplarii.
ese'tiald u
;r;;
'oia plan care tlh.cnnrri!ia
invenj,ia ,nvi
"r.bo;iii cirJ
trirectivele acestei elahordri.
ideea generatoare a operei de a.Li emer,lle in c'nstiintri si
artistul face anumite ifortdri ca sti o con"solideze. ;i i^L;,;;
prin s.chila rrnui ;'lnrr (ceea r.e rrnii o Iac nrrmai ri"ful.
in scrrs), .\cesl plan are rArlilcini foarte intinsc. Dcia nrot,esul
"rii;
inspira!,iei, care const[ in realizarea unei schenre i"t] o ;,r-,.qll*, r{ecurge .rlrrlrA anurnile rlir.er.lir e inranerrtc. .p.,.iii,,,,
scheiler. uur' imaginea, itlee-generatoare. nu este niciociati
complet de.zvo|1s15,
.ea pdslreazii clin sursil inilia.ld o"urlrii"
clirecbive dinamice. .-\cesbea cluc in mrd necesar la schitarea
rrnui plan. Cind arLislul hrcreazi cleliberat, aclicri se_.str,,i_
duieql,e sd facd o ralegere intre niulLiLudinca tre imacini a
inraginat.iei sale. cl o fs1.o 111;,,i 1n plan ir1,i.uf ."i,f, ,,'1.1
directi'elo. continute in ideea'genel.atoare. Efortul lui elt-lborator este un eforb spre orcrine, ceea ce inseamni. stabililea si respectar,etr unoi direclive.
Din aceste direcl,ive ia naqtere planul proltriu zis al olterei
de artd. El poate sir coincidti cu ilirectir.ere'inibiale ar;'i.reii
generatoare, dar poate. qi sd se schimbe r,arlir.al, tlrrpiL cnnt
itleea
-primti, ciatoritA inspir atiei, poare rtinrine acedasi snrr
sd sufe'e unele schimbi'i. Dar. irr' schirarea ptu"ut"i,'.niiJ
va fi
pana*.335
if ar-e, binein!,eles, ambianta emobiv{'de care'e stri]
pinit artisbul.
, D.pd stabilirea planului in liniile sale generale, mai rdmine
tle Idcut un mare
esen[,ial
efort: de a gdsi diferiiele detalii care 1.or.
putea umple schemele planului.
are, prin urmare, tloud asltecte esentiale: pe
, Elabolarea
{te
o par't€ un. aspecL genor,ul, inverrtia unui plarr
car.e sii
conlirru schemelc generale ale oper,ei rle arla, pe rie alLi uarleun aspect episodic, inven,tia d-etaliilor. r\cesie aspecte, pot,
fireste, sd se contopeascd'fdrd a se pubea distinge i;.;!i;
s35
196
E. 'I'oulouse, Emile
Zolct,, paris, 1g96,
p.
269.
liniilor generale dg inventia episoadelor. Dar pot sd fie qi
crrnplet distirrcLe. Primul caz este in special al tipului-joc,
al cloilea al tipului-efort. Ca dou5. exemple la antipod, ii putem
colrsidera din acest punct de vedere pe f,amt-rrtine, pe de
r, r.artpr qi pe Zola, de cealalti parte.
In le prive;te tipul reprezentativ pentru l,amartine, el
-qe calacterizeazd prin laptul cd nu oauLX s[-gi fireze planul
6,perei in scris, ci numai mental. Acesl, plan este, apoi, cornplet modificat sub influenla diferilelor: episoade inventat,e
rier autor. Desi Lamartine, din momenlul rer.elirii icleii genelat,oare, iqi fixa directivele pentru dezvolt,alea operei, aceste
dir"ective, pe mdsura inr.en,tiei episoadelor respective, erau
irr rnocl necesar modifical,e. El abandona anunil,e probleme,
Il{:rJrtru a introduce altele noi. [,. de Cognet,s, care a consaclait, nn studiu interesanl manuscriselor, ltii Lamartine, noteazii in aceast,i privin.td: .,Poet,ul a uitat conrplet in rli'unr
dtzr-oltarer.r consideratiilor asupra rimilintei. c,are irt inten-tiri sa initial[, tlebuia sd fie la fel cle importantd ca dezvolLarea tezeior asupra iibertdlii, si probabil descrierea l-a plicti:il. Acesta este un excrnplr-r cxceleni pcntm maniera in
eale L,amartine obignuia. sd urmeze sarl mai bine zis sd nu
urmeze plnnuriie sale" 336. ,Astfel, I-,amartine nu gtia niciodatd
e..co.ci care va ii sfirgitul operei sale, pltrnul clefinil,ir. conturrirciu-se treptal pe rndsurtr inventiei episoadelor. Acesb mod
rtre a lurra Paulhan il rume;te foart,e jrst .,dezr.ciltare prirr
ll
lr:t',tmAfe'(.?i7
Zoia ofrrea o manierii de elabc;rare cu tolul diferitd de
a lui Lamar'tine. lll leprezintri ti1;ul ..dezvolt:irii prin
e-uolutie", crrm ar fi spus Paulhnn. X'Ionog;rafia psiholosriciL
foarte prelioasl l.)e Lrare i-a. consacrat-o doctorul E. Toulouse.
ne infdliqeazir sugestiv intrcg lahoratorul sdu art,istic. trliindcri
pnesta,tia ar"Listicri a lui Zola ern efectiv mtencd de laborator.
Punctul lui de plecare era o idee generald din care derivau
liniile mari ale lomanului. Sub influenla acestei idei, el
intreprindea studii minulioase, clin care apdreau actiunea
romanului, personajele gi mediul. In urma acestor studii,
cdlduzit de ideea sa iniliald eI construia un plan detaliat
care rdminea definitiv qi era executat pind apxoape in cele
mai mici amdnunte. Doctorul Toulouse spune: ,,Abia atunci
ace€a
s36 J. de Cognets, Endes sur Ies manuscrils de Lamartine (Biblioth0que de la Facult6 des Lettres de Paris, XXI), Paris, Alcan, 1906,
p.
138.
33?
tr930,
Fr. Paulhan, Psyclnlogie de I'inpention, ed. 4-a, Paris, Alcan,
p. 122 qi
urm.
197
lncepe Zola sd intocmeascd, capitol cu capitol, planul
cartii
t"i't"""r.rrlr
sale, care este un rezumat, foarte n-a"'u,"1ii,
Xcliu1ii. ^S*iind, se.ivesg idei pri'incl episoaaete .,[;;i;;;;.
j:. irregrstr,eazd indatd... Acest prim ptan terminit,
:"rg
sr oupa ce a lacut compleLarea cu lecturile
fi obserr.atiile
necesare. Zola incepe sL'redacteze opera,u. pio.o."este mai intii schilaL sub forrna unui pla"
"r,;i"f
;;,.;i;;
cu cel dinbii. Lucrul este as.r,fel p""geiii -ai;;;;
^".lii;" ;;;;;;i
fiecare- fragment al operei, qi
care nu necesit{
d:
vr.eo schimba"'", "*"i"ii.ea
conformeazi
planului ca.e
:ll::i
amrnteste-pulin
"e sau mai curind
scenariile dramaturgilor
-"*"
-;;;t"t
ln. prozd, a unei tragedii. plinul definitiv in
"elatarea
imporLanl. clria.r rtaiete episoadelor gi la nei.,,ie,
l.?:_:::j,mai
lllanurrre apartamenLelor si a aItor toauri'r.33a':\{ussol . irr
opozi,Lie cu,Scribe, caracierizeazd foarte bine
cele ;i";;
tipuri: ,,...Cind Scr,ibe incepe o pi"*, un act,
sau o sceni,
stie tobdeauna de unde pornesLe. p,i unal trece si
unde airrrrsi..
De aici fr{ra indoiald o' crariiate'de rinie- cl"r"e"airta,'"^.J ,ir-'"
mare soliditate ra tot ce scrie. Dar tot de ,ii"i'o-iipri,-,r"
suple,te;i.de n_eprevdz.ut_. Este prea logic, nu_;i pierde
XIie._dimpotrjvri... mi se inrimpla la i", "iJi;;";[
a.o,i,ii;
iilylorum.
art
sa dau oeste cap planrrl meu
u...
plecrsem
liropri
sprer_Madrid gi me indrep't Jp"" C"rrt"ntin'opol;,.riuer---"'-..r
lntre acest,e douh ti pur.i, gdsim Lipurile cele mrii c.lir-ersemai mulb sau mai pulin.inlo.meaiai". i,r"""'s_,,;.";;;,;.',i
lui Baudelaire,_de eiemplu, *" p"ur""Jn sub forma ;r,;i i"_
Dlou complex drn care se degaja o schemd. Aceasti
schem[
aqa de bogatd ca aceea a lui Zola, detaliile
,;
ii.;;;;
l"
:.*t"
rn trmpul erecut[rii . planului dinainte itabitit. oi.""tir.uru
originale ale planului nu sint
io"i* acestea motlificate
radlcat, ca la Lamarline.
",, defi nitiva
co.nspun,le- in
.9p",.u^
Jinii
.generale. schi!ei primiLive.3a0
Un caz rnteresant este acela al lui Flaubert, care repre_
iipul-eforb. Ei ." 1*rJ";1""ii""",r"#iil
::l_tl.l.ll
-excelenld
puncLe
de \-edere
cu Lola. dar de asemenea. in alLe privin!e,
cu Lamartine. Cu Zola se inrude;te p.i.,
-rrr,.o ,"lri.,1io*JX,
in timpul cdreia igi adun[ clate peniru romanele
sale. I)ar
rrnu:lDt;Tlo-us.e'
38e
p.
391.
Emile zola, r)atis, socidtd
Legouv6, Soizanre ans
d,e
souvenirs,
3r0 Jn ce privcsta nlanul
operei.liforare,
d"
idition
scierLtifigue,
t. II, paris, I{etzel, lggi,
intercsante
rlinlr-un prrncf de v'edei"e oarecum difcrit de'arse g;ise56 date
pierre.{ucriat,
La biogrnVhie tle I'eutre Iirtcraire.l,. i:S *i u.*.nosrru Ia
spre deosebire de ZoIa, i se intimpla sd modifice complet
planul inilial. Uneori, constantd nu rdminea decit tonaliiatea care-zdmislise planul, acliunea era schiinbatd radical.
Diri' i se intlmpla deseori sd schimbe chiar tonul inilial al
opr'rei. ln mai igfg fi scrie lui Feydau: ,,Iti atluc la cunoqtin!{
ca (urlage trebuie complet fdcutd sau refdcut5. Demolez
tol,ui. Eri absurdd. irnposibild, faisi. Cred cd voi gdsi tonul
just. Incep sd-mi inleieg personajele, incep sd rni interesgzg".3{ I
Aceastd metodd de elaborare este oea mai frecventdRar se intimpld ca un artsit sd execr.rte riguros un plan dinainte
conceput,
-de in maniera lui Zola. Cei mai mrll.ti a.u totdeauna
modificat. Episoadele inventate susciti direct,ive
ceo'a
planul gi aceste ditective noi, la rlndul lor.
priveqte
in
ce
noi
furnizeazd noi epiioade, neprer'[zut,e- Mulli artiqti ar putea
sprii're irnpreunS.-cu Waiter Scott: ,,Opera mea viitoarel am
gln,lit-o iu odatii, impdr,i,it,[ in volume Ei in capitole _ qi
onl-am ciat silinla s5. comllin o istorie, care sit se dez:volte
treptat qi, gra.tie sur1trizelor, sd rnen!,ind tensiunea, ti !{9zei-,sci curiozitatea gi sd se termine in final cu o terihild
calastrofri. Dar am irnpresi:r cd un duh rfiu imi inspirS. pana
cinit imi reiar-r scrisut ii o contir,rce alifel decit doresc. . .
si onera este terminat[ inainte de a fi realiz:rb ceea ce imi
sesern" .ta'
iropu
- i\celeaqi
metode le regEsim in artele plastrce. Pictorul
si sculptorul e..,:ecutii mai intii schitre.rudimentarel conforme
cu viziunea lol originai5. Aceste scldle pot fi precedate di:
studii minrriioase .1e amS.nunl qi executareir lor clefinitivir
poate s5. nu nercesite nici o schirnbiire. Dar to^t aqa pot sa
intervinti transformS.rile oele mai capricioase. In tot cazul,
preocuparea cle a fixa un plan,- rnai mult sau mai ^pY!i"
irecis,'este unit5. cu stucliul aprofundat al mocieielor. Schile
rJe peisaie, de corpuri cmeneqti, de obiecte, in intre,gine sau
dovada unei scrupuloase elabordri. Rodin,
fragmentar,
"exemplu, fac
modelele saie si exectrte cele mai variate
invita
cle
rnigcS.ri, id itr atitudinile cele mai diverse, studia atunci cu
rninu,tie fiecare rnembru al corpului din care nu-reproducea
deseori in lut decit fragmente. Aceste fragmente Ie cornpleta
apoi, mai intii in irnagina!ie, apoi sculptind un corp intreg.
Deci din stucliul unei miqcdri pur,t,iale, hia naqt,els Ia el pianul
G. F]aubert, Conespond,once, ed'. Charpentier. voi. III, p. 133.
W. Ditthey, Die Einbildungsl'taft des Dichters, Gesammclte
Schriften, vol. Vi, Leipzig -* Berlin, Teubner, 7924, p. 218.
s41
s42
138
199
lr
ll
jnl.egu,l ui,
-r)e. t'ar'e nu-i mai riirrrilrea de',iL sa-r reLrr,rrrrrir.ii
lnbegral: ,.lr'i
obscrv ind.lurrg ,".J"iul, ,iu:i i.
;;J;",:rl,
tate, il las sii se ni,ste liber in-coacJli'ir'r"nto
pri. aLelie. r*
friu ;i. t.ansmiu nrr*"-""n1;1""f::;i;:i:il*.
$:-:"11
:iilit
r-enLru al
sarr lJal:oc.
^din sLudie loala r.rpera co si'cnrnsp,,,,,lo,,t,,
'tr-esluia: r-izi lI de asemenea lo,,rrl liri nalal si s.hiLA,,1,,,,il_
mati' doudzeci de statui inainte'ii"tu-*to"o
.uriiq;;";;
opera di:ri'itir-ii.
Cu toate acestea
const,ruiesc u'
"*l*te un'-nii"t-concr,et:
fdrd a fi studiat in prealabil
ei i;i .rreazA
'i",
'lan
I3dcklin,
j1.1-laSinatie.
,pto,
rpr,,,u,i
3*1"1:t,,_harmos ar.tis-b creator
.rp.., "*.n
rro'le:
mai este acela crire,, ,,incl ai.,,
ner-oie de schita rrnui cleget-rnic, t"eluie
sti aqtept,; ,,; l,i;r_
sri a_ibe timp ii-i pozeTp::iri.
dr.spre or.i,l,rro rlornp,.r1,, rl arLei ar fi r.r,r.l-rx, .,j.r_
.
oolAleit
^. ^O1. sr erecular.oa.pl;lnrrlrri sirtl rrnile crr o nrrrnr_;-r atrlir:.iL
care incintd, dar duce la. dispcr.are in acelali
ti ,i1r.-C,,,rfilr,,rf
nslo allt'oape cortlinutr irrLr.o r.pea r,e nsle,l*il
"lrrlr,,r,trt Si
ceea (.o atlur.e nou inraginfltia. .\r,osl t.onl,lit.l
t,.'"1r,,i" ,,"r,,f r,,,
pr'i. el'.r'trrl de a-l srrrpini. iie arr;rpri,r,i
1,r,'r,,,1,,i i,rnii,, ,,,,,,
apJ'utn. fie m,,dil'i,.inrl pln nul .orrfo'rn ,,.,,-i;;'
;,'r"i'. i;i.,,,.i'ri
este conside'abil si dti arbistuhi simIimint,',t
1r" .,"i." -{,ni.i
l-a formulat astfdl, ,,cooo-.o-;;;;;;'ti, imi rulhuri ceea
ce este, ceea ce ar trebui sii fie, hii rnistsie 11p
1,1.1ni.,,-,iii
Ceea ce leclamii o rnuncir iof , ,.,toiier .i,,rllai,,."iiir,'r"
clccu.sul elaboririi, esr,e concePerea n'rirteri.relor
care trchrie
sil ('onc.relrzez.e planrrl inrtqinut..\r.easlri rrrirl.,.i"
r,l,.,,_1,,
numnl rnionlru l'anle,zir.i: in cele mli rrrrrll,,,.,rzirri.u
luati din .n"iit"tuu lumii' e,rreriou...'ir,rp,i cun,iotorul_.tcsi
'_r.',,1i_
sculpto.r'rrl far. 51udii
.rleluliaf o asrrlrr.a ,n,,,t.t,,i,',,, ' .,'ii.
tot'ttl obsprvA cu alpnl.ip
evonirnenle si Iu,li ,,.i ,..,,," ;_,,1.
1,,',i""
ser'i, fie sub forma lor r,calti, fie sLb o fo'mir
la c-xecuta.ea pianultri elaborat. Zola este riunoscrrt
'r,".flfi."t.',
si
,r
numeroasele sale anchete in mediile cele nrai
'r,i
.li.-r,rsn : ,j;.i;._;;
in cele rnai mici detalii o3me1l. ;i
li'",]r.'i"tri
in ca'netul siru oent.u a-l utitiz-r
".,unin,e.ni"
ra monrenbrir poLrivit sao
l''laubpr.l la l.in,l'ul tr, rne,.r urir"=f
si-r nrnrq la
"',' ..il
Ro.en pentru o inmormintare, aceea
'" ,..hri"
,f,,",r,o"i'tl;;ir.;:
sotia iinui medic, moartd alnrtirieri i"
.,i",,,,
"t,."iJ.'r*r"-"
343
jr.28.
Jurlith Cladel, Arqust.e Fodrn, Ilruxclles. G. va Ocst.
191)S,
m.it tJ6t:ktin.,2-a ed.. p. rl3.
!'yln, tgltre
ff l]"TI..
J*'tf.
.t'r. _\miel.
I'ragzzetlts d,uL jottrnaL ,iiiir"r,6 avril 1E51,
publicat dc llduard Schere_"r, Gcneva.
r'grir .'-"
sac Jl. Toulousc,
Emile Zr,ta, paiis, isgO, in special p. !6g si rrrrn
200
pe cal J'ingir soirrl ei, lor-iba tle a1toplerie...
Substratul
ir.esl{)r..;rar.ticiPrrr.i esle eg,,isrrrirl. . . ,.,,. ,t" 'nt-L'tlt
;:ll,:.:l
;I'cl)ufP s(L t)rt,ltlt.dc orirr. Sinl Conr.inS,.ii
ziUa rle miine
';a fi rle trn'tlliima;
ln;Ti
ii\ ; ;,
ijil
::?
:i,T,li ;i', :i; ; ffi : H j
l,*
rre este riiu in aceastri e-tploarare la
":i
care rlri voi tlecra si .arp
mi-ar prirea .dioasri clacri ,,i-o" ri-',-,,a',i,iriti:i"3;;,."";;
",.1?
-"loro ltrcrim ile alt.ra, cu
lacrinrile u uuin *;
;",.;l';'" ^:.
"",,,;";
chinria
.\le mere r,..;,i i";,.;.\li,ll]]i',.t;"'-.,.:T;3;i
'iir,,.r,,i.
supe-rior'.
\'ie \ia l)r.ovooa ni.i'n interes si r.a trebui ctr
'rin
'irnul nrerr c,u,n.*e,,acle (e. tot un ,..,h,; s,i ..:,
io!i vtirlur.ii. .\cest,e nrici rrr,irgtirirqe'ii /r.-"rtr.r "tiu,"'J."ri"
,,"t.r,,tr'."ri.
rrrine
anr rnntrrrlri irr rrr.osl" ,l,r,lii. -U,, 'il,_,', ,.nl
]]:,ll
'r' li'.u-.i mpnitJilntortle
,,-;r'l^f",,,.ts.,.,Ar
|o r irt itt m.trrcnle rlo[ot:
hazhi. Pastr.ez in sc:r,t.re. frae.on[e
cie stil ,igil"l;';,,'l;;l
,.onlirr llr.r,,.eso r or.llirlo irlil rle ir*.1.r,r,2.irn,,,.. ,1,,
:]. :ll.,fi.,l",,
,rrt-e
lt.lr.il s;r Ie r.crtjr]. (.ppil ce nslc.,le lll',1.,,;rr,slic.
rle.
ji
;;;
1,"utru
ri lo siiu |r, ,le r,,rsl.'.3r?
jelc
si
er,-enimerrtele
rlin iltilea opere rle arl,ri au.
,., 1{'not.lli.
.lt"1'-rl '1. (.ovir
ir
r.ontutr r.u l.oirlit;rloir. irrLa!irrirl.i;r crrlcgintl.
Llrrpii crrr' am
elenre'rere
rrtr,,i.1i.i -.,i..' .iil', ,^ii
.i,.rit'r illigal,r.'dzirt,
e r.or.ens llrrlr.rrrroi"n,,,1o,'.li;,, ;";"f i
"^rl.l:
'
;-rar'0 all c.ez,t cd
"r",1 rnr"
in
Sa[avin
r:eva
trirr
ti,.o
'ecrrrrosc
:rt-rrr. cita la tr,ihrrnal,
a; risc* ,,t,,lf sri_,ni ,ii,.qor. ;ii;;.';,;
.
I
cnr nitit,,.348
D.r eiabo..l'ea nLr sc recr uce ra ribserr.ureil rearir,rrtii
'\r'LisLul efectrreazd st,ririii Lcnreinice. i' ciomeni;r. ;'.r"'lrr";
'u.e.
t'itti;rt,o l)etrlr.rr.;r IiLsi nr;rlor.irrlrrl rrr,,.,,s,t.
l.ealiz.;ir.ii nlror.r,i
I rln\-e(lp-Sll. i,,_1!",,s,.1ri ,.il 11,, prrlin s,, r,orlr,.a sirle.
,,":,,.a,
n ,.n*1,','alro
","nti"
f i;,i,r ,,sLe irr 1,1ir lrrl,r irceaSl,, i.,,,,,,,,,.,i,,
'j' \ ll)r't,
,lil
lrCnlt.tt (,;lf{, t lri,.lir It.;r ir r,ilt!ilti$ll
t,;rlitfa itr mit_
l;rr-il;r.
rrifesti'ile ei cele rntri i't,iliare. rLl irir r.
lucrulile, cri r.oia sii piitr.rinclri pinA tri-ieg.,tr
"',,rr,,,,"'.;'r,i;r;;r;
inerr.nLA nnlrrr,ii
,li,,n',ni,','.
si
'l"si;t'
sn,,l,,,1in ii or,,,,
.':n"t,,"lr'i,r.
1,irr,,
li'^.^,l]i"l
lamlll,ll'(-. \ lllr.l;r insotrrt,lr. ,l.tti,,r ,.1. ;r ,.,1t){r;rslI
nl,li irriii
P'ofu.de ale niit,ur,ii .biectirl.i. ,\stfel
,,,,nr,.,..ui
tl:tttr'
"t'o
,patle. u timprrlrri sr'r rr slu,liilrrr. p\lrpt.irrrenlrrle.
,,,.i,,
'illr) {le\ctrtse
ltl
sliirrl,,i
tir,,rlr.t.tr*.ri,.r (i,,pllt*'er..r
l)l'irmr,lot
'rauzele
3a7
G. Flaubert,_Cctrrr:sTtrtn.dttnr:e, t,tl. Lion:rrtl, t.II, yt. ))rt.
. lr"r.airls.
.3r8.aioorg,.s f)rrlramol.'.L,, tt,,,rl,l,, tt1,,,2) r,,,,t"r. l."s \,rrr.,.llt,s
-ii
9 rl.r.,,rrrlrr.io lg:1.J.
34i -\ se r,.etir.a in rrr.ivinle
strrrlirrl i'i l,:rrrl \ral6ry. Lion(1r(1,
-t tes pltitoso.pftes, r'irodur,ii.iia.cast.
i,.;;'il;;i.,",
r,cotrurrl tle L.it*i.
i,",i"
- "'
,)tL I'e.ul,re d'ort., Iira
Irar,is, p. 6i fl ,,iru.
201
cunoscut ca un al doilea Leonardo, pentru care natura ntl
avea taine. In afard de lucrdrile sale cu caracter exclusiv
qtiinlific, opera sa poeticd, incepind cu Fausl, este plind de
considela-tii inspirate direct din cercetdrile sale scrupuloase
asupra naturii. In,telepciunea ce se degajazd la fiecare pas
dinbpera sa qi care formeazd adevdratul conlinut al crealiilor
-qale, este de neinleles fdrd cunogtine!,eie sale aprofundate
in ciomeniul qtiinlelor naturii, al filosofiei, aI istoriei etc.. . .3'o
Numeroqi al,ti autori de seamd au extras experien!,a lon
rlin cunogtin.tele qtiinlifice mai rnult sau mai pulin intinse.
Zola, de exemplu, in ciclul de romane asupra familiei Rougon-1\4aquart, pune problerna ereditdlii cu o siguran!'5. oare
presupune studii serioase. Flaubert devora kriblioteci intregi.
Studiile sale asupra istoriei, a filosofiei, a religiei, pind ia
cele de mecanicd qi arte aplicate formau preocuparea lrrr
permanentd. Ar trebui sd cunoqti totul pentru a scrie l
to,ti cili sintem mizgdlitori pe hirtie, sintem de o ignora;i!-5
monstruoasd, gi totuqi cum ne-ar furniza toate a.cestea idei,
conrparalii ! Mddutta ne lipsegte in generall Cdr,tile din care
decurg literaturi intregi, ca F{omer, Rabela.is, sint enciclopedii ale epocii lor; eiltiau totul, iar noi nu qtirn 1iir1c''.351
Shakespeare are cunogtin!,e vaste de ist,orie ;i de drept.
Schiilef ddt dovadEi \nWallenstein de cunoqliprre trogate a.suDr€t
strategiei r{zboiului, asupra astroiogiei eic. in Wilhcl,m V'ail
el descrie Elvelia, fdrd s-o fi vdzut vreodat5, numai in urura
studiilor teoretice. Dostoievski citea cu asiduitate cdr.li de
medicinii. Doctorul Zanowski, care il tratase prin 1840, spune
despre el: ,,In afard de beletristicd F. I)ostoievski lnri impruhuta cdrli de meclicind, in deosebi acelea care trato.u
despoe bolile-creierului gi ale sistemului nervos, despre bolile
psihice qi ale dezvoltdrii craniului dupd I'echiul sistern al
lui Gall, incd in vogd pe atunci".3s2 Tolstoi, pentru romanul
sdu Rdrl,oi gi pace a studiat, in cele mai micir detaiii, rdzJroaiele napoleoniene ;i cronica timpului.
Dintre scriitorii contemporani, mertid sd fie menlionatil
mdrturisirea remarcabild a lui Jules Romains: ,,in realitate
eu acumulez defldoudzeci de ani o experien]d pe care am
sro
amplu
f
n xsrlsn
tratez acest subiect mai
cm de 1tiinld..
mea. Goethe, Citet,a' sspecte,
ln capitolui
Ctrthe, gintlitcr
;i
Flaubert, Corresl:ondance, ed. Charpentier, vol' II, 1889, p. 388'
s62 Dupe o notd, Les dessins de Dostoiee'sl,g, apdrutd in Les Nou'
351
erclles
202
Littiraires,
ll aottt 1934.
sd o redau.
cit mai direcb. ;i dir.ers posibil, $i care
afacerilor, ,r".'ii
rlomeniilor r.ie!ii. Ceea ce a fost prea' puLiri ;;;;; t"rrli,
l""fl;;;;;;,
! rrcer,cat
se extincle nrr numai asupra
acurn, cleoarece in aceastd miterie, ca gi in
'ind nerabdAtor. Cinrl luam cuno;Lin!d d" un "fi"f"l-"_**
1r".",'"i"a
crplorarn
'ost
u rr rrrediu. cintl rna
unei exrleriente
"ohau"""^
oarecare, n. o strigam. in gura
mare. A_
un stoc de exp_erien-ln din caie n_am utilizai ;4";;;;#tl
d";il^;";f;;
parte in operele mele precedente. In ce priveqte
in parLicular am incer.c.' s[ md iniliez, in pii_"i;1";'];;il;
"f"".ii.
e'insrrrni
Am trbservat oameni pe care ii aveanr
cle
lnfruntat, ;i''ele.
chiar clnd aveam mobir,.d'rr.,
i"*"a'i".i
sau si-i .onsider aclversari md sbrddui.; *a
;;;;^";un';,
lut'ul lor'.. sii 1r.ir-esc lucrurilc din
1,r,nl.i ur ror ,re verlere si sa
Ieduc sulrrti,rrarea in felui lor. lmi *inL,-a"
tun anur'it numdr de oameni ,ie afaceriil;;;;iii:'.i;
"irr"rl"r..*;i,'
participat ia con'o.birile ror. I-am ascultat cliscuuna^
rri.L
ei. l,I-am apropiat de ei in
momentele il" a" dili;;;;;,';l;;
a maner.ra, de.a..se
_feri. pentru a se abandorra
lrlucorii de a curoa;te pe al!.ii. de o'se
de a se co_
,l,rni-.1: dg
"nu"la,
viziunea asupr.a
lrmii.* f ,; ;i.il.
I ti erplin,t
crr Lrpsl)r'e tellr)rca
insit;i a. ir [aceri]or,
incpLuL nl.io,r"ia
,le ir mi {arrriliat.iza.cu ele, nu rr n-Rln
lecLrrri de r.ulsalizalc
ltri
ci p'in
irpceteazd cle
IecLu'i de spe,'iariLu re: rapor,Lr' al;;";.iii;
r.atie. buleline lehnice, pirra ;i predoarii"inainLea a.'ii,',iliir
rr.i burrarelor,
.'irculare con['idenliale.'Dn ilit.[, in
,qeneral. rle citii.a n,,i
"ea mal mar'e parte a leuLur.il,r.mele esle de ortlin,lo."_""_
rar.. in spns tarq. Incorc sA
.am, i" fimit""iJ;i;iii;,"H;;
irrr aceea;i canLitaLe,9eJ nu!in
aceea;i calit.aLe a";"i"'.."ilj
asupra-feluriielor. activitdli' ale.tiurpul*i,
qi;i;#;:;;
specializaL in- i.nsdsi aceste activi[lLi.,.tti ""
Sa
_.i';;J"r;r1;
nrhrt,urisirea lui Xli hail Sadoveanu:'
Lreizeci si ci ,,.i
,,Dupa
cle ani.
rnai ciLir deciL punt,.,,''"-;",;;;ii;;i.ti;i;;i
'-arn
nri
rnai citesc romane, citesc isrorie,-;o;i;i;gi;,
}flJfrq:
In
il*!,
acest fel se acumuleazd nraterialul care \ra
servi la
elaborarea planului colceput pentru o operd.
,\cest
material
este adesea atit rle abundent, incit. prdblr*;;;";l';;.:.;;
gr'ear nu mai este inventarea, ci elimirrarea
planul sri fie rearizab_a'monios ;i unit.a;.. -e;;.irr.lui. Denr'rr n,r
.ri.i#';ilr:l
Ia Fau.st:,,l,fate.ialul .-o u.r,^irlot in aqa
m{surd i'cit acurn
gss
Ilreder.ic LefEvre, flne heure ,+,ec.Jules
llomains,* Les ]-ott_
relles lirtrraires. 2; \oremb.e tSEf-.
354 Ir l r-o scr..isoare
l,arronal{.
203
eliminarea
lui va fi
opela-tia cea mai dificil[".355 Dacii cleci
o ntuncd intensd, nu mai
putin absorbant es1,e procesul cle elirninare: eliminarea reclarnd, la rindul sdri, un spirit critic din cele mai ascu,tite"
Aplicarea acestuia este deosebit de dificiifi tocmai clatorit,ir
oonceperea materialelor reclamS.
vie!,ii interioare continuu zbuciumati. cal.e intunecd viziunea
c1ard. indispensahilI ref]exiunii.
ln ce prir.este daLele erperienlei care \ror serr-i la realizarea operei de artd, existti o condilie esenliald a reusitei
ei: acesl maberial trebuie -s{ fie rnodelat cle sufietul nelinistit
qi tulburat al arbistului. Fdrd aceastd conditie materia r,Smine
tlifolrni qi inerti. Probientele r.isuroase ale psihologiei sau
ale clinamicei capdti Ltn sens nou cind sint tratate tie un
l,eonardo cla Vinci. ReceptaLe cle sufleLul s5u profund ngiLat,
ltarslorrnate in dinamism spiritual. ele r'r)I. e\-oc;r ,, lirme
plinir de mislere. l,egea polarit[1ii reler-al,:i tie []oethe in
c:r:rcetdrile sale asupr:a na.tririi. va leailare in opozi tia iiatrstX'fefislo, Tasso-Antonio, care incarneazd ltriit conl'lictLrl 1or
tragicul vietii pe care numai oper.a cle ar,ta il 1.rc,irit,r ledtr.
Legea eredii,dlii, sub pana lui Zoln. tler-irrr' o lirlt;t r,,lir-l
care joacd rolul ciestinului. $i cinii un Shaliesp"rrr.e. .rrir Il'iuhelt, un Toistoi, se apLeacii asunl.a ist,oi,iei, succesiunea r,igidri
a faptelor este convertitd in r.ibratia r.ie!ii, in palpiLul ei.
l)upi cum planul schi!a1, de arlisL i;i ale or,iqinea in
trceastri neliniste interioard refiectatii irr conltiinta in nrnmentul
inspira],iei, toN astfel materialul erperientei care r-a servi
ja elahorarea operei tle art ii sn niiurizeazd nliii iittii it
aoeeaqi neliniqte in adlncui sufietuiui siu. Fa.ptril cii Lriistul
i;i dri atita osteneal€"i pentru a obserra lulrea reald si a se
famiiiariza cu problemele ei multiple. ci purro ati1.a pasiune
pentru a aduna gi a reuni elementele din care. pr.inbr-o muncd
necru!5.toare, iqi va elabora opera, nu lrebuie sd ne induci
in eroare. Nici o materie nu are valoare clecit proiecl,atir
plin prisma vielii sale snir,ituale. $i cincl meqterirtr t-:reator
de art,d se supune trudnicei astrinbldri a clatelr;r, {rale \roi
servi la construirea operei sale, o face sttb impuLsuL irr,:istibil
uL ncl.inigtei interioare. Pentru cd sufletul omenesc se {r.sea]n5rli cu o moar[: cind ii lipseqte mai,eria, se consum[ pe
cont propriu. Impresiile exterioare stnt necesare arLisi,ului,
cd.ci fasonindu-le intr-o profundd qi uneori dureroasd nelinigte qi cu ajutorul spiritului sdu de discerndmint critic,
355
J.
P. Eckermann,
Gesprtiche
mit
Goethe,
vol. III,
Rrockhaus, 1837, p. 152 (conversalia din 6 decembr.ie 1829);
204
Leipzig,
sti-;i cleeze.un
pentru sufletul sdu ,1i sa_i
lnen{inir astfel ecbiiibr,ul_con{.inub
car,e, oclat{ ru1tt, ar prezeniu ..,r.,
i'eritabil Peric.l peuL'u er[. Iiirr,ri aceastri',lateiie, sufletui
.1 ,1
agita^in_gol. Zbuciumul siru, nepul,ind lua o fornrl
l-.u1.
.inteti.a.
tr . sfi.si pi'i'a indbusi clerfinitir, aspiratia
ro.p.u
reuseql,e
luntrrril-
4. Crealia artisticS.
- problemi
de voinfl
Duprr t.urn am r;rzul. rlil'er.it*le aspcule ale acliviLulij
,'reirtoat.e. se cilracberizeazit 1rr.intr,-rrn pl'orL {.or)linuu si srrsii_
Prin efort este stdpinit, conflictul inter.irrr atit
',t.
nin!,d[or datoritd hac-rsu]ui ctiruia ii dd naqlere;
de ame-
prin efort
cste impus.5. ordinea haosului interior qi inlesniti
zarea.unei imagini simhol; tot prin efort se ciqLigl exDerieuta
".i*ltuliilin elermentele cd'eia se \-or pr:'duce
imagini :i ir .tirrlt
'oiinitialri, schita ,,nr,i
tot p'in efor'r, se elabo'e.zd- imaginea
lrlan pe.tru co'ceperca si t.ealizai ea uperui cie a'td.'fot ."
se c|eeazd lrrrn acest efor't l,eprezintd realizarea unei intentii
arLicipate izr-o.iL[ clin adincjnriie i.ielii psirrice, atiincimi in
care sufleLr.rl se zbate si hrptd cu to'ate .bsfa.,,lole
fr"rtr.,
creatia sa.
.\ceaslii lupl,ti
1tent.' ecl-rilibr.area sufletului este mobilul
p.rin care sufletul se afil.nrti, efo.t ca.e,
it'istalizarea r.iebii inte'ioare, deLermind consolitla.ea er,iuillrin
rleci .ef ort, sp.e spir'it urrlizare, (.ar.e n rl este altceva decib
cuce.rirea pr,opriilor adirrcimi sufietegti. inlr_arier-ir,, *oi,i_
Lrralitatea
.nu. al. lruleir . l'l s.nuelrrrlA alll'el rlr,,.it in pti,,,i
ac!,iune a. desfd,surdrij sale:
este rncrgt,rd, cun.t spunea;\iistotel, aclicd I)rr ce\-a'ar,e c.s/c, ei cer.a care dei,i,n,c. A.easLi
deveni'e, adici efortul prin care se tinde a se tr,ece clin star.ea
haotic.i spre sinteza'i:tii constiente. esre aoLur spiriirrtrl
al sufletul'i de arl,ist. Eite ce.'a cn.e'lupLd impot.ii= P.imejdiei haosului da. care t.tuqi este crererminai tocrn,ri' cle
acest, haos. Eliminaretr defi.itivd a haosului ar fi anihiiarea
actului creator si dec,i a spir,itualititii.
Nelinigtea interioarri,
-Jii'ltruf
il.e;i pericliteazd exist""1n'' fiinq..i
u, ;^t; i;
timp izvor de fecunclitaie spirir'ala. Bste creab.are ";"1";i
cle acb
spiritual qi face posibili cr.aiia ope'ei cle artd tocrnai fiinclcir
pune in pericol existen!,a. Astfel lo.Lit experien{,a congtient{
este scufundatd in aclinc,l inconstientul'ui, uncie este cles-
intreg.l.i efort
205
compusd gi asimilatd, pentru a fi regrupatl inbr-o noui. sintezd"
pr'inlr-un efort mereu reinnoit.
Acest act de clescornpunere ;i recompunere este fermentul creabor al operei rle artd. Friri nelinigtea care cluce
la acliune, opera de artd n-al fi existat,. Originea ei se afld
intr-o atibudine, care foarte adesea este o r.evoltl fald de
realitatea existentd. Creind, artistul isi erpr.imjr dorinia cle
a aduce o schimbare in via{,a sa interioariti, tle a schimb.r
astfel haosul in cosmos-. Prin imaginalia sa, adici prin orearea
unei noi sinteze din eleme.ntele expericngei
dobindite, eI iqi
afirm[ vointa de a schimba ceea -ce esLe dat. Si apiicinci
un sever spirit uitic agitaliei irnagina!iei sale,' peirtru a
selecliona propriile sale inventii ;i a 1e compune intr-un tot
cit mai armonic, el inlereine in propria sa viald interioari"
AceasLd intervenlie este o lupl[ plind de efori, fiindcl eul
iqi impune o lege cdreia vrea sd 1 se supund. prin aceasta
se deosebeqbe via{,ri. spirituald, creatoare de artd, de viala
olganicd. Este o gravd eroare sd se creacld cd opera de artd
se datoreazd unei dezvolttiri analoage cu aceea a vie,tii orqallcg. Intentia de a modifica realitatea dat,i. ii lipsegte cu
desivir;ire acesbeia din ur,md. Organismul consti clintr-o
serie de- programe latenle care se dezvolti treptat. Calea
acest,ei dezvoltiri este cleLerrlinat[ in aceste Dr,odlame si nre
face. decit sd par,curgri, pas cu pas, clrunul prescr"is. In viata
spirituali. r,ar e dii nagt,er,e operei rle arti, eiisLti, dimpotrivii"
o iuten'en,tie neincetatd. Eul spirituai se creeazd gralie efortrrlui qi in mlsuru in car,e se strdduieste sir orrion6ze'har:sul,
si:L sinietizeze elementele clisparate al6 imagirra,tiei in ;.;;tii
consistente. Drumul operei de artl nu este- conlinut in
artunrile programe. err riu este fructul unei simpie dezr.olblri,
ci.se d_aLoresle irr:ei forte voluntare;i continuiirnpuse ciinamismuiui inLerior. In tinrp ce iumea organicI'se afimrir
plintr-o clezvoltare lentii, determinatd cle clirective inerenteo
lumea spirituaLi constri dintr-o cucerire, mer.eu reinnoitd
a eului propriu. Spiritul se creeazd pe sine insuEi. prin incettrretr acesttri efecf. ce tincie sd clarifice haosul inberior si
s[-l cristalizeze inLr-o irnagine-simbol, fiin]a uman[ ar. ii
r'eclusd la o simpid r.iat[. organicd. Crealia spiritualti presupur)'. o-muncd aprigi ca si rrn discerndnrint vieilent gi aicu!it,.
Sprrrtul nu-se.mullumegte cu ceea ce existii, ci, acceptind
sau refuzincl diferitele stadii ale vietii interioar,e, isi creeazH.
o lrrnre nouir. ,\stfel el nLr se lasd clominat de un d'etlrminism
rigid, ci iqi pdsbreazd liber.tatea cle miqcare
- ceea ce ii cl6
posibilitatea rle a depdqi legile vie{ii or,ganice,
in aceastd afirmare a eului spiritualitatea se conrplace.
Rlortul spre.cristalizarea iritr-o imigine-simbol, inventia unui
plan, schimtrarile pe care le imp-une, elaborarea materiei
rionstructive, sint tot atitea activitdli prin ctrre se manifestd
s.piritualitatea. in acest efort artisiul iqi regriseqt* i" l"i"
rlill urrnd. e'l si tr'irieqte cea mai intensd lucurie chiar
- Efor,ilacd.acelaqi efort ii pritinuieqt"."r"rinl" de neclescris.
tnl tinde s[ se incarneze in forme obiecbive, totuqi, ceea ce
1l incintd pe artist .u.ste'umai opera ln sine, nici produsul
eforlului sau. (.i rniri aies lupLa pe care a trebuiL sd u suslini.
pentru c[ prin aceastti lupt[ a putut sd se afirme ca existLnt,ti
s_pirit^uald. El se simte a.tisL iri mdsura in care se simte capabil
de efortul care transformd agitalia vie.tii interioare tirtr-o
sd'fie inf&ligatd intr-o formi
11iune superioard, susceptibilX
*biecLi'd.
Este efortul -spiritualizator care il tncinNd pe
Sfintul Augustin: ,,Dar de ce sufletul se bucurd mai m,iti
ile a redobtndi ceea ce a iubit, decit de a-l fi posedat mereu 1,, 856
Iar Lessing lspune-a cd dacd Dumnezeu i-ar propune solu,tiile
tuturor problemelor., nu i-ar fi deloc recunoscdtor, fiindci
preferd sd le caute el insusi.gs?
Un suflet care, printr-o elaborare necontenitd. lupti oen_
tru propria unitate iatd ce este sufletul artistului'. Elibo_
rindu-qi sp_er$r el isi -creeazd qi propria personalitate, fiinclc{
prin efortul depus el p.ne stivila hansrilui lduntric,'""."
i'ceteazd. s{-I atragd. In felul acesta se ldrgeste orizonbul
"ii
esrstenlei sale, care capdtd un sens mai profund, fiindcd ea
nu mai. este o.,simpld realizare a unor instruc,tiuni dabe. ci
ascede la crea!,ii dupi rn podgl care e propria oferd. Aceasta
presupune
.o putere de decizie. Artistul nu sb mdrgine;te
sd exteriorizeze pur qi simplu ceea ce impulsul ldunt-ric i_a
Suggrgt Ia intimplare, ci.alege qi decide.- Dupd cum viattr
lui interioard este intr-o dureioasd tensiune pent.u a infrina
conflictul interior, tot aqa el continud eforiul spre ordi'e.
acceptind sau eliminind elementele inspiratiei pind la r,,,,rl
trizarea"armoniei operei. Soarta
lui qi soartla propriului
s5u s'fler depinde cle puterea lp9rei
tui Ae a decide. Ai.tislul isi
realizeazd opera fiind agitat de forle contrarii de aceea
;i
creatia sa este impregnat[ de atita suferin,td. Artislul poartd
in sine Necunoscutul care este sursa incertituriinilor sale
tuu S.ai1t--auSp!in, Confessions,
trad. A. D,Audilly,
(iamier,
^, 85? 7925, p. 282.
A se vedea Entretiens de Goethe
M. J. N. Charles, Paris, Claye, 1962, p. tBB.
et
t. I,
paris,
d,,Eckermann, trad.
I
206
207
nesfirfite ryi acolo se afld sursa inspiratiei sale. Confuzia,.
incloiala, zbaterile vietii sale interioare, il insptiimintd, ii
dau senza!,ia de spairni perpetu{, Iac sd se nasci in el elclrtul
de a atinge luciclitatea congtiin!,ei qi de a o men!,ine prin acte
de voinL[ decisive. Astfel, insdsi consliinta lui esie lezultatul spaimei care il prer.ine si il pune in gardd. Citi drepfate
ale Kierkegaart'l cind spune: ..Con.stiint,n spiritualit[tii nu
se obline clecil dincoi,, tle tUspelal.e''.358 Ca sd scape de indoielile care il duc la disper.are, de angoasa care il striveqt,e,
de toate luptele intelioare al ctiror cimp de bdl,aie este sufletul sim. artistul. cel adevdrcrb, creator,ul. nu g[seste decit
o singurd, iesire: efortul elaboritrii care prin alegerea pe
care o implic6, intre elementele disparate ale inragina!iei,
reprezintd o succesiune de nenumdrate acte voluntare clecist Vp.
r\cesLe asltect,e variat,e aie
eforlului ne dezr.tiluie clureroasa
ffftere a operei rle arti. Sintem deci departe de conceplia
ideaiistti a dornniei rnuzelor, generoase care r.edea in aitist
un inl,erltrct, ,.fdrd voia lui", al zeilor,. Crea{ia,lui este, climpotrivii, un inrens efor.L. El ajunge la conceptia operei de
artd, rtrintr'-o opozitie vr'itii la trials r,...tiile instinctir.e,
eletnen[are, care nu vizetrzii clecit lumea e-xterioard: el r-rea
sri se ridir.e rleasrrlrla ir,.eslei lrrnti. r,rr,rt o lume a sil. Lj{,nr.cpuld
sr r'ealizatA rte el, itr interiortil siu. lletr[gindu-se in sine,
el sirrte. cu t,oate aoestea, ce primejdie reprezintd pentni
el-plopria ,sa lunle interioar5 la cea mai micir lupturit a
eclrilibrujui ; el rlcu,. a,sadar, pentru a ltara primeJdia, si
inl,r'oducti o olcline in haosrrl vielii sale psihice qi pent,ru a-i
cla o Iormri cr'istalizat5. el creeaz[, din datele e.rperienlei
triiile, sinleze marcate de per,sonalitat,ea sa i etcu. o r;ealitaten
diferitd tlercit, cea ctrrc ii e imltrisd, o lunte a. lui, incirrnirrcl
r-iata sa iuterioar,d. si n-rbolizaLd de cretrtiile sale.
CreaLiile trrlist,ului nu sinb ur) ,.dttr al nuzelor" ci sint
expresia. lLropriri, salt: aoi,n,tc. ,lrt.isttr,l r:rteu:d liinrkii o erc.G
;i. vrea ,'d, t:re(;r' itindcri ueu,tia penitLt cL csle singurul, ntijloc
de a-st cnccri ccJrilibru.l, .sttflete.sc.
\Iointa creatoare a arl,isLului isi are originetr in ndzuinta
sa de a dep[qi clomeniul limitat al cadrelor biologic,e, in
clorinla clemonicd rie a cl[cli pe naLura originar:ti o ..a clona
natulii". oum au spus-o Goethe qi Ptrul Yal6r'r.. o natuul
al cdre.i stripin va fi gi crlreia ii vtr pomnci.
358
S. liierke gaard; |'raite rltt
tLdsesl:toir,
Jean Gatcau, [)aris, GalJimard, 19iJ2, p.85.
208
trad. lirrnd I erlorv si
tr niliutivtt se ollrne. asblel, ilelelminismului imptrlsurilcr
instinctive. Aceastd insugire este dominanlit la ariist, care
poate asL{el si opuni lumii date o lume a propriei sale crealii.
Opera de arl,i, prin faptul ci est,e produsul unei voint,e,
nu strl,isface o ner'oie pri mitivd, cum pretinci biologii qi nu
este nici simpla sublimare a unui instincL, a instinctului
serual, de erenrplu, cum crecl psihanaliqtii. Efortul inspiraliei
qi al elaboririi artistice clerilti dimpotrivd clin insatisfaclia
fa{i de natura primitivti deasupra cdreia tinde si se ridice
personalitatea. f)e altfel. acest fel de a veclea incepe s5,
ci;tige teren chiar plintre psihanaligti. Otto Rank, un psihanalisl de seam5., care s-a consacrat mai ales st,udiului crea!,iei
artistice, spune intr-o lucrare recen bti: ,.Opera creatorulul
nu este cleci strblimarea instinctului sexual: ea este expresia
voin(,ei individuale, care aproape cd poate fi socotit[ anti3s-qqnl[((.a5s Ea nu se naqte din simpla voinli tle a tr'[i. ci
din r.oin!,a de a der.eni sl[pinul soartei proprii, de a ntr se
15.*a in r.oia incliniirilor accident,ale, ci de a le depdqi qi a
le sullordona urrei cont.l rrite rlisciplirrate. asigurirrrl aslfel urriLatea eului. Artistul esLe un revoltat, ca Prome{,elr. care se
ridic,d impotriva obscuritiilii naturii primitive, aclucind u-i
iuniina conEl,iin.teil pe cale vrea sti o intretint-i cu ple!,ul
unor eforturi imense qi clreia ii srrpune lot t'e e 1,r'imitiv qi
tlescoperd astfel o exist,enbti sr-rperioarr-i: il('Lrtlrt €\ spir;tului,
rreatd de el insuqi. Este o lume care i,r'iiierste in el, ntiscubd
din lupta cu pornirile instinctir.e qi superficiale si clin atiiudirrea inpotriva realitiilii ext,ericiare. Luciler din Cain-ui
Lorrlulu,i Bqron e-rprirnd aclnrilrrbil aceast,i"r itlee:
,,Gindi!i qi inclura!i qi plasnrrri!i
(l
lume iniruntru'n piepLul vostt'u,
IJe nu vd mulbumegte cea cle-afard.
Si aslfel r.oi veti fi tot mai aproape
l )c-a spiril ului [irc ;i aveu-vel i
i rr lupta t'u voi inqivi izbil)(la!(.360
Pielre JaneL nu greqeqbe cincl alirmti cd strfletui omenes{j
caut.i, ftird sd oboseasci, triumful. Ave nu,oia cle triumf
peritlu ca sd-$i rnen,tind echilibrul interior'.361 Dar ecrhilibrul
35e
1t. \2
O[to Ilank, Lrz volontl du bonlLeur, Paris, Sloch ed.,
1932r,
,1 .
Lord IJyron. Cain, aclul II {ull,imele rinduri), trad. P. Grimm,
1)rrr:urcgti. Cultura -\a!ionalir, 1924.
361 '\ se vedea capitohtl Jla,portul dintre jor: pi crca.lia artisticd,
300
din aecasll
lu('rar'r'.
nu eiite posil:il decit rezistind capriciului insLinctului print,r-o
atitudine ferma. 'friurnful presupune un act de vointd. Esl.e
singura sursd a spirituaiitd!,ii. Nietzsche ne avertizeazd: .,[.[unca voastrd sI fie o luptd, pacea voastr5 sd fie o biruint,h".;er
Fiecare moment al elabordrii, in care artistul reuqesLe s{
clarifice o idee ca s-o adauge la continutul in der-enire al
ciperei sale, este o victorie. Dar, vai ! pacea este cle scilntd
durat,[, fiindcd forte]e plimitive reapar fdr5 incetare qi reclam[ eforturi noi, mereu leinnoite. In felul acesta tensiuilea
tlevine permanent[ qi .tine mereu treaz spiritul. Calrnu] .iefinitir ar fi moartea spirituiui; nurnai lupta alimerrtati de
{or!,ele interioare reinnoite mereu poate sd-l ,tind tleaz ;i
sd-i incalneze, in toat{ devenirea lui, in crreatii profunde.
,,I)ass du niclrt enden kannst, d:rs macht dich gross" (llqti
n'rriire! priir ceea ce nu termini)
- o spune Goethe in,,D-r,s/AsItidr, r Dirun".
Scoala psihanalistd a relevcrt o idee, care s-a rirspindit
.cu rnuh 'succes: aceea cd diferitele lipsuri, ac{,iurri}e inierzise, sint cele care excitd mai mult imagina,tia. Opera cie
artd, pr,in utrmare) n-ar fi decit un fel de Ersatz,_cum sr-iirn
gerrnanii, ceva ce suplineryte o lips[, realizarea pe plan ment,al
a unei dorin{,e neknplinite ln plan real. Pentru a ilu-"tra
ac:eastd idee se citeazd deseori un eremplu tipic, cazui lui
Wagner car€) ar fi compus pe Trislan, ca o substituire a iul,ilii
lrri fdrir spelanld pentru Mathilde Wesenclonck. Ideea este.
pe cit de sugestivd, pe atit de simplist5. S-o admiten ar
insemna sd neglijdm tot ce am putut constata cu privilc 1a
izvorul operei de art[. Esbe adevdrat ch unele dorinle neimplinite pob sd intensiiice imagina.tia (cdldtorii in deqert,
de exernplu, au adesee halucinalii sub iufluen,ta se'r,ei), ,liar
de aici ptnd ia opera de arbd este o distan.td ! E greu de presupus cei tertul qi partitura lui 'fristan puteau da lui Wa'jner
o comllensa,tie a iubirii sale pentru Mathilde \A/esenclonck.
Din:ipot,rivd este mai probabil ca tocmai prin aceastd onerd
iubirea lui sd creascd. Dacd a trebuit in cele din urmii s.i
pun{ capdt acestei iubiri. rnotivele slnb de cu totutr :rltti
naturii,
Nu, opera de artd nu subst,ituie nimic, ea este pur qi sir"nplu
rezultatui voinlei de a crea. Dolinlele nesatisfldcuLe poi cel
urnh sir cncite q\ s:i. cleclan;e;c un conflict interior. Opera de
p"r'ti este rezulLatui efortului cle a tiontoli acest conili,:t,
352 Fr. Nietzsche, Ainsi parlait Zarathoustra (De Ia guerre et ,les
guerriers), trad. Ilenri Aiberf, Paris, Mercure de France,-1901, p. 61.
210
cera ce nu inseamnti nioiclecurn impltnirea, substituirea sati
irrl'-,cuirea unei lipse. l)orin!a nesirtisfticuLir excil.i nurnai,
curn am spus. conllictui cunr il poate ercita ttn clrog. Opera
tle artd are valoale penl,rr-r cletrborul ei, intrucit este o izbind{ asupra haosuiui, indiferenl cle ce anume a putut favc-rriza acest haos. Wagner ar fi fost forlat sd creeze chiar
rlacir iubirea lui pentru t\Iathilde \Vseendonck ar li fosl
ier'icitd, cel mult ar li r-ariat subiectul, ca ;i, poate, nuan!,a
eu'Lotivd, dar in nici urt caz iribirea n-a putut determina forla
creatoare a lui Wagner. F'orla creatoare reziclI in susceptibilitatea vie!,ii interioare, care Lrebuie sd fie ercitatir, ,si in
pfoltul de a domoli conflicttrl dezlHnluit. Flrd aceastd susceptibilitate qi fdrd putelea rle voin,td cirre ordoneazd harlsul,
interior, cea mai aprig[ dorin!i n-ar putea sri ducl r-reodatir
la realizarea unei opere cle ar15- Crei,rtd, arlistlt'I orea, d.ar
nri in sensul in care animalul vrea hrana. El prea o cristalizure
indiferent de ercilanntl care a proaocat haosul interior. Din
aceastl voinlil spre crisializare Ei nu clin natula excitantului, vine forla hri creaboare. Dacd dorinla neimplilrit[ se
leflectd intr-o oper[ de art[ aceasba se intirnpl[ 1-rrin simplutr
fapt cd ea face liarte din conlinutul psihic qi c[ orice conlinu"i,
psihic poate fi exprimat intr-o operd de art5.
Opera de art[ este deci opera voinlei. Priri acLul cr:eator
ar'tistul igi afirmi voinla cle a depiiqi asper:tirl primitiv ai
natr-rrii sale. Cu cit efortul lui este nrai mare, cu atit errl se
simte mai consolidat ;i mai indllrrt. De aici indir:.{tnicia
artistului de a nu da inapoi din fa-ta dificultililor din drumul
siur. Dimpottivd, dificultdJile ii stimuleazii voinla, o plrIl
la incercare. Fiaubert spunea: ,.Ctir!,ile pe care mX ambitionez
nrtii mult si le scriu. sinl locmai acelea pent'n.l cale disptrn
rle nrai puline resurse".363 Iar subt,ilul Andre l,hote gdseqte
urrnirtoarele cr.rvinLe loarLe lcricit'e tlespre Bl Greco: ..Cine
ar irutea susJ,ine cI penlr.- El Greco (cel rn:-ri rvtigneriai',
clintre plasticieni) subiectui i,,oniirrdat avea \.reo inserrtnittat,e ? Bra in ochii siii o dificulbate in plus, deci tin ntolii'
rnui rnttlt cle stimtrlare rnetttalii, un mijloc de a-qi erplirn':l
rrizlrribirea" 3e. Prin acest elott artislul realizeazii clest,inul
siiu superior: de a se riclica deasupra aspiraliiior prinrilive
rir: speciei ;i cle a deveni o personaiitate spiritualtl. $i in
363
s€r
G. Flaubert, Corrt'spondont:e, ed. Conard, t. II, p. 255.
Andrd Lhotc, in Nout'elles Reoue Frangaese, t }Iars, t934.
211
acesl, fei trebriie sir interpretdrn curintele iui Ilocl<lin: ,,...
vointii este ceea ce \'t.ealr sd vdd in fiecare linie((.s6b
irr antichiLat,e, artisbr.rl era consideraL o fiint[ clir-i'ri
fiinrtcri se c,ledea cd este, fclrii coia lrez., inberpretul zeilor.
Astizi t.eb.ie sd-i consiclerd'r divin pe'l.r ci ,stlc sii ,rca,
pentlu. cd. ; l,ie, p rin ef ort. -*d- rsi stiirpineasc[ qi s i- clis Lali zeze
;i'
uropriile intenLii.
Copitolul
lll
FAZA EXECUTARI!
1. Frocesul de transcendere
Plocesul inlerrs ai ela.boriirii operei tle ar'lir ilai'circazi ir
in aspiralia sufieLului de a-qi fauri ploplirrI
riesiin. Oliginea acestei as1;ila,Lii e.qto foar"'.r: irtciepXrtatti: ea
i re}:uic cS.utntii in atituclinea plin care sulleLul clepIge;te
rrui"r.ul obiqnuit al dezvoitririi biologice. Aceastii atitudine a
ti ezltin!uit conflictele in[eriotrre cale, inrlirecl. ii u rleLer-miniri
cri.'taiizarea unei imagini-sinrbol gi ehborai'ea er. Inlreg
cur'sul elabordrii, cunr am avuL prilejui sI .,'cdern, rse c?r&rtei izeazti printr-o tensiune, alirr,rentatr-i cle neiinistea niciociaLil
rlornoiita.
,\cr:easi neiiniqLe lrrcc cn plotesul ..1,'eabor sti nlr se opreascil
la iaza elabor[rii. Cu toate c[ haosul inleriol a fost clist,alizaI
sul; lolnra unei inragini clare qi cri efortul elaboririi confinuii
.qel lunrineze coirli,iin{,a, deci si domoleascir intrucitva neliniEtea int.ei'ioar[ a artisl,ului, scntinientul de a-1 clonrina esLe
tieparle de a fi ciestul de pulernic pentrti a ar-luce suficientii
linilLe in sulietul siu. Elabolind, sulletul este incd prizorierul
propi'iei inl-erioliLd!i, la discle,biA Lrnor fot',te cale il ameninlii
inc5. Cu toate ci. printr-un eforl, sr-istinut st[piineqte silua!,ia
el are nevoie dc o alt[ ccl'lit,udine clecit, cea cucerit[, are
ne'i.oie cle un punct cie spr'ijin de o alli naLur[ decit, cel pe
care i-l o{elir mobilitatea sa interioard. Sufletul caut5. sd
evadeze clil inchisoarea sa, el igi indreaptd privirea spre
domeniul mai stabil al lumii exbelioare. Frin aceasta, el
vrea sir depd;eascd cadrul insuficierrt al eu-lui, vrea sd. se
conturtice lumii exterioare, vrea sd lrqnscendd. AceastH
lranscendere nu e dominatd, bineinleles, de lumea exterioard,
nu este un scop pentru eul sdu, ci numai un rnijloc; ea nu
est,e decit un pivot al crealiei. Comunicindu-se in afard, adicd
transcendind, eul artistului iqi ldrgeqte domeniul pentru a gdsi
el,epir esen!,ial[
s')5
Gustav Floerke, Zeltn Johre mit Bi)cktin, ed.
II,
p.
17
27s
.lloi purrute de
c,f ec
tive.
spt
ijin, qi aceasLa crr scopul unei
r.unsoli,liiri
Desiqur, s-ar putea gdsi o oarecare conl,raclictie intre
su{let.iui din lumea ext,elni-r (pentr,r.r a se refuqia,
afa cun arn subliniirt-o in mai multe rinclur.i in lumeJ sa
interioa.a) .si rer-enirea sa apoi spre erter,ior. Aceast[ revenire in nici un caz. nu se pbate ilterpreta oa o capitulare.
Fiindcd suflet'ul re'i ne i. aiard suLt o iornzd nottd,, .spiriruali;atd. prin neli,ri,;tea ;i agitalia utlui. El s-a plt.rns'cle toitte
pericolele ciLre i-'u pindit din .dincul neliniitii tulburdtoare,
uneori patolog'ice a haosului interior, a iitrer.dzut li'iit,a
dintre.,,a fi" sau ,,a nu fi", ;i, fdrd a se aservi iumii exterioarcr,
ei rer-ine la aceasta pent-r.'g a gtisi airri un punct cle spriiini
L)iir rer-ine trirrrrrfincl, fiindcri e,tteriorizinthi-se c,l lr,,ir,r,,
lumii exterioare
unei aite lurni, tr lLrnrii e'.rlr,i'*iu.
'iziunea
-,\rtist'l se comunicti
lumii externe, pr.in mijlo*ce (tare
apar!,in acestei lumi: r'erbnl, culoarea.' pinza, mar,mora,
tlar utiiizindri-le, le dd
sens, un sens pi.ofund inibogatii
'n trilnsmis oper.ei'stabilpste
de
sa. Acest sens
o trla*.iturd'iziunea
de unire intre artist pi noi, contempiatorii. contemlrlind
crea.tiile sale. noi ne regdsim in se'sul sinrbolizar cle acestea,
ceea ce ne..perrnite sd spunem cti artistul, departe de a se
aserr.i lumii erterne in care iqi carilii sprijin,'dimpotrivri o
t:ucererste in virtutea sensrrlui spiritualiziL pe ca.e i-l comrr_
retragerera
nrca.
Singuratate* rlin himea interioar[
-I n domeniul
bioio'-lic.
cluce Ia exteriorizare.
tarrdinta spre o-\ Ler,ior are drept ca,rz{
necesitatea cle a satisface anumite ner.oi organice. l,r creeiia
artisticd nelinirstea interioari, spaima slngriratxlii darr a,.tist'iui un i.rbold i.ezisLibil, o icier-;iratl "necesiiat,e cle a se
afirma spre erterior. Singur, pratl{ rinei intense aeitatii
inte.ioa.e, .r't,istul esLe c*pri's cie o imperioasd clo.rinla a.'"
transcencle, fiindcd cu toatd rezistenta eului, lupta surd{
du-qI in solitudi'e, in cele din urmir'ii clatin[ 'uti*tuntr.
r:' inter io ar d. i- a maru r i.;a,r. i n taginctl ia zbu ciurntit'i :
i.esirea hr, af,arii se inzpu,ne cu neccsilate. FentJu artisb, u*i.'n
s i ng u r ri tat
problem{ de existeri![. F.anqois Ma,riac o mdr.turiseste
sinc-er si conr.ingdt,or:',,Gicle a scris, cred. cd dac[ ar. fi fost
olrrit sa srr.io cErl i. si-nr [i lrrat rirrta. l)a. erisld ol,rrrcni ,.ar,.
n.u-st. pot inraginri ( urn rl fi pul.rrl rr'ai l'irra su rla.r r:xpresie
zb.cium.lui lor. -{cerstir pasiLrne. rle alt,fel, nu se coni'uncli
cu vo(.atia l.i ler.ar.ei . i.ir t,',iegjrr. irr lirnIrtl lrrrrqilor, seri ,li,
stutliu, rrrnpleam pr,rrirri rlin jur'rl'.ri r'e'. sau intr.et,i'eam
Lu ca'ta.azii o coresp.nde'tii nesii.sitii. l,r,r, cleja liie.ir
214
turd? Nu, pentru mine conta un singur lucru: sd pun
in confuzia mea interioard, s5. vtid clar. Ca sl"ucient
or<iine
qi cind nu-rni nici trecea prin minte cd aq puten deveni intr-o
zi autor'. continuam
s5. cedez acestei necesitd!,i. Pregdtirea
a oricdrui
concurs nu rn-a clispensab cle
aceastii prim[ datorie fald de mine insumi, sd exteriorizez
ctezbaierea mea, drama mea, destinul trneu"366. Andre Gide,
citat de Mauriac, o spune qi sul.r altd formd: .,Penil'u ce arn
scl'is aceastd carte ? Fent,ru cd am crezut cu lrcl.iz.ri,s sd c
scriu... Simleam cd n-a; pul,ea iluri mulfur,-rit dac,i llri
ptistra !,oate acestea pe inirn["36?. l,ord Bvi'on confirrn;i
i,celssi lucru: ,,Si ies din eul rneri (din acesL hlesterrrilt egoisrn)
t {ost Lotdeauna singurul, intregul Ei sincenii lreu nrotiv dtr it
.ccrie". In leg[tur[ cu Bride of Abidos rnlv't,uriseste: .,A fost.
sci'is5. in patru nop,Li pentru a.-rni altinEa r.isulitre. Daci n-ar
li tost aga, niciodatd n-aE fi so:is-o: qi daca rr-ag fi fdcut
nirlic in acest timp ar fi trebtiit sii innehunosc ruincindLr-mi
pl'opr'ia inim5.".368
Artistui creator aspird spre exterior fiindcr,i zbucium,-il
inlerior ii devine insuportabil. Trdsiit,ura esenlirriir a existenlci sale este de a exterioriza tot ce nu poate stdpini in
interioritatea sa. A-sa iau naqterc crea,tiile obiective ale spiritului sdu. Epicur inv5.ta ci rostul filosofiei (ar trebui poate
-.i{ adaug^e a unei anunribe filoilofii) este sd lilrcreze ornuX tie
spairnS. In materie de artd acelaqi rol ii revine exteriorjsirii;
eir elii:ereazd artisti.rl tle nelinigtda sa.36e Creat,oml, carl vrer.r
sd-qi consolideze o lume a sa, roC al fiinlei sale, ale nevcre cler
luinea exterioard, Iiindcd eul nu se poa.te rea.liza decit prin
oonfrrLrntare cu non-eul, adicd cu existerrla c;lliectivd: ,,Iiein
trchbervusstsein ist ohne irgend sin nrlch so di-ir{Liges Cegenstandsbern'usstsein" (Nu exisbA conqtiin!ri cie sine fdri
un minirn de congl,iinld a oJrieoLivitilii) s;rune cu clrept cuvint
.la.spers.:r?0 Eul este intr-o agii,afrie nesfirEii,a, fdri limite. fdr[
cadru precis. Sufletul se sfiqie in aceasti irnprecizic qi este
arneninlat de o epuizare irenecli:ll;ilii. Peritru a-si trasa o
cirici-lrrui exarnen,
a66
36?
Franqois Mauriac, Lectures d,'6te. (Le
Tetps,3l Jtti)let,
1934/"
Andrd Gide, Dioers (Lettre a Sir Edmund Gosse) 10 ed. Galli-
rnard, p. 155.
scs-The Works of Lord Bgron (I'etlres and Journals, voi. II,/,
London, John ltfurray, 1898, p. 320-321.
36e A se vedea aceast{ problemd la Niooiai Hartmann, Das Problem des geistigen,Seins, Berlin, 1933, p. 464 gi urm.
3?0
Karl Jaspers, Philosophie. vol. I. Berlin, 1932, p.
i
B.
l''l
215,
,,j
ll
t'
'rintilri, cl recrirge la luntea obiec;tivti. -l.r.anscerrdintl
. enl
pcrate consolida si afirnra ca e'tirate spir.it,al. rristint -se
tii.
-'\cetrstti e'iizirrne r.lin sine nu est,c rleloc ncasreptalir.
],,unrpa errlrri.
.dcsi oslo co\ ir 1rr.i n e_r,.,,lopf .i -,,fri",.'i ir:',:ri.
relra'te rre a l'i Pr',rdusul excr,siv ar int,erior,iti-!ii. r)upr crrnr
lnr a.r'iilal.lrr',r.nsrl im;rgirrrrtiei. crr rr_i rrr,,r'rrl t.,rrlrrirr .rd".,r,1,,tiirL liitosul inler'i,'r'. iqi irrc sll.sir ir) r,rlrer.ienfn,:istig,,f,, ilr
conl,act cu ln.rea obieclivii. Imaginea-sinrboi, p"i^ i.nra"e.
-r,,
de.rsi modelatd i' lrrmea lirntricti,
o, fi c,.eaid L1;ii;;;"
siile veni l,e din alarir.
'\cesLe irnpr:csii, Pirst,rat,e in incron-qti'ent
sinl, rezer,r.ele la t;a,r,e.l,ec'r,ge iirter,ior.itaLea penLr,. J;.i;l
rifica ;i a-Ei g,risi lini;tetr. Iit:ct.l,iicrir:a r.tbict,ritci n,., ",r|,
,1,,,)
slrtiinii trtl.tti. P.i nr,l I)ils spre usurir.e, trpar,i!ia irnagirei-
,.
.ilrtlrol.
',
.so l'r,,.e ,lej,r ,.u conrlrrr.sll
i. l),.r. ,i,',,p,t,, ,;l;;, ;.i,i',
ar'listului.
l'iin,l
rl,,1rru Io {lo ,,_i ,'l,r l.iir,lni
llnl-tttnr ',11s1iirrlrr
irnJst{'sL.stiiIinir'e
suficie'r[, etrl simLe rer-oia sii se t,'rnriricr:
lu'rii oi-ri.ct,ir-e- Fi ritalea i.sA;i. fie c. ap.r,entri si r.errriivii.
a acestei lrrrni, esto capabilti sl"r-i trea incre'rierea'in si ,re.
])a. transoencler.cir a.tisrulLri 0r,eat,or, in lrrnreu .Jriecrti vti,
nu osbc, o si nt piri t[est,irr.car,e sub forma nnor irtis.tir.i r.xit,,esi,.i,.
In sul'lplrrl irr'tislrrlrri s-ir nrorlcl,rl ,r l1,rnn irilr.,,ir!il.,.1 lut
sens pr.fu'cl , iurre lle ca'e r-r,era sii o e_rLcrior.izi.ra,,r,.,,,
r'5clil scoir rle t.ir,rni: r','ea sri e-rc'.i te o infrrre'i,a asup,,,
senretil,r'. chi.ut siiri c..Iii sir-Ei giriseasci\ er,.u. SLrlIet.']
nlnlerleso r:antd inteieEer,ea ce{o1,1,,1r1 fiinclci'r
rrst,fcl ser rrinr Ie
usirritL.,\tr:.{g'ind i'sfertr sensi biiitutii saie pe ceri c. Lri',,.i:rr,
lritera-o inrpi.t.aqi. iriprir ii rlr,virre,.rai usoar,ii. L)rii,ar,iirtr.ilui
i se va pune acr:asbi pr,riblenri_i gi.ea: e-\t,er.ior.izlnd,.r,si zbi.i_
i,'iun'iul. sd g,iisen.qci uri,jlocrrl c]e a riirtnrnrlc in ininrik:
lelor._
Ialti.
l)eci .crtreafi
ilertrr,i'inii atit Pr:cicesrI rle cr,istalizare inter,irtal,ii, 'reli'isr,e
cit si tr.lilirrta cl r: trnnscortCele. lirccuti,rrea
oper'ci de a.tti n'e'ste tle.it conti'.ii'eii flir.eali.i-r a. irrrrri pri)ces
inceprrt inairrte. [l.i-. ilar.L'artr siiirne cjrl nrrilLri justete:
..-4ce..asi ne.,-oie cal,e l-ir ri irs ia ionrpc,zitiir int.r.r,nii ii oper,ei
rle arLri, rlr:telntii'rii s'l erLer.ilr.iziu.ca sa r,biectir-.'',..71 Ir{oil,-r
arlistrrli.ii siirt irleri-for,i,ii. hr,iinite rlin ronf licte .quIleL,esli.
care tiiri[ in rrrorl irezistihi] -q].i'i: elirlrr,r,rr.* si ereurit,ai,e"
,
ir.i
Ii. \r. Ilartnann, qtl.tt.til;, v,,1. II, l,.i\j
\ I. L'ipzig. \\,'. ljri.lr,,lr.i,.ir ts.,1.
371
r',.'1.
216
.
t
lrrcge1.,til.ite ltrtsrl,ls)
2. Materia si forma
In faza executiei, problemele cele mai intprir.Lante ce se
imprrn ate'liei noa.slre
.sirrt pr.obie'rti rnaLe'idi .i 1,,:c,bio,ra
1',r''ei. llaL.r'itti dinamismului
ca'e il rlet,er,miri" p". ,irLiri
;sti_ t,r'anscencld, el este obligaL sri rccur,gri
lu nrateriale serrsibile, . care pot fi : lim ba j irl , s' .t_.tul i, u zic.al sa tr nr. Ler.ia
irlastic{, cti'ora le da o ariunriLa ['ormi. L)u. tir,fi q,.eilf s;r si,
.rcarlii llt itlesle;,r.,,blerne se ir.r,sl rttrnriri irr 1'irztr crn.trliei.
In_ce Ir'ir-este l, r"ra, arn sLr.rdiat-o tlejtr cirrd anr r-orbiL cle
'trdjne.-r]e carc a.tisrul vrea sii o irnyrrrri agibatier rrlt. il-,t"tin:tt,'. \'iirla spirilrrirlri osip rniri ,,1,,* ,.r,o,,l,,nrn ,l*
,n.
Ilrirllii fr,1,1n- este nriilocul t,lc tr citnnliza irnlrr_rlsulilo t.,,,1,',
cliiuze
liu'e ii trmeninta eclrilibr.ul sul'letcsc. l)ar, llcbrrit sir r.eainintirn.
l-rineint.eles. cii nrr est,e r-,r'ba ti. o slri'i Lualit.aLc cu.e accrerrtii
r;'i.r' l','r'nrii. inrptisir rlir' ir[rrr,i. Sl,iiirralirlrrn;r rrr ,,..i.i,,'i,,
,tlar'ir 1r)r'nter, pa se r,eajizeazr-I jrt r-ltitsi.lr,rl irt
1,1q1,i, irlltulstr lile
r"tigi sint
-c'istalizate in lti.rne rnai nrult sa'.i rnli pi,1iu rlete,,nrirrule. SpiriLunlitat,eir esl.,e irrciisrilubil le!laLti'rle I,rr,nrcle
J)t' oa'e ie cr'eeazii. l)eci din moilrentrrI in t.tLr,e iit,.rir,rste ,,
ilirrl,'je rle r iati slriritr-ralir, nc allirm in lur-ireil for,nrelor.'-\r,r,l;1si lrt,r.u s,.poate spune relalii_ lir rntrtrr,iii sensillil,_L
. tar','r'ir
iri
li re1'r','z.e'Lat.ont.irrr.rtul el.bor.at. B* n'cs1
*lr;rirrJ ,lo lor nrrr ,;rr{'| rr ;rrirrir. cin,r i. i,,r,,r.i,,,',
1i,' ,,,:ii.t ,l,,i
-"e_ ir.es. ;i sint elab'rat,e di leril,ele irlci
r,,,tl ,,1 i,,riri,r,ii"i
,
saie' irceslea t-'ont,i n rle,ia o lerrtlirr[r tle a i'i infalisrle i,,i,,..;
'tnrirniLh nrirt,erie sr,rrsiiri lrl. i'r nrintetL .rr,list,uirri cle siirl
;.:laboraie in r.erlerea acr:5lsi infilis:jri. poi:i,Lrl ,.i,,,tr,0t,, j,,
u'tttrinlc, rnirzicianul in. srr rict., pictor Lrl si s.rrlptori.,t 1,, cl,, i,,ri
tiquri ,.ri lor.me, irrsctitr, ,le ,,'1,.r1;,i..1i,1, ,,u,,r, {trrre uosi}rilr
''-reoutiilt:n lol conorciti. l,Lrnrca ini,r:r,iolr,ir se cristillizr.:r;ra
,;tt sctiprrl trlns,-:enclclii lnt,r'-o nratcr,ic sensilrilrr. l l.,rrli i,'o,.ill'rr.
r ctir'rri lrrcrillc l1 ir dtr'fonn,r,s e-qte consirtrliLtil ir jnl,r,cr,ilr'
r'oglsi
.1'1,rU,'111c. irr.r, il ir'plcli, Irir irrl;l i,lli rln rrrr ,,,1-,,r.,,
atl.inc ;i _sirgesLir': .,lr-,r'rnr ('eJ'r. lr,r,lrsiien ri.esr,ri il,nrerriri.
spune cl; erterirrriLatea sa ester lr.irrcri pi ul sii. iittrr',
;i
ri;rl.;t sa irr intllirrrrlit r-:te l;r1,n,_.1;'r lire
1,^r'r lr.rr ri.rl;r irr ;t,;,litr.
lrrirtrrlo rlo rr se,loslrr'irr,lr.,ln {rtiirlir* si,lo l j,,,l,.rrrr',1,.i,,
.,i,rrralri. nrnLor'ir.si lpltrri,,;,. r,a e:le rlrrr,llii.
rrrnl",.i,,*i toi,iri, i,.
l)rrpir turr fiecar'e'aterie a.e r-oc.r-ia sa fc,rrn*r,i. fiec,,.r'e
'i;'ie'sr.hrtiiLir
i,r'inr a'c
sa r'.t,erin1ii, clej.
in \-iiii ,l
'o.atia
rioar.ii".3?2 -\c,esie crrvinle o.oti',,ii''p.irlt,,u u,tirr,,i i,r,.,,i,r,
r.r
,
372
IIenri Focilion,
Vie des I'ormes,l)ar.is, Leroux. 1934,
p.
67.
211
opozi!,ia intre subiect ;i obiect, intre spirii si malerie, nu est,e
fundamental[. Chiar qi in cazul artelor plastice, pentrlr car,F,-'
mijloacele de realizare concieti sint, rnai putin subiective
declt in noezie qi in muzicti, materializarea provine t,ot din
impulsul interior'. ,,\i' fi o or'oare sd presr.rpunern ci. artistul
elaboreaz[ pe plan menta.l anurr"rite forrne pentru care cautii
apoi o posit'ilit:rte de e;tecutare, plin niijloace necunoscr.lte"
la elaborarea niintald. Elaborar:ea min'ralti coniine deja
impc.lstrl spre matrrialiiate. Pe misurd ce in spir,ilul sXu se
cristalizcazii ideea, clacd este vorba intr'-adeviu.cle o iclee
artistic[. tendin{,a tie a fi incorporat{ intr-o materie se
rristalizeaz[ si ea. l-Ienri Focillon a.daugd: .,IntenJ,ie. dorintd"
prenrintire, oriclt, de rethrse, oric'il de fuqibive le-ai lrea,
forma cheam[ ;i ;:osedi atlibute]e sale, pnri;rietilile sale.
prestigiul sriu tehnic. ln spirit, ea este deia tuqd, crestdtrurj"
fatel,i:,i, traseri lini:ar. luclu sculpt,at, luclu pictat, inbinalc'
a maselor in maieriale definlt,r:. Ea nu se abstra.qe. Ea n,.r
este lucru in sine. 1,)c an-gajenzX tactilul si r-izualtll ... Mini',
lucreazd in spii'iI;ui sinr. Jn ibstract ea creeazd concretul qi ln
imponderalrii, I,.onderea".r?3 Consirleralii'ie lui fT. Focillon
asup{'a artelor plasLice sint cri atit rnai aclevdr.rte pentnr.i
arlele mni strbio, liv,". por;:ia ,.i muzica.
Aliislul r:r'eeazii intr'-o fo;'rnd obiectir.ii, fiirdcX ari.i nevoiL.
de putcrea de gon-si,r'r'ngele a materiei pentru a se stirplnl
p'e :ire insrigi.. Irrsd considelaliiie precedente cer o precizare:
ce.rre trebuie subliniatd l"n mod cleosebit" Recursul artistului
la const,rlngerea mateliei exterioare, adici r,"erbal5, muzicrlki,
piersticd, nu se pe.fiece irutr-o ord,ine su,ccesic'd.. Vlem sd. strlunen)
cd a.ceasid constringcre nu este posterioarI sentiment,ului
rle rlezr,'olrilihru. DimpoLrivd, etrctc{ia mal.eriei, enistd, rie !,u
int:eptt,t, tn fer,r"ele cel,e mai obscure aLe i,nspiraliei, fiinricd, i.ncd
din ctcesl nt,omen!; artistu,l, esle ati,t c).e profund z.guduil, i,nctt
cau.lti sponian sprijin i,n materializaru Ceea ce nu poaLe fi
desci"is clecit in suocesiune, se petrece in realitate coneomilenl. TJn exemplu poate lSmuri aceast5 idee: cind cineva,
travelsintl o punte ingustir, se clatind qi este pe punctui de a
se pribuEi in prdpasbie, el nu aqteaptd sd se convingS. cd,
prin propriitre puteri, nu qi-ar putea restabili echilibrul, ci
concomitenL cu pasul greqit se prinde de un sprijin exterior.
Intensitalea zdruncindrii in fatra pericolului sdt.rce cu, sine
tendinle, iJe. a airr,ta sprijinwl in obiectele enierioare. Acelaqi
l,lcnr ln cazril artistului. El nn este un simplu trecXtor ce
373
21,8
lbidem, vol.
II, p. 68.
trabe drumurile omuiui de rind, el esLe un
neliniqtit care,
;,indi,b de primejdiile la care
o_"prr"i,,l.tri ;;;:'i; ;."i;
'e este abras de abjsurile a.cest.uia.
"*t" clutd un
=pr;i_,fi,,"irrJ.
\stfel, ideea ir-itu in con;liin,Li ctr
f
fiocat.o cnrotip'cste . ;',f
nr't5, care, prin insasi nat,,.n'sa gi prin ,,r,i*-i.",i
"e_
_i. ii",i"'s,p*
spre
o formd
t'ot'tna ntattrittlu u
nu ,rt.' irr'o
.1]il."tl"li9.te1.
"n'n,i,','Ii.
t(relL
artLslLce La na,slere odalti ct.r,
idaeu insii;i.1 ea
rterior cn sr',oiluug',i iaeii. ErLe .,;b;"
Irdicd conflict,ul destul de puternic
r.ru
idee&, mal,eralitat*" ,.n,
care ar
fi putut
j; ;;;;;
;;.;";:;;{:
a" ini.ur,r,j,
i_f;;;;;
1r"rrf.,, *
"trurrru,
rate opere de art,d. Dacd emotia nu
este- clesl,ul
i...n' ,l; d'f*. cu o operl mediocri,
.r, o op..d-aJlrt_rli"i"^ii,"
sd nu fie creat,d,
r:u o operd viahild.
tr*OiJ,ionr,rlti intre fonct. si for.mii, spirir qi
,,.";::,tj.li_d:J:1t_1
fitaLcrle, in raportrrl lor t.u cr.,eaLia
rrlisli,.;i.
iilr*;1,,-,to
temr.i. ln t.lecursul aceslui ."pli"i' ,
"rrrjnr
conlirm
s:r
rrceastI iclee.
",n'ln,.or.,.,r
Dup{ aceasrd expunere preliminarr, sti incerciim
o analizr
r lrr,oblt'mei.
in interioritatea a rti,s rrlui.. es be o i u p t_ii
:"J."_ty"
numar pentru elaborarea itreii ci si pe't..
reari_
zarea ei. Esentialul huncii .ur" ..fu
io.m*i
ru't*
cu
materia
in care va fi incarnatd icleea
t.,.ur,tn'*ri.;;;;:
raba piaLrd de incercare a artistului.
"l"Uo.J,r,.
,.ir,tisb
iste
in care este in stare sd insufleleascd rral.eria. p.i"i' miis'ra
*""rniill
iate.a sa. Ideea generatoare in sine in.:'r
n.
esLe a'td. JJi*u
lroate de.r'p.ni a.ti decit comunicirrl,,_se u,r.i lornre
;rit*.i_i;:
".f:!,
"o_nu
t_
",
'irecrsl\-tr'
Pentru.
cd. .*cntitr.ter.tta,,t ;i irieir-'r,r,,",)uij,r,t,,rt:
o telou,c tsictit,d,
pr.in Lttp.t,.-cit rntti,ri,r, in ctr.r,e .rr"ir,,,'Li.,,nr,:.
..il,t* ;;;;;;;
{-untrrr,abri si iri ir.j rrslrir.er, e.rplasici
.bine
l:ll'.1
,i"tentie
la
rnlenLle: a asigrrra, irrlnrrilr,j jrrsl.:r er1,r.r,sie
1,, .;;;";;.i;
rleci.t.
ndc''. s i,u ire I I c n r.i p"1,, i.,,,1; ,,rt,'
Lupta cu mater.ia rrrr este rril pruues izrrlai qi
aptrrte.
L)upi cum arn DrrLrrL r u,rie;r i.rL
n't',,i p,.r,,.r,,lorrl olah,rr.area
",,1,if
tre. loc fiintlcri lrrrrreil intcr.io,,.rj'.
t,n.,l i'"i
zbrrr.iumatd
r.rreti
;i
a
artistului, se cere or,ganizati. ir,r., .ri",lri" ela,rortr'e
me'tald
erealizind cleci I in m-ictl rn{su.a ot'a i'.r^
.ror,it i, i' teri;;;;;
'
r-,onbinud
sd fie pradi agita!iei irri,.i.rito,,r,e. Stipinirea
ei
definitivd, la aceasta ser'este materia qi
de aceast,a se crilm_
poneazd spiritul a.Lisr,ului posedat
de pirrunclur stiu
sufletesca?a
llenri Deiacroir,
cubr,emur
psyclLologie de l,art,
Alcan, paris, {927, p. g4.
279
.\ceast,it stiipinile uu e atinsti decril al,un,ri cincl nlateria
este donriitirtI cu Lot,ul. lIe]ibel e-xprim[ o iclee asemdniitoar'e: ,,EnLuziasmul pe cille arListul il nutregte penLnr
idealul sdu nu-l poate doveili tiecit realizincl acest ideal pr,i n
toat,e nijloacele a.r'i,ei siile. Nu ajunge sir privesti norii si sa
siligi: <Ce zeilii r.[d lr. '\sta nu realizeazi zeita pe pinzd"
$i nici rniicar nu e adcvirat ci el ilsuqi rerle o zeild. iil o
obfine numai pictincl-o, ;i n-ar liia nicjotlald penelul ilac5
ea i-ar li aprilur L tlLr a,ler tir'at".3?5 Lrrptindrl-se cu ntater.ial
ar"listul lupLir pernt,ru consolidal,ea eului siru. Flst,e continuar,eir
aceluiali l)r'ocres) doai' cii. lumea obiectir.i ii oferi un supor,l
urai ferrn. Cdutinc{ cuyintele si suneteie cele mai adecvat,e,
inrhinind culorile, minuind alqiii], el cizeleazir pr.opriul sfu-i
suflet. Iiun'iui aqil se erpiicti curn nraleria, indilerenl,il si
anrcrf[, cap[tir sub rniirrile lui un sens spiritua]. Luptinrl
cu nraierie., el lupt,ir cu conlinut,r11 siirr srifleNesc, cu lraosui
interior care-J stripilte.ql,e. Ceea ce r{}}l'} conteinpla si. intlrreund t,u ncii. va contempia erl insuqi , esLe {'ezultatril eiortulr: i
crer'.trir. e reL'ciLat {:rsllpra propriuir-ri haos
si-"iu
;i
aslrllr.il }raosu-
Irii r.rralei"itri. Iielzsthe $lir.ine ariruilaL,il: .. In trrn este nrateriil ,
flagrnentul, ercesul, argiltr, noroir-il, nebunia, liaosui: i-lirl,
in orn esi.c gi creatori-il, scril 0iorul, durit,tit.ep. cioca.nului si
t:onLernplalia tlivini a ziiei a qaptea((.3?6
trlor'rna concre,iii a operei rle alt[ ascunde una din cerit-nrai "'rdiirci i,aine ale violii spirituale. Spiril-uaiitalea se rlir.idt,r
;i se leprezintii sieqi. Altist,ul se recunoaste 1-re rrine in r,r'e:r!ia
-qii obiectivti. lJal ceea ce conteazii esl,e cix opri'a cle irltii r,.r
lepr'erzirilii. pua' si sirnplu, un {raqnieitt, ciin viata spirit,ualir
tr irr t,isLtilui, ci cri ea repre.zintd calL:u spirilu,atiid;lri. ,,\r'tist,-rl
luir ale o spiiit,ualitate conrptrerl folrrrai5. pe calc,:rpoi o
vrrrsi irit.l'-o {ormd matelialS, ci, dirnpoi,r'ir.i, lriminLintl
si forr-nincl nlateria, el isi cristaljzeazii gi iqi realizeazii proplin
s1;ili iualibabe. trnspilai,ia qi ela.borarea sinL doar indicii aL.
cr istaiiziirii unui anumit grad Ce spiritualiiate : aceas[,i"r
crist,alizare se clesivirqeqte abia in contact cu rnatoi'ia. Prin
vointa cie a se reprezenia pe sine intr-o formii r:oncretl,
prin trucla depusd pentru a desdvirqi reprezentarea, spiritul
alinge clepiina sa dezvoltare. Dupd curn am subliniat in
repetate rinduri, spiritualitatea izvordqte din voinla de a
introduce ordine in haosul primitif al vielii interioare"
Reaiizarea acestei ordini cere eforturi imense. I)ar toate
3?5
.. 3?6
220
Citat dup[ H. Delacroix, Psgtchologie de I'art, p. L57.
Citat de Thicry l\faulnier, Nietzsche, Paris, Rodier, 1933, p. 181.
pier,de iit vagul iumii interioate dacd nu
donreniu in care poirte sir se e-xercite. Matei'ialul artislic, fie cr-r esle I'erbul sau sunet,ul muzical, liecare
t:u legile lui, {ie cd est,e pinzit sau inarl))or,a, opune o anurnit,ir
lezisten[,ti, AceasLii rezist,en!,i-r cii o lcirnii consisterrbti sfort[lilor din inter.ioi.. ,\r.tist rri trtr t,r,ec0 llrrr si siniplr-i de la' o
spirit,ualilate clepiin foirr-ruLti la o ftrr,ntir nrateritlli. Ir profuncl
gregita prir'erea cti. oper,it cr;n,-:l.erti n-nr fi alloer.a deciL ct_rpia
unei imagini formaLr: in lumertr inler,ioar[ a all,istului. Op',:ru
tru, rcproclttr:e, r:i clc:voLtri o intt,gine. Irnaginea mentald, cu.icit
al fi r-le puternic elaboraili. incii nu este tlefinitivir; ea este
;rrea putin corrsistent5. Ea nu se ltrecizeazir cu adei.rirtrl
ilecit ltlin lucralea asuprir maLeriei. Tr:eptat,, pe mirsurl ce
'rille.ra concretd incepe ,*:i se precizeze, se infiri petrzJ. gi o
udine in sufletni artisi,uiull si in aceeaqi mirsuri-r acesta se
r1;iritrializeazir. Opera de altt nu este o ilrnpr,enlii, nu este.
tlul qi sin-rpiu, intpr'i ma.r'eir iti mater'ie a unui r:liseu spir,ittrai.
Iia este o enlcl.ecltit:, atlici pi,in ltr.ocestil cr,eaLor, a1 nr,lisLtrlui
ta. se rlr':voLld d,irttt,-o ntnlu'ic o.ntorfti, efa (:tun1 1trin. a.ulu;i
tltoccsj spirit,uaLitatea ariislul,tti sc d(:.toLiIL d,i.n o-ttirt:u haoiicti.
iIenti Ii'ocillon, caracl,erizind pe 13ar,ye, giLse;te cuviniele
rele mai potrivite penLr,u a evicientitr ceea ce este cu arlevti.rat
tun lencimen artistic: ,,-,\rta maestrilor esl,e de a tleberrnina
volumele esenliale si tle a le pune in valoare. I)rir 1;euLr,u a
le i.nzestra cu toat5. autorit,atea lcir, nu t,rebuie sd'le lutinr
di ept accidente ale supraletei. Ilarve exllage qi face sii
reiasri relieful din adincul phrnilrtului sdu. El nu clecrrpeazir
hlocul ca un marmorier. Ei surplinde for,ma la orieirrea-ei. O
-rporeqt,e, o hr[ne;te si o aduce la lrrmind"3T?.
,\,Iatt-'r'ia in cale se realizeaz[ c.r operd cle art[, fie c[ e r-orba
ie maLeria plastici, itoeticti sau ntuzical[, formeazd un bun
c{rn}un, la dispozi!,ia or.icui. Ea duce cu uqur,in{:i la formar,ea
trnol clisee automate ce se impr:intd vietii suflelesti. Cit de
\pr' Sund cuvintele irr r ,r;'[i1.ps ,.ut,enlu ! IIir'rr,.olrrl estc t.ii
aceleagi .cuvinte, prin puLerea crealoar,e a arlisLului, capirtii
o vibratie profundd. lnsir alfi o eroar.e sit creclem cii nrtit,eria
cu care luptd artisbul, de or,ice nal,uri ar fi err, estc ltasir"a
si nu e decil, o simpla depozitarir a sinilirii lui. X{ai,er,ia are.
'ea insdgi, viata ei sccletd. r\r'tistul o anim[, trr.:hul i.n rrtor]
aceste
efolturi s-ar
iit' exista un
.3?7 Henri Focillon, I'ecluticlue et sentinrent. (Studiul dcsprc l3arverr,
i)aris, LarUens, 1919, p. :)7. Idei interesante in privinta r,,,asla si l;t
Dagobert Frey, Dns l{u.nsLwerk als l['illensproblem. Comunicare licnti-l
ia al I\r-lea Congres de csteticir. Zeitschrift fiir Aesthetilt, vol. .)it
tBeilage), 1931, p. 238 si urm.
'I
1
9')
1
I
l
cioe tktrmi,tcu,-i in, r:rt,: ,.F-iecrtre rnaLerie este
vncalic. Ea solir.it;i. err cheanra pn cpi nascu!i si_i dea viirt;^
gi
_sri o inzestreze (,u -un farmec in pl,,s;;.- d;; ;-;;;;;i,
subtild gi profund rrcieviratd
tr lui 'Henri po";ilo".t#'lilr,
putea poate sd |r'eciz[m in acelaqi sens cd. artisrul
nu ti iln
t,iald_, ci o t1e;e;ti La victld. Iar materia, la rindul
ei, dd
ten![- sensibilitri!i.i a.Listului care, abitr atunci, au"i""
,i"
-i "nr,.i,r_
eseni.I cosmici. Fa.ra
espr.esir-i,
bogdlia
r.ii
i,',,
_nrateria
interioare nu iiumai. cri..-ar. fi capirtat .,,, *.rr-, bfl""ii",
.i",.
niei nu s-ar fi lrurrrt .r'ist:rriza. IiaLer.iit esbe insrrfretitd nr.i'
putelea cre.loare a ir.tisrulrri, jar, a rr is[rrl creato" i*i,oirii,,,,
existen,t,a in_ hipt,a cu mat,eria. nf*t";i; iqi;""'rrr_.,1
li-r:*rf
p.r.oprl:, rar opera de tr.r,Lit va tr.Ii rnai irrtens dacd
artistui ri
$trut,.sa adapleze propr.iu r.ia!{ inlerioara acesLui sens. Henra
-t'oc,rllon. roma.ca 1.re hunir rl .eptatn ,.a acela.li conrinuL spiri_
tual ne impr,'sioneazii iltfel dir-ir eslo infali;at i;'";;;;;;,,;^
ln bronz sari in lemn.
_..parthenonril, construit in marmori,
pr.in lanrbur,ii din r,inrent intercala!i l; ;"*l;;_
"rt".,Tl,lilat
ral'e"."'re (.rr alir,crrr-inle. natqra materiei poaie confi,i5,,,
la expresivitate. Aceeaqi iriee
ro""-o l^presie rliferitd dace
".. sau in fo'rmd
ni.se prezintd in fornd poeticd
-;;i";G.-S,;;
influen,ta materiei, ea poate sd vibreze in cu totul
alt mocl iir
cele doud cazuri. N{aieria nu debermind o anumitri fornr,i
exterioar[, ci paate si influen!,eze qi asupla sensului coninutului spiritual.
Materia nu este deci ceva rigicl. Ea nu se mirgineqte
sd primrrasc[ un.sens,. ci qi id un sens. A.uuuui fri"*_
lyT"i
in!,eles, numai in c.zul arbistului cr,eator, cdci el ;ilt;;:;
predestinal, din momenbul cel rrrai obscur uf i".pir?tir;.
sr se exprine.int'-o anumiti materie. Eu nu, este ceuL irlii-ro
de sttf Le,tu,l.lui, eu, trdie;te in suf tetul lruj. Cizelindo_si oo"r,u.
artist_ul isi m.ileleazd sufletul, iar cizel)rt,lrr_ii-;fi"i;il;;
yorl9le31a opera. Nrrmai asllel poate cl ss t.oruasca
-"i".i1,
naotrca la r-ra!,d si nurnai astfel reugegte sd ne emolioneze.
ln faza.execu!,iei cleci, momentul crucial este acesta: eui"
pentru a-;i stLipini agitaJia ce-l tortureazd, are,r""oi".i*
for]a restricti'tr a
rnaterii sensibile. AceasLi materie.
'nei
care are legi p.op.ii,
opLlne o rezisten{i gi contribuie astfei
la captarea eului cre.Lorrrrui artisr. prin'eforfiil acestei capti.ri matcria re,peetirti copdtd o infd.li.sarc no'ud. ntiii"ii iid,i,
pL caputa un scns adinr. NIatenia, rliformd
;i'ruclimentarA,
atnlonLo.s vt!.{a
o.
r?8
3?s
222
Henri focillon, loc. cit., p. 105.
llenri l'ocillon, Vie des f6nnes, paris, Leroux,
1934, p. ES,
prime;te din slortdrile cle a o stdpini, botezul spiritualitdlii.
Astfel, cuvintul, sunetul, culoarea sau argila pe care.de
- o valotrre
altfel fiecare le are la dispozitia sa nu capdid
esteticd decit prin efoltul obstinat al -artistului creator. Aceleagi cur.inte, pe care le pronuntd orice muritor, au o altd
rezonant:-L lntr-o opelh Fo€jtic,{ si aceeasi nar.nLorit ordinard
eire alti infiiliqare cinci e dlltuilri de rnina unui artist.
Matolia impune o a num.itd rigoare vielii interioare dezortlonate a artistului ;i prin aceasta duce la echilibru. De
aceea, cu toatd constringerea tiranicd exercil,atd asupra
sufletului sdu lnclinat spre o expansiune nelirnitat{, adevdraLul
artist o ac-ceptd f5.rd rezerve. Din scrierile lui Paul Val6ry,
de eremplu, se degaid o voluptate adinc resimtitir in
urma reziitenlei limbijllui, i"olupiate miri,ulisitd cle irtiqtii
clin toi te timpurile. l)ar. cerea ce e mai ir.npor,tant: cu toatd
lezist.en!a materiei, aitisbuI aderrirrat reuse.ste si o invinqti.
lfater'ia capdtl viald, primeqte un sens porniL di n insuqi
sufletui artistului creaLor,, ceea ce insearnnd cE acesta
impunc loinla.ga malc.ri,ei care i,i rezistd,, in sensul cd prin
r-ointa sa. el smulge din inerenlele materiei un anumit sens.
{m vizut cum, in viaia spiri l,uald, int,erventia eului in
qlesl'dsurarea proceselor interioar,e, cu alte cuvinte iniliativel,
are un r.o} hotdritor. Via!5 spirituald nu existd decit acolo
'irnde este ini!,iativd qi deciziune, tleci existd o voin!5.'Iol,
ce se
petrece in sufletul artistului se dal,oreazd vointei de a da o
arr:rurniti orientare frdrnintririlor sale haotice. Gisim aceeasi
alirmare de voinld in fata materiei ce tr:ebLrie moclelat$.
\rointa artistului glseqte, atil in inter,ior cit ;i in exterior,
srnumilc norme date, f.a\d de car,e el ia o atitudine: in interior
'l.enclintele instinctive, in exterior inater.ia cu legiie ei. El le
'-tr inr-iuge pe amindorii, smulgindu-le din fdgaqul lor firesc.
lusa r-icloria lui asripra lor nu insearnn[ anihi]area legilor
{or inerente. Artistul nu \"a putei,r e}imina din viata sa psihicd
in'rboldurile instinctive. nici sd suprime legile elementare ale
iimbajului sau ale marmolei. Victoria lui este de altd naturl.
El Stie.sd sttpttnd. insti,rutril sau ntateria, cu lcgile lor proprii,
propri,ilor sale intentii,. In felul acesta se afirrnd voirtla lui.
Carac,t,eristica voint.ei cr.eatoar.e este cd ea nu, srtprJmd' LegiLe
ineren,le materiei, ci lc caruali:eo:ii tntr-o directic i.nzpu,sd. de eu,
rl.e:volti,nd d,in inercntcl.e lor rm sens c&r0 corespunde propriulu,i
-bu.ciunt. Spiritul creator dominit pornirile interioare qi
materia obiectivd, nu anulindu-le ci supunindu-le vointei
sale. Atit cristalizarea inLerioar[ cit si mater,ializarea sensul,li
223
rst'e un acL de voinlir, prin cirre e'r ia atiLutrine
falti tle cr:tra
ue este dat, inpunindu_i sensul siu spilituali;J'"
Trebuie sd sr-rbli'iem.deci cd
puternice alime^-
tate de conflictele
inbe.ioa.e, care'sta.
ra o.igi,i.o
'.ocest,le
r.r'eatiei ar't.istite rrrr 'ielii
tlevin r.tr irtlr.r.rir.a I creatoar.e tle oli,rrr
de a.td decit in ...tacL cu materia. D.; ;,r;];.
rr"rriri,'i,,
ele se ePrrizeazd. pentru tr Lrrincle forrlr.
Ly]":1,ili*r.ioarir,
pre Ir'{'r]uJe sir rrrr'e in ulrr r.rr
i-r
nr;rir,r'ia. r)ar. ea sir a iurLg,r rr,
.l
aceasla l'inalitrrLc. rrrila'[iii
irrtor.irorii trebrrie ;{'il;';,:';
irtterrsilrrt.c i.nronsii. liirr,ltli, ,r,l.stn
L;;;;,."r" nu ujrrng lir tlir rrs_
, clttlnre tla'.i1 ,,lrrrrr.i lirrrl nti,j lorr,,r.lr. r
ictii intoi,ioI," ,i,iu,l',.,
sirrL, insu[icierro P.rrr'u ii rii strilrini. .iL,i,,',,i"lr:i'r,,1i,,i..,;
sllllLo lleCPsrlAlea rlc t1 sr, irr5r,li r.u rrllrlr.r.ia r,binctir
d. lar
accflslir rnater.io. lir r.irrd.ul li. rrrr
l)(,ale l,i animrrli-,f",,if ,1i,,,,.;
,lll.,l,
r.osllo{.lirc sint ,lost ul rle
;,rrlorni,.,, ,1 ,".,,
l,t"":r"ll
l,\'arloze
(ltn lumeir irrtr,r.i,irr.rl. \rrmiri
irr trr.osl ,.rr,1,, ll,
opera de art,ti o ru{,r,esii,t,lr.si r.a r,,rPi,irita un dcstirr,
.,,,,, u
sl)lrs-o irsrr rie lrino l-'r.rut{.,ois _\[.rrrria,,. Cirr,l
uCii ,,ti,, l,ri",; i
tenillcratti din inteli,'r., fiirr,l. r.tr Ipi1 16. acesbea. erterior,iztltir.
o;rr.r'ele Jrr ,.;rr.e ;r rltrl rrrrslr,r.e ..,,rr. fi
pulrrL sir rttr f ir, slr.ist,..
,\ bia at,ingind . intprsitate ie;i t,ii 'clin comun,
nelinigte;;
srrfleleirs'-ir
s,l tr'irrnrio .r,,1,.n mater,iei inr,r.rr,.
.ra
.prirerr
ttttlrttttirrrlrr-i r-,'in1;1 sir si rlinrltr-i rin,nn*
1,r,,iu,,,i.
,,1)i'tre toaLe ac[i.nJle t.ca nrrri eunrpletri este ar:eea cle a
r.'rrpsf l'11i".. srrune l)trrrr \-rrler'r'
ir, litrltttrirr".rsu-i",rr"i,i
rirnrlrlirr'rrc srrr. srl'lcrosli. spir.irrrl ,.r.i,alor.rnocleloazi ii' ,r"
mirtel
.i. sp.e.oare se sir.Le airas irerzistibir. Actnl sd* este dirr,re
rl'r,;1r,1,,,,, (.{)nslr,rin;
:.:l,l
irr, I 1.,.,r'r'lo.ro.
"f Iihaolici.
"fr'fr".",,ru
Ir',llr'1tr s1r'rtualitate.,\tit, viata sa interioarS
.^ir"f",.",,i
ciL,si
irrl'r,1 1.11;'1, r'itPrili.
at.esl
u.t,
t,
P.irr
,,i,
l'1,,',1 "1j,,
foitna
rilrl (lltt lrtttrr't rlr, r .'rl..r.o
cit mai ales din punCl rle
.erlr.r.ior..
inreriorr. .F'r.nri, cincr este r..r,ba tle ereatie i"l;rii"x'r:de'e
nu
insearnnei un simplu crn''r lird viaid,
il;" ;;;;;;;;
'1,in t'il.trttt.ii ^-[tiriirrtrlt. r4rit4r,, ,i ot,rtnni'ti.'Srff.l,,f, ,illi;,i:
rlrr-so irr lrrrrs.
rirrrrr's1rr'e rrnilare gi .rrJine, o."oaio'a1"'i,,,,
r-it;rlri a ,,1roroi rle irr.trt. In accst scns.A";;;
h;;;
tp cirr.d sl)_r.e: ..F,rnra est. misf er,-ul';;;;;:rfi.";:i;
";;"'.r'fll];:
:l'"llt,
\ ()r'r)ir (re , lrr1 J11;l in r';11'1' respir'a rrrr conrinul
spir,iruar. Lrrrlirr,lrr-se cu .ri)ter,i;r sr' ntttrtui pri, ,rrriiti"i,,i'tii
;;;;;.i"i'_;
vl,,,,lelorzii sullr,lrrl ;i rlri lotorlaf e
foi]mir"'rli.*';;i;.i;l
"
380
P{lul \ al,ir.y. Ett pnlinos, D. 2ll.
(.iliil drrpit Clr. LaIo, L-i"rpressiort
l3!.
^.. .3drp.
1{};3:t.
.
22t,
tJe ln <tie dans
l'crl, Alcan"
obiective. Numai ajungincl la r-i cristalizare spilitrialA, el va
comunica operei lui pulstrlia vielii. Este unul din miracolele
vielii spirituaie: forma plini de vitrlri nu poate sd ia ntrgtelt:
rleciL din constringerea imptrsa tle cille malerie I'ielii sufleteqti. Explicalia acestui nriracoi potrt,e li glsitI in faptul ca
spirilualitate nu eristd decit acoio uncle orclinea a inlocriil,
haosul interior. iar procesul spirituai. care lealizeaz:i at:l:asti
ordine, antreneazi gi mijioacele cle care se sel \ esLe. -N{atel'ia.
in contact cu vibra{,iile sufletrrlui. se contopeqte crr agitnlia
interioard ,si se pltruncle de r.ibla.lia acesleiu. []ir cit pu'ierea
de stdpinire cigtigatir e mai felnr[. cr-r rrLit este nriri veridlc{
qi rnai vie {orma dati. mtrteriei. Folmi'r operei tlr,' artii se
realizeazd lncetul cu inc,r.tul. tilmincl pt'ocesul spiri Luaiizdrii
inberrie. Eu n,u se imTtrintu. ci t^e rLr:.toLid,, srr1., infiuenta
vibratiiLor suf ktegti ult: cLr\istulr.ri . Folura ttpelei dc-. art,i.
repetim, nu ersle un cligeu elaboral in rnintet-r artistului qi
impdniat rnateriei. Opela de arta, ca orice spiriiualitate, esLe
ceva in devenire, adici o dezordine ini{iairi crale slr cristtrlizeazd plogresiv prirr efort. Prrter'ea creatoale a artistului
std tocmai in aceasta: el poate sii creeze o adevirr'atii oper5.
de artd in mdsura in care por-rte sd cletermine clezvol[area
formei din materia pe ciue o mot-leleaz5, cu a.lle cuvirrtein
mdsura in care simte qi traieqte prin ea. Dacd nri poate s[
vibreze prln ace.astd materie. ulrer'il s_a la fi o cletrtie-ciiqeu.
cale nu va reuqi sI ne emolioneze. Ea va apar!,ine operelor
datorate abilitd.tii tehnice, cdrora le lipse;te cirldura, opere
,,confectii", uitate a doua zi dup[ aparit,ie. Prin actul cleator
al artistului materia sufeli o adincti mettrmorfozh. Forma
elaboratd in comuniune cu mat,elia. o i,r'ansfigureazi pe
aceasta din urnrd. I'lenri Fociilon gtiseqte qi relativ la acest
subiect cuvinte p[brunzdtoare: .,;\stfei se stabiieqte un
divor!, intre mateliile artei qi maleliile naturii. chiar dacd
sint legate intre ele printr-o riguroasd tinalogie folmali.
Se vede cum se intemeiazi o noui orcline. Sinl doui regnuri.
chiar dacd nu intervin riltificiile gi fabrica. Lennul sLatuii
nu mai e lemnul arborelui : ntarmora scutrota.ti nu mai e
marmora clin carieri; arilul topit. prelucralj este un metal
inedit I cdrdmida, arsd qi cldditd, n-are nimir, comLrn cll
argila din carierd". 382 Natura pr.intitivir esNe astlel clepiqitd
ceea ce a putut permite lui L'Iichelangelo, cind Lermina
pe IVIoise al sdu, sd strige, lovindu-l cu ciocanul: .,Parla
Mos6l" (Vorbeste, N{oise !). X{ateria inert[. hiind forma
382
Henri Focillon, Vie
des formes,
li
Paris, Leroux, 1934, p. 49.
99R
i
cdreia creatorul
ii t.ansmite pulsatia profundd
sdu, este animatd de
o r-iata realil
Datoritd acestti entctLethii carr: i,i rtii
a sufletului
viatrd,, opera d,e artd.
Forma pe care o imbra'cd nu este o
harnd de imprut'ut, ci esLe cr,escutd din acea intimitate
care uneqte materia si spit.itul. ,\st.fel f'r,ma nu este o schemd
rigidd, ci un sistem armonios ale cdrui raporturi sint cleterminate de viata spirituaid. C u, ioate cd, s-a' ndscut din efortul
depus pentr.u ordonat.'ea confLictttLtti stziLeiesc, ea a d,elrenit,
prin mijloci,t,ca mnteri.i, o unilate inttep'end,enid.l c* u,n centru
de gravitaie propritr,. Frrrm& a canalizat intr-un tot unitar o
infinitate cle tensi'ni ete.oge'e. cu cit aceste tensiuni sint
mai multiple qi nrai diverse, cu atit este opera mai vie si mai
are. respira{ia sn pt'oprle.
exPresivd.383
Henri Delacroir formuleazd ,,u juste!,e: ,,Arta este con_
struclie de forme clocile si erpresive'iesa. insd.iormd docilI si
expresivd nu este tlecit aCeea care incarneazd fuziunea
materiei erterioare cu lumea interioard a artistului. Cind
artistul prin forla frdmintdrilor interioare, se afld in comuniune cu mater,ia sa, cind cuvintele sau sunetele, viziunea
culorii sau a for,mei nu ii sinL strdine, exterioare emotiei sale,
ci se confundd cu acestea, cind aceastd materie devine pentru
el o necesitate de care nu se poate lipsi
aturrci for- numai
mele crealiei sale. vol fi docile qi expresive.
Si numai in acest
-de
caz, forma cuceritd isi va afirma,
asemenea, stdpinirea
de sine. Schumann o spune:,,Nu e;ti stdpin pe ginduri decit
atunci cind eqti stdpinul absolut al forriei',-ass"
Deci problemele materiei ,si ale formei cle care se loveste
artistul in faza executiei nu sint doud probleme izolaie.
Artistul nu elaboreazd forme independente cle materte, ci d,in
materia
Iar el define aieastd posibilitate numai
-insdgi. .
prin conflictul
interior care reclama eforturi voluntare si
mijloace exterioar,e. Forma este ordine si ea izvordqte din
lupta cu haosul sufletesc qi cu haosul miteriei. Iatd cle ce,
cei care, pentru crea!,iile lor nu cultivd deciL forma de clragui
ei, rdmin, credem, sub nivelul artei adevdraLe. Marcel Ravfrond remarcd in privinta aceasta: ,,Ordinea nu are valoare decit
atunci cind e ob.tinutd printr-o victorie asupra unei materii
rebele, cind marcheazd incheierea qi desdvirqirea unei munci
383 Jdei asemdndtoare dezvoltate
mai pe Iarg la Georg Simmel, in
special in urmdtoarele lucrdri: Zul philisophii der Kinst, philosophische Kuhur Si Rembrandt
38a Delacroix, Psychologie
d,e I'rtrt, Alcan, 1g27, p. 66.
385
Delacroix, ibld.,
p:
205.
lente de maturizare intericiard. Situind, din slibiciune,
ordinea ca principiu insd;i al operei, neo-clasicii orlodoxi
se contlamrtan <si facd> pcez're f5r[ sd o fi trdiL vreodatti
Ei s[ vadd in crea!,ia poeticd un exerci!,iu de retoricd superioar5".sao Dar in cazul acesta mai avem de a face cu o adeviratd crealie artisticd ?
Pierre Audiat spune, pe de altli parte: ,,Este sigur c[
mul!,i scriilori au fosb obsedali de forrne gr-rale p,e .care.tt'ebuiau sd le umple. Ritmul era dat, se impuuea, gi imaginile
sau ideile se adaptau la acest ritm impeli(ls':.337 Considerdm
cd aceastd afirnitrlie nu corespunde lealita{,ii decit parlial.
E adevdrat cd mul!,i dintre artigti sint obseda!i de anumite
ritmuri, viziunea ui'ror culori etc., care precede realizarea
operei lor. Noi ingine am cital- nurneroase eremple cind am
vorbit despre dispozilia creatoare. l)al acestea sinl, departe
de a fi forme goale, pe care artistr-rl urmeazd sd le umple.
Aceste forme, chiar din momentul apariliei lol sint pline de
sens, dar nu .sinl, tncd dcfinitc. In aceeaqi misurd nu sint
definite nici fondul, nici aspectul sensibil. O form5. nu este
niciodatd elaborat[ independent cle fondul qi de materia
sensihild in care va fi infdliqat5. Ceea ce in aparen!,5. este o
formd goald, in realitate este o nelinigte sprrituatrd care nu a
ajuns incd la clistalizare. Dar pe m[surd ce se precizeazd
forma, se precizeazd gi fondul gi expresia sa sensibild. In
cazul contrar este vorba de o crealie-mozaic. care ar putea,
fdrd indoiald, s5. distreze pentru moment, dar care nu are
vitalitate.
Concluzia noastr[ esle c[ materia Ei forma operei de
artd nu sint factori heterogeni. Ele constit,r-rie o unitate, provenitd din cele rnai adinci cute ale sufietului. Datoritd acestei
unit5li e posibild proiectarea spre erterior a tainelor vie.tii
sufleteqti. $i tocmai aceasta face ca problema artistului sd
fie atit de arzdtoare gi de dificilit - cle a concilia doud fenomene de esenld contratlictorie: unei forme sensibile, deci
definit5, sd-i comunici o vibralie spirituald prin esenla ei
funciar nedefinitd. Aceastd esenJd nedefinitd nu s-ar transmite materiei sensibile decit dacd aceasta din urm5. a fost
trecutd prin prisma interioritdlii care a rnodelat-o.
Forma sensibild fiind modelatd in nelinigtea qi agitaJ,ia
lumii interioare, r'"a conline liniile caracteristice ale pulsaliei
s86
l\[arce] Raymond, De Baudelaire au Surrealiszre, Paris, Corr6a,
1933, p.128.
38?
p.
Piene Audiat, La biographie de I'euore littlraire, Paris,
1924,
'1,27.
226
227
\
j
,]
acesteia gi va da punctele de reper necesare pentru a pdtrunde
sensul asc'ns care a deterrninat creal,ia'
p;"
urmarel import,ant, in^ ceea ce_priveqte materia
"rti.ii;t-qi f;;;", ;;
este ceea ce ne r.eclau in mod diiect prin ele insell,
ne lasd sd intrer.edegn 5i sa hAnrrim.'pr,elungirea p;.rfrft;
"i;;A;;;;
care o lasti in uoi. din uee-a c{r ne osle u*"in.- i^are Ci["
spune cu multd justele: ..in orice literaturd prima pronf.^a
care trebrrie p'sd este: Ce se ascuncle omulii? (t"i;.b";;;,
ce i sc dezvaluiel ar.e relativ mai puIina irnp,irt"nia.l:;i,
-{ceasta o adevdrat pentpu .,r.ic" ar,'ld.' Nrmai f ld.ri t.f
forma mate.iald definitir poate si ne redea inJerinit"i
"
im"ns
al vielii sufletului, care dd un sens eristentei n;";i;;. Forma sensibild
.a o_perei de artd nu se suprapune deci
rrnei expcrien!e spiriLrra[e.,,i
enrarrd din aceasLd experientd.
:\umal datoriLd at.es.Lui firpl este ea inLerpretul lumii ,rourtr"
interio,are, inaccesibild percepe*ii sim!,uriior. A".;;;t i;;*;
r'ia!,a. fiirdcd *a 'semnificd realizarea spiritualitdtii19
Prn ea se srabilesre o ordine cosmicd in neliniitea haoticd,
gi astfel ceea ce *o.'uu in int,neric este adus la lumind.
Din acesb caracter special al formei artistice derivdffi
rnil,e.cerin!e de o inrpor:tan![ pr.imordiatd in privirrta rruio.ii
estetice a unei crealii arlisLice. Daca insislan''urupr'u
*.;r;i
o facern pentru a srabili un"*itu ;;*;; ;""1;;
lill:^"1
carora sa se supund artistul creator, rleoarece nici o dosmd
n-a dat vreodatd naqtere unei crealii'profunde. t;;- d;;?;;
observdm cursul natural al crealiei io.mei artistice p"rt."
explica atrac!,ia pe care o e.erbitd asupra noastrd.
" "l
Cind este vorba de^aspectul formal al operei de artd, nu
trebuie sd se uite cd forma este rezultatur constrinsurii ;"
care qi-o impune un suflet neliniqtit. Arr,
;;,'d;;
"ratui
pricirl,.opera de artd este un act de
voinlU.Cu cit
::::tG
zoucrumur r'te.ror este mai mare cu atit efortr.rl cie echilibrare este mai intens.. Prin acest efort, conlin"t"f fruotl"
u.l"q. l3_ congtiini,I Ei sensul sdu este eiaborat. p;i; f;.,""
"rlu
sensrlrrla care.se pdtrunde de acest sens, arbisbul creator
se
comunicd lumii exterioare gi-gdseste un ecou strigdt"l;i *;;
disperat'. caracteristica fundi'rentald a formei "*i.- p.raziunea, fiindcd dacd zbuciumul sufretesc n-ar fi cdutit un
cadru bine delimitat, el
fi fdcut
sd se ridice ia
'-ar aceastdefortui
suprafald. Pentru a da formei
precizie p"
sd gi-o dea siegi, creaLorul r.espectd regu'lile irrerenle""ru ".*u
sensrbrle in care iCi int'upeazd neliniql,ea. Subliniem:
^"t"rl.iel
eee
{1d1g
Gide, Di'ilers,Guilimard, (N.R.F.), 1931, p. 25.
lnsuqi simte nevoia sd resp.ecte aceste requli. pentru a-si
canaliza zbuciumul interior'. Iar adincr-rrile sufletesti n-ar
putea fi intrezdrite cu acleydrat in creatia artistich decit
dacd forma in care sint intrupate este ordonatd qi sensul
sdu bine cristalizat. Numai o {olmir ciurd poate sd. ne dea
puncte de reper precise, care sd ne introducd in regiunile
misterioase ale sufletului. Nu trebuie sd ddm credit unor
gcoli de artd contemporane care afirmd cd forma clard esl,e
lipsitd de profunzime. Nu trebuie, bineinteles, sd se confuncle
forma clard cu forma facild, sau simplistd, care nu emanir
niciodatd din marile profunzimi ale spiritului. Forma clar[
qi bine ordonatd nu esle ireconciliabild cu profunzimea,
dirnpotrivd, cele mai mari adincimi ale spiritului reclamd
neindoios rigoarea formei ordonate. O idee profundd nu ia
naqtere decit dintr-un zbucium profund; cu cit acesta. e
mai profund, cu atit reclamS. un efort cohqtient mai mare.
Efort conqtient inseamnd efort spre claritate. Forma obscurd,
atit de cultivatd in ultimii zeci de ani, are doui explicalii:
sau artistul n-a reusit s6-qi stdpineascd gi sd-gi critalizeze
haosul interior, sau forma este Cdutatd de dragul formei si
deci n-are la bazd o nelini;te orcfundd. Intr-ui caz ca si in
celdlalt, crealia este lipsitd de un serrs cu adevdrat spiritualizat.
O serie intreagd de gcoli artistice contemporane, ca de
exemplu: futurismul qi suprarealisrnul, invocd problema
inconqtientulai ;i pretind cd-l exprimd intr-o formd obscurd
ca ;i inconqtientul insuqi. Pentru-acestea, forma clard, caracteristicd gindirii conqtiente, nu poate sd redea esentialul incorrgtientului, animatorul intregei noastre vie,ti psihice. ln
felul acesta justificd ei cultul pentru forma obscurd gi, in
cele mai multe cazuri, complet incomprehensibild. Incon;tientul este prin esenla sa ira!,ional, pfetind ei, irationale
trebuie sd fie agadar qi formele in care se manifestd.
Aceste doctrine au merite inccntestabile, dar ele gresesc
tacmai in- ce privegte esenlialul principiilor lor. Ele sJit gate
cind cred cd inconqtientul a fast reweiat numai de cdtre
F.r.y.d q^i contemporanii lui. Dacd aspectele irat,ionale ale
vie,tii sufleteqti sint supuse abia astlzi cercetdrii, nu inseamnd
cd inainte ele n-au aclicnat in via{a psihicd qi mai aies in
creatia artisticd. Dacii ccmpardm. in ie privegte adincimile
tevelate, tot ce au proclus aceste ;coli artistice, cu citeva
pagini din Shakespeare, nu credern cA acesta din urrn[ ar
avea de suferil in urma uGmparaliei. in marile opere de
artd adincimile iralionale ale sufletului s-au manifestat intotdeauna, insd ele au imbrdcat o formd concisd gi clard. ,,Sl
228
229
tocmai fiindcd, inspiralia lor oenea cle la mari adincim,i, au
ajuns_.ele ly, o.formci bine ordonatd. Cel care este zgutluit pind
in adincul fiin!,ei
sale, nu poate rdmine in staiea haciticd
fiindcd aceasta ar fi pieirea l'i. De aceea el rrebuie sd realizeze
o formd ordonatS.. Cel care se opreqte la o formd obscurd,
nu are nevoie de rigoarea ordinei, deci nu este zdruncinat
in profunzimea .fiin!,ei lui. Dar aceasta inseamnd, in acelaqi
timp,cdrdddcinilecreatiei1trisintsuperficiale
Eroarea funclamentald a doctrinelor amintite. este cle a
considera incongtientul drept ceva independent de conqtinld
qi de a conferi fiecdruia din ar-este aspecte ale vie.tii psihic'e,
forme de manifestare difer,ite. Se uitd prea adesea cd drumul
inconqtientului duce la conqtiin,td qi cd cel mai inalt grad
de spiritualitate se atinge cind s-a reuqit sd se aducX in
conqtiin,td,cit mai mult inconqtient posibil. Dupd currr au
gresit vechile doct,rine estetice, pretinzind cd aita trebuie
sd imite natura, tot aqa greqesc astdzi aceia care vor sd redea
inconqtientul sub forma sa difuzd. Arta nu-qi atinge scopul
prin imitalie, ci Lransformind haosul in cosmtis. Crrltul formei
obs.cure cu pretenlia de a reda inconqtientul, dovedeste cel
mai adeasea ie artidtul nu a\rea nimic de spus) ceea ce inslamnd
cd nu este artist. in toate timpurile creaiorii care aveau ceva
de. spyg au cultivat fq,ma clard si precisd, nu de dragul acesteia, bineinle1es, ci fiindcd profunda lor dezordine nu putea
fi aitfel donrinatd. Forrna clard niciodatd nu i-a impietlicat
sd exprime mistereie cele mai adinci ale vie+rii lor interioare.
Aceasta nu inseamnS. sd se dogmatizeze anumite forme
obligatorii pentru orice artist. Chiar respectind erigentele
elementare ale clarit{tii, rlmine suficienth liberLate pentru
originalibatea unei crealii, fiinctcd originalibatea nu ionstd
in rdsturnarea regulilor elpmenLare ale-formei, ci in profunzinlea sentimentelor. $i e imbucurdtor cd aceastd convingere
incepe sI ciEtige t_eren chiar qi la cei mai aprici reprezerrbanti
ai formelor noi . Jean Cocteau, de exemplu, i.orb'egte tlespre
,,estetica minimului"sse, iar Andr6 Bretcn, qeful suprareali-;tilor, care cultiva crealia ,,non clirig6e" admi.be, totu;i, cd
,,un minim de riireclie subzistd in general in sensul aranjamentului poemuhl((.3e0
38e l\ se vedea Marcel
Raymond, De Baudela.ire au surrd{rlisme.
Paris, Corr6a, 1933, p. 300 qi urm.
3e0 Andre Breton, Leure d, Rolland, de llen6r,ille,
Nouvelle Revue
Frangaise, { ltai,1932. Problema aceasta este loarie binc tratati la
\Iarcel Raymond, z&id.
Iatd acum concluzia esenliald a acestui capibol: materia
qi forma
sint nrohleme independente de agitalie spirituald
-nu
a artistului.
Artistul nu incepe prin a construi un bontinut
spiritual pe care cautd apoi sd-l reprezinte intr-o formd sensibild, ci dimpotrivd, conlinutul interior nu se poate consolida
decit in mdsura in care se cristalizeazd forma pe care trebuie
gd o !a acest conlinut. In profunda sa neliniqte, artistul se
identificd cu materia sensibild; el simte cu ea ;i prin ea.
ln felul acesta opera sa este, chiar sub forma ei maierializat[,
ceva care trdieqte pe plan spiritual si care re.i'eleazd misterele
profunde ale interioritdlii.
3. Problema tehnicii
Cele expuse in capitolul precedent ne duc in mocl firesc
la problema tehnicii. Este evident cd materia in care trans-
cende eul artistului reclamd anumite procedee pentru a deveni
o realizare animatd. Artistul este in comuniune strinsd cu
materia datoritd anumitor procedee tehnice cu ajutorul
cdrora intrd in posesiunea ei. Fiecare materie, fie cd este
vor.ba de artele plastice sau de cele ritmice, iqi are regulile
elementare care trebuiesc respectate. Atrac,tia naturaid pe
care o simte artistul creator fatd de materie trebuie sd fie
intregitd de cunoasterea acestor reguli. De aceea fiecare artd
presupune o anumitd ucenicie. Fromentin scria in 1876:
,,Existd in picturd un meqtequg care se inva,td qi, prin urmare,
poate fi predat, o metodd elernentard care de asemenea Doate
qi trebuie sd fie transmisd: acest megtegug qi aceastd
sint tot atlt de necesare in picturd .u ji i.i" vorbirii -ito,l;
qi arta
scrisului pentru cei ce se serr-esc de cuvint sau de paird,,.ssr
Am depdqi scopul urmdrit in lucrarea noastrd dacd am
intra in analia aprofundatd a tehnicii insdqi. Aceasta
intereseazd
"" "o
.decit prin aspectul psihic. Totuqi nu putem
trece cu vederea cd tehnica este un meqtequg de inaltd cali_
tat,e. Pentru Leonardo cla Vinci, cle exempiu: $i
";;i p;;;;;
intreaga qcoal5 italianS, tehnica picturii este o muncd
meticuloasd qi savantd. Impresionistii erau s,b influen!,a descoFromentin, Les maitres d,autrefois, paris, plon, lg76 (2" ed.),
^ssr
p. 231-232.
230
237
ireririlor optice ale lui I{elrnholz
Ei
Chevreul. Ei erau neobosili
in studiui-efectelor telor mai variat,e ale lurninii, ale tuqei,
ale diviziunii qi descornpunerii materiei picturale. C6zanne
rI-a pus niciodtitii cap[t studiului motivelor sale, cdlduzit
de un ra!,ionanlent geometric {5rd egal, ceea ce a avu[ o
repercusirtne profunclti asupra intregii picturi moderne. Problema tehnicii se complici si lnai mult' dac.l ne gindim la
diferiLele procedee aie glavurii sub toate formele ei, care
pretind cunoqLinte l,erntrinice de chimie gi de fizic[. Ln fel
pentru mrizic:i. erist,ii regrrli precise de armonie ;i de-9oltt"..
bunct. Chiar si trn,rr'IozarL pe (--are il caracteriza o prodigioas[
iucetat s[ studieze aprofundat
uguliuli a cornptrzitiei n-a
tehnica marjlor maegtli. 3e2
Scriitorul, la rindul sii'd. are de iuptat cu consl,ructia
frazei, care nu e uloat'il cleciL in aparen![. Nietzsche spunea
cH fieoare cii-,'itrt aT'e un .,miros". Scriitorul t'l'ebuie s[ gdspirit critic ambian!a fiecdrui ,,miros"
seascd, printr-un
'a ohline,adinc
tlin urmd un anumit ,,parfum"in
cekr
pentru
t'eirnicii. realizarea. unei opere de
po,sec]a
setretul
F[r5. n
artd cu acievirrtrt nare e-qt'e ilproape imposibild. InsS' toate
aceste procedee comttlict.rte itrt valoreazS. nirnic fdrd cdldura
sentimenl,uhii artistic. Tehnica, ilrin ea ins[qi. nu poate crea
nimic, nu {ace altcer-a decit' sti ajute la elaborarea formei
sensibile a materiei. Ea este suslinut5. qi dirijatd de dinamismul vietii interioare. '\sifel. tehnica nu este un procedeu
r'igid, cum apare la prirna vedere, ci un procedeu animat
de"sentimenl.boa gu este in intregime dominatS. de impulsurile
interioare, fiindc{ ea este aceea oare dti posibilitatea artislului
s5. se transpund in nrateria sa qi s[ tr5.iasc5. prin ea. t)egi. o
tehnicd special6 poate s5. determine chia.r un stil arbistic,
ea nu se exercitti ca url fact,or de sine st5.l,irtor, ci totdearina
sub imboiclul anumitor exigenle inl,erioare. Datoril,i acestor
erigen{,e teltnica cste un i,nstrum'ent al, sitiLetu'lul. Prin proced"eele tehnicii, artistul iqi manifest:i vibralia inLelioirrd qi
animd materia. AEa ne putem erpli,:l irerltru ce uneori o
extraordinarii perfecliune tehnicS. nu renEeqte sii oreeze o
oper5. cle artd, ii schimb adesea erori tehnice pob fi rriscumpdss2 -\ se vedea Otto Jahn, trv. A. Mozarr, vol. II, ed. 3, Leipzig,
Breitkopf und }Iiirtel, 1891, p' 121 qi urm.
srs ilsni"i Focillon, .lt Techn.ique et sentimcnt, Paris, Laurens, 1919,
multiplc..lntre alteG, atragem al,en-lia--asupra, p..125 9i
are sugrstii
"(.L'eau,-forte'd,e reproclu't:tion en Franct' tt,rt'
'YIX. si,dcle), din care
lrrm.,
reiese viata srifieteasci. jntens{ ce domini ciriar in tehnica i1 apar."n!ir
rigid[ a dau-forte.
232
de in t,ensitatea
care dti
oper.ei rle arlir.
'rrte
I )e senele ,lui \rictor 'ielii
llugr' prezi't ii 'irlra.e
i . pr.ivi'li,:r aceas La i, ,t
,'irz tipic. Fiinl,a iui el'a intr-alita tle tr,anifisu.uta tle err,1i rirr.it qi c.eionul princlea viald in miria lrri.ser.\ur 1iutea r,r,ir.r.
, a el ,:i-a oreat Leh'ica sa
in mi'rl
ltroprie, cal,e. bi
'uinipies,
mai. pulin inspirat, ar cluce la morisl.ri.roziiali.
i:.qi
'rnuia
I r:hniera iqi are regulile sale elernentare.
cal.e, ti upI cunr
,,.'bserva cu justeIe !'romentin, se pot inr-H[,a si t.db,oie
*ri
tre in'd,tate, ele .u der-in cu acler-draL .i.eatoare decit contopindu-se cu flacdra irrterioard. 'fehriica ar,tistului vine din
sufletul hii: cind se fanilia'izeazd c. procecleele mariior.
rnaegtri, el_nu le sup_rapune talentului siir inndscut, ci, sub
infltren!,a altora, 'i,;i dezioLld pt,opria tr:lmit:d,. Este o iiuzie sd
sc creadd cd un artist, dacI este cu ade'irat *rbist, adopl,ri
1,ul si simplu tehnica altuia. Tehnica altuia nu de.,ine'fel
',uld.d pentru el decit dacd se asimileazd sufletului siru, iar
;rsimillndu-se, ea inceteazd sd fie a altuia, devenind nrtl.r,ia
sn tehnicd. Pictorul Ludwig Richter scrie in or.*t' si,,i,
.Spiritul trebuie sd formeze tehnica sau, gi mai rnult, tehni"n
Ilebuie sd se dezr.'olte, treptat-tr,eptat, din sufieb'... Ci;;
r,rea si adapteze spir.itului siu o tehnici st,rlini, acela face
,r.greqeald; armonia_
fi eu greu oblinuld. Aici zace
lgr_
originalitatea opcrei".s5"*lnr atindl arlist ul iti io.rn""ri
.
lehnrca.proprie. Dacd Mozart studia cu asiduitit,e pe marii
lui ina.intasi, dacd Goethe nu inceta sd. anr,._,f unrlez.e nrl
;rntici. pe Shakespeare sau poezia. populara, este fiindi.rr
ircegtia
.au dqlvoltqt, in.realitate, tehnica lor pr'oprie, ,i"gr;,irl
rnijlo,c de a tdlmdci cu sinceritate intensa vibr'alib a J"fteii,t,i,i
lor. copia fdcutd de van Gogh dupd serndndt'orur lui Millct
este departe_ de a fi
_o simpld copi-e. Van Gogh a recur,s Iu
propiile sale procedee,
.transpunlncl astfei' propriul suii
suflet, incit copia a der.enit
un ninunat or.iginal.'
Tehnica este limbajul sufletului. ceea ce s-a rnaturiztit;
;i s-a elaborat in nelini$tea interioard, nu poat6 fi .or,;;;ii;ii;
intr-un simbol sensibil decit cu ajutorul ei. sforq,irii. irn.,r*"
de a pune stdpinire pe propria fiinld, de a o cristaliza int,r_o
sintezir superioard a spiritului, sint irr realitate strins legat,.
A se_vedeatn privinl.aaneastasl rrdiul lui H. Foeillon, Les tlcssi,s
. _:i'
,!i
Y^r:tgi, Hugo, aptarut..ll yot. Ttlrt,ique pt scntitnent. lntrc r[,.1",
I1.. l-octllon spune: ..ArIisLul care ln_a ,.rert nu sLia grcma{ira dps,rnului si nu se sinchisea de gre;elile ce a\rea s[ comith. ,t-ri .o-lr .,",ri,,
admirabile*, p. L4.
"norm-e;i
3e5 Itriller-Freicnfels,
Psychologie der I{un.st, vol.
p.
216.
II,
cd. 2, l9ll4,
de efolturile tehnicii. O trdsdturd energicd a luiMichelangelo,
o construc!,ie de frazd a lui Baudelaire, o armonie surprinzdtoare a lui Wagner nu sint simple plocedee tehnice, ci
sint efolturi reclamate de via.ta inberioarS. pentru crearea
unui echilibru superior. De aceea tehnica, in aparen,td
rigidd, este in fond un mijloc de spiritualizare. Cind artistul
creator iEi insuqeEte meEtequgul artei sale, el face in realitate
ucenicia spiritualiz[rii sale. Nu ne putem explica altfel insa-
tisfac,tia unui altisb fa![ de unele procedee. Piranesi,- de
exemplu, cerea de la maestrul sdu secretul unei veritabile
acqua-folte. Cum acesta era incapabil sd i-l dea, Piranesi a
resimtit o ertraordinar[ tristele.3e6 Lipsindu-i acel ,,secret'('
ii lipsea putin,ta de a pune suficient itdpini"e pe nelinigtea
care-l chinuia, de aici sentimentul lui de amdrdciune. $i ader'5ratul secret nici nu-l puLea invdta de la allii, fiindcd nu-l
poseda decit propriul sdu sufleL.
I'ocmai aceastd identificare a behnicii cu efortul spiritual,
ne poate explica inova!,iile aduse tehnicii. Daci \\'agner,
spre exemplu, a inovat metodele orchestra!,iei, a f dcut-o
fiindce vechile metode erau insuficiente pentru a exprima
ceea ce il neliniqtea. Dacd Van Gogh recurge la liniile capricioase cale se intrepdtrund cer intr-o flacdrd infernald, o face
fijndcd o tuge calmt-i nu poate sd traducd flac[ra interioard
care il nistuie. Orice procedeu tehnic datoreazd puterea sa
expresivd sensibiliti!,ii creatoare. Chiar qi corodarea datoraii acidului la erecutarea unui acqua-forte este departe de a fi
un simplu procedeu tehnic. Arsura produsd de substanla
chimicri, devine o arsurd spiritual5. Cum ar putea, altfel,
sd fie insufle!,itd materia diform[? Datoritd acestui primat,
al dinamismului suflet,esc, sintem nevoili sd constatdm cd
fiecare artist iqi creeazd propria sa tehnicd.
Deplina identitate a sufletului cu procedeul tehnic ne
explici plofunda suferinld din timpul executdrii rsi imposibilitatea de a crea oricind Ei oricum. Oricit de perfect ar
posecla un artist tehnica artei sale, si oriciL de complet ar fi
elaborate dinainte anumite conlinuturi sufleteqti' e} nu poate
crea clecit in aqa-zisele momente privilegiate, cum le numise
Paul Val6r1-. Nuntai in astfel de momente ,,ia foc" un procedeu tehnic. Altfel procesul executdrii se reduce la tatondri
adesea infructuoase. Eugdne IJelacroix sclie in jurnalul
siru: .,I-urlcz la tablotil meu de la inceputul lui ianuarie'
lnc"pe sd se conlureze, dar inspira!,ia imi lipseqte, lucrez pe
3s6
234
Henri Focillon, Via des Formes, Paris, Leroux, 1934' p.
7L.
rlibuite. Nici o fa.lie care sd fi ilruncat tliri pr,ina clipd vr,eo
Irrrnind'ie pe drumul ce trebuie s[-l u'mez. ,Fiar. rel'ac.'r.eirr.er-r
ri toate acestea ru sirit, dekic ceea ce crlrrt".'rr? Irr scl,iirl"r,
r:i.d l)ela.roix este inspirat, nunc:r lrri clevi.e lebrilr. \,ari
(loeh ii scrie lui E. Bernarcl:
,,Cincl -L)el:,rcrloir pi.t."ra,
.ste.ca leril cale ili der-oreaza prada''.a;s in
asllel cle momente
privilegiale ar,t,istul intri in lbc cu t,oat,a {a;rtura lui. n;..,,
lc Gotrrm,rrrl sprrne: ..... scriom ns:l {.unr sirnlinr., u int,l"cri
rrust,tu L,r )1,1,('.r99
Proccdeul tehnic esLe procedeul pr.iri car.e spiritul se clcs'rie pe.si rre.insusi. lJe ii,i srrplerea lrri si
lrrrri'n1a arristrrlrri
le a sp rdcnlrl'rla cu rnarer'irr yrr'in cilr'p s{,or1,r.iml. Si ,logxpp1.*.
depuse pentru periectionarea tehnicii ritrt in
''forbu'ile
labe, efolburi
".,,ii1p.r.e,propr:ia spiritualiztrre, puten sd inleiegem
'rrullele r'eveniri alc
.unor nrtisli asupl.a .,eariil'r lo. ii lr.u,l,r
iar_.qi iar. (,eea ce au irifaptuit.'O oper,d'dr;;l,1
3 :.ir.9i.u
c+ clefiniLi'd din prima sa conceptie. Ea rec,iamir
ariesea
'a.
rtenumd.ate transformd.i. Motir-u[ -esLe ca rr'ime]e s.hite
:silu realiziiri n-au dus la complet,a cr.istalizai e a anar,hiei
itterioa'e. Neli'iqtea, rdmasd ' act,ir.d, reclamr nu,,reroase
,:il$:. fie"in timprrl execu!,!,i, fie ulter,ior, ciril opera pirea
;u ir luat lornta rlefinifivd.. Fentru primui caz arr citat, cie.itr
,'-.)t-pl"t tipir, al lui Flaubert. Nu ne putem opri sd,r,,r,,1,i
r'itdm ce. spune despre rlinsul, de clata aceasta l,IaupassanL
.:,. .
se aleza la-scr.is, f:ird grabd, intr,crupincl necor.rt,e_
"pni.
iut, reJlititi,..
;ter,gind, incdrcind peste mdsurd, umplintl
rnarginile scriind cuvinte cle-a curmeziqul, innegrind do;'rf;e;i
rig pa.giri pentru a termina una. qi i"l *tor1"t p;riibil ;i
lindului, gemind ca un tdietor de sciircluri (tlin trunlhiur,i)...
$i cu oitraz'l umflat, cu grumazul congesliuriilt,
e u i,.,,,,i,.,,,
"care
lupti, se biit.a
',r$ip, inoor{lindu-$i mu,schii ca trn atlet
'.'u rhspe'are cu ideea si cu cur.i*rul, ruindu-le in sttrpiri..,
irnpreunindu-}e cu toatd puterea l'r cle irnpcl,r,ir.ire, tirriiitl ri lJ
indisolubil .nite pri. puterea vLrin!ei rrri. irrrlri',rIi5i,r,t i,t,,,,,,
, imblinzea incetul cu incetul c:r o Lrucld si,iiqli," sl',r,riir,i
iup'iaomeneqti inchizind-o ca po rrn a*in.ri' srl!:riLic i.rr,-,
l'ormd sisurd qi precisa".400
'\tlirsii tchriictl .li fir:ild si rn.,sir.ir
.tor de
.Delacroix,. Jou,rnal, p. 75. Citat ciupir IL Delacroi.x,
l'ort. ]i. 204.
Van
Cogh, Lrttre it E. Bernaril, ,.itat tlLrlrir ll. ::,r.ulrve. /r,iri r.
.
'tort tt^lLt..peinture d'aujourd'hui. La li,,n.riss,rnce drr lir-r.... I'iris.
J, ;7.
de Gourmonl,, Le prol,l;tno tltt sttlle, il. lr. r.llal'(lut);i
.t' .ru'..1:iemy
t11{iaf . l,.rr b-iogropltia de !'euvre litt-r;;irc. I'Jris. 't1 ::,,.
'
l}. j,,
G., de Maupassant, Oeu+,res cornpliies, paiis, Loriis Conlr.d.
..
rl
3e?_Eugdne
i'sgchologie de
3u8
llll0, l). t3l-1J2.
235
i
ll
1
li
lui Flaubert nu este o tehnicd specificl a scrisului in genere,
ea este proprie lui Flaubert, izvoritii din neliniqtea sa care
nu se astimpdra cu primul cuvint asternut pe hirtie. Aceea;i
explicalie o are truda meticuloasi a lui Rodin, Eminescu,
Thomas \tlann sau Brahms. Caragiale a gisiL o caracterizare
fericitl pentru aceastd stare. mdrturisindu-i lui OcLavian
Goga: ..... Cind am hirtia albd inaintea ochilor nri apucS
aqa, o ame.teali. o spaima... NIi se pale cd e cineva in spatele
meu care imi pune o rnind pe um[r, poal,e chiar eter:nitatea,
qi se uiti sa vadd ce scriu".401 Aceastd eternitate, mai bine
zis adincurile nevdzute qi agitate ale sufletului, ii impur-l
artistului . cleator tehnica proprie. Intensitatea nelinirstii
lui care aduce in conqtiinld ideile cele mai variate, il impiedicd
sd sesizeze cle la inceput forma adecvatd pe care ar putea-o
adopta. Ariost, de exemplu, qaisprezece ani dupd prima editie
aluiOrlando Furioso, inci nu incetase sd-l cizeleze.a0z Putena
deci inlelege observa!,ia lui Llebbel: .,Nu lipsa, ci abundent,a
ideiior ingreuneaz{ cvssli€i'(.403
DacI tehnica este ceva r.iu si devine un procedeu specific
adaptat sensului vielii interioare. se pune intrebarea dacil
artistul cleator are ce\-a de inr.ilat de la alJ,ii. Nu se poate
rdspunde negativ la aceasti intrebare, deoarece sinb prea
cunoscute influenlele nenumdrate si profunde pe car,e le-au
suferib to,ti marii cleatori. Insti aceste influenJ,e trebuiesc
apreciate la justa lor valoare. La un creator puternic, influenta
tehnicii altora nu constd, in fond, dintr-o imita.tie serr.ild,
ci este un mijloc de a trezi propriile modalitd,ti care dormiteazd in erl. El nu accepti nietocla altuia decit daca aceasta
corespunde cu propria-sa lume interioarl. in acest caz ea
nu este deci o iniitalie. ci o manierd personald ln armonie
cu sensibilitatea lui. In general ins5, aceste influente rar
sint acceptat,e pur gi simplu, eie sint adesea metode ce se
com.ba!. Ar'tistul dezr"oltti o tehnici cu e.devdlat personald"
combdtind metoda altola qi ciin acest punct de vedere, influen!,a ce se erercitd asuirra lui este de cea mai mare importanld. Matisse mdrturiseqte: ,,N-am evitat niciodatX influenlele altora. Ag li socotit aceasta ca o la.sitale gi o lipsd de
sinceritate fald cle mine lnsumi. Cled cd personalitatea
a
F. Aderca, llldrturia tr.nei generalii, Bucuregti, 1929, p. 125"
Benedetto Croce, ,4rrosr, Shakespeare, Corneille, trad. allemand
par Iulius Schlosser, Amalthea Bucherei, Band 26, p. 28-29.
403 Ilse Reicke, Das Dichten in psychologischer Betrachtung, Zeitschrift liir Aesthetik, vol. 10, p. 332.
401
402
236
artisbului se dezvoltd, se afirmd prin luptele pe care le are de
purtat impotriva altora. Dacd lupta ii este fatala qi sucombd,
'inseamnd cd aceasta i-a fost soarta".404
Tehnica i;i are rddlcinile in aceea;i nelinigte fecundd din
care izvordqte sensul adinc al operei de artd. Tehnica se
tlezr.oltd ou acest sens qi se degajeazd din el. Iatd de ce
[entativa de a voi sd erplici activitatea artisticd pe baza unor
functiuni elementare, este sterild. Tehnica arbiiticd este cu
totul altceva. Ea este modalitatea practicd de exteriorizare
a unui sens adinc, modalitate determinatd de acel sens.
Cind lipsegte acest sens, tehnica nu este un mijloc artistic
r.li un simplu meqte;ug.
4.
Artistul si opera
sa
Problemele mateliei, formei Ei tehnicei, care
in reaiitate
sint inldn,tuite in unul qi acelaqi proces, ne-au demonstrat
irndeajuns in ce mdsurd faza execr.rtiei este aceea a unei vibratii
interne profunde. --\ceasta este ultima etapd a
"fil;i;i
artistului creator, a interr.enliei lui in nelinistea interioritatii
lrenLru a echilibra tcnsi unile dAtitoare de sulerin1,a. In aceit
'ir
I
arti este momentul culminanb al
trtitudinii pe care artistul o ia fa![ de sine insuqi qi fa,td de
lumea exterioard. Forma sensibii5 ,*i procetleele prin'care
,irceasta .qe
.desdr.irqeqte, sint interpretii dmmului parcurs
trrentru realizarea unei sinteze spirituale. -{rtistutr irdieqte
prln procedeele utilizate la .eaiiratea operei sirle, rleci
fetr, executarea operei de
lrcite;le prin aceasld, operii. Ceea ce exprimd in opera sa sinb
r:rimpee din sufietul iui. Arlistul creator,se identificii ctr
cle.aliile sale, de aici chinurile lui v[dite din t,impul e-xeculiei. Atunci cincl transcende lurnea sa subiectivri. el se ,ron,
funtld cu crealia sa obiectivir. Aceastir puter,e tle a tla eului
si,ru o formtl ohieclir-d atinge adesea grade atii, cle irralte,
.nril irr'Iisiul sc idcirlil'inu nu lrrrmai.tr,,bic,.lul t.r,pirlici salo.
i si t'u ohiecte apartinind lumii erterne. Bauclelaire noteazir
,iin. plopliri ,ra e,rirelien{d: ..Se intimp}d citeoclatd ca Dorsortalit,at_ea sd dispar[ si cra obieclivilatea. care este spe,rificrrl
1'nemelor panteiste. sir .qe rlezvolLe in tine at,ii cle ai.inonic,s,
,rncit conl,emplarea rihiectelor extericiar.e sii te far:d sij uiti
pt'opt'iir ta existent,[
sd te conf urrzi curinil cu ele. Othirit
"*i
Guillaume ,\ppollinaire. )fct.tisse, La phalange,
_
tttpi_oo:II. Serouya, Initietiol it la peintu"re d'au,jourd,-hii.'p.{ 90 7. Ciiat
t0g.
I
I
tdu se fixeiizti pe Lln arltrtre armonios, ittcor-tli:tt, cle r-int...
Mar intii ritlibui alborelui pasiunile taie. doi'in!a ta, sau
mclancolia. g'enrclele ;i oscilaliile lui ilevin ale tale, qi
t.:ulind, eqli arborele insttsi".a05 Fuziunea cu crea{iile propriei
irnirginnlii e-qle cru atil mai puternicd. E ltrovelbiald exclamalia
lui l'lrubert: ..Mridame Bovarv, sint eu". '['ot e] spune
intr-o sclisoal'e: ..... de la ora dorri dupd amiazi... scliu
lJovaly, sirrt la lrlirnbarera lol cilare, in Plina naturd: se trirtrspir'[. e sufocant. latii trna din rarele zile din viala mea pe
cale ilnl petlecut.-o in iluzie cornpletii cle la un capdl la
altul. Peste prilin. la,,r,t Ease in momentul cincl scriam cur'lntrrl < atac de nerr.i ri. iirn fcist aqa de ambalat, urlam aga de
l,alo qi -rimleanr atiL de plofund oeea ce inclura femeii.rqca
rnea. cii m-alr-i temul sd nu fac eu unuli m-arn sculaL de la
masii ,si arn deschis fereastta si mti calmez. capul mi se
inr.iltera: aLrunr am clr.rleri mari in genunchi, in spate, in cap,
un fel t'le obosealii plinr-i rlo enervare... N-ar'e aface, hine
siiu liu, est,e un luclu delicios si scrii, si nu mai fii ta, ci si
circuli prin toat:i cretr!,iunea de care vorbeqti. Asl5.zi, spre
exenrplu, bilbat si ferneie deodat[,... amanL Ei metresd
in acelii;i tirnir, n-r-arn plimbai cilare prinlr'-o pddure. intr-o
dripi anliazri de toarnn[ sub lrunzisul ingdlbeniL, gi eram
caii. fnrnzisti[, virttul, cur.intele pe care qi le spuneau qi
soarele roqu cai'e fdcea si li se inchid[ pe jum[tate pleoapele
inet--rile in iubire".a0{t Se qtie de asemenea cX descriincl oir[r.ilea Ernmei llovarv, FlauberL insuqi a sim,tit aEa de tare
grrstul ar-qenic'trirri. incit a ai.ut dou5. indigesiii. Goethe,
inraginind ln l-oate atninuntele o scenii dir-r Wilhelm Meister.
a inrepul sir plingi amar. 'l-ot asa, citind in fala altor persoAne un flt-rgment rlin Ilernzann ;i Dorothea,. l-a podidit
din nr,.u plinsul. $torgindr-r-qi lacrimile a spus: ..Aga te topegti
la propliul jirrlAtr.c".40? Balzac r.'orbea desple per'sonajele din
[,e runtldie Jtntnuine ca \si c],tm acestea ar li eristat aieveaLtiuclu. cornenl.a si iudeca toate acliunile lor. $i i se intimpla
si uite propriile sale insr-rgiri, confunclindu-le cu ale personajelor sale.a08 Dilthe)- citeazi pe Turgheniev care. povestea
c[ el ll[ieqte aqa de intens lolul personajelor sa]e, incit o
{05
(lh.
406
p.35R
40t
p.194.
^
Paris' 1928, p. 33"
Charpentier, 6dit, 1889,
}:}aLrdeTairt.Oeuorcs compl}tes, ed. Conrad,
f). lflaubet't,
:lr9
(lorrespondance, .rol.
II,
\\'iihelm Dielthel'. Dcts Erlebnis und d'ie Dichtung,
ed.. 1922,
Th6ophile Gautier, Ilonori de Balzac, Paris, Poulet-Nlalassis
et de Broise, 1.159, p.34-39.
408
oco
400
bucatd de timp gindeqte, vorbeqte qi pdqeqte ca acestea.
Astfel, cind a scris Pcirr,nli gi copii, a vorbit multd Yreme ca
Ilazarof .a0e Poetul german Kleist terminind opera sa
Penthesilea, plingea cu lacrimi. La intrebarea unui prieten a
r'[spuns:
-Dar ,,Ea a murit".4lo
sint cazuri ;i mai bizare, cind autorul nu numai cd
simte prin personajele sale, dar le qi vede aievea' Este o
tlovadd mai mull, a nevoii intense a artistului de a da imaginaliei sale o lormd obiectivd. Este celebru cazul picborului
englez Blake despre care se povesbegte: ,,Un prieten... l"eni
intr-o seard la Blake qi il gdsi lucrind... cu toatd insufle!,irea
unui om care qLie cd are in faJ,d un model sensibil ..., pregdtit
sd inceapd un portret. Se uita in sus, apoi desena, desena Ei
se uita, cu toate c5. nu era nimic qi nimeni de vdzut.
- Nu md
t,ulbura{,i, ,sopti el, cineva este aqezat acolo. - A;ezat !
Strigd oaspetele mirat. Unde este qi cine este ? Eu nu vdd pe
nimeni ! Eu ins5, il vdd, rdspunse Blake crr mindrie. Este
aici qi numele lui este Lot. Puteli citi despre el in Sfinta
-scriptura. imi pozeazS. pentru un portret".alf Aceste exemple
oare s-ar putea inmul!i la infinit, sint o dovadd evident[ cd
procedeele execuJ,iei, de orice fel ar fi ele, sint mijloace insufle,tite de cdldura inspiraliei si cd, aplicindu'le, artistul creator
nu modeleazd numai crea!,ia sa obiectivd ci se modeleazd
pe sine insuqi. De aici perfecta fuziune cu materia, despre
{rare am vorbit, ;i identificalea absolutd a creatorului cu
{lpera sa.
Dar ar fi gresit s5. se reducd raportul dintre artist, qi
opera sa numai la aceasta. Nu numai opera este in functie de
,irutorul ei, dar si artisLul se gdseEte intr'-o anumitd depenrlenld de opere sa. Bergson remarcd: ,,Deci c;u toatd clreplabea se poate spune cd ceea ce facent depinde cle ceea ce
:sintem; dar trebuie sH addugdm c{ noi sintem, inlt'-o tirtttrniLd mdsur'[, ceea ce facem, qi cd ne creim fdrd incettrre pe
noi-insine".a12 Opera, in ndsura in care ia o formd sensibilti,
rtrpdtd de asemenea un conlinut spilitual care emanii tlin
ea.,,\rtistul se supune qi el acestei emanalii. Opera sa cslt:
f nrctul neliniqtii luj , dar forma concretd a acestei neliniqti orer'ci tri ;i ea o arrumitd influen-td asupra lui. Fiecale rnornenL tlirt
lursul executdlii operei obieclive este o dovadri a progresului
\\'ilhelm Dilthey. Die Einbild,ung,skraft des Dichters
Berlin, 192L, p. 134.
- vol.
a10 Johannes \rolkclt, Aesthetilt,
III, ed. 2, p. 150.
art \Iiiler-Freienfels, Psqchologie der Kuns\ vol.2, p. 192.
a12 Bergson, L'ioolulion cria,trice,
'\lcan, 40 ed., p. 7.
a0e
(Gcsam-
nreite Schriften, vol. 6), Leipzig
ir
I
1
239
i
I
in elo.tul de crisi,aiizare interioard. Dar,, tototlatX
'.eiilizaL
[ie' aro dirt accsle monlonre rre rcirrizar,e se repe.cuteaz;r g5upra a'tistuhri si poate sti-i determine atit.dini
g;f" *r"r
din.nrotirele penrrrr"."l"g,rn plan inilial ;;, ""1.
;j;"g;";e'li_
realizat i_ntegral- sufletril omenes. esle in fiecare'-o-.nt
un lot. cuceririle din fiecare momenb il r.or arnptitica ,i 'lt
r.-or preg,ati mai bine pentr.u luptele viitoar,e. au"
toio,iutA
ii r"cr adinci qi ii
rdrgi orizo.tul act,i'itu1ii. e"
'or artistul so vede
-.ir".a
realizpazj nper.a.
mai nin"
ln-fi
in
ea;i aceast,a il va ajuta sti se descopere tot mai ogii,,'A,'l
bine ne
si.rre si sii prrrr! nrai binp stapinire po'lu.oa ., i"L"ril"rij
$i c' cit se preciz.eaza form.a opbrei sal'e, cu atit artistur se*.qi"
in ea rrn scrl rot mai sorid. impoLriva indoieriror gi
car,e il asalteazd: ceea ce ii va- permite sd Edseasld "ii"iqiii
;;;;;;
rrenlru stii liinirea eului sAu. Keyserring obsirvd foart'e iusi.j
..T,'1 cc eslp prler.iorizut inearneazd piin sine_irr;;;i;"';;;
incepuL.. Datul proiectat devine pentru propriul ,tii ;;;;
o no,i imagine-model Ei actioneazd asupra'rui. ln u."rir""u
oric,e popor e fiul si nu pdrintele operelor lui gi o1i6s sri;i1
mat,u. este fructul imperfectiuniloi lui. In acest sens 'sint
t,oti Sli irtii cnpiii Ii cate,lor lori. in acest sens fiecare are nevoie
rlP l)ropnd ss r;per.a pontrrr a pro5resa: dupd ce a
creal opera
sa. el este altul gi este rnai muit dicit era iriainte,...t, D;
;:;;;
prit,en descontptine pr,ocesul creator in doud aspecte, pe de
! pat'te concenllarea inter.ioara asupra unei r-iziuni qi efortul
cle a o obiectira. qi.pe rle alta par,te'repercusi.rnile
opl.ei as,r_
pra autorului e.i.^a1a primul aspect determind p* ul ,loil.o,
rar acesta,arnplificd pe cel dintii. prin acest joc dialectic,
prtn aceasti corelalie a ceior doud aspecte, suflelul artistului
iijunge la o sintezi tot niai elevatd.
. ,\ceirsl:-r r'r'lrelrusiune a operci asuprir arlistulrli ct.etior
,nsLrfr. ne Pelnrrte s{ obserr.dm cib de unitar si indivizibil
este procesul creator.. Am avut priletul sd ar{tf,rn cum faza
elalroralii, este. riepelrLlqnta de evolLtia inspiraIiei qi cum
lratscenderea irtr-o rearibate exterioa'ri, fuziunea s.iret'rui
cri *ater,ia, care este esen,ta executiei, sint inerente primr-rlui
m"*i:j nl inslrira{f i. Lo aceasta 'se adauga
influerita ce o
exei'cr15
'.rpera in fiecare nroment al realiZdrii sale, asupr.a
dez'oitir.ii l.nrii inte.ioare a artistuiui. Tot ce este'reali'zat
Kevserling., Llidltarions sud,-ctmdricaines, trad. A. Be. 413- Flermann
guin...StockParis, "19i32, 1i. :+S.
v6pl";'te.despre importanf a acestor doud aspecte
,^
rIr {'azunlp
palologicF. _\ se
""].',i_lla|l^/1.-ry*
psycho'logie gindrale, ilad.
-\. l(isller
J. Mendousse..--\ican. -vedca
;i
240
1928.
|. i66.-"""""'"
in exterior determind inspiralii noi, care vor infl'uen,ta. dac&
nu chiar schimha radical, cursul realizdrii operei. Deci diferitele faze pe care le-am studiat succesiv, sint in realitate concomitente, cdci procesul creator esbe integral, asemdndtor
unui torent ale cdrui valuri din adinc se precipitd spre suprafat,d, penbru a reveni din nou in adinc qi a determina dinamismul ascuns al curgerii sale,
5. Tipuri!e executiei
Tot ce am expus pin[ acurn privitor la probiema execttliei riu se referir decit la aspectele ei generale. Dar, ca qi
pentlu fazele precedente, ar insemna sa pierdem din vedere
aspectul real al problemei, dac5. nu ne-anr ouupa de modalitdlile speciale care clelermind execu{,ia. In ceea r:e priveEte
inspiralia gi elaborarea am deosebit tipul-joc qi tipul-eforl.
Datd fiind unitatea procesului creator, aceeaqi diferen(ierc'
de tipuri se impune gi in privinla execu!,iei. Inirinte, insb, de
a aborda fondul problemei diferitelor tipuri, vom incerca s5.
justificdm criteriul diferenlierilor prin expunerea mai ampld
a problemei insdgi, cit ;i prin expunerea altor criterii adoptate in aceastd materie.
Opera de artii este, mai cu seam5, o crealie persortalti"
;i depinde direct cle dinamismul sufietesc. Aceastd interpletare, astdzi atit de general acceptati. este o reac!,ie irnpobriva
vechii doctrine naturaliste, care sublinia latura impelsonalir
a creatiei altistice. In realitate, tocmai reprezentantii cei
mai marcanli ai naluralismului au contribuit, prin spiritul
operelor lor, la risburnarea acestei doctrine: Flaubert, de
eremplu, a cdrui clevizd era rlepersonalizarea, si Zola, pentru
cale rlu contau decit datele obiective. Dar fiecare din ei
a redat natura aEa cum o vedea eL-tnstt;i. Flaubert, peritru
care depersonalizarea era aproape o idee fixd, este in realitate unul din cei mai personali aritori si tocmai in asta conslti
rndre,tia lui. La fel Zola. Este interesant cle notat ci el insugi
este acela care a dat formula: arta este ,,natura vdzrrta
printr-un tenperament".
Criteriile dupd care se pot diferenlia tipurile artistice
sint multiple. S-a aplicat, de exemplu, criteriul care este qi
cel mai vechi in psihologie, anume acela al diferen!,ierii
sensoriale. 415 Dar in crea-t,ia artisticd acest criteriu nu serrrs fn1.u altii Mtilter-Freienfels, 1n Psychologie der Kunst, vol. II,
Si Persdnlichkeit und Weltanschauung.
241
i
velte propriu-zis la nimic. Cd existd creatori de tip vizual,
auditiv sau motor, aceasla nu spune mare lucru qi nu ajutd
la intelegerea operei de artd. E necesar un punct de vedere
mai profund. Bineinteles, nu inseamnd cr{ acest
criteriu nu este just, dupd cum ;i alte criterii pe care le vom
€nurrdra- sint juste pentru cd toate se bazeazd pe o stare
de fapt.ato Otto Ludrvie. de exemplu, dislinge tipurile subicctiv qi obiecti,l (Ichd,ichtr:r ;i Sachdichtcr).aL? Dar acesb c.riteriu nu se poate aplica in mod profitabil decit in creatia
literard. Trebuie sd precizdm cd aici, subiectiv si obiectiv nu
este luat in sensul cd artistul descrie in opera sa lumea subiectivd sau lumea obiectiv5. Aici aceqti termeni semnificd altceva. Tipul obiectiv este acela care nu-si erprimd direct gindirea proprie, pe cind Lipul subiectiv este acela care iqi formuleazd cu claritate concep!,ia proprie. \iom in,telege rnai
bine dacd ne vom referi la ci!,iva autori reprezentatir.i din
acest punct de vedere. Se pot numi obiectivi in sensul artitat, de exemplu, Shakespeare, Molidre, Dickens, Cervantes;
iar subiectir.i: Goethe, Dante. Care este deosebirea clintre
ei ? Atitudinea personald a autorilor din prima categorie nu
,este
exprimatd direcb, in operele lor. La Shakespeare, de exem-
plu, fiecare personaj vorbeqte dupd manier.a sa personald,
nici unul nu exprimd ideile automlui; el ac!,ioneazd qi vortreqte independent de autor. La artigtii de tip subiectir. este
cu totul altfel. Conceplia lor personald transpare in fiecare
moment. intelegem, de exemplu, cd dialogui dint.e Faust
qi Mefisto erprima direct conceptia lui Goethe, ca qi cum ar
vorbi el insuqi. In Wilhelm Meister si in general in toate ope-
rele sale de seamd, opinia sa personald este mer.eu prezentd.
ln romanele lui Dickens, pe primul plan sint evenimentele
si nu concepl;ia sa, pe cind in operele lui Dante primeazd
atitudinea sa personald. Cu un cur.int, pentru prima categorie autorul dispale in spatele operei sale, pe cincl pentru
a doua categorie - rdmine pe primul plan.
Aceastd distinc!,ie ar putea duce. fdrd indoial[, la concluzii
imporLante, totuqi nu r.ederr in ce mdsurd ar putea contribui
416 Asupra problemei tipurilor, cu privire slreL.ialA
asupra creatiei
artistice, se giisesc consideralii intcresantc, in afari'r de iurr;u'ile p'relioase amintite ale lui IIiiller-Freienfels. la C. G. .lung, Pstlchologische
TApe!, Ch. Lalo, Notions d,'Esth(tique st .[,'art et ln morale, K. Jaipers,
Psychologie der Wehan
l!. Spranger, Lebensformert, J.-\rol- srhauuttg:
kelt, AesthetiA, v. III (capitolul
asupra crealiei artistioe), apoiin Jahrbuch cler Charakterologie, edita[ de E. Utitz, un volum in fiecar.e an.
417 MaI Dessoir, Aesthetik tnd, allgemein.e l{unstwissenschaft, ed. 2,
Stuttgart, Enke, 1923, p.
9A'
189.
la clarificarea problemei
crea!,iei qi
la inlelegerea operei de
artd. Faptul cI autorul apare pe primul plan, sau cd se exurirna di'rect nu ne irrtr,oduce ii fondul procesului creator qi
nu ne expiic{ de|rc farmecul operei cle-arti' Aceasta priveqte
numai aspectui superficial Ei nu fondul .procesului creaLor'
Un alb."ptoq ce se ;lotrte lace acestui criteriu es'te od nu se
poate arlica clecit, la litetaturS. Sa te inh'ebi' de exemplu,
iaci Be.ethoven str.u C6zanne apar pe primul plan sal rdmirr
ascun;i in operele lor, ntl are nici un sens' Este evident cd
iob ce'exprima ei esbe atitudinea lor personald, dupd cu1, d9
altfel, in'domeniul lileraturii, opefa in ansamblul ei tradeazd
de asemenea atitudinea personald. a ilutorului, inclifelent de
planul in care aPare.
tJn alt, cril-eriu de tlilerenliere al tipuriior este acela aI
lumii pe oare o recl[ arrtorul in opera La. Di1 acesL puncl de
vedere eristl tipul leallst qi tipul ireuli,st. Primul_redS luniertt
asa cum este. al doilea consbruieEte o lune ireall' In ceea
ce plivegte realigtii, trebuie precizab c[ pentnr.ei nu. este
..o.iru sd' r,edea nlimai ceea ce au vdzut aievea. Farrtezia lor
poate sd fie abundent,S qi intlrdzneald, ins[ tot ceea ce creeazd
lste i. ge'er,al in co.for,milate cu lumea real5, este posibll
in aceasid lume, pe cind irealiqtii trdiesc intr-' lume in afard
4e realitate. Reaiigti tlr fi: Moiidre, Iilaube.t, Zola, Dickens,
Gerhart Hauptmin, Courbet, Man31,, Ci,zanne' lrealiqLi:
Dante, Th. v. Hofmann, Novalis, Boektin' Irealismtrl du-*
la extrem ltoate sd dea tipul mistic' ln pictula de acesL
gen pictorul nordic Munch e celebru pentru aceastf, categrtl'1s'
Sd acldugim ci existd creatoli care se aventureazd in treelaqi timp in''aminclouii aceste lumi. Ne gindim la Goethe qi Ia
Shakespeare. Acestei categorii de tipuri, i se po.t adrrce acelea;i observalii ca celei preiedente.- Ea este, totuqi mai cup.r'in-zdtoare intrucit imbrdliqeazd qi domeniul picturii in afari
al muzicii cu cileva excep!ii. Insd ciL priveqLe put,in[a
cie a ne explica sursa creat,iei artistice gi sensul tlllerei tle
altd. ea nu este mai fructuoasS.
In tipologia artisticd, se vorbeqle adesea.despre douti .licle acela
puri diferenliate dupd criterirtl-
erpresie.l-
in special E. Meuman.r ntt
li.
-a1
forrwi" .l)e
Miiller-F'r'eienprin laptr'rl
41e
se
di'sting.
artiltii
acest(rra,
opirria
DupS
feis.
cd la unii ao^ine expresia, aclicd tenilinla de a-;i ext'eri'iriza
ir,estea se ocirpi
a18
1918.
----irs
Di.
E. nleumann, Sysrern der Aesthetil,:. Leipzig, Quelle u
Miiller-Freienfels, Psychologie der lirznst,
Xleyer,
vol' II, ed'
2'
243
sentimentele, iar la ceilalli,.forma, adicd tendinla de a per_
fecliona modalitatea. expreiiei. De erempl', ru nhi"rrrru"iuro
si la Beethoven ar. domina erpresia, tu Moru.t gi i;-ii;-f?a
forma.
juslificat. in primul rind,
in crealia artistica r.u.. poot" face o dedsebire inire
expresie qi formd. Nu exist5 operd de altI care sd nu exnrime
un conlinuL inler.ior qi e-tpr.esia. la rindul ei . rru duce la o bp"ra
cle artd decit in mdsura in care' ia o a'umitd formi. rprilejll sd vedem in ce mdsurd este forma insepa.atlitad"ui
Je
activitatea psihicd,care tletermind expresia. turj a"pa
nu eristd e-rpresie fdra for.ma, nu exista nici formd
""m
care s-ar putea separ,a. rle ,,eea ce exprima. Erpresia
"*prurii:lcleci
nu poate predomina, fiindcl nu o p.,tem sesiza in afard
de o formd.
Este o incercare zadarnicd, cle eremplu, sei vrei sI separi
la Gioconcla forma de espr,esie ; ar fi .rr, 'rrorr-r.us. Totuqi,
privind .ma.i de. aproape exemplele invocate pentru a ilustra
d-oua trpun putem observa deosehirea reald dintre ele.
99le_
lvllchelangelo sau Beethoven au avut o via!,d interioard
furtunoasd, pe. cild Mozart sau Rafael sint mai pulin agi_
ta!i. ceea ce ii distinge este deci intensirarea r-ie,tii rb. iri"
rioare qi acesta, credem noi, este criteriul cel mli j".t. X"
poat,e fi vorba deci de a face o deosebire intre erpresie si
formd, fiindcd la orice artist, gqlil in aueeasi ;irG
;i
expresia.qi forma. Doar cd ta unii forma erprimd .rn ,bu'_
cium mai intens, la ceilalli, mai pulin int,ens.Criteriul cel mai just pentru diferenlierea tipurilor in
artd, este acela care .se baleazd pe ilinamismul vie,tii inte_
rioare. Acelasi criteriu il aplicd ^Miiller-Freienfeis (i;"1";;
riLaL mai sus) r-ind diJLinEo tipul Llin,tttr,. qi t.it,,t Joi.",1-J Ope,rele.
lic.o'u
a.pq1.1j11;nd pririiului tip sinl pline de rni;*r"
llne \ra1a rr,;elroasi. cele din nl tloilpa tip arr rrn rilm nrai
calm. Primei categorii ia_r aparline Micheianeelo, \ran C";h;
lJiit'or. Beethor pn..Lord tsyrnn: iar crrLegOr,ici ;r dour. lf afael,
.\lozart. Havtln. Mi ltei. L;rrnrrlirr,,. C,rrn
este vor,ba
de un criteriu bazat pe intensitabea r"ielii'erle11,
psihic.. C.uJu-,
insd, cd termenii de _dinallic,, .,si .,sLaLic',' e_rlrrir,rd ..u,o pr"u
o1-rus. Frocesul .oLaio.,,iesp"e oricar,e tlfi
{yndamental
vorba, este ceva prin excelen\,d dinamic.',\r fi in rnocl inclis_
ir
",
uutabil gresit sd se creadd ci \{ozarL sau Lamarline si't
Credem cd acest criteriu nu este
deoarece
42
(923.
244
0
lftller-
F
reienf eis, p
er s ti nr ichke
il
urz
r], fv
er
tn n s ch au, un
g, Lep zi g,
lipsi!,i de dinamisrn. In realitate, este vorba de diferite grade
de dinamism. Orice altist este agitat in adincimile sufletului
sdu, altfel n-ar avea impuis creator. Agitalia sa poate fi insd
mai mult sau rnai pulin intensi. Tipul static are un dinamism
mai pu.tin intens, pe cind tipul dinamic
- il are la un grad
mai inalt.
Vrenr sii ne oprim de asemenea asupra unei tipologii
artistice preconizatd de Charles Laio.421 El deosebegte cinci
tipuri ; d,io ersizme, pur gatie, tehnicd, p erf ection ar e, dublar e.a2z
Acest criteriu se bazeazd pe predominarea unor anumite
aspecte gi intenlii. Caracteristica tipului diversiune este evadarea, adicd dorinla de a uita lumea real5. Purgalia inseamnA
eliberarea de
o anumitd stare sufleteasci incdrcatd
peste
mdsurd. Tipul tehnic se cornplace in funcliunea tehnicd; tipul
perfeclion[rii tinde spre idealizarea vietii, iar tipul dubl5rii
vrea sd creeze, aldturi de lumea reali, o altd lume, mai perfectd. Cum r-edem, aceastd tipologie este mai 'l.astd decit
cele expuse mai sus, si are un criteriu mai legat de activitatea creatoare decit teoriile relative la tipurile subiectiv-
obiectiv, real-ideal, expresie-formti. Este adevdrat cd se
poate obser\ra, clrm a fdcut-o deja I'Ienri Delacroix, cd ,,il'r
aceeaqi operi, aceste moti\.e deosebiLe pot adesea sd se intrepdtrund5.".a23 Nu este mai pulin ader:5ral cd, eristti, artigti
la care predomini caracterele precizate de Charies Lalo.
Ceea ce, de altfel, nu yrea sd spund cd toate aceste tipuri
nu all nimic comun. Dupd cum bine observd H. Delacroix:
,,sub toate aceste varietdti, ceea ce constituie fondul contun,
este tot, car,acterul de creatie. Credm ca sd completdm".4r4
In ce ne priveste, propunem o cliferen.tiere de tipuri in
care procesul creator sd fie implicat in toatd integritatea lui"
Pentru a nu altera unitatea procesului creator., rdmine un
singur punct de vedere care se poate aplica qi pe care il
credern cel mai fecund: acela care se referd la gradu,l dt: intensitate a efortultti. in ce prir.eqte tipurile inspira.tiei qi elahordrii, le-am aplicat acelaqi punct de I'edere, de altfel singunrl
aplicabil in acest caz. Aici nu facem decit sd intregin e-rprrnerea noastrd asupra tipurilor. Am vorbit despre tipuL-joc
;i tipttl-efort. Am subliniat gi insistdm qi acum,-cd terme.nii
421 Charles
Lalo, L'art et la LIorale, Aican, ed. 2, 1934.
11' Ch, LaIo. in L'erpression de la vie dans I'art. Alcan. 19JJ,
p.294, noteazti cii a modificat intre timp aceastd schemd, mentinind
ins{ spiritul ei.
423 Henri Delacroix, Psychclogie
de I'art, Alcan, f 927, p. I60.
424 Henri Delacroix. ibid.. p. i9l.
o.r q
acestia e\primd grade cle inLensital,e. Inspiralia
elabo- numerare ,foc, desemneazd, cum de altfel ne-au ardtat
r'oasele exenrple citate, ugur,inta cru oare se prezinti imaginile
in spiritul artisl,ului. Inspir,atia - elabolar.e afu,t inrpli,.a,
tlimpotrivd, un eiorl deosebiL de nrare pentru- a intregi irnaqinile scheilatice. Aceea.si distincbie se impune iri ce llrivesle
execu,tia. \u mai este cazul sd cittim e-relrple, cleoarece 'ar
insemna si ie repetirm pc cele relatir.e ia inspira{,ie gi la elaborare. Faza e-xecu!,iei for'mind o uniLaLe st,rinsti cu inspira!,ia
si elabolarea, acelaqi ar.t,ist care s-a inspir.at ,si a elaborat in
manicli ile joc, adicd Idra un prea mar,e e{ort, r'a coricretiza
cu aoeeafi usurinId inspiralia sa. Sii ne amintin de Lamartine, cale crea rrersuri r:u o usuri n!rrcare o inspdiminba pe sora
lui, ceea ce inseamnl nu numai cd ideile ii veneau cu uqurintd, dar c[ si realizarea lor in form[ sensibild ii era la fel
cie usoari. Invers, ar.tiqtii pentru care elabortrrea ideilor necesitri urr elort considerabil, le r.or materializa in acelaqi ritm
agitat: Iilauber,t, Beethoven, Leonardo da \iinci qi inca allii
pe car'€ i-am citat, o confirmi cu prisosintd. Din cauza aoestei unil,Hli a procesului creator, nu vom mai vorbi despre
t,ipurile inspira,tiei, tipurile elabordrii si tipurile execu!iei,
,'i 1,tr qi sirnplu. subinbelegind toate ar-eite fazp, despre
tipui-joc qi tipul-efort,.
\ronr leaminti acurn, in citeva cuvinte. caracteristicile
esentitrle ale acesLor doui tipuri. Evident, aceste caracteristici se confundd cu acelea ale procesului creal,or insusi. Crealia artisticd i,si are. cum am vdzul,, imboidul intr-un conflict
interior. Acest conflict este cleterminal de lupta eului cu
insl,incteie primitir.e, in n[zuinta sa tle a pdtrunde pin5. in
stratrri'ile cele mai adinci ale sufletuiui. Atunci se clecian;eaz[ o nelinisle, piind de tensiurri haolio^e, pe care singurd
activitalea cl'eatoar,e le poate stripini. inLinderea acesLui
conflict decicle asupra tipului art,isLic. ConfLicteLe pot aaecr
aceeaqi profunzime f drd. a avea tot.uqi acet:a;i a,m,ploare. Dacd
corrllicLul nu ale o mare amploare) r-a fi stdpinit ou mai rnultd
usurin!,d, eforlul reclamat va fi mai recius qi vom fi ilr prezenta tipului-joc. Dacri, tlirnpotrivi, conflictul inLerior este
tle o nrale intensitate, artistul nu se va pul,ea afirma decit
in urma unui e{olL considerabil, uneori supraornenesc si, in
acest cirz, ne g[sim in prezenta tipului-efort.
Ce ilr-ar'L,aj prezint,:i aceastI clasificale tr tipuriior duud
inLensitaLea efortrrlui r4:5 in primril rind ar.antajul cii unit,atea procesuiui cleatur nu este inlru nimic alteratd. Un alt
ar.antaj, mulL mai irnpcltairt,, esle ci aceasLd clasificare ne
216
va permite s[ erplicdm viziunea asupra lumii, pe care artistu]
si-o formeazd si tr erprimd prin opera sa. Ceea ce vom vedea
in partea ultimI a [ucrarii n"asi''e. unde tipul-joc qi tipulvor figura .sub
ufnii. a"pe felul viziunii pe
'qi care oexprimd,
ne
Deocamdatd
demoniac'
tip
numele tie tip-simpatetic
in
adinrezidi
creatoare
sursa
cd
aici
observdm
limitdm sd
cimile secrete ale sufletulgi, cle unde eul artistic, lransfigurat de acestea, face sd stiebatd la suprafald un.sens' Acest
iens c,onstituie o r.iziune asupra lumii de care depinde valoalea opelei de artd. \'iziunea pe care o. are artistul asupra
lumii'este detelminata, in liniile ei mari, de amploarea conitlci"tul, adicd tle efortul pe oare il reclamd stdpinirea qi
cristalizarea acestui conflict. Astfel, tipurile pe care le expu,.u* ,,.t reprezintd numai o simpl5 clasificare a arligtilor
creatori, ci irebuie de asemenea sd ne ajute sd sesiz5m sensu}
crea!iilor lor'.
425 Amint'm c{ Ei Piene Janet face o impirlire. fecundii a .tipurilor tol, dupa gradui eforlului. sau. ca si in-Lreb_uin-!Jm lerm-enii sJi
orourii. duph Er"aOut tcnsiunii psihir-e. A se vedea La force et la foiblesse
'psy'"hoiogilu"s"9i De l'ottgoisse d l'e.rtase'
Partes
o patro
DATELE TRANSSU BIECTIVE
ALE CREAT|E| ART|ST|CE
,aici procesul creator in sine, ci punctul de reper pe care ni-l
{urnizeazd qi, in aceast5 calitate, ne usureazd intelegerea si
interpretarea operei cie artd, ceea oe confirm5, de albfel, oorr-
r.ingerea noastld cii, fdrd stucliul plocesului creator in toatd
anrploarea lui, nu pntem stabili un ct'iteliu estetie satis-
INTRODUCERE
Partea a treia a lucrdrii noastre a fost consacratS. dateior
constiente ale crealiei artislice. Cunr am vdzut, acestea incep
a sd contura irt momentul aducerii in conqtiin{,d' adicd in
momentul inspiratiei, cind ele intrd in faza elabordrii, pentru
ca. in virtutea unei tendin{,e imperioase de transcendere, sd
ia o {ormI obiectir a ;i sensibili.
in cursul realizdrii operei de arb[, zbuciumul sufletesc
al artistului inceteazd s5. mai fie legat in mod exclusiv de individualitatea acestuia; prin actul transcenderii, artistul
l5rgegte cadrele. ei individuale gi opera, in acest mornent,
cist]isd o expresie care nu apar!,ine numai careatorului sdu,
ci'si"acelora care o contempld din exterior. Faza execu,tiei
mai pdstreazS. un caracter individual, deoarece elaborarea
sensului din sinul materiei este un efort propriu artistului;
ins5, odat[ execu!,ia terminatd, opera devine un bun comun'
deci ceva transsubiectiv.
Prin faza executdrii, opela de artd ajunge la forma ei
definitivd gi astfel procesul creator se incheie. Cu toate acestea. n-am ajuns incd la sfirEitul expunerii noastre.
Am urmdlit pinh acumr pas cr-l pas) procesul creator,
relevind, la momentul oportun, semnificalia lui adincd.Dar,
dupd ce l-am urm[rit pind la sfirqit, vrem sd incercdm o privire sintetich asupra acestuia, in ansamblu. Ceea ce trebuie
sd ne preocupe in mod deosebit, este concluzia pe care o
nutem trage din analiza procesului creatot, aEa cum am
intreplins-o, ,1i ob{inerea unei viziuni generale ilsupra sensului'qi valorii operei de artd. Siutiiul prrsccstiltti realor.cum am remafcat in introducere - ln tarul, cd nu n'e ajutd
sd. inltlc1ent opera de artit, poate alea tcL muli un inleres psiholag'it',-dar nit'idecttm unttl cslclic. Pe noi nu ne intereseazd
250
f
ricd1,or.
Aceastti parle a lucrdr'ii noastle va fi deci consacratd problenrei: care este {acLorul, sau factorii care, prin procesul
rjreator, stlabat ia suplaftr!a conqtiinlei ;i permit intelegerea
'operei cle arl,5? Raspunsul Ia aceastd inblebare ne va sugera
solulia problemei pe care criul,dm sd o eluciddm.
Chiar cle pe acurn, putem constata cd acel factor face
posibild penbru Loatd lumea inlelegerea sensului operei de
art,[, ceea ce inseamn{ ca acest sens se proiecteazd, ca qi
cum ar iradia, dincoio de subiecl,ivitatea individualti a creaLoruiui ,si c5. esLe deci un frrctor transsubiectiv.
\rom reveni adesea, in cele ce urmeazd, asuilra unor problerne deja erpuse. insd, crontral metodei noasti"e de a analiza
separat diferitele faze ale creafiei, considera,tiile noaslre vor
privi procesul stiu integral. De allfel, asa cum am subliniat,
procesul creator este prin esen!5 unitar gi indir.idual gi difelitele faze, pe care le-am erpus in mod succesir,.. sint, in realitate, aspecte concomitente ale aceluiasi pro0es creator. Am
vdzut cum inspiratia este o elaborare gi cum eiaborarea se
face prin inspilalie I clrm aceasta cieLelmind erecutia, iar
executia pror.oacd noi inspira lii ;i elaborardri : am r.ii.:lut
de asemenea cum procesul cle materializare insuqi ia naqLere
incS in mon-rentul inspira!iei .'frecinil deci ia concluziile
noasble. nu trebuie sa pierderrr din veder'e ci, sub oricite
a.specte anr e-ramina pr'oc.':srr1 crealor, noi il colisider'5m in
intlegimea iui. Sensul exprinrlt in opera dp artii n,.i este
proiectat la supraftrt,ir conqtiint,ei in rnorl fr'agnrer-llar', prin
liecale aspecb al s'iu in piirle, ci in ansartblul lui, ca un tot
unibar, pr'in ilnirl qi i'lcelaEi prt)res.
colectiv 427.
Ldsind de o parte unele exagerdri, frecvente la
toli psihanali;tii, mai ales in ce privegte libido-ul, gdsim cd
ideea lui Jung este destul de fecundd in sugestii care se
impun in privinla crealiei artistice. Ea ne va ajuta sd in.telegem mai bine con!,inutul exprimat prin diferitele opere
Capitolul
I
FACTORUL CO LECTIV
Pind acum, in toate cele expuse asupra crealiei artistice"
am insistat exclusiv asupra factorului individual, ceea ce
era firesc, de r.reme ce opera de artd ia fiin{,d prin eforturile
individuale ale artistului creator. Insa, tocmai pentru a face
s{ reiasd mai bine toatd amploarea gi intreg substratul profund al eforturilor individuale, nu putem sd neglijdm factorul colectiv. Aici, totuqi, facl,orul colectiv nu-l vom considera in sens de factor social cum se face de ohicei. Charles
Lalo. de exemplu, in lucrdrile sale, a expus pe larg problernele
sociclogice relative la artd.a26 Noi inrsine, vorbind despre
incongtientul dobindit, adicd de experienta trditd a artistuiui,
am fdcut aluzie de fapt la factorul social, cind am afirmat ci
artistul ciqtigd vasta sa experienld in sinul vielii sociale"
Nu-i o simpld intimplare cd artiqtii cei mai mari apar in
ambianla unei vieli sociale intense. Toate acestea pril'esc
influenla vie{,ii sociale asu}lra altistului, deci este vorba de
un factor extern.
Dar aici, factorul colectiv ne preocupd in alt sens. Factorul colectiv nu se reduce numai la influen!,ele din erterior
ale colectivitdlii, el are qi o iatur{ interioar5, adica inerenti
naturii noastre. Aceastd laturd ne intereseazd aici in mod
deosebit, deoarece ea ne ajutd sd intelegem qi mai bine fondul insuqi al operei de art[.
C.G. Jung distinge doul aspecte ale incongtientului:in
afari de inconqtientul personal, ei volbeqte cle illcongt'ientul
et la rtie sociale, Octave Doin, t92t
Esthetique, Alcan, 1925, capitolul L'esthdttque socioLogique.
426
tq,
A se vedea in special L'art
;
de artd qi puterea de atrac['ie pe care o exerciNd asupra publicului.
Aqa cum spunealn mai sus, cind vorbim despre factorul
colectiv in artd, inclin{m si ne gindim la influen,tele pe care
viata in comun le exercitd asupra individualild.tii artistului.
Dar ne putem intreba, pentm ce se lasd artistul influenlat de
{actori erterni, clacd, dupF. cum am vdzut, el tinde spre eul
sdu, spre o lume a sa proprie. Rdspunsul cel mai simplu ce
se poate da qi asupra cdruia s-a insistat mulb (indeosebi
Tarde) este cd in fiecare individ exist[ o tendin![ de imitalie,
care ii face susceptibil la diferitele influenle exlerne. Aceastd
tendin.td este, in general, consideratd. ca o ins^u$ire insbinctivd
gi, ca orice instinct, drept ceva ireductibil. In lucrdrile care
trateazd despre instincte, gdsim de obicei un capitol asupra
imitaliei. Concluzia este cd artistul, datoritd unei insugiri
indioidu,ale, se simte atras de via.ta sociald. Deci factorul
colectiv s-al suprapune peste factorul inclividual, fiind provocat de acesta din urmd.
Este incontestabil cd instinctul de imiialie are o mare
importan,bd pentru crea.tia artisticd. Nu avem de gind sd-i
contestdm rolul. Ceea ce trebuie s5. ne intrebim este, dacd
factorul care ne leagd de colectir.itate. fie cd ii nuntim instinct
de imitalie sau altfel, este intr-adevdr o insuqire indivicluald
ireductibild, sau are o bazi mai adincti? Es+"r: incontesbabil
cd el se manifestd in indivici. Dar nu exisLI orre in individualitatea omeneascl oeva c:u'e ii clepIqegt,e lirnibele strimbe ?
Nu se poate rdspunde decit, afilmaLiv ia iiceirst,{ intrebare.
Omul, gi indeosebi arbisiul. rnt este impirrs in ac!,iunile sale
numai de forle care viseazd erclu"^iv perscantr sa, el poartd
in sine impuisuri mai vasbe care, fdr5. ca el s5.-qi dea seama,
ii determind atitudinile. Sintem, in aceastd privin![, de
acord cu H. Bergson cincl spune: ,,E{ortul prin care o specie
iqi modificd instinctele qi se modificiL ea insdgi trebuie sd fie
ceva cu mult mai profund, qi care nu depinde de imprejurdri,
nici de individ. El nu depinde in moil unic de ini!,iativa indivizilor, cu toate cd indivizii igi aduc colaborarea, 9i nu esle
42?
C. G.
Jrng, L'inconscient (trad. Grandjean-Bayard), Paris,
travot, 1928 qi lVand,lungen urzd Symbo!'e
{925.
d,er
Libid'o, Leipzig und Wien'
253
I
i
.t
i
L
pur accidenfal. cu toate cd ttebuie s5-i acorclam intimpldrii
o largd participare".4?8 Omul se supune influenlelor vielii
colective pentru simpul fapt cI i]n e1 eristi un factor colectirfoarte puternic. -Acestor factor Jung il nurneste incon;tient
colectiv, noi iI r.om numi mai bucuros fat:ior colectiv inira.-
subiectip. In virtutea at.restuia, omul se simte atras spre sem.,rnii lui ryi prin erplirnalea acestui ftrctor opera de altd exercitd
o atractie asupra mai multor indir.izi, asupra unor societ6i,i
intregi. Vom incerc,a sd dezvolt,im trceastd idee in cele ce
urmeazd.
a2e
Via!,a individunid nu este izoiatd decit in aparenld, in
realitate ea este indisolubil legati, prin nagtere, de via!,a intregii specii. Indir.idul este descendentul unui numdr infinit
de genera!,ii, de la care mogleneqte anumite particularitdli.
Generatii de-a rindul, aceastd creditare a acun-rulat qi cristalizat in lumea interioard a omului o vastd qi profundd experienld. Individul este descendentul acestei experien{,e colective, aga incit in atitudinile h-ri se manifestd aspilalii care
nu-i aparlin in mocl exclusir.. Individualitd!,i izolate nu g[sirn
decit dacir examindm suprafala r-ielii sociale. f,)acd insd cercet[m in adincul ei, gdsim leg[turi indisolubile, anumite
legdturi care ne lin ataga],i de intreaga speld umand. Prin
individ vorbesc un numdr de tendinle, transmise ereditar,
de spe.ta cdleia ii apar{ine acesta. Nicolai I-Iartmann spune
pe drept cur.inl: ,,Orice acliune individual5
involun- chiardirectoare
tarl sau sponland - ascunde o tendintri colectivd,
gi determinant{, in care indiviclul a fost zimislit qi din care
ia nastere iniliativa sa distinctd si per,sonald"430. Individutr
crdatice, ed. 40, Alcan, 1932, p. 185"
in privinla aceasta se gdsesc la Guyau"
tn special in L'art au point de eu.e sociologi,que qi in Les problimes d,e
I'esthetique conlemporaine. Guyau arati cti intre oameni nu existd
raporturi exterioare, c{ adevdrata legdturd qi cea mai trainicd dintre
ei, vine din interior. Aceastir legiturti este oiala din care izvoregte o
simpatie unipersald.in care sintem prin;i cu to!ii. Artistul creator exprimd
aceastA simpatie universali (idee de altfel atit de scumpf, romanti428 Henri Bergson, L'ic,olution
a2e Interesante sugestii
cilor) qi astfel contribuie la lirrgirea vielii individuale. ,,Embrionul
artistic... are ca efect lf,rgirea vielii individuale ficind-o si se confunde cu o via!& mai vast{ si universalA" (L'Art au point de eue sociologique, 1889, p. 21/.,, Pt5.cerea produsi de opera de artf, este poser
siunea imediat{ a unei vieti mai intense gi mai armoniaose" (Ibid.,
p. l0-11). Dar Guyau se opregte la aceste'oonsidera{ii vagi, el nu ne
explicd in ce const{ de fapt aceastii legdturd interioard dintre indi'tizi. 430
Nicolai Hartmann, I)as Problem des geistigen .9eins, Berlin,
1933, p.233. Atragem atenlia asupra acestei lucrari plina de sugestii
prelioase
254
ln
aceastl privinlA.
nu este decit un inel dintr-un lan,t, imens, el moqteneqte ;i
transmite o imensS. experien!'d. Existen,ta sa este temporald,
permanentd este numai spe!,a din care face parte Ei a cdrei
iontinuitate o serveste. O experien!,d ancestrald este activd
in tot ce apare intr-o conqtiin![ individuald. ,,CeIe mai inalte
'qi cele rnai frumoase ginduri se formeaz5. in jurul acestor
imagini primordiale care de secole sint bunul comun al umanitdlii",431 spune foarte bine Jung.
Dacd !,in'em seamd de toate acestea, individul numai in
aparentd este liber, cleqi se crede qi se simte astfel. in realitAte el este antrenat cle un torent imens care ii depdqeqte
individualitatea. Dac[ la individul ueator iniliativa joacd
un rol primordial qi dac[ for.ta creatoare a artistului iqi are
punctuf de plecare tocmai in aceastd iniliativd, ea se_ miqcd,
cum r.om vedea, in sinul factorului colectiv intrasubiectiv.
Cind artistul creator, opunindu-se satisfacerilor imediate ale
instinctului, se retrage in sine qi rdscolegte adincimile cele
mai mari ale interiorit[.tii sale, de fapt el va aduce la lumind
tot un aspect al experienlei ancestrale, aspectul cel mai profund al fiinlei sale. lniliativa lui nu este contrar[ tendinlelor
colective; ea constd tocmai in revelarea, prin propriul efort,
a fondului comun ce-l leagd de semenii sdi. Lumea proprie
pe care o construieqte constd in dezvdluirea unor date profunde care nu sint accesibile oricui pentru simplul fapt, cd
nu oricine poate pS.trunde pind Ia acele profunzimi.
Fenomenele congtiente sint insolite de un pronun!,at
sentimenb de libertate, care este insd un sentiment inqeldtor.
Noi nu ne ddm seama de fenomenul colectiv, atit de hobdritor pentru atitudinile noast,r'e, fiindc[ facem parLe din el,
'inseparabili qi uniti. dupd cum nu ne ddnr seanta de miqcarea
pdmintului care ne drice crt sine, sau cle aer'ul ambiant pe
care-l respirdm. \Ioinla noastri irersonalS. este rleputincioasd
fald de fenomenul colectir.i ea nu potrte. prin propriul efort,
decit sd-i reveleze adincimile. Personalitatea omeneascd este,
la un moment dat, ceea ce este ,,clin ea ins[qi, totugi nu
din sine ,si prin sine((432
a31 C.
G. Jung, L'inconscienl,
Payot,1928.
432
trad.
II,
I
1t
jl
l
ii
i
I
Grandjean-tsayard, Paris,
,,Aus sich selbst doch nicht aus sich und mit sich selbst"
(K
.Ias-
tserlin, 1932, p. 50-5i) Jaspers, vorbind
,despre,,I{ornmunikation", aduce contribu!ii fundamentale la problema care ne preocup[ aici. ,,Ich bin nui in Kommunikation mit
den Andern" spune el subliniind prin aceasta ieg[turf, dintre existenla
pers, Philosophie, vol.
i
individuai[ si existenla totald.
255
1
Acestei erperienle coleclive, acestei rddacini cornune a
arborelui imens al vie!,ii, ii datoreazd oarnenii atractia lor
reciprocd. Pe cale ereditarS. se transmit ci sumi de tendinle
care. cu toate diferen!,ele individuale, imprumut[ un sullir
comun aspiraliilor omenegti. $i foarte probabil diferentele
individuale, prin tensiunea pe care o alimenteaz5. nu fac'
decit sI intensifice acest suflu comun. Gratie eforturilor
determinate de con+,radicj,iile individuale. aspiralii ascunse
se cristalizeazI qi amplificd patrimoniul comun, care se
transmite fdr[ intrerupere. Acest factor comun este acela
care. 0u toat[ dir.ersilatea de aspiralii, impiedicd dezagregarea vie-tii omeneqti. Oricare ar fi destinul omului, ei revine
intotdeauna la acea legdturt-i tainicd., la ,,mamd", cum spune
.Iung, ieg5tur[ cale ii improaspdteazd foi'tele qi in indicd o
directivS. Dac5. artistui scufundI experienla sa con;tientd
in inconqtient, o face liindcd este atras de aceste izvoare primare ale fiintei saie; el asimileazi astfel experien.ta ciqtigaid,
fondului spirit,ual care il leagd cle lo!,i semenii sdi. Iatd de ce
imaginile care-l inladeazi ii leagd de toti semenii sdi. Iatd de
ce imaginiie care invadeazd conqtiinta sa, degi sint elaborate
individual, au insuqiri care depdqesc individualilatea, ,,Izt'oarele !iqnind din profuuzirnea incongtientului, vin, ca qi viala
umand de altfel, din alboreie intregii umanit{!,i, in care nu
sintem decit o ramur[ ruptd qi transplantata din trunc]riu],
comuntt.433
Aceastd ideea a facborului colectiv, sustinutd astdzi de
datele qtiinlifice asupra ereditd!ii, iqi glsise expresia in filosofie, incd inainle de a fi eristat teoria ereditilii. In antichitate Heraclit, Socrate, Platon vorbeau despre un Logos
comun qi unitar. Dacd de atunci aceastd idee a suferit nurneroase interprebdri, nu-i mai pulin ader.drat cd esenliaiul doctrinei lor, originea comund, colectivd, a spiritualitS!,ii noasire,
este de netdgdduit.
Stabilind sursa comund, nu putem trece cu vederea diferenlierea care se produce in spiritul omenesc. Evolutioniqtii,
in special Spencer qi Darrvin, au insistat suficient asupra
faptului cd omenirea, degi are o bazir unitard. merge spre
o continud diversitate. Evolulie, in sensul consacrat al cuvintului, inseamnd diferentiere. trnsd evolulioniqtii n-au luat in
considerare procesul in ansamblui lui. Dac{ evolutia este un
fapt stabilit, nu e mai pulin aclevdrat cd existX ;i o invo433
Leipzig
256
Jurg, Wand,lungen
u. Wien, 1925, p. 195.
C. G.
und, Symbole d,er Lybido,
ed. 2-a,
lalic, cum o demonsLreazd cu prisosin,td Andr6 Lalande.sa
Aceasta inseamnd c[ diferen!,ierii i se opune tendinla spre
unit,ate. 435 Or,icit de pronunlatd ar fi diversitatea intre indivizi" prin crea'liile sale, omul tinde sd erltrinre ceea ce este
comun. Cd este vorba de artd sau cle institulii sociale, acestea sint mijloace Ia indemina. omului de a leveni la leagdnul
corrrurr. Punclul de plecare este o uriilaLe qi aspira.tjile noastre
cle asemenea tind spre unitate.
tr-'uctorul colectip intrasttbiectiv este aspcctul caL mai adinc
al r:irtii noastrc psih,ice. Orice diversificdri ar suferi speta omeneascir, acest factor rdmine izvorul vitalitdl;ii. Concluzia se
impune foarte firesc. Procesul creator, ciator,indu-se rdscoiilii
t'elcrr nrai adinci cute ale sufletului, este evidenL c6., cu cit
lu, piilrttnde artis.IuL ntai adtnc i,n lunr,eu sa into.ioara, cLt atil
r^{ r'e. apropirt tnai, ntult d.e u,cr:a ad,i,ncime La car"e individualitatea
susr aLict:d,ctr.ctl,elal,tcindiuidrtaltidtri,decicncoLectivitacea.Acest
i;i giseqte expresia in opera de artd. Iatd
mot.ir-ul penbru care individualitdlile omenegt,i cele mai
dir-erse cu toate cliferenlele care le separ[, se complac adesea in contemplarea uneia qi aceleiaqi opere de artd. Dincolo
de ceea ce le desparte, opera de artd exprimd ceea ce ii une;te.
i\. Lalande conclude cu multd dreptate: ,.Arta este astfel
port-drapelul involu{,iei; ea anun!,d domnia spiritului. Ea
purcede din sinpatia fa,td de oameni, fiindcri tinde sd stabileasc,{ intre ei acea comunicare usot-rrd prin sentiment...;
clar ea purcede mai profund din simpatia fa!{ de lucruri,
cu sufletul cirora ne identificd momentan. Ceea ce spun anticii
despre poet, este adevdrat despre orice arbist: el esbe un ghicitor, un clarvdz&tor. Arta ne face accesibil principiul interior care animd o formd Ei o explich, fdcindu-ne s[ participdm
Ia fiinla ei".436
Funcbul de plecare al vielii este o profundd unitate colectivd qi marile crea{iuni spiriluale tind sri reahzeze aceasLd
unitate. Deosebirea constd numai in aceea cd unitatea, pierdutd prin diferenbiere, nu se regdseste decit cu un insondabil
germene profund
efor't.
. aaa Andr6 Lalande, Les illusiotts itoltttiottistcs.l,aris. .\lcan, lgl0.
Atragem..atentia asupra acestei lucr{ri de ale cirei mriltiple sugestii
am profitat.
.r1t A. Lalande spune despre involulie: ,,lnlelegem prin acest
cuvlnt transformarea diversului ln omogen, drumirl spl'e o^mai mare
asemdnare". Ibid,., p. 2I.
436
Andrd Lalande, ibid.,
p.
231
.
257
S-ar pdrea cd lumea se diversificd pentru ca sd fie nevoie
de o sfor,tare imensd de a regdsi impulsul ini,tial. Fdrd indoiald, nu oricine este capabil de o astfel de s{or,tare. Hegel,
vorbind despre voinla istoric5, spune cd rolul individualit,dlii
isiorice este de a releva celorlal.ti aceastS. voin![ ascunsd. O
astfel de individualitate esbe artistul creator. El ne ajuta s{
regdsirn aspira!,iile cele mai ascunse ale sufletului 'nostru,
aspira,tii care, impotriva tuturor diversitdlilor, ne leagl pe
unii de allii. Omul mijlociu sau inferior este sclavul tenclin!,elor care ne separe, care nu urmdresc decit satisfacerea rromentan5; dimpotrivd, cel care qtie s5. zdruncine armdtura
acestor tendin{,e, va qti de asemenea sd descopere fondul
etern care ne leagd. ArListul, dupd cum am vdzut, o face
cu riscul de a se pierde pe sine insuqi. Nu discutlm dacd
sacrificiul lui e voit sau nu. eserrlial este cd il face.
Acest factor colect,iv intrasubiectiv explicd existenla diferitelor stiluri in artd. Ar fi prea pulin sd idmit"m cd un artist
adoptd un sbii prin simpld imita,tie. Dacd are un germene
comun cu al,ti artiEti (in cazul cd este vorba de un artist cu
adevdrat profund) erplicalia nu este numai in influen.ta externd, care are qi ea un rol important, dar mai ales in acel
factor inerent care anim5. un stil. Tot aga se explicd pentru ce
capodoperele, cu toat[ varietatea gusturilor din diferitele
timpuli, igi pdstreazd valoarea. Anticii sau Shakespeare iqi
pistreazi valoarea iu pofida timpurilor, deoarece au .stiut
sd pdtrundd pirid la acele profunzimi unde se ascunde factorul primar qi colectiv, care rdmine acelaqi in toate timpurile, schimbindu-gi cel mult forma de expresie. Flaubert,
atit de chinuit de inspiraliile sale, o simlea bine: ,,Existd
doud feluri de literaturi, cea pe care as numi-o nalionald (Ei
cea mai bund), apoi cea instruibd, individualS. Pentru lealizarea celei dintii, trebuie sd existe un fond de idei conune
in mase, o solidaritat€..., o legdtur5.".4t? Iar pictorul ToniJ,a
spune cu convingere: ,,Nici o mare operd de artd (aclicd
neclintitd ca valoare artistici in veacuri) n-a pornit de la o
,, idee", ci de la o undd emotivd, o vibra,tie interioard, un
fel de ecou al nu qtiu cdrei puteri universale, o poruncd a
uriaqei forle atotstdpiniboare in timp qi spa,tiu qi care te
biciuieqte sd execuli, adicd sd transformi materitrlul inert
in via,td. Artistul este deci instrumentul sensibil al rtnei
dorin,ti supraomenegti". ae3
a3t
p.
363
{31
258
G. Flaubert, Conespondance, t'ol.
lntr-o scrisoare personalf,
.
II, ed. Charpentier,
Factorului colectiv intrasubiectiv ii datoreazd artistul
tenriinla sa de a transcende, pe care am expus-o in capitolul
precedent. El are nevoie cle sprijinul qi de forlele restrictive
ale exteriorului pentru a gdsi stdpinirea de sine, tocmai
pentru faptul cd ceea ce este el la un momenl, dat, nu o
datcrreazd numai siesi.
ln tot ce simte ii gind"qtu, irr tot ce tulburt-i lumea lui
inter'ioard, oricit de personale ar fi actele sale, el nu esLe
redus exclusiv la sine insuqi. Factorul colectiv originar il
agiti fdrd incetare qi ii line treazd insatisfaclia de sine,
adic{ de solu,tiile imperfecte pe care le gdseqte in lumea sa
intelioard, ceea ce il indeamnd sd transcend5. Omul nu
gdseqte niciodatd liniqtea in sine insuqi, spune Jaspers cu
p"ltl juste!'e.a3e El, trebuie {g. depd;eascd,, _deoarece prin
insti,rr. originea sa el nu este",i
o fiinld izolatd. El face parte
dintr-o spet[ qi poarLii in sine agenlii dinamici ai acelei
spe{e. Iatti cle ce, cu cit pdtmrrde mai aclinc ln propria lume
intelioard, cum este cazul artistului, cu atit reveleazd mai
multe calilati care vizeazd dincolo de individualitatea sa.
Dar afrofu.rdur.u fiin,tei sale interioare nu constituie oare
aderdrata originalitate I Deci cu cit artistul este mai original cu atit va gisi mai uqor mijlocul de a capta sensibilitat,ea celorlal.ti. Este intr-adevair paradoxal: cu cit un artist
este mai original, cu alit se rlepdseste pe sine'si cist,igd asentimentrrl contemplatorului. Fiinrt fidel fa!,ri de sine-insugi.
el este fidel fa,ti de semenii shi qi le prilejuiegte astfel pl[cerea
coni"mpialiei.
Datorit[ acestei surse primare colective care mocneqte
ln incongtient artistul e indemnat sd se realizeze sub o formd
obiectivd. Aceste realizlri reprezintd. misterele vielii sale
spirituale qi in ele se regdseqte, cel pulin in parte, colectivitatea umand; ele duc astfel la formarea unei conqtiinte
colective, adicd a unei atmosfere spir,ituale comune ..i ,rn'itare. Acesta este, ca sd folosim termenui lui A. Lalancle,
cel mai important fenomen de involulie. in pofida profundei
diferen,tieri a conqtiinlelor individuale, acestea pot, totusi,
sd se integreze intr-o con;tiin,td colectivd unitard, suslinut[
de fiecare individ, con;tiinJ,d in care se recunoaste fiecare.
Deci, dupd cum inconqtientul tinde, sub toate formele lui,
spre congtiin,tS, inconqtientul colectiv tinde spre o conqtiin!,5
colectivd. In art5, aceastd conqtiinld colecbivl se manifest[
'1889,
l
ti
I,
I
ll
i
I
ir
:il
p.
-{ae
165.
J. Jaspers, Philosophie, Band
III, Berlin,
Springer, 1982,
2s9
sub formd de stil. Fiecare artist are un anumit stil, fiindcd,
impins de factorul colectiv inerent, nu se poate transcende
alLfel. Numai parLicipind la con;tiinla coleclivd poal.e trezi
un ecou in sufletele celorlalli. Conqtiinla colectivii este aceea
care uneqbe oamenii, atit de profund diferii,i prin conqtiinla
lor individuald. Stilurile anumitor epoci exprim{ conqtiin,ta
colectivd a acelor epoci, adicd aspira{,iile Ior caracteristice.
Iar dacd artistul este, Ia rindul sdu, influen,tat de colechivitate, aceasta se intimpld deoarece din adincul fiinlei sale,
el esbe forlat sd se^exteriorizeze;i s[ participe astfel la conqtiinla colectivii. In mXsura in care a reugit sd p[trLrndd
propria sa profunzime, in care se ascunde mobilul care ll
leagd de viala spelei, el reuqeqte sd se integreze in congtiinla
colectivd qi sd impund. crea!,ia sa ca un bun comun, deci
ca o valoare istoricd. Artistul creator, ca sH infrunte tirnpul,
trebuie mai intii sd pdtrund[ tot ceea ce il leagd de spefd.
Revenind la izvoareie unitdlii prirnare, el igi asigurti durabilitatea istoricd. Con;tiin,ta coiecl,ivit, in devenirea ei istoric5, este extraordinar de severd fa!,ri de indivicl: ea nu
asigurd posteritatea deciL aceluia care a contrihuit la corrsolidarea ei, adicd aceluia care, scrutindu-se pe sine, a gisit
mijlocul cle solidaritate cu via'ga spirituaid a colectivildt'ii.
Altfel, individul rdmine anonim.
Tot astfel se poate explica orgoliul artistului de a place
publicului. Nu vorbim aici clespre spiritul mediocru care nu
creeazd decit pentru succesul public qi iace concesii asbfel
gusturilor inferioare. -\cesta nu este un artisL gi deci nr-1 ne
poate re!,ine aten!,ia. Ne ginclim Ia artistul profund, uare
este sincer cu sine-insuqi qi cautd sti acorde ceea ce este
uutt:nlic gi adev5.rat in propria lume inter:ioard, cu erigenfele
superioare ale pubiicului. Fiindc[ ar fi o proluncld eroerre sd
se cretrcld cd altistul creator, creincl o lume proprie, nu are
nicidecum in vedere pe ceilal!,i pe care ar \rrea s{-i ah'agd
in sfera gindirii qi a sentirnentelor sale. Studiind aut,rrbiografia ;i coresponden,ta marilor artiqti, ni se impune in rulod
inevitabil convingerea c5 olicare dintre ei, oricit de dezinteresat ar fi, are orgoliul de a place publicului. Dacd tobuqi
manifestd uneori anumite pcrniri de nemultumire fatil de
public, n-o face pentru c[ nu 1;ine si fie suslinut sau admlrat
ile acesLa, ci pe'ntru cti publicul nu ii in,telege. In schirnb,
artistulaleo vierecunostin!d fa!,dde publicul care-l inlelege.
Cum se poate acorcla deci sinceritatea fa!,[ de sine-in-ruqi
cu ambi!,ia de a pl[cea, dacd nu unui public numeros qi
acbual, cel pulin unui public restrins sau ideal, sau poate
unui public viitor P Explicalia ne-o di ndzuinla artistului
ade'drat de a se confunda cu conqtiinla colectivd. Artistui
creator, prin faptul cd a clescoperli aspiralilf" suf" ;;r;;i
prnfunde, care sinL in realiLate de naturu colectivd. fuEe
de izolare. Ceea ce a strdbdtut din teneblel" ;;l;, pi"d i;
c'nqtiinld, in cazul cd este intr-adevir ceva auten.ric', adicil
pr,ofund o,menesc, trebuie sii se asimileze
c.lective, fiindcd tot ce esre rnai profund i" o"ei .;;ir;ii;i;
'Dacd
necesar_ legat de colectivitate.aa.
artistul ".t",ln'-"J
*" lr;;i;
confuncia cu aceasL{ conqtiinld, altfel sups, clac:r
"; nu
ioaie
ciqtiga adeziunea semenilor s5i, inseamnd cd'sursere
sale sint superficiale, c.d.n-a pdtr:uns destul au udi"""."uirioi
Gil;.;
a se incorpora involuJ,iei.. trrin u_rmare) pentru a pldcea
in
sensul ele-rat al cuvinturui, el trebuie sa iinda *pou'o.lg;iuIitate, adicd spre revela'ea p'opriei lumi inter.ioi.", i" ?"":ix
prnl'unzimna ei. Or.iginalitat.ea' gi ambitia,j" ; pi;";..^i;
sensul proiund al cuvintului, iri realitaie nu se cipurr,' ele
au ace-eagi sursd. Pentru artistul cu adev[rat orisinal.'amiitia
de.a pldc_ea. nu consrd in a flara gustul .upri"iurli piitli.;i;i,
ci ln a. cbline o aclmira!,ie care id reziste tuburor ii*p"riior.
. ..tqt"" pentru ce, clacd ne-am.opri numai lu uruflru'n*d;;;;i";
individuale,ale crea.tiei artistice, n-a^r putea aj.rnge'ta loncluzii satisfdcd"i,oare. Prin faptul ci oiiera de'arii ra.clinzi
d.incclo cie,fiinIa ar.1 istuluj, nu puteln sa piertir-m ,l;" r:.a.r,,
sr
-cspocLrl .sru tri'r-rssribiecr-iv. Esie r.ler'.,.ar cir artistrrl
suferd
gi elaboreaz'j in mod inyiclual. insd aplerr,Lii ,1il;i;i
cart' deternrina a.i.rstu su[erirrLd si at airsrr- elab., rare riendgesc cu mulL art. Prin o.iginea lon. t.it
;i lrnin "rrrirntiii.-till"
sterele strlcb llrdtrrdrrale sle per.scnaIiLdlii cr naLoare.
440 Depi este clar
cg prin congtiinfd cojecliv{
o
opilie publicd capricioasd, 'supusd lritu"or vi"niuritor nu lntelegem
zi de zi' ci o meritaritate. perriranenti'."". ini'runta veacurile,
.care
""". .;"'r."ruiilX
in
Sophocle,^ Shakesp,eare ;i'Coethe, c; ;i int..Glul
a;-;il; ;;* i;
separ5, slnt atit de apropiali unul de altul.-
ii,
260
l
de propria lor manifestare, ci de revelarea sursei lor,
adicd a p_rofunzimilor sufletului, revelare care nu se poate
procluce decit prin suferinli.
Aceastd dependenld a fazelor creatiei de r-iald interioarl
ne explicd si unitatea procesului creator pe cai,e am fost
nevoili si-l prezentdm sub forma unor faze separate. Astfel,
tr'ebuie sd reamintim ci, deqi am vorbib despie executie
ca
.urrnir
despre ultima fazrj a procesului creator, aceasta din
se rnanifestd in realitate, incd din primul moment al inspira!,iei. intr-_adevdr, inspirindu-se, ai,tistul iqi executd opera
qi executind-o,.el se inspir5. El simte prin materia pe ia.e
o rnodeleazd qi, gralie acestei fuziuni cu materia, artistul
reuse,ste sd-qi cristalizeze viata interioard. Artistul creator.
nu poate cristaliza profunziniile fiinlei sale decit dindu-ie
forrrra obiectivd a materiei. de orice naturd ar fi ea.
In concluzie, procesul creator este depenclent de strdflrnclulile sufletegli care tinci sd fie clarifiiate. El nu este
un utecanjsm de sine stdtdtor. ci se aflti in sti,insd dependenld
de proTunzimile agitate ale sufletului. Diferitele etape aie
creatiei nu sint ciecit epbapele vietii interioare in curs de
cristalizale. Frin crea-tia sa, trrtjstul r,u face decit sd clega.jeze
J,ine
Capitolul
II
PROBLEMA VIZIUNII ASUPRA LUMII
In acest capitol, ne rdmine s[ examindm semlificalia mai
cuprinzdtoare i problemelor expuse pind aci. Trebuie mai
intii sd reamintim concluzia noastrd esen,tiald relatir- la
sursa particulard a crealiei artisiice. Aceastd sursd, tlupd
u* vtizut, se afld intr-un conflict, in atitudinea lutrt'd
"n* de natura instinctiv[, in insatisfac-tia cu ceea ce este
fatd
tl.ce Ia rdscolirea
:i;? #
- ceea ceam
'oastre precedent'
"i"t"^i"i"t"i
putut veclea -cl
1n capitolul
vietii interioare.
rle carlre
limitate
sint
nu
u""rt* adincimi ale vieiii interioare
corrun
dinamismul
de
incdrcate
sint
ci
c[
strict indiYicluale,
intresii spete umane. Astfel, aceste adincimi ale sufletului
au o"sernirificalie universal[. Pentru a evada din nelini;bea
i-o dau profunzimile tainice ale vie!,ii_ intehaotic{ p"
"".b creator cautd un refugiu in domeniul nai
ilo^.", *ftut.tt
clar ;i mai echilibrat al conqtiinlei. Procesul c'eator pe caro
noi llam analizat in aspectele lui funclamentale ;i care este
in realitale unitar, serveEte la introducerea ordinei in haOsul
l5untric. O concluzie de o importanli primordiaid ni se
imp.,nu deci: cliferitele aspecte ale procesului unitar, inspiqi execulia, nu sirtt procese care tiin- punct-ul
rat'ia,
"tubo|area
nostru de vedere ar ar.ea vreo imjlortanll llriu ele insele.
Itrle, in unitatea lor intimd, SerYesc Ia relelal'ea In orrnqlttn.ta
u ."n-u ce este disimulat in profunzimele suflehilui. Ele nu
ne intereseazS. ca siurple mecanisrne psihice. ci ca rerelat6a.e n trcest,or pr,oflrnzimi necunoscut,e. $i palticularitritile
fazelor creatoare, tle care ne-aln ocupat, sint tle asenlellea
Jaracteristice pentru viat,a interioari. care esLe Ia originea
lor Ei care iEi cautl eluciclarea' Dac[, spre erenlplu' elaborarea qi e_recutarea cer atltea sfor,tdri tlureroase, aceasta nu
262
intim al ltrmii sale interioare.
Acest punct de vedere cdatl admjs. trebuie sI convcnrrn
cri lcclala psiha.nalitici,, care pretintle cii opera
-euiui,de artd nu
face
sd
exprinte
forlele
refulate
ale
nu atinge
-deciL
prrrlrlemir decit in mod superficial. Ccrrr ce st: r,c(,cle[tzd eite
i,nsd,;i esenlLr prin'iord,iald cL e:t:islentri tilnunt. i\qer se e,rplicd
p_reocuparea lutur.or artistilor creatori de malile problerne
ale existen!ci. ConEtient sau inconstient, prin toale strldaniile lor, ei urmiiresc realizarea a ceea ce Gelhar.d FIauntrnann silune despre poet: ,.Dichien heisst, hinter \\/orlien
das Urrvort aufklingen lassen"
crea inseamnd a ldsa
- (,,A
sd rdsune, plin cuvinte, cuvintul
originar").aal Prin forma
sensibild artiqtii ne comunicd realitdfi ascunse, inaccesibile
percepliei noisbre clirecte. Bergson remarcd cu' pdtrundere:
,,Care este obiectul artei P Dac5. realitatea s-ar impune direct
simlurilor noastr,e qi con;tiin,tei ncastre, dacd - am putea
intra in comuniune imediatd cu lucrurile qi cu noi ingine,
cred ci arta ar fi inutild sau cd toti am fi arti;ti, cdci atunci
sufletul nostru ar vibra in continuu la unison'ct' rtatura( 4a2
In acelagi sens scrie Marcel Proust: ,,Mdretia artei ader.drate
sensul
dipYa 7,_enrrltlblau fiir Psychoanalyse, orl. II, p. 365.
iil 9t{
H. Bergson, Le Rire, ed. 31, Paris, Aldan,
p.^152.
aas
1930,
263
este de a regdsi, de a sesiza, de a ne face s5. cunoaqtem acea
realitate de care trdim departe... qi care este pur tsi simplu
viala noastrd, adevd.rata viald, viata in sfirsit descoperitd
qi ldmuritd, singura viald deci trditti in mod leal, acea via,t[
care, intr-un sens, se afld in fiecare clipd in to!,i oarnenii
la fel ca ;i in artist".aa3
De aici reiese adevdratul sens a ceea ce numim proces
de spiritualizare. Acesba constd mai ales- din efortul perllru
revelarea vielii interioare, ascunse qi, altfel, de nepitmns.
Ceea ce ii este propriu nu este evadarea din lumea sensibild
pentru lumea ideali ce plutegte deasupra noastrd' ci coborirea in adincul cel mai misterios al fiinlei omenegti. Spiritualitatea revelatS. prin creatia artisticd nu este strpraonl.e'
;;;;i, "i irlrooorrniuscd. Hlcirtul de spiritualizare tinde spre
revelarea a ceea ce este esen!,ial in sufletul omenesc gi a
ceea ce este comutr fondului intregii omeniri. Artistul. cu
aclevdrat creator, pdtrunde atii de adinc in fiinla sa, incit
d.ezvdluie rdddcinile existenlei insdgi qi sesizeaz5. astfel ceea
ce ne leagd mai strins de pimint. Spiritualitatea pe ci.\re o
descoperd este o spiritualitate terestrd', fiindcd ceea ce ne
reveldazd nu este o lume deasupra noastrd, ci un dinamism
interior care animd tainele ceie mai intime ale sufletului
nostru, fondul originar al spelei noastre.
Dac5. omul primitiv s-ar fi mul.tumit cu impulsurile instinctelor sale, al cdror scop este conservarea spelei, creatiile
sale s-ar {i redus ltr mijloacele practice care ii asigur[ existenla. El ins5, chiar 9i in mijloacele sale prirctice,. introduce
aspecte ,,inrttile", care nu servesc cu ninic existenla sa
miterial[. Ceea ce inseamnd cd. existd in el, intr-un mod
foarte obscur, ce-i drept, ;i alte ndzuin,te decit satisfacerea
nevoilor imediate. Ceea ce este ra!,iunea pentru cal'e se
opune ei dominaliei orbeqti a instinctelor gi caut5. s5. descopere aspecte mai adinci ale viel,ii. Aspecbe care ntl prezintd nici o utilitate practicd si tocmai de aceea veclem
apdrind crealiile a,sa-zise inutile' dar, binein,teles, inutile
numai din punct de vedere practic. Efortul pe care ii reclamd revelarea acestor profunzimi, nu aduce nici un profit
imediat sau practic, el este un sacrtf iciu greluit. Aceasta estc
caracteristica esen!,iald a vieJ,ii spiritut-lle Ei deci a arl"istului
44r
Citat dupf, Ch. LaIo, L'expression
1933, p.84.
264
cle
Ia pie dans l'arl, '\lcan,
creator..444 Acest efort gratuit, efort legat in cele mai multe
ctrzuri cle o imensd sufe.intd, dd. .n caiacter indl'ldtor operei
de artd.
- Opera de artd, in originea ei profundd, fiinci totocltrt{
'r luptd
acerbS. c* for,tele terestre, artistui tinde sd spirituaiizeze prin eforbul sdu creabor inclindrile sale pdmintesti si
astfel ia.naqtere dragostea lui pentru
incliferent
'ia!d. Este
o exaltd sau
'lacd^artistul, prin convingerea sa conqtienLd,
:ru. Sinqtrr faplul crea!iei ar.e ser*rrilicalia unei elevaLii. Je
Ia indl!,inrea cdreia arListu] este capahil-sd ridice pin5 la el
fondul terest'u al vie,tii. Fiindcd numai de ia mari indrtinri
poli sc.ula marile adincimi, dupd cu'r numai arborele in,rit
;rle r[cldcini adinci. Prin scrutarea adincimilor sufleLului artistul
i'ace rlor-arla atarsamentului siu fald de pdmi.t, oricare ar fi
to_n'inge.ea s* filosoficd. credenr cd Keyssrling exprim.{ u'
rrrler'[r, profu^nd cind spune: ,,Este greqit sa concepem pro_
funzimea sufletului omenesc in dir6cbia spiriLtrlui,'
J"t stan[.d metalizicd. Prof.nzimeo ru
t"t.rl Ei "u
io
,r*.t
"r, nici un'motiri rle
absolut in direc!,ia pf,mintului. Nu"rf*
eristd
a.atribui emoJiilor personale alte ricldcini clecit viala organismului Jrsihic in gener.al".aa5
prin opcrrr sn. sitr-ir,sesLe o sinbezd spir.itrrai{
. -\rLisLul.
lttalL
Pt irr ;rceastA sintlzii nl lace pr-irlenbe reali LaLi c:u,e
'..rnrui
lcapa_ sirnturilor noastre qi ne face sd sim,Lim, no
inl,inderea, dar gi profunzimea realitdrii in care trdim. p"le.ea
r,,utremuruh.ri sdu-treze.qte irlpuslurile originar,"
$t ii ;;";;;_
za!,ia fondului primordial al vielii. cu prelul unor sfortari
Imense, ar.tistul crealor r.euqe;te' s[-si oiAo".r.-i-p;il;r:il;,
^
,qai le sintetizeze inLr-o formd'clet,erminatd
pentru .i t. i"i*qra in lumea noastrd. sensibild. prin aceaiLd formd, care
tlominJ..forfele^primitive, el se libereaz{ cle ele,
ia.u
Ei
'rccesibile. In felul acesta ne ajutd s{ rredem, in"
"i i" bi".
-ai
*g simlim, ceea ce, prin propriile puteri,
si"tem
li::
"" qi cupi_
biii s[ o l'acem. El treze;te fn noi .eaiitdgi adi'ci
.,ji,ix
-qd ridicdm rrdlul care acoperd. proi:riui nosb' sufle't. ""
Sn",u,t,.,
'in L'dme et la ilanse de Paul
Vaiery, spune: ,,Cu cit privesc
vo'bind aici despre oforLur graruit, ni se ,i.
poare, bineinlcie.sridica.obier (irrnca cii arf islrrl lroalo.
;b.;a ,;
lrrrnuri malr.riale. -{cest pr-ofi[, daci l,rin inLr:-iJ"ui.,",;r ti.'ri,:['r]i?
Aici ne intereseazr numai fapl,ul cii a"xistir
crea lnseamna a sti"jL-"i],,fi}",i.
sr te rirrici
"leasupra satis-factiilor imodiJrp are instincf eror. a"i;;;;;
.ri" ,1""-"1
I,tl de a' oSI r.Iorl. dn nremplu anitrtalll sau omul inft.rior. nu
va r,].r"
nici odat;].
I1.
Iiel'serling,
lfid,i.tut.ions,9utl_cuttdricct.irzes,
trar1. A.,l3dguin,
.."
444
Stock, l9i:.1,
p.
217
.
26s
gi eu mai mult aceastd dansatoare inexprimabild, cu atit
md intrelin mai minunat cu mine insumi".as
Plonjind in sursele vielii psihice, artistul creator este
departe de starea de visare pasivd care i se atribuie atit de
des. Dacd este absorbit de viala sa interioard, aceasta inc&
nu inseamn[ cd se complace intr-o reverie calmd. Dacd ar
fi linigte in sufletul lui, eI n-ar cduta, cu prelul unei mari
suferinle, acea formd a operei care singurd ii poate a_dYcg
descS.tu;area interioard. Ceea ce gdseqte eI in sufletul lui
este o neliniEte convulsivS.. De aceea nu poate sd rdminfl
in singur[tatea lui interiord, de aceea trebuie s5,-;i incordeze
vointi ca sd strdbatd la lumind. ,,Unde existd frumuse,te ?
se intreabd Nietzsche. Acolo und.e trebuie sd, vreau cu toatd
vointa tnea*.447 Prin acest efort scoate eI in evidentd unitatea
originar[ Ei participd astfel la conqtiinla colectivd. El plcacd'
dela unitarD gi piin eforturi imense tinde spre unitate. Nu
sintem de acord cu Bergson cind spune cd unitatea ,,nu
este plasatd la capdtul eforturilor ca o atrac,tie".44e Artistul
vizeizl qi el unitatea, numai cd aceasta nu' eristd.fncd p.entru
el, ci trebuie sd o creeze, pas cu pas. $i eI este singurul care
are privilegiul sd o realizeze, ^fiindcd este sing_urul in stare
sE sesizeze unitatea primard. In fiecare clipd el es,e ceea ce
a reugit sd. devind. prin strdduin,id, minat de sursele profunde
lle care a ;tiut sd le descopere. Aceste surse-.fac din sfor,tdrile
iui un proces involutiv, care tinde spre unificarea aspiraliilor
eterogene. Ceea ce in realitatea aparentd tinde spre diferen,tiere, in crea!,ia sa este sintetizat. Astfel, o lume g1re lq
este intru totul conformS. cu cea pe care sintem obiEnuili
s-o numim reald, ni se reveleazd prin efortul sdu creator.
,,Rolul operei.de art5. este oricum de a crea un univers imaginar, a cdrui primd functie este. prin destinatie, de a se
deosebi intr-un fel de cel dat",, spune Ch. Lalo.aae ln*acelaqi
sens Andr6$Gide scrie cu multd dreptate: ,'Voi'sus!,ine cd
despre un artistffi,trebuie s5. credem aceasta: el este o lume
aparte, a cdrei cheie o are el singur".a5o
446 Paul Val6ry, Eupalinos, prdc6dd d,e L'dme et la d'anse, Galli'
mard, Paris, 7924, p. 38-39.
r;t? Fr. Nietzsche, Ainsi parlait Zarathoustra (D l'immacul4e con'
H. Albert, Paris, Mercure de France, 1901, p- L75.
ception),
- 448-H.trad.
Bergson, L'ipolution criatrice,40e ed., Paris, Alcan, 1932,
o.
'
113.
qqe
450
1933,
266
Ch. Lalo, Esthdtique, Paris, Alcan, 1925, p. 29.
Citat dupl Ch. Lalo, L'etpression de la pie dans l'art, Alcan,
p.
132.
Artistul creator ne prezintd. o lume deosebitd, de care
totuqi nu ne simlim strdini. Fdrd indoiald, aceastd lurne este
si a noastr5, dar fdrd. artistul creator ea ar rd.mine ascunsd
pentru noi, osbcurd qi de nepdtruns, pentru cd ne lipse;te
capacitatea cle a ne adinci prir-irea pind la abisurile pe care
rri le dezv5.luie artistul creator.
Lupta pe care o dd, cu ajutorul voinlei creatoare, pentru
a reveni, f{r5. incetare, Ia lumin5., este impregnat5. de o
irnensd suferin!ir; ceea ce combate este propriul lui zbucium
interior, aceasta dI luptei sale un caracLer dramatic. Pracld
zbuciumului s[u, artistul simte c[ salvarea nu poate fi
<tecit in sbtipinirea fortelor dezechilibrate ale existentei sale,
in puterea tle sintetizare a operei sale, care singur[ il poate
srnulge din izolarea sa inlerioard, fa![ in fald cu sine insuqi,
ameninl,ab de sine irrsugi. Dezorientat, neliniEtit, el se zbate,
tntr-un profund dezechilibru, inainte de a-;i fi cucerit, prin
r.rp
erd, liberl,atea existenlei.
Ni se impune totusi o intrebare: ce este aceasti neliniqte
di n adincul sufletului sdu care il t,ulbur{ qi cdreia nu poate
s5. i se sustragir decit cu pretul unor nem[surate ;i dureroase
efoltuli J In ce constd acea sursi unitar[ qi colectivd, comund
intregii spele umane ? Desigur. r[spunsul la aceste chestiuni
este greu de dat. Un lucm totuqi esle sigur: dacd in adincimile sufletului sdu artistul poate sd intrevadd sursa propriei
noastre existente, aceast,ir surs{ nu poate avea nici precizia,
nici stabilitatea tangibild tr unui obiect perceput cu claritate de conqtiin,ta noastrii. Esenla eristenlei noastre, deci
aspectul cel mai adinc al suflel,ului nosLru, este prin excelen![
riinamic: ,,Dasein hat sich je schon entrvorfen und ist, solange
,es ist, entrverfencl" spune Heidegger, subliniind c5. existen.t,a
este intr-o continuS. proieclie, se proiecteazd f{r[ incetare.asl
Dacd. aprofunddm aceastd formul[ lapidar[ a lui lleidegger,
inlelegem cd ea nu tracluce o realitate fixd, ci insd.;i devenirea.
\:ia!,a, intr-aclevdr, este un virtei care, prin esenla sa, nu
cunoa;te stabilitatea; un virtej in plind rnigcare, in care
nici un moment nu este vreodat5. asem[ndtor cu un altul
Ei deci nu poate da nici o certitudine. Aceastd incertitudine
trezeste in noi sentimentul cel mai adinc al existent,ei: in-
care, ndscutS. dintr-un profuncl .*nti*"nf
de neliniEte in fa.ta existen!,ei. constituie legitura cea mtri
strinsl intre oarneni. Numai in fata er-enimentelor care pror-oaci, neliniqte qi spaimd tle fiecarc' clipd, se naEle soliciarid.oi.ala. Tntloiald
'r51 Fleidegger,
Sein und, Zeit, ed.3-a, Halle, 193f,
p.
145.
267
tatea, spiritul de sacrificiu qi increderea intre oameni. Penlru
care
;;;;Ei";;1i"n. n"riniltea lncitr Ia. acliune, neliniqtea
rrr',,r-oacir 6lanrll ct'eaLor al arbistului. ,,Ca urmare a unei
inf ini*liat,i dorit repaosul'' spune Fenelon in dialogul morlilor.
1.'ri.ir ientimentrrl indoietrii, fird incertitudine, omul s-ar comrrlr,r:e irr linislpu care pune stavila oricirei acliuni Ei n-ar t't
i.li.io,l,lii trn nrt is1, creator. Cuvintele lui Denain sint prolunrl
ader,Srate: ,,Dir,'ina nelinigte este vecin[ oticdrui progles"'""'
ii-"; f[rii'eno[ie *e poi cit'i urms.toarele rinduri ale lui
I',r"m.,r,o
..Cerbitudineh absolutd, completii, cd moartea.este
'Ul.i.lt".t "totald',
definitivd Ei irevolabiiS' a conqtiin,t'ei
",,*rr"r*1., o certitudine ca aceea care ne face sd fim siguri
ii ;"i; i;.i unghiuri ale unui triunghi fac doud unghiuri
dreple: sau certitudinea absolut5., comp1et5, c5' dupi motrrte
corr"Ltiinta noastri se va scufunda ln cuta're si cutare {'on(iitii'
liointl. inainte de toate, sd intre in aceastd certiLutlin-c srilrit;;;i;i *u.aitt qi adveniiv al recompensei sau a'i osinclei de
;;;i' ;"; uur. ultu dintre acesbe doud certiludini ne-.'i face
. iala Ia fel de imposibild. intr-un ungher tainic al srrfii,L'rlui,
t,"o1"1"t" s[ o gtie, aceluia care crede cI rnoortea anililciezI
.l,rnotl;nto sa personal[ qi memoria sa ii rfimine o umhlit'
,, i""l-tta -ragi, umbra unei urnl:re de inceriitudine; qi ilr
t,irnp ce igi Jp*ne <r llai si trdim aceastl via!'d tr.etiilcare'
rle vreme ce nu existd alta ! ' . . r> t[cerea aceslui co]tiq'-rr
i,i-*"i1"^"1"i ii spune: < Cine qt'iel' " ' I Foate nu crecle ci o
celui
;;;;; i;i.";i o uLd*. Si la feli intr-o .cuti a sufletulrri
Yiitoare"
viat'a
in
credin![
multd
mai
a.re
care
creilincios,
ii gopteqte
;;i;tt c voce su*tlti, vocea incertitudinii, care.
voci
slnt' poate
uAceste
qtie!.
<Cine
"
i.-..rt,r.rh" sufletului:
mugeqte
vintul
cincl
unui
." frinit"f
.intte arbcrii
!in{,ar
rrr"idurii : nu ne dIm seaina cle aeest biziit. si totusi' "t' t'o**ltrll
iurtunii. ei ajunge la urechea noastr6' Aitfel, curo aln p'llea
adevdraL ? u
i;i fd;i *""u'*tdir,""rtitudine ? Acel < Dac[ ar fivie{li
noastre
bazele
si acel (i Dacd n-ar fi adevS.rat? I sint
illtime".a53
't-'-Ao"uste
nelini;te este, uneori, dureroasi, de aceer iipari,Lia
clare este salutari'
irnagini
unei
-^ -I"
uJi'".u1 s'fletului, artistul nu gdseqte rrici o certil,riclin.q.
obligil sri-;r
etr est,e muncit de un ferrnent persislent, care il
a52
F. Fels' Propos d,,ar!isles
(ci La.t
drrpl lI. 56rouva. Initialion
du Liv'c'" Paris' 193'r'
i to peirtii*a'irldrra'ii,'lu"nt""ittanie
n.111).
' Esi MiEuel de Unamuno, Le sentiment
Ilarcel-Farire Beaulieu, Paris, e'allimard,
268.
tragirlue de
4.9'17
, p.
la sie,
- 150.
149
l"rad.
(rc(ie el in.su;i un rdsprrns llentru a-i aslimpara. inJ' riala Li-e
neinvins ;i a' gasi o atitudine impotrjva .rrelinisLei nirrn ii
zdruncinii'fiin{a pin[ in adinc' Aceast,d al,itudine r]u -poilte
fi decit o atitudirie creatoare, sintetizintl aspiraliiie sale sub
forma unei uniti_ti care restabileqte echiiibrui zdmtrcitrat.
Opera tle artri esie t'ezultatul acestui efort inLerior' ,si. plin
adest efolt artisttrl rld un r[tspuns indoialitor salc nelini;titoare ;t con'fttrd, (t,stftl rtn, sans- profund, deci o e'aLoare rcal'd'
opn't:i,'tle ar't[r.. -trcst scn,s cslc: aicl,o al' cristcnlti insd;i qi este
corrstituie o r,i.:i.rtrte ct Lunt.ii.r'iziune creatd rle arlincurile
"'*l
de "u"u
nepS.truns ale fiirrtei. rtnt'le.iqi. are originea- r''ia.ta. i1;tigit
Ea esi,e astfel o afilmat'e a vielii ..si rezolvind indoielile ;i
spaimele provocate cle zguduirea.sufletului' ea este in acelaqi
in via,td. Prin opera de artd, artistul ne t{ltimp o
intr-adev5.r, concep!,ia sa despre aceastd lume, care
rndce;te,"tbdi.t1l
este o veritaj:il[ necesitate pentru el; am putea spune chiar
o credin!5, deoarece ea singur[ are puterea sd astimllere
rreiiniqtea indoielilor sale Ei sd rezolve problemele puse tle
existenta sa. Necesitatea interioard a crea!,iei sale tlecurge
nevoia irezistibild de a g[si un rEspuns ]a intredeci
'blriledirt
iscate de fonclul fiinlei sale.
Dcci art,istul i;i profutce opcra fiindcd sirnte nepoia de a
rlarifica o li;itme'usipra lttmii.Iar neiirristea sa ndscindu-se
clin fonclui colectiv, comnn noud tuturora-r opera sa rtispunde
noash'e nelini;ti, ceea ce- permite
cu necesitrite propriilol
-in -ea
s5. ne regdsim
;i sri resim,tim o prof und[ pldcere in
contemplarea ei.
Artistul creator pS.trunde piud. in cele rnai adinci eute nie
exisierri,ei psihice $ deci tie acolo izr-ord;te viziune.a sa.
Tre-buie ins[ subliniat cd aceast[ r-iziune &supra lumii, stru
rnai bine zis rS.spunsul la indoieliie sa.le, nu-l gS.seqte gata
fdcut, ei nu gdseqte o concep!,ie elaboratl pe care o face irur
qi simplu inl;Dgibild; nu gdse;te decit un dinamism neinflerupt, Lare il sileqte sd'-;i creeze eLtnsu;i o vizittne. Vizirrnea
asupra lumii, erprimatd in opera.cle -art5' nu este un ciat,
ci o crealie. Fondul subiecbiv al artistului !u con!,ine anunrite
reprezinte sull .o
itlei prestabilite pe
-ei crAre ar fi suficient sd-le
conl,ine doal gerrnenele dinanic, carc rlit
forrnd sensibild,
na;tere acliunii. El trebuie sd-;i creeze viziunea, acesta este
destinul lui, fiindc[ elucidarea enigmei lui interioare nu poate
veni decit tle la o acliune creatoare proprie. Dacd re,nurt[ii
la aceastd acliune sau dacd e, de la inceput, lncapabil de o
asemenea concentrare, el e cople;*iL de dezechilibrui haotic
al lumii lui int,erioare. Cum am mai accen{,ual, crea!'ia der-ine
269
l
i
pentru el o problemi de tr fi sau a nu fi. Intr-un sinEur caz
ie poate renunla Ia ac,tiunea creatoare fdr[ riscul de a r[rnine
inti-o stare haotic5: atunci cind, de la origine, nu sintena
in prezen{,a unui cutlemur cale sd dezl[nu!,iascd dezechilibrul
psihic. Epocile in care artistul nu creeazd sint, in realitate,
epoci de calm psihic in care nu esle nevoit sii recurgd la
efortul creator pentru a-qi menline echilibrui. Odat,5 insd
produs zdruncinul sufletesc, crea!,ia devine o prob-lemri. de
existenJ,S, ea va fi un deslin., cum spunea Frangois Nlauriac'
,,Din necesitatea de a construi, cred c5. nl-am construit pe
mine insrrni" 454 spune Ett,palinos.Prin urmare artistul creeazX
fiindc5, in mod fatal, aspirJ. spre o viziune asupra lumii"
Crealia lui este in func!,ie de aceastd aspira{ie. De aici_valoarea simbolicd qi profunzimea operei de art5.: aDa se explic[.
totodatd, pentru ce o crea{,ie superficialir nu are r-aloare
artistica.
Construintlu-qi opera, artistul iqi construiersle lumea lui'
adevdrul lui; igi exprim{ raliunea de a fi. Prin opera sa el
ne spune cun' vedeluhea, cum o in,telege Ei ce valoarereprezintd'
ea fentru el. Prin viziunea pe care o creeazd, el l[rgeqte olizonbul exisl,enlei sale qi ii elaboreazS. un sens adinc. Obiectele
,si er.enimentele care formeazd opera lui ne suEereazd. acest
sens. Vorbind despre picturl, Charles lllanc ca.racterizeaz6
toate arbelei ,,... in arla pictorului obiectele naturale sint
introduse nu penLru a se Iejlrezenlrr pe.-ele insele, ci pentru
a reprezent,r b conc.ptie a artistttlrri".455 Chiar qi lucrulile
aparlinind iurnii obiective, din monenttti in care atrag aten1ia aitistului, reprezintd pentru el un sens spiril,ual_ln fu-nclie
ile r.iziunea spre care aspirl. Baudeiaire scrie: .,\'{i-a plEcut
intotdearina s{ caut in natur:r ertelioald qi vizibilS eren'rple
qi mettrfore care si-nri ajuie_ sJ caraelerizez s:ri,isfacliile ;i
implesiile de ordin spilitual''.a56 \-iziunea pe ctlre si-a fornla L-o
asupra lumii esLe o ordine spirituald irnpusi agitaliei lui
dezbr'donate. Ea esl.e forma prin care pune st[pinire pe
neliniqtea sa, fornrd care triiieqte grnlie vibrai,iei proprii'
Paul \ialerv, r-orbindffidespre Leonarclo da \rirtci, spune:
."Leonard este pictor;eu spun cd pictula este filosofia lui".45;
454
a55
1867,
Paul Val6ry, Eupalinos, p.
103.
Charles Blane, Grammaire d'es arts du d'essin, Pafis, Renouard,
p.
518.
'ise'qtr. Baudelaire, Art romantique, (Oeuvres complbles, ed. Conard
n.329).
' .tt' larrl \aler.y, Lionard et les phiLosopias, Introduction i. Ldo
Ferret'o, Lionard de Virtci ou I'rnu,vre d'arl, l'aris, Iira, P. 6{.
270
,,Intr-un cuvint, Leonard gdse$te in opera pictatd probiemele
care pol sd propun5. spiritului proiectul unei sinteze a nalurii,
qi alte citeva((.45s In ace,sti termeni Paul Val6rv se carac-[erizeazd
Ei pe sine qi bot ce este esential in crealia artisticd
in general. Elaborind prin opera sa o viziune asupra lumii,
el stabileqte o lilosofie, o filosofie a lui, fdrd indoiald, -
insd trebuie ser preciziim numaidecit cd aici cuvintul filosofie
nil are sensul consacraL. Aici este vorba mai curlnd despre
un spiru filosofic. c'ler care este impregnatd orice atitudine
determinatir cie cele rniii aclinci surse ale existenlei. Artistul
ia o atitudine creaLotu'e indemnab de chinuitoarele sale incloieli, cu scopul de a le rezolva. :\titudinea sa are deci un
sens profund, determinat de propriile frdmint[ri. De aceea
opera sa dd, in acelagi timp, un sens plopriei sale exisben.te.
'Tocmai la acest sens ne gindim cind vorbim
despre spirit
filosofic, sau, in cele din urmd, despre filosofia artistului,
care nu este, desigur, un sistem speculativ, ci o atitudine
trd,itd, din interior. \riziunea exprimatd in opera de art5. ne
reprezintd raportul nemijlocit dintre artisi qi lume, raport
nemijlocit, deoarece ea nu este o cleduclie logicd din anumite
premise, ci o atitudine reclamatd de sursele primare ale
,existen!,ei sale. Via!a sa inberioarti este un conflict adinc
resimlit, asttel incit atibudinea sa fa.td de acesN conflict
nu ya fi o doctrinS. absi,ractd, ci o viziune trditd din interior. Artistul mdrturiseqte o anumitd credin.td, de o anumitd
nuan!5., care nu este rodul unei specula,tii laborioase, ci o
necesitate irezistibild. Ar fi deci o eroare s5. se creadd cd o
viziune asupra lumii, sau o atitudine filosoficd, nu pot fi
exprimate decib in cuvinte qi dupd un model al sistemelor
filosofice tradilionaie. O viziune clespre lume se poate exprima
prin orice mijloace cu ajutorul c[rora se poate lua o atitudine fald de conflictul interior qi crea astfel un sens al
existen,tei. Paul Val6ry remarcd relativ la Leonardo da Vinci
cd filosofia nu se exprim5. numai prin cuvinte ci prin or.ice
mijloace capabile sd degajeze un sens profund.+ss Opera
creatd va vibra prin acest sens; ea nu ne comunicX, in mod
direct ;i cu preciziune, o idee, ci ne pune pe noi inqine in
vibralie qi ne face sd sim!,im atitudinea artistului fald de
indoielile sale angoasante. Creatia arbistului igi are originea
Paul Val6ry, rDdd., p. 63.
Paul Valdry, Lionarrl et les philosophes (lnl,roducl,ion ir Ldo
Ferrero, Iionard dL'Vinci ou I'eu(,re'd'orr1,'Parisl Kra, p. 66 qi urm.
Nu trebuie sf, uit[m remarca lui Pierre janet, cd omul gindegte cu
lntreg corpul.
r58
45e
271
l
ll
l,l
ll
}a adincimi in cale nu se poate gtisi un r,[spuns clar, ci ur,
dinamism care iqi cautd expresia. Astfel, ollera nu ne comunicii
ader-druri abstracte gi precise, ci ne face numai sir bdnuim,
sir ilescifr'5m lumea tainic[ al clrei interpret, est,c. Oltera
cle artd este re:ul1atu.l rtnci atitucli,n,i ;i, sttgerea:ir, ctLitudini"
..\;a se explicir faptul cd, cu toatd pleciziuriea formei ei sensibile, ea nu impune o iclee net deberminatti. ci numai impulsuri spre adevdruri r-ii . Fi,xitatea formei nu inseaninJ.
fixitaLea ideii, ea este rtumai dovatla efortului depus pentru
echilibrarea lumii inLerioare a artistnlui. Sub o for,r'rrir sensiltild
libleazii esen!a cea mai profuriclti a eristen!,ei, care nu
poate fi nicioclati lixatd ciefinitiv, ,,fiindcir cele mai profunde
posibilittili ale existenlei umane nu pob s[ fie intrupaLe".4F0
Adincimile sulletului nu pot fi fixat,e. ele clelerrnin[ doar
atitudini care ne ajutd sd le drim o interprelare si nst,fel sd
forn-idm o viziune asupra lumii.
Opera de artd care are pretentia ci enuntii aclevtiruri
ahst rac[e ;i imuabile, este f ruc{,ul s pecula!,iei reci : ea ntt
po:rte fi roclul zbuciunrului gi indoielilor, este ileci lipsilir de
liatti. ,.A nu rlovedi. ci a sugera, iatd secrelul inlinitd!,ii""
spune japonezul Okakura.a6r Dar aceasl,ir sugestie nu este
posibild riecit aLunci cincl viziunea arLisLLrlui este cleati
plin atitudinea fa{,ti cle zbuciumul sIu. Aceaslir r-iziune creatd
vir fi aclevdnrl s[u pe (]ar'€l ne va ftrce sli-l sim!,im anlreninrlu-rre, qi pe noi, in tlirramismul viu trl operei sale. Bl nu ne
r.lenronstretizti cu argunrent,e abst,r'acie ader-iuu1 ..filoso{iei'"
sale. ci rtiirrinind el insu;i invizibil, ne face s-o trtiirn, adic$
tietermind qi in noi atitudini sirnilare. Flaubert spLrne crr
mult, bun sinr!: ,,Nu e nevoie si strigt-im; errtistrrl lrebriiE
sti fie ln opera sa ca l)u.mnezeu in crea!,iurre, inr-izibil gi atotpr.rternic: sd fie simiit peste tob, dar si nu lie vi,:rzut".4se
\riziunea artisl,uiui nu lonsLd tliritr'-un amalganr rle cunostinte. din cunoaslu'(, ci din 1ttr,tintir,, putin!ti de tr constlui
o r-iziture care sir incalneze eul siu clinamic. Chiar trtunci
cincl esl,e vorba de crrnoqtinle, pre care le poseclii cle aitlel
fiecale altist, f5rii cxcel-rtie. aces.bea nu rdmin pure qi reci
slrec'rilalii, ci sint, irnpleEnate de vialii qi de rniqcare. Cunoqtin[eie lui servesc atitudinea pe oare o ia, qi asLfel e]e der.in
un {luicl viu. Nietzsche scria despre Shakespeare: ,.Shakesa60
p.
116.
Iiarl
Jaspers, I'hilosophie,
vol. II, llcrlin, Sirringer,
1932"
:\pud: Ilenri Focillon, I'echnique et scnl.;ment, -sl.udiu1 -lissaj
sur le genie .iaponais, I?aris, Laurens, 1919, p. 228.
16e- G. Flairbert, Cotespondance, ed. Charpentier, vol. II. p. 80.
272
161
j)car'e a reflct:lat ntttlt' trsttlri't..1 1li-rsiurriltlr ;i far':r indoiala. .r
ivut. datoliLii tern pttrirrttcntltltti si"\Lt. tln acces foa.r't,e apropiai,
la lr-iulte clirt ele. . . '1'otrrqi. el trlt lluLea, ca Nlr-rnt'aigne. sti
vor'beascir despre ele, ci Ptlll{lil corrsideraliiie -*ale. asuPra
pasiunilor in gura figurilol sale pasionate: luct'u, ce-i drept,
,:ontlar nriluriii. dar cale frlr:e ca tlramele strle s{ fie atit
cle gindile".a63 Cunorstinfele la altist sint, in funclie
de pline
'i'r'ea!ie
gi prin clealie clr piti cunoqtinlele sale via!a"
cle
Ler,rlardo rln \tnci qi Goet,hrt sint tipici in aceastl privin!,ti"
\-iziunea artisttrlui creaLor asuprir lumii este rleci creatir
rle slor![rile penl,ru tlornolilea lunii sale intei'ioare. Ea ntr
e-\te o conceplie accidentnli. adolltatri clupii voitr hilzalclului;
ea este consecin!a vietii lui interioare qi rept'ezintii intreguL
hii rlrotl de a fi. Plin acesL nrod de a fi. el ili concepe proplia
exisl-en{,ri. \'izirrnea arlistuiui asuplra lumii esLe o viziune
tLulnttiir-1, hrinitii tle propriile sale irrcloieli qi sfor!'iri.a61
[-.]na. dirr caiilS!,ile esen!,iale aie artistului cre ator este
pLrtr,'r'ea cle a lranscende. Cum am t-5.zuL, accasba clin urmi
este un mijloc esenlial de a ltune stlpinire pe _pornirile saler
suhiective.'in consLmireil unei viziuni asuPra lumii. ea are".
prin ulmale, un rol fotir'le imporLant. Jnsii tocrnai clatorittL
ircestei tlirnscencleli vizirrneu J)e care qi-o cr'eeaz:L altistul
nu rr: limiteazd la luntea lrri strltjer-rtivii. Ett tlre o illrre putere
de iladiere qi de difuziune: allfel sprns. artislul rttt se mul,.ri in lirLul-tltt tendin,Lei
JLrrrregte sir-;i creeze o'r-iziune a hii.
il" transcenclere, el iqi gencralizeazir viziurea. e-rtinzinti-o
asil]lra lunrii exl,erioai'e. Lui nu ii cste cle-aiuns s[ cre.eze
.'u iens plopriei sale existerr!e: el se sirnte silil -q5. dea acelaryi
sens ;i lumii obiectir.e. Acea-qltr a fi.cut pe l-eonardo da \rinci
sti scrie: ."Pictura lmbrti!i;eaz[ qi cont,irrc tot ce produce
natula ,qi ce concepe luc,rarea omenee.scir si. in sfilqit. tot
Le ]loate cuprintle o-chiul".466 in acest setr-\ vjziiltteir artistului
este o vizinne asupra ltirrj'i. udicii itnbril!,iEeazir irlti'eagn
exisl entir a crrnului.
X)acti arti.qtul i'1i cleeazii rt arlltnitti r-lzitrne asirrlira lunrii,
aceasta nLr inseamrtl ci o t-'xllI'inrir in intlegime in fiecare
ees p1'. \ietzcc,hr.., II ttrnuitt, tro,p huntoin, tracl. -\. ll . Desrousseartx,
I'ari.^. Ileroure dc !'rancc. 1899, p. ?10-211.
a6a r\ccasta. de altfel, n11 csle ader,-irral numai pentru artisl,. Pcntru l-ichte sau.Nictzsche. tle erxemplu. lilosofia unui filosof tlcbuie
sii fie intini triritri, trebuie siL fil o confe-siune intimir' -\ se ledea i'n
privin!a a' eas{a l{al'l .laspet's, I'sychologie der Il'eltansc}tau'ttttgett.,
IrIr',in. l9:1.-,. |. 3lJ si rrrlrr.
aos 1,56vt"r",1 de '\'irrci, 7'rttitl tlc peittture, trad' P6]adan, Paris,
191{}, p. 128.
o?- I
-i
I
1
il
ri
I
creat,ie a sa. (;oelheJ (le eremplu, nu erprirni in fiecare poezie
tot ceea ce erprimd in F ausb; Beethoven nu traduce in fiecare
sonati foL ceea ce spune in Simfonia a IX-a. Toate insl
sinl anirnate cle atitudini similare qi inire ele erist[ o leg[l,ura stlinsS care le u.ne,ste ,;i le compieteazd. O perele de
lntirtderi reduse, luate separat, nu sint, in cele rnai nrulie
iiazuri, decit fragmenbe dinbr'-o viziune unitard qi in!.elegtrea
lor esi,e trdesea foiu'te dificil[ atunci cind sint studiate inLlepentient uneie ile aiteie. Dupa cum un sinEur' ..pens6e" ir lui
Pascal incir nu este intreaga filosofie a sa, clulti cunr un
sirigur dialog aI lui Platon nu ne i'edX pe Platon inireg,
t,ot a,sa se poate intimpla ca un singur fragrnent llin rpera
unui arbist sil nu ne poat5. face sir sesiz[m complet r-izi,.rnea
sa asupr.a lun'rii. IJar nu r[mine mai pu[in trdevdrat (]i fierare
fragrnenl lezulti dintr-o at.itudine lualit de arti-*L firi;i de
himera sa int,erioar'5 qi astfei face parte din aceea;i r-izlr.rne
unitard.
Copitolul III
TIPURILE VIZIUNII ASUPRA LUMII
\-iziunea pe care Ei-o formeaz5. artislul clespre existenla
pe
sa ;i ciespre
-fa!dlume in general esNe rezultatul atil,uclinii
de frimint{rile ce-i tulbur[ sufletui. Aceastii
car'e o ia
atit,udine variaz5, evident. cu fiecare personalitate. Ea estc
clet,erminatX de factori care, pentru fiecare personalitate'
au un alt caracter. Astfel, dup5. cum am vorbit despre ciiferite
tipuri ale procesuhii creator, tot aDa avem de a face cr-a
cii{elite tipuri in ce prlr.e;te viziunea asupra lumii reprezentale
cle c,pera de artd.
Ceea ce ctrracLerizeazii procesril creator este cti prin e[
artiitul se cle|ermind pe sine-insuqi. IJI ftrce sfortiri si ptrnir
ordine in haosul l[untric Ei in felul acesta i;i creazd proprir
fiinta. Dupri gradul de eforl pe care este necesar sti-i de-"cristalizeze senza!,iile vagi qi haotice.. trnr
flsc'are ca sdlDi
'tipuri
; Iipttl-ioc q\ tipu'l'eforl. Prin cel ciinlii
r-leosebit doud
in!elt qem realizaiea mai usoirrd a procesului creator,{prin--aI
doilea-, o clezvoltare care necesil.S. un efolt mai mare. \-i;riunea asupra lumii, avind 1a bazd atit,udinea falti cle
zbrie iumul interior, este clar ci qi ea \ra iua un aspect
sau altul dupa gladul de intensitabe al procesului creator.
ln te prir-egte viziunea asupra lumii, ea se lra diversific'tcle a-*emenei in tipui-joc qi tipul-efort. Trebuie sit sublinien:
lnsfi c5, in timp ce t,ipul-joc qi tipul-efort semnificS. gracle
clifcrile ale intensit[!ii procesuiui creator, viziunik: asu]rrir
lunrii care rezulLd clin acestear nu se deosebeso printr-c
simpiS. diferenll de grad. Gradele variate ale procesulur
cre"ltor pot sd determine I'iziuni ale lumii care se clistinq
intre ele fundarnental. Cei care au avut mai puJin de luptat
cu irnpulsulile proplii, viicl lumea cu ah;i ochi deciL cei care
au avut tie dui cu ei inqiqi o luptd aprigri ,"i firri odihn5
27i
rsi+lt4e!:€{}:1Y
Ilentru a marc,a ai:casli tleosetrire intre cele doud. categorii
de viziuni asupra lumii io. care ajunge artistul cleator, vorn
inlocui termenii de tip-joc ,1i tip-eforL, prin termenii mai
exlrresivi de ti,qt-simpatr:lit: ,si tip-dem.oniac. Primui are de
dus o luptd mai u;oarI, celiilalt se zl:ate intr-o luptd grea
qi necrutr[toare.
I)ar ce trebuie sir inleiegein prin aceqti doi termeni li
Ei semlific.i doui moclalit[fi fundamentai deosebite de a
concefio hrmeil. L€ e conun faptul cd ambele au la bazii
atitudini luate fa{,ti de neliniqtea suflebeasc[. Fdrir aceastir
nelirrii;Le, rru exisLS.. pubere rie crea!'ie. Ci:ea ce ticosebest,e
cele ilou.d tipuli ester faptul cd tipul simpaLetic se t,raracterizeazii prirrl.r'-o neliniste, cale, deEi vine de la aceearsi iidincinic,
este rnai restrir.r-si Ei a.re o trmploare mai mic[. Prezu]tafirl
estc ct"r ea e nai uqor de stiipinit. $i fiind r.nai ugor tle
stirpinit, inseamnii c5, nliislul cleaLot cale apartiue acesttri
tip indurd mai pu!,iue suferin{,e. Suferd qi el, fdrd indoiali-i,
dar suferinla sa e mai putin aprig[, mai pu!,in vehementtj.
Din punct tle vedere 1;sihic artistul de tip simpnt,etic errte
<leci mai put'in zbuciuntat, prir.eqte lumea cu mai mult oirt'irnism. Nefiinci zguduil, in aceea;i mdsurd, atitudinile tui
drddeazir mai pu{,in efor't. Sufletul ii este mai pulin tulburat,,
este rnai armonios, mai senin. Este atras mai mult de aspectele
ar"nronioase din lumea inconjurirtoare tsi mai pulin de cele
cale declanseazS. c,ontradicfii. ;\titudinile sale fald de lunre
sirit ln"rp[ci'.ritoare, se simt,e atras de ea, simpali;co:ri cu c,'ri.
lle aceea il numim tip simpateLic. \iziunea sa asupra lurnii
fdrd sd fie lipsitd de adincime ya avea, in linii generale,
un caractel almonios qi conciliant, cu un cuvint, un caracter
sim patetic.a66
Ilin purrclul cle r-eriere al e-secu!,iei ali,islice, acest, lili
se ci.,racterizoazil prin lorr.ne ursoare, armonioase. lipsite tle
r.1rri'it,ate, atrigdilrale 1.rent,r'u toatir Iumea. l)ar tocmai tliit
aceast.ri usuririld a lttrurei lozuitit cd adesea e in,rnare perir-rirl
lr.rtoleglerea 1'onrlLrlui adevtirat al c.rea{,iilor de genui acesla.
I'iind air[g[loare pr'ln ulurin!,a formei, ele nu rareori sinb
.rini'ecitlt,c nurnai peniru aceastti formd, in tirnp ce sFrrlsi.tl
1ri6 Cuvintlll ..synrpaiiqrie" e in1,r'ebuinlat dc Pierre Janct, prnlru
a car:rct,rriza un tip siiniJar cu A( {'ia despre r:ale vorbim. I'ierre Janef
insi1. r'tferinrhr-se .la tilrul patologic, ii atribuie anumite sllbiciuni,
(l{:sl}r'e c.{re nu poate fi r-olba la pelsonalitatea creatoare. Totrr6i in
{ {. }rrir'''stc Anrrrrriie trjstiLuri f Lrndarnentalc, existri multir asemilnare
intr','tipul sirnlratetic artisiitr si tipui caractt.rizat de irierre Janei
rlin lrrrnct dc vcder"e patologic. ,\ se redea f,u force et la faiblesse psgr:hologique, p. 307 ;i urm.
- 1()
l
adinc pe care il e,xprirnd este uneori neglijat,. Curn. pc de
altd parte, artigtii superficiali folosesc tob forme uqoar't, se
intimpl[ cd ader.S.ratul tip simpateLic esLe confunrlat cu
Lipul superficial. 1n realitate este o mare deosehire intre
ele: tipul simpatelic exprimd, sub o formd u$oariil un continul,
uclinc (cine ar putea gdsi superficiali pe Lamartine, }{ozar'l
;i Rafael pe care ii ddm ca exeinple reprezentatin'e petrll'u
acesl tip?), in tirnp ce tipul superlicial nu face decit sri
jongleze cu forme goaie, ce-i rlrep1 trccesibile oricr;i, t:tie
irrsb nu supraviebuiesc.ai;
in ce priveqte tipul denroniac, care esbe ciu'itcieristii,:i sa
esen!,ialir ? ln opozi{ie cu tipul sintpatetic, ei se caractelizelzii
printr-un proces cleator deosebrl, dc ::buciumal gi veherrti:nt,.
Neliniqtea iraoticd este niult rnai pronunla*,a qi mai ampla.
Poate cd nu dezvdluie taine nai profnndc, ciar o facl cu
irai mult[ intensiiate gi annloale. Dc.'nonul clc care esil'r
ohsedat reclarnd, penti'u a fi stdpinit, o sfori,are rnult mai
more. Nepu-Llnd.fi stdpinit decit cu greu, acest fermen| tlenraniac va imprima neincetat caracLerul s5u operei de alid.
Artistul care aparline acestui i,ip este pradii unei IupLe
acerbe. De aici o dirzenie si o vehemenld foarte pronr,rniat'er
in toi ce creazd, trdsdturi in evidentil opoziJ,ie ctr arrnonia
uqoard :r tiiiului simi-'a+,etic. intr'-un trr,vini, irr tirnp ce ti pul
simpatetic dominir cu mai muiLi usurinbd atlincimiie si.rfieteqti, tipul dernoniac, dimpotrivd, nu i:etiqeqte decii ln ur nir
unei lupte incor-nparabii mai grele. Ca utrnlare, acesia din
urmi va avea atit,ur-lini si, in cortsecin{a. o r-iziune aiitrTr'rl
Itarnii, cu totril cliferii,e de a tirulr-ri simpatetic.
insii, cu aceas^Ler, incd n-am cirractcrizal in mod si.r{icient
tipul demoniac. trntle artigtii cteat,ori cal'e nu pot sir strdha.td la suprafata conqtiin'gei dercit print,r-o luptri grea, se
impun anumite distinc{,ii. Trtisilura fr-indamenl,iri5 qi general5. a acestui tip este, ldri indoiald, vehemenla qi ampioarea
c]intu.nisn.r.ului sti'.r psihic. Exist[ totriqi o diferen!{ ln ce
priveqte teursita s.oestei hlpte. tlnii, cr.r toattl ",'eheriren{,a conllictr,rlul int,erior, rensesc sd-I st,{p!reasc{ depiin qi sd se mer:rtind astfel in echiljbru, ceilalti nlr reuses{) in aceastd lupti
Din aceast{ cauzd sintem impotriva clasifiodrii lui Miillerin tip-formd qi tip-expresie. Prin tip-formi, el infelege
categoria de artiqti pe care noi ii numim tip simpatetic. Termenul
de tip-formd sugereazi ugor concluzia cii pe artistui respectiv, iI preocupii cu predileclie forma, este lipsit de fond, deci superficial. Ar fi
o concluzie regretabili care, binelnleles, nu este in intenlia lui Mriller46?
Freicnfels
Freienfels.
277
-si sint antrenali de elanul lor. Primii i;i domin6 -clem'--'nul
interior, ceilalli sint domina{i de acesta, cu tot efortr.r} cu
care i se impotrir-esc. Astfel sintem ollligali sir facerlr - o
ciistinclie intrie douri tipuri de demonitrc: tipul dcnrcniac-echi/rDral, cuprinzind pe cei care ies invingirl,ori tlin.luptrr ctr
demonul !i rlmin stlpini pe ei inqiqi qi tipul dcnzo.tt,iu,c-e i'Dansiu, cdruia ii trpar!,in cei care obl,in numai victolii ternp(')rare
ti cleci nu sinl,- niciodatS. ileplin
-ca stiipini pe ei in;i;i. Pentru
eremple Lipice pe Goelhe,
l.rrima categ,,rrie. r-om cita
a doua categorie. pe
qi
l3ach,
pentru
Virrci
Leonaldo da
Bauclelaire, llodin qi Ileethoven. Evident, altfel prccepe ltttr.ttrtn
uel care i;i stdpineEte demonul qi altfel aceia care este -ct,[pinit cie ei. Ert. volba cleci, in acesle douti cazuri. de r-iziuni
riiiprite asupla lumii.
\iiziunea clemoniacului ecliilibrat ca 9i a tipului sirnpirtetic. este dominal,i. de arrlonie' Insir exisbir o mafc deosellire
intre cele clouir feluri de armonii. 'I'ipul simpal,etic, al c'{r'ui
conflict intelior esbe moderat. gdsersle firrit tnrdI uct:astir
armonie in sinc. Ori, derlonia.oul echilibrat trebuie sa 1i-o
cucereascd prinl,r-un efort mult rlai ascrr{'it. Echilibrul clorllirrd
spilitul s[ri, insir este un eohilibru care necesilii o rt-rare
sirferinla tle fieca.re clipd. El are .in demonrrl slu, in acea
ameninlare care nu-l ptirlse;te nicioclat{' un du;man pe
lare trebuie sir-l reclucS. la tEcere cu orice pre!. Se complace
'ln lumea sa, dar nu fiindcri aceast[ lume ii ofer[ mai pu{ine
dificultdti, cum esle cazul tipului sirnpal,etic. ci tocnlai
iiinclcd o cuceregle prin luptir inver;unat{ I demoniacul echiiibrat este un r.ictoiois, el dominii plin puterea proprie. cirre
li pelmite s[ cucereascS. gi iniU;imi spirituale. \:iz-iunea
.lui'este in plin acord cu lumea reali:r, cleoarece el gtie sit
[r'iunfe asupra tlentonului oare vrea sit-l tirascS. in ltrmea
-tenebrelor'. CerL este cri atit tipui sirrpat,etic, cit ;i clemoriiacui
echilibrat sc lovesc f irld incetare rle lumea rnislerioasii a
inconstienl,ului. fiindcd fir5. confrunltr.rea cu aceastI lLtrne
n-ar erista crea!,ie artist,ic[. lnsd ei ;tiu si se srnulgi din
atraclia incon;Lienhrlui Ei si-;i men,tin[ poziliile din lurnea
lealir, primul intrucit nu are tie infruntat o tulburare utit de
,:umplit.{. celdlalt fiindc[ csLe suficienl, de.-puLernic trir sil
reali'zeze echiiibRrl sirri in pofida Lrrt,uro| tulbr.rrirrilor care-l
asalteazir..
Pe de alt,it prarte'. l,ottr1i, clel;i anlindrluri li prrlile sinl itr
acorcl cu lumea'reaii, r-iziurtea ceh.ri tlintii est,e ntai idcalistti,
cle al doiiea. iltai realisLrl. li-r|lical,ia t-.cesLei deo"segrisim
LoL in graiiul clo efor'l Isihic.'fi illrl sinrpr,rtetic"
o
irriri
a celui
: tc)
avind de invins mai pu,tind rezistenld, ajunge mai ugor ia
rnspira!,ie: el are adesea sentimentul c[ imaginile pe cirre le
creazd sint urr fel cie dar al cerului, in orice caz, care ii vin
din afara lui. De asenenea in atmosfera opelelor sale dornini
o nuan!,i de idealism, un fel de credin![ (nu totdeauna
clirect plofesaLd gi de care poate eI insuqi nu-Ei cl5 seanra) cl
deasupra acestei lumi existd o lume superioari care ne
guverneazii. Dimpotrir.d, demoniacul echilibrat simte ci ci
est,e accla care duce iupta cu sine insu;i. cii ntt prime;le
tlaruri, ci le cucere;le. La el. totul este in funclir de acfiulie.
de ceea ce realizeazti in nrorl efeciiv. deci'in furrc!,ie de ret'1itatr,e. Pentru aceeagi raliune tipul simpatetic urntlregtc un
ideal mai transcendenlal, in timp ce dernoniacttl ecliii]>r'tri
iile ca ideal personalitatea.
Tipul demoniac erpansir- este ryi inai f rinintat decit
tipul demoniac echilibrat. La el, zbuciumul interior est,e
plea puternic pentru a-l putea st[vili. Cu oricita inddrdtnicit:
i s-ar impotrivi, victoriile lui sini trecitoare. el nu scapl
niciodatd ciefinitiv de dezechilibrul sdu, de indoielile sale"
],-iziunea sa asupra iumii r.a avea cleci trdsdturi deosi:bibcr
cle oele rrle tipurilor clrora le-arn descris caracteristicile. I)e
uucile demoniacul echilibrat se complace in lumea real[ in
Iiniitele cdreia se menline, dorninind-o, demoniacul erpansiv"
fiind dominat de zbuciurnul s5.u, e srlit sX evadeze clin lumea
real5., pentru a rdmine Ei a se complace in lumea tulbure a
misterelor qi a incertitudinilor. Fdrd indoiald, el reugeq'.e sd.
atingd lumea rea15, ins5. el o concepe in func!,ie de int'ensa
ciezldn,tuire a dinamismului sdu inLerior, ceea ce 11 detemrinti
sd captureze impulsurile sale creatoare in forme pline de
miqcare, tinzind sd depdqeascd cadrele strimte ale iumii reale"
Din aceastti cauzd demoniacul expansiv scruteazd cu mai
multd insisben!,5 dincolo de realitatea imediatd. De unde
consecinla c6, dac5. tipul simpatetio inclini spre o idealitate
transparent[ qi tipul demoniac echilibrat spre consistenleie
realitdlii, tipul demoniac expansiv tinde spre lumea misterelor qi chiar spre un anumit, rnisticism. Misticismui este
irnperiul sdu. Chiar dac5. lumea realS il irrtereseazd, este
nurnai pentru cd ii dd ocazia s5-i pdtrundd rnisterele. ln crealiile sale. domini adesea un fel de be.tie cale ne cuprinde
;i pe noi qi ne comunicS. o emotie intensd. Iatd pentm ce
in tirnp ce tipul demoniac echilibrat concepe o lume bine
delimitatd, viziunea tipului dernoniac expansiv este dominatd de ideea infinitului. Tipul demoniac echilibrat realizeazd forme care, de;i agitate, sint stdpinite qi precise, dind
279
L
I
I
I
astfei impresia unei ollere cu adev[rat terminale, in tirnp
ce la tipul clemoniac e-rpansiv preclomini forrna tieschisd
cu contururi. vagi, intr-o miqcare-precipitatir, dind uneori
impresia unei opr:r'e neterminate. (Esl,e al,ras in aEa mtisrtrir
ile infinit, incit irneori ajunge ia ertaz).
Cu un cuvint, tlemoniitcul espansiv est'e subjr-rgat de
rlemonul siu. El se complace chiar in suferinlele ,si indoielile
sale. Pentru el, erisLenla este un chin, insii in acesb chin
el qtie s5. riescopere frumusei,e qi plticere. In cazuri e-\ceptionale, care an-linlesc cleja de sLtiri pabolclgice. suferinln
rlevine penbru el urt sco1.r, ajunge sd nu mai gtiseascii plitcele
rlecit in sufeliritir.
Inteiepciunea riemoniacului echilibrat este o int,elepciurre
penlru r-ia!,a prirninleasc[. Orice plecept la el esti: in lLrne Iie
de realitat,ea in care triirrgLe, pe oare o cucereslc lirlti irtceLare. 'lipul demoniac expansir-. tlirnpot,riv[, se pi'eocttltii irt
Ioar'le micii rndsurir cle ceea ce se numeEte irr ntod cr,tt'ettL
r'ealitate. Irentru r:tr, ader.irrata lealitate nu al'e Iimite. esber
infinitd, nu este .,clin aceastl lume" si naturtr sa lebeiir il
duce Ia comuniunea sa cu infinitul. l)ernoniacuI echililtrat,
.este in accrd cu o anrrmil[ ordine e-ristentt-i. l)emoniacul
expansir. insri. virzirrd in lealiLatea obignui l,[ cer.a acciclerrtal, nu i se supune, el aspir[ Ia rtisLurnarea orclinei si caulit
l ordine adapt,atd viziunii saie. $i nu esLe nicloclaLS. clisrrus
ia vre-un r:ompromis.
Prrt,em deci s[ r'ezurnini intr-o sint,ezii succintii vizinnea
celor trei tipuri . Fdri incloi:rld, rroi accenLudm tn"isiitulile
iurporbante pentnr a sesiza rnili biiie esenfialul. Pr-rs in lil[a
erxisten!,ei lipu.l simpa,tctlc ginrlcqte cit lumea este ft'unro,tsa,
pent,ru ci:t este plin:i tle trlmonie idealir, cii este accesibiiir;i
r,i, pcntln il o domina, ajur-rge sil te conformezi originei ei
irleale. Ir"r esern!,a ei, iumea este bunii si atrtig{toale;i pentru
n fi fericit, ajr.rnge sa uiLi uri[,enia ei tlecrirtoare;i s,{ ctescoperi
trilealul. Ilar pentru d,errioniul:ril e thili,brat. lurnea esLe ilmrnoasti perrtnr cd ii d[ ocnzia sd se afirme Ei, prin aceast.a,
sri se peifecliorreze: in concep[,ia sa. lunlea este plint-i de
conbtaclic.{,ii, clar conr.inqerea sa est,e oir grat.ie unei lLrple
r.ehernente r,i j ungi sii o armonizezi : pril crearea at,estei at'monii lurneu reiili"r devine alriiplllt,oare si ast{el poaLe s{ iie
iuhiti
qi adn'riratii. Crlt rlesrrre Lrpvl d,ern,onictr.: r'.r:pu.nsi.rr, perrttrrr
ei lumeil cste frunroas,i lrentr'r.r ct'i esie inll'eqnaLir de incer'litucline Ei t,rezerste ncrtumtirat,e indoieli. I)upI corrci-';t!ia sir,
eqti la lalgirl ttiu in ncer-qf { lurne rle indoieli si dr: inslabili't.rt.o,
in care sc pulr rnarile uloblerne ille inliniLului r:ristertlei.
280
llealitatea aparenti. nu-!,i dezvdluie esenta veril,abild. a iumii ;
penlru a-i sesiza ader-drata realitabe, trebuie sd-i pitrunzi
fortele ascunse gi misterioase qi numai il lupba exailatti qi
inspiratri cu acesLe forte vei resimti acler-{ratrrl farrnecr al
r-ielii.
,'\cesl,ea sint cele trei viziuni iunclamcnl,ale asupra lumii
expuse, bineinleles, sumar., dal. a ciror esenld poate {i verificati prin clilelil,ele tipuri cle creatie. Er.iderrt, n-avem Ilretent'ia sti afirn[m cir orice operti cle a|tir, siru r)r'i(,p Pel.sor]alitate arListicl, poate fi ciasalS, in inlrcginte, intr-unul clin
acest,e tiiruti a68. -\ ccentulnr c[ pot s.i fir:, in grircle foa r Le var,iaie,
a68
ln
stabilirea celor
tlei
tiJrrrri, pentru care am luat ca punct
de plecar_e procesul creatol si rnanilrstarr:a sa in oper.a dc artit, ne
intilnim din nou cn Pielre Janet, care stabilestc 5i cl'trei lipuri, avind
ca punct de plecare efortul psihic. Punctul <ie vetlere al irii i,. Jant.i
ne-a fost un glrid prclios in stabilirea tipuritol dc cale vorbirn. Sr:hifa
t rpuritor no-astrc, am expus--o intr-o scrie rlc' conferintc publice ia
Cluj ln anu.l 1{}32.0 parte din aceste conferiute carc s.: rrfcrearr la
Goethe au fost publicat,e apoi tn volum ln pr.irn;"rvara a,:eiLriusi an
sub titlul
Goethe.;
publicatii sub
aJ
l,a, consairat,ii pictorului -\i
litlui Din
ir.:ol.rLe
Grigoresctr d. lost
problemutica sufLetetrsr:ri a lui" Nicolue Grigorescu in ,,Rcvista de Filosofie" din lJuuur.r'sti, nr. 2, aprilic 1933,
p- 142- gi urm. Criterirrl iui Piene JaneL mi-a inttiril.5i t,ompletat pun-
ctul de vedere initial. Sub influerrta lui P.,ianel, ini s-a confii'rnat
delinitiv contingeroa ciL lri Inrirr],,e] rnai acr.tlptabil ponlru riifelcn{.ierea tipurilgr 9s_ie gradul cfori,ului. Janct voi.beslc clesprc ,,type-faible", ,,type-ticlrilib16"
;i .,1-rpe-for,1." (,,tii-r slaf ". ,.tip cr hilili;rr['. si
..tip pulrrtti{"'). .\r'r.as[;-r Iil,olngin rrrin;irr.slr, si s,.upilr.i lrru,.liln rliir
I'ttncL dc vr cleru l,sihllugi, . I orrrsi. lrazinrlrr-sr. 1re ilradul dr. o[611
ele se aseaminir intrucitva .rr Iiprrile tlefiuitn de-noi. lipul ,,faible,.,
de exemplu" se ascaminii cu tipui simpatelic prin ofort,ui stiu rninim.
\rt lc prr[ern iulusi iJpnlil],.a. dpoar',,r'o lir,l anr.t ,'slc iorba tlr,.azuri
patologice, tipul ..faiLlo" nu face nici un elort fiindcir nu este capabil,
pe cind tipul simpatctic, delinit dc noi. r:ste ca1-,abil de cfort, db.r nu
simte nevoia de el, zbuciurnul lui in[erior fiind lcdus. ln lrrimul raz
puterea de lmpotlivirc cstc redusri, in al doilea cazl erci,ta.ntul care
ryclaryd pLLtcre(l.dc impotrivire cstr: r'cdus. Existi o oarccare deosebire,
datoritti dorneniilor dilerite la care se aplicir aceste tipologii.
_ Din punctul noslru de vccicre. insi, irnportanl cstJ fapttrl cA
cele. trei grade ale .efortuhri nu caracterizeazf, numai o coristitutie
Isihici, scop urrnirrit de 1r. Janet, ci cf, au o semnificatie rnult rriai
largf,; ci. determinil o viziune asupra lumii. Fideli critei.iului noslru
pe. care l-am aplicat de la inceput in acest strrdiu si anurnc al unnriririi
intensitilii efortului crcator, arn ajrrns ia concluzia ci arbistul creeazd
anumitil r'iziune asupra lurnii, r.iziune variabilt"r dupir efortul creator
care i;i gtise;ie expresia in opcra de arti. Credein cf, am .stabilit
astfel o conceplie prir.itor la crealia artistic[ care nu inlrir, ce-i clrept,
o.
;i
LAL
tipu.ri taruzilolii, intrunind anumite calit,[li dintr-un tip cu
anumite caliteli din alt tip. Dar la acestea din urmd se poi
de asenrenea apiica tr5.s{turile esenliale ale tipurilor caracterizi,rt,e de noi. Valoaretr celor t,rei tipuri pe care le-am propus
consti in ltrptul cir nu izoleaz[ anumite calit[Ji, ci caracterizeazi artistul in intregime cu toate calil,alile si, mai ales"
cu toate aspira!,iile sale.
nc':eu'l[i:
DE vrzruNE
LUMII
ASUPRA
TLUSTRAREA
Ne r'[mine s{ veclern in ce nrilsurX l,ipurile de viziune asuprin cazuri co.ncrele: valoalea rezulpra lumii pot
-carefi ilustrate
am ajuns nu ar putea fi confilmatl deciL prin
Vorn incelrca s[ ddm pentru
itntrnle din clomeniul
eremple'.
irei
parte
cite
fiecare tip in
poeziei, al artelor plastice 9i al muzicii.
\/'om ilustra tipul simpatetic prin Ltrrnartine' Ilaphael
qi I{ozarl,, tipul demoniac echilibrat prin Goethe, I,eonardo
cla \tinci \qi B^ach qi tipul clemoniac expansiv plin Baudelaire,
llodin qi Beethoven.
inainte de a inl,r'a in trnaliza tlcest()r llolsonalittili creatoare. l,inem s5. preciz[rn cI nu irlLetitioniirn nicidecum sir ddm
clespre tirtistii eitali in ca.iitaLe tle erentpie o ima.gine noui.
l.r brp,.,n"."rr troastr'd ue folosinl. in afat'i:i d.e cipera lor., de.un
rnare numir de monografii scrise asullfll fiecirruia din ei ;i
a ctirol bibliografie o cillnr la sfirgiLul acestei lucrdri. Utilizind datele aceslor nrtinografii, incerct'tnt sir scoatem in
er.iden!,d r.izirtnea fieciruia ditr ei asup_r'ir. lumii, linind
cont cle concluziile capit,oltrlui ltrececlenl,. \oi nu vrem nicidecum s[ ajustdm cretrtorii tle trl'Lti la clasificalea noasbrd:
dimpotrir'5, \rrem stlt cler-Ltonstr'Inr r-alabiliLatea clasificdrii
analizind in rnotl obiectir. pe fiecare tlin artiqtii citali
"o"itr"
qi opera lor. Analiza noastr:[ esle, bine.inleles, sumarS.'. ea rttt
iincle deoit s5. stabileascl liniile esen{iale ale concep!'iei fie-
tatelor la
,alovada acestei demonstralii.
tn vederjle lui P. Janet; dar criteriul trilogiei sale ll confirm{ pe al
nostru.
O alti confirmare prelioasd ne vine de laMax Dessoir, care tntr-o
co-u"i.i." tecute ta ,,So"i6td Frangaise de Psychologie" in prim[vara
anului 1 934 a vorbit despre ,,Seinsmensch", ,,Lebensmensch" 9i ,,I 'eistunssmensch". Faptul de a admite tot trei tipuri fundamentale 9i, pe de
ittd parte, caracteristica pe care o dd fiecdrrri tip ln parte, se apropie
mult- dc punctul nostru de vedere.
Trebuie sa mai adAughm o clarificare: termenele de simpatetic
si demoniac nu slnt crea-tla noaslrd. (Despre demoniac, de exemplu,
ie vorbosLe lncd fn anlichitate). Dar caracteristica tipurilor definile
de noi nu cste identied cu a autorilor care folosesc termenii cita{i.
ln special nu se face distinclia tntre csle dou.d iormg {e tln demoniac-echi'
Iibrit si expansiv - care ni se pare tolu;i csen!ia-ld. Pe de altd parte,
tinurile sinipatetic si demoniac-sint lrat'ate, ln gcneral, ca tipuri opuse
uirul ccluililt, pe iind pentru noi ele nu repreiintd declt o diferentd
de grad al efortului.
clrui artist,.
ln al doilea rincl, vretrt sti nlai
acctentu[m ulmdtoarele:
credem cd reiese din spiritul intregii Itoastre lucr[ri faptul
cd tipurile despre care-vorbirn nu sint formule inflexibile.
DacS'am aiuns la stabilirea a trei tipuri de viziuni asupra
2t:j
Iumii, aceasta nu inseanlnii cd esfe vorba de ,,lrei sisteme.
filosofice". Depar,te de aceasta ! Am afinnat doar in mai
multe linduri cir la baza ecestor, tipuri stir un grad de efori
necesal atituclinii creat{rare. In alitridinile omului nu sint
niciodat,;i rnecanisnre fi:<e, r:le au o fle-ribilitate evidentd,
Ceea ce ldn:iine perruanent sint, trdsdlarilc lor gent:rcle. l)e asemelleal cind von exjrure exemplele noastle tipice, nu t,relruie sd se agtepte cineva la o ident,itirbe inbre exernplele citafe
pentrr.r acelagi tip. Sc r.or Edsi similitudini numai in ceea ce
privesle iiinilelt, generale, in c:aclrul cdrora s-ar putea, cu
toate acestea, tr,asa de asemenea aspecte care sii difere de la
o personalii,aLe la alta. A considera tipuriie noastre clrepL
iormule inuabile si a le aplica astfei unei opere de artl,
inseamni a negir sr:{let,ul in.r,-isi al acestei olprc.
1.
Tipul sirnpatetic
LAX'{Ali'fliiE. In dorneuiul poeziei, ul'cip simpatetic prin
excelenld este l-amar1,ine. Despre gindirea lui s-au scris o
seaurd de lt;cliri jnteresante; semnaldm aici, intre al{,ele,
lucra,i'ca lui N{arc Cii,oleux 46e, care expune pe larg influeni,eie fiioso{ice foarte cliverse care s-au exercitat asupra lui
l,am.i-rr'1ine, pentru a aj irnge astfel la filosofia sa propriuzisd. llol nu urmdrn aceasti{ c,3le in analiza noastrd sumar5.
i)in lter,sonalitatea sa ne intereseazd numai atitudinile irdite,
a,,qa c'dnt ne ajler in atmosfera operei sale. Oricare ar putea
fi in{lucnla diferite}or sisteme fi}osofice asupra lui in fond
este voi'lra botdeauna de atmosferil qeneraki, de atiiudineu
lai. Da.ci se simlea atras de anurniti ginditori, aceastd atract,ie si i,rceasLti aiergere er,au determinate de nuanlele vietii
satre sr.rlietegli. f{umai aceste nuan!,e ne pot explica viziunea
lui asrrpra lumii. Au fost relevate adesea contra.dictii in
.,filosofia. lui Lamartine": uneori avea inclinari panteiste,
alteori se sirntea atras de ideologia creqtind. flac5. considerdm
panteismul qi crerstinismul ca doctrine in sine, ca dogme de
neclintit, contradictia este, desigur, evident6, pe noi insd
panteismul si crestinismul nu ne intereseaz[ clecit a.sa cum Ie
simlea Latnartine'. Privind astlel problema, cele dbud cloctrine inceteazd de a rrai fi contradictorii, fiindc[ rru ar fi
46e
Citoleux, La podsie philosophique cttt
tine, Paris, Plon - Nourit, 1905.
284
Ntrarc
XIX
siicle, Lamar-
,existat conbradic{ie pe care srr{letul arrnonios al lui Lamartine
sd nu o fi putut rezolva.
Caracteristica esential{ a sufletului lui Lamarbine e iluslratd de urmdtorul panseu, repctat sub formele cele mni
variate: ,.Fie cd durerea ta esle rneribati, fie cii clurerea ti,r
este vrednicd de iaudd, acceilb-o dirr mina Domnului ca o isltitsir'e, sarr inclur-o sub ochii I)onrnulr-ri ca o incer,calc". 4?t [,amartine es1 er o fire ptrsnicit, nu esle un lupbdtor. El cautir armonia
;i nu contrerdic{,ia.
Aceastd tendinJ,d spre armonie este caract,eristica esen,tiald a intregii sale opere. Versurile sale, fnrrnoase gi curgdtoare, sentimentele delicate pe care le erprima.
,grat'ia care se degajd in l'iectrre clil:lri din opela sa, iqi au or,irginea in sufletul lui ar.monios! care Etie sir inrlulceascd qi sii
;rplaneze orice asperitale. l)entl,u el natura nu este oeea ce
trebuie cucerit, ci ceva in crar,e t,e regdse;ti.
i-si ar,e or,i-
'\ici
::inea panteismul lui.
Sentimentul lui pledominanl esle iubirea, itibirea pentr,u
'toL ce eristd. Lutrr€& este pent,m el un
,)ocean de sirlpaLie".
rum se e-rprim[ eI insusi. Nu exisLri fiin![ in care se nu prrti
tlescopelii un pr,ieten. Din i'iecare poezie a sa se degajazti
clldura unei simpatii univer,salc. El iube,ste pentru a iubi,
{ieoarece sufletul lui. prea pu!,in tulburat de nelinigti)e car,e
tlau na;tere atitudinilor agresive, caut[ ataqament irr toate.
.Acest sentiment, exprirnat in l,oatir opel'a sa literarl, il carircteriza qi in via.td. Dacd i se intimpla sd-l incerce un simlirrlint de urd, acesta nu tlura. lira dispus sd ierte totul l,uLuror.
Prin aceastd dispozilie fundanrenl,ald pentru armonie si
iubire se explicd optimisrlul lui Lamar.tine, aLit in crealiu
literari cit ;i in viata praclicl. El spera s5. poa.t[ introntr
si in viala publicd simpalia unir,"ersalir in favoarea ctileiir tr
gtlsit trccente atit de prr.rfuncle. Era convins cd Durnr)ezeii ar
putea fi reintrodus in politicd;i ci astfel s-ar ituten gtisi un
lenreditr dezacordului clintre par,Liclele politioe. Credea in
regenerarea religioasl a epoctii sale. Acela$i optimism il stapirtegte in afacerile persontle si il el uce ln dezastr:u. Ul sufiet
iusetat cle arrnonie. cll al siiu, nu poate s{ observe obstaco}ele
ile cale realitatea i lr. prine in cale;el nu vecle prel,ulindr.rri
'liecit reusitd. Sigur rle r,cuqiti, el se r-a aventura irr intrepr,intieri hazardate care il vor drrce la mizerie rn.q.teriali. Lle-i
,drepl,, asemenea aver-rtuli nu lipsesc nici din r.ia!a unui clenroniac, insd explica,tia esle cu botul alta: tipul demoniac sr
a70
Lamartine, Cours familier de litt.iraturs, vol.
ed. de I'auteur, 1856, p.
I,
Ilntr.etiens ij,
198.
9Ri
aventureazd fiindcd el cautir lupta ;i dilicult,d[ile il atrasin timp ce Larnartinc se aventureazl nurnai fiindcd nu vrd,:
gi nu poate concepc dificultdlile. Dac[ tipul demoniac este
victimd, ajunge astfel in urma unei lupte, in tirnp ce Lamartine,
este victimd fiindcd, pe cit posibil, er-itir lupta. E). se ditruiest,.
lumii, increzindu-se in ea, in timp ce demoniacul i;i cucere;le
Iumea, sau in orice caz luptd. cu ea.
Din toate acestea rezultl o al,itudine oliginard care e,\plicd convingerile filosofice si religioase ale lui Lamartirie,
Am amintib in mod succinb panteisrnul ;i creqtinismul lui"
atitudini in aparentd eonlr,trdicl.orii. In realitate ele se erplicd foarte bine. Credin,ta sa in dir.initate este foarte fireascti.
O fire insetatd de ar'nonie, irrcreztitoare in destinele lumii.
convinsd c{ totul are un sfirqit bun, inclependent de eforlurile omului, ajunge in mod fatal la credin.ta lntr-o putere
independenl,d de voin!a omului. NIai mult incd, Lamartine
avea nevoie de credin!a intr-o dir.initate. Armonia spre care
aspird, inseamnd echilibru ;i certiludine. Or, nimiC nu cla
sufletului mai multi certitudine decit convingerea cd existri
o voinld supremd care concluce desLinele lumii. Lamartirtr"
este incredin!,at cd acesl,e forbe sinl capabile s[ asigure nemurirea, fiindcd armonia universalir, conceputii de el, nu poater
admite dispari!,ia definitivd, care ltr,ocluce groaz[.
Aceastd credin!5 in clivinitate ia la el uneori un aspect
panteist, alteori cregtin. in ce pr.ir-esl,e primul aspect, e1 este
perfect explicabil prin dispozilia fundarnentalS. a sufletulr_ri
lui Lamaltine. O fire care nu vede decit armonia, care simpatizeazd cu toat{ existenta, care se reg[segte in ea, se confuncld
cu ea, ajunge in mocl firesc la panteism. E adevdrat c5. Lamaltine, in ediliile noi ale lui Joceli,n, protesl,eazd impotriva
imputlrilor de pani:eisn, spunincl cir Dumnezeu este pc.sle
lol ;i nu in lot. 'fotusi, in convingerea sa intim[, fdrd voia
lui. el inclind spre panteism, cliii este irrter,esant de notat
ci insdqi aceastd conrringere intimd il conduce Ia cre;tinism.
ln acel'aqi timp oeqtiniimul lui nu este acela al misticilor
medievali; ceea ce il leagti pe el de creqtinism este optimismul,
iubirea de oaneni. AL|L pa,ntcisnutL ctit ;i te;tinismul ltti si:
erplicii prin simpatia lui si, amindoul, se armonizeazd perfect cu sufletul stiu.
Aceasta aruncd o himin[ gi asupra misticismului lui
Ltrmartine, misticism remarcat atit de des in opera sa. Problema infinitului ocupd un loc important la el.- Dar ce deosebire intre misticismul s[u ,*i acela a] unui Swedenborg, de
exemplu, sau de al oricdrui demoniac ! Am putea caracteriza
286
pe I,antaltine_spunind cir pentr,u ei infinitul este o problemd
tle intindere si nu de profunzime. Infinitul este pentm el ca
irnensitatea mdrii: ea l,rezeqte sentin:rentul infinitului, dar
,are, totuEi, puncte clare, peri'ecb vizibile si fixe, anrrme'linia
crizontului. Ill nu cautd infinitul in aclincul obscur al valurilor
qi riscindrr-si viata, in luplti cu ele. curn ar face un demo"niac,
ci itr caut;t tlirrcolo de orizonl., rtimininci pe,tdrrn, avind un punct
stabil,.sub picioare qi inaintea ochilbr.-Numai privirea iui
cautd infinitul, dar el nu va face nici un efort pentru a-i
atinge. Iatd pentru ce misficismul nu-l duce intr-alib la clesllerare,. cum este, de. ereniplu. cazul Iui Barideiaire. Tipul
demoniac cautd infinilul irlirncinclu-se in ariincul abisuriior,
in tinrp ce Lamartine nn-i poat,e c{uta deeit la suprafati.
evitind or,ice pericol ,si fari siil piiriseascd seliuAtate,i. lncil,
chial qi atunci cind se apleircii asultra problemei at,il, cle tulbun'dtoare a infinitului acearttr lu-i zciruncini:i niciodatti armonia lumii interioare.
\,'iziunea lui Lamartine este cleci tlominatd de trr,nronie.
simpati_e, bun5late, fruntr.rsete, cu un cur.int de aspecl,ele
ideale ale existentei. Aceastd idealitate se degajd din intreaga
ambianld a creaiiilor sale.
Totuqi n-am putea afirma ci in armonia si in itlealismuj
lui Lamartine, niar l'i nici o notd cliscordantd. Apar qi la el
accente pesimiste. Cu toatd increderea lui onrbd-iu fericire,
el insu;i nu cunoa$te o fericire perfectd sau, in orice caz,
fericirea lui este adesea zdruncinatd clin temelie. El aspira
spr-e-fericire, dar nu o posedd. De ftrpt nici nu s-ai. pute,r
altfel, deoarece chiar gi un optimist ca -el n-ar fi cr.eirtor, decir
printr-un ;oc interior care s5-i urnple sufletul de neiiniqte.
Dar la el domind idealitatea, deoarece conflictele ce-l agita
sinl, mai moderate, mai uqor de sttipinil,.
RAI.-AEL. Cu toat{ distanla considerabili in timp, care
ii separ5, cu toatd deosebir.ed irlPreiurdrilor in
s-ut
""r1"' intre
ivit qi diferen,ta arl,ei lor, gdsim anumite asemi.ntir,i
Rafael $i Lamartine.
Intre cele doud cur,enl,e puternice care animd Italia Renasterii, unul car.e tinde spre echiiibrul artei antice, celdltrit
spre reinnoirea p-asionatd a formelor, Rafael, deqi sub influen!a
amindurora, inclind necontenit spre cel dintii..;\rta lui, cunr
o remarcd to.ti istoricii pi criticii de artd, este arta armonic-i.
a p{cii qi a fericirii.
Henri Focillon remarcir faptul cti, in studiile consacrate
Ilui Rafael, desenele sale sint in general neelijat,e, in t,imp ce
287
togpnl
acesLea rlarr chciir crelliilor lui. lnlr-trder.dr, la Ralaei
tlominS. problerna spatiLrlrri si nu a culolii. ,\semeni unui geometru sa\ranb, el conslruie.ste tinind cront de suprafatd qi cli:
\-olum, de raporl,ul tlinLre linia'rlretrpta qi cea c.r,ibd. Culoalea
pare adaugatd. In Florenla agital,[, pradi pasiunilor febr.ile,
el reline de la Leonarclo da \rincri compozitia echilibratir
li nu vibra],ia pasiunilor. Cu t,oatit fer,voarea de cA r.e
este inconjurat, el reuseste s[ afir,me seninltat,ea iormei si
prin aceasta seninitatea- suflet,ului sirr. In compozigia hii
Ra{ael trebuie, mai aies. renrar,t-.trt, faptul cd penfru el sptrla Giotto, un sistem de raport,trr.i
echilibrate, o ordine perfecrtd. Fiecale hrcnr isi are locul bine
eieterminat si nu tincle si tulbrrre echilibrul s:tabilit. Lini;tea
predomind in compozit,ia sa. I)in spa,tiul s!.u sc desprind, ca
rlin calculele matemat.icer, raporLuri abstracte. In pinzole
lrri lucrurile sint inf{liqale nu in rea}itatea lor aparentl, ci
irr esenta lor secretir. Zuccaro reltrtoazii cri ,,el obiqnuia sa
spund cti pic.torul trebuie sti reprczint,e lucrtrrile nu curtr [e
face natura, ci cum ar t,rebtri sir le lacii". a?1
Consecinta acesbei preoculrirri abstracte esl,e cd e\ n.rt.
canstrue$te spaliul, ci il are dinainte format prin ideile sale_
De asemenea din tablourile lui nu se clegaiazii tlorinle arziitoare tinzincl spre realizarea lor, ci o fericire implinitE. L)por.,r
trui ne apare in cadre bine clelimital,e si sigure, in care dominil
linistea, dar, desiqur, ar fi greqit dacir am afirma ci. penbnr
acesb moliv, creaJ,iile sale ar fi iipsii,e cle viat[ sau cle cd]durl.
Dimpotrivd, acestea abundd pinir la revirsare, si de una si
tle alta, insir r.iata si c[]dura lor sint, de naturd-ideald, fir.ri
pasiuni tulbur[toare. Cdlclura seninir a vie{ii eterne este
aceea calre dominl in picLur:a lui qi el redd nu ceea ce est,e
urnan in om, ci ceea ce este ideal in el, cu o convingere, 1te
cit, de calmi, pe .itil, de puternic[.
Prin aceasbd armonie ideal[ se poate explica pentru ce
Rafael chiar atunci cind cr.eeazd in stil eroic, este plin de
clelicate.te gi de noble{,e. 'fot predispoziJ,ia spre armoiie, explic[, ca qi la Lamar.tine, putinta lui de a concilia idei qi tendinte contradict,or,ii. Deja in una clin primele sale creatii.
I:isuL cnpaluuLui, in care apare cle o paite virtutea, de cealaltri parl,e yoluptal.ea, in fond atil, cte potrivnice, el ni le
prezintd intr-o atitudjne de o armonie- perfecti. Iar mai
tilziu, la \''atican, va picta in aceeasi inciipere, pe un perete,
tiyl_1_u este nelimitaL, ci. ca
d?1
Charles Cl6menl,,
Paris, J. lletzel,
-.
I
ed.,
I|icltel Ange, Ldonard, de Yinci,
p.
341.
Raphael,
ftisputa Sfinl,ului Sarament. pe altul $coal,a din Atena. Cel
,lintii este trium{ul creqtinismului, al doiiea exaltarea gindirii grecegti" Din ambele se degajazd. totu,si, aceeasi seni-
udtate. Rafael nu simlea confliciul dintre ceie dou5. conceptii fundamental cleosebite.
i\ceastd atitudine de armoreie ,"i de ideatrism reese din
frecare tablou al s5.u. Sd ludm, de exemplu, Sfinta Cecilia,
in care personajele ascultd muzica cereasca a ingerilor intr-o
supremS. incintare. Fe!,ele lor exprimd o beatitudine pe care nu mai liniqbea eternd o poabe inspira ; totul denot[ increderea f {r5.
margini in puterea divind. $i mai concludent{ esLe Transfiqut'arex, care, cu totul diferit[ de celelalte creatii, este rnai
.{ramaticd. Deqi 1a Rafael, in general, dominI atrnosfera
ealm5., citeodatd, qi mai ales in Transiigurarea se face sim-{,iLd o anurnit,S. rniqcare drarnaticd . Dar insdEi aceastd rniq'are iqi gdsesbe rezoh-area. cahnarea, in cadrui compozitiei"
intr-adevdr, in partea de jos a tabloului, ."e vede mullimea
m.uritorilor pradd pdcatelor lor. Dar aceste pdca.te sint invinse,
,rcl,iunea lor nu esbe vizibill., in toatd puterea ei. $i rernarcabil
esle faptul c[ liniiie acestei acliuni dramatice se avintd spre
partea superioard a tahloului. Vivacitatea pdr.tii inferioare
rqi gdse;te acolo potolirea in aparilia lui Christos, transfiqurat de beatitudine cereascd. Sulerin!,a personajelor din
'partea de jos apare ca trecS.toare" dominat[ de fericirea fdrd
sfir;it din partea superioard. R.afael. chiar atuncl cind zugr[vefte suferinla omeneascd., ii dd. un deznoddrninl plin cle bundiate senin5..
Aceeaqi atrnosferS. o gdsim la Madona Si.rtind, care este
lloate cea mai caract,eristicd intre compoziliile reprezentind
o ac,tiune dominat[ de nirnbul pdcii. Punctul de ptrecare al
ac,tiunii este Sixtus? care. aratind spre suferintele celor cle
jos (care, pentru a nu t.ulbura atmosfera cereasc5, nu apar
in tablou), implorl mila Sfintei Fecioare si ii cere marea
.iertfd: Copilul pe care il
.tine in brale. Fecioara pare s[ consimtd la acest sacrificiu. Decizia ei, nu este, bineinteles, fdrd
durere, dar fala ei nu trideaz{ o durere actir-d. ea ne aratd
numai urmele ei, durerea ei pare invinsf,. Dupd ce a invins
suferinla, vedem Fecioara decisd pentru marea jertfd. Tn
ochii ei se v5.d parcd urmeie lacrimiior pe care a reugit s[
le invingd. Fa!5 de impiorarea Sfintului Sixt gi fa.td de durerea divind a Sfintei Fecioare, Sfinta Barbara, senind, parc5.
anunld pe cei de jos cd rugdmintea lor va fi implinitd. Acest
tatrlou este implinit din toate punctele de vedere: este implinit din punct de vedere al compozitiei. fiindcd este un rnodel
() \l
289
I
'{
'l
i
I
figura
de ordine geometrica pelfectl al ualui centru esl'e -'-edere
F'ecioarei qi-a Copilului, qi este inrpiinit dirr punct.de
al actiunii, deoarece nu ac{,iunea ca atare este pe primul plan,
t:\ d,ezlesar'ea ei: durerea invinsi, sacrificiul acceptat' Pentm
sufletul" senin al lui Rafael, irnportant este deznoddmintul
suprem gi nu drumul, plin de suferinld' pe care trebuie s[-l
parcurga.
Iatd, in citeva cuvinte, tr[sdturile esen!'iale ale altei irl
Rafaei. Ele sint expresia fireascS' a untii sriflel, agitat de
conflicte moderate, car"e ii permii sa planeze in arnro-nle Er
senindtate. Tocmai clin acest unghi concepe Rafael problem:r
existen,tei. Ar fi totuqi, ct q., in cazul lui Lamartine' o eroare
s[ se crLadd cd corrcep!,ia lui armorrioasS. ar trrida o aL;tuciine
sunerliciala. Fr.in aceast,d armonie str[baLe o tlesdrire ce yine
dii aciincimile sufletului, piind de un sens proftrnd tr.ag"ic'
Aiunse s5. conbempl[m oti at,eir-tie X'Iadona ,si Copilul dirl
rtadina ,Jtrtind': cu toatti a'tilosfera de pace a t'abloului,
privirea lor, in care se citegte. un fei de- groaz[ in fafa existenlei, nu ny poate scdpa. Privirea N{adonei poartd urrnele
,rnei cl.tre'i aciinci, cea-a Copilului, o decizie, decizia de er'-s.e
jertfi, dar cu o nuan{d tle tristetn. Aceastl privire parcX ghisS le lnieqte'suferin{'ele care il er;teapla;
.totugi este hoidrit
-desbinul.
qi
lui
tr:istir
Privirea
este
ii
dure, fiindcd acesta
nutin insrozitd, clar totursi decis[, expiim[ imposi]riliteLtea de
I er-ita destinul, tlcci uri serrlimpnt 1r'agit'in fa!a e-risIelr{ei.
Este t,orba de un seils incdrcat de infior5ri care urc5. din cele
mai adinci cute ale fiinlei. Deosebirea intre Rafael Ei tipul
6intii soseptd de l:und voie, fdrd revolt'5'
demoniac este cX
""t
destinul sdu, implinirea sacrifiiiului, .pe cincl al doilea i-ar
.\*it.'nie qi pacea lui Ral'irt'l
oDune o rezistenia
'iqu'oasi'
n'n sint lipsiie de i,asiuni. dar el reprezinl I.pasiunile implinite.
F""tu cea mai bun5 caratterizale-a operei sale a clat-o Schelley, cind spune despre Sfr)nta,Cecilla: ,,Ea a dobindit liniqtea
prin profuirzimea pasiunii ei'(.4?2
MOZART. h{aestrul din Salzburg scria odatd intr-mn
album: ,,Nici inteligen!'a elevatd, nici-imaSjqalia' nici amindoud la un loo nu fal geniul. Iubi.e, iubire, i.ubire. Iatd sufletril geniului".a?3 Aceaiia este tI'5.s5.tura esen-tiald a sulletului
lui }Aozai'i,, care il inrudeqte aqa strins cu Lamartine;i cu
Ed. Schur6, Les propkites cle la trienatssazce, Paris, Pewin,
p.207.
1920,
+ri6. 3q56hel, La lumidre de Mozart, Paris, Plon, '1928, p' 50"
at2
290
Itrafael. ^{ceaslit insr-rr*ire il face sii invingd orice asperitate a
.qufletului, sd concilieze toate contrastetre qi sd le conlop-easc5.
ln melodii armonioase, pline de iuJrire gi de farmec. Muzica
lui este lumind, incintaie qi suris, - trdsdturi caracberistice
aie tipului simpatetic' Ca qi ln llamartine ;i Rafael din opera
lui se degajazd o fericire a sufleLului' un optimr:sm- s:lc-er'
si ca uriaie, o incredere adincJ. intr-urr clestin icleal. Ldelodiiie lui simple gi limpezi, cie o flexihilii,aie fdrd egal, aspirS
spre o lunte^plini de armonie gi seninittate. De aceea a fost
c'omparat, de'la incepul. cn Ralael.
fehnica lui Mozart este teirnica drsuiplinei qi a echilibrului. El insd nu le cucereEte, ci se complace in ele cle la inceput.
Se manifest[ in suflei,u]'lui ca un dar veniN din altd lume' Din
aceastd cauzd pasiunile mai vehemente' r:are -nu lipsesc clin
crealiile lui, se manifestS. numai ca nuanle, {drd sd ajungd
vreodatd sh. domine. Ele se lac sim.tite din depiilbare ,si nu
d.evin niciodatS. eYidente, ca sd nu tulbur:e senindtatea atmostr'erei. Aqa se e.rplic5. indbuEirea revoitei in muzica sa rsi irnpicarea cu deslinul, atit de caracteristice penl,ru tot ce a cleat'
Tehnica trui eohilibratS. amini,eqte mereu puritatea formelor
georne'rrice ale lui Rafael. forrne care d-au. despre existenl'd o
itnagine nu aEa. cum este, ci curn ar trebui s5. fie, arrnolioas[
puritdli, examinind'
ci este o cren.tie
ai
se
nza(ia
J
upiler.
Siml'onia
ilc'exemplu ,
rlrcntarra, dintr,-un singur.ir.L, si rru ct'l ar fi creatd in molnenbe
s,riccesive. Ea ne i'idicil deasupra ciipelor trecitoare, spre
olipa unic5., clipa duratei ei,elne'
Ceea ce este qi mai caracLeristic in opera lui Mozart esl'e
echiiiblutr perfecl intre iniml qi raliune' De aici ciildura sen't,imentului gi, in acelagi timp, tenLperarrla lui' Inima lui nu
arde, iar rali"nea lui nu este tece, ci amincloud se cont'opesc
lnLr-o cdidur5 care te ridicii la o indlline, de unde nu vezi
deslt culmi ideale, care prornit heai,itudinea' Contopiroalor
este desdvirrriti, incit ne atinge cu un accenL de extrem5 sinaeritaie ''si n'e face sE recunoarytcm i-n fiecai'e clipil o aspira,tie
ascunsd a propriului nostru suflet' Ceea ce face ca din compoziliile lui id ie desprirrdd un con,tinut de generozitate qi de
noble!e.
Aceasta este a.titudinea fundarnent'alir a lui Mozart ;i prrn
prisrna ei r-etle el lurnea ;i igi forrneazd o concep.tie -despre
ia. Dar viziunea lui, atii, d-e lipsite de conL'raste, abit de bogatd
in armonie ;i'a frulnusele, '.oatd numai bundtate qi iubire, este
fi supor:ficiala. Regdsim cazul lui Lamartine
deparLe de
la
ei lt tui Rafael. Prin forma facild a muzicii iui transpird
qi piind de frurnuse,te. C3. urmale a acestei
291
I
:{
ri
i
il
i;l are izyorul in cele rnai
rnani
fiecare pas un c,ln.tinrit care
sufietului. Numai-aga se poate explica admira,tia
"J*.1"d
"te
tere"-"r"rgiri a furtunosului wagner pentru nuzica ,,lejer5"
minune din Salzburg' Coni'inutul adinc se poate
*
"onitulrii
,.ri"l1i-"p.oape in toate crea.tiile sale,-clar este rnai e'ident
i" iih J'uan,'aces1 amestec f dr5' searndn de comedie .u;oard'
dramatice gi de mister. Prin gra{ia fleribild care
domina qi ln aceasL{ opori' li l"aqn ne.conl.'nl[ ciLP un s[rn*at.heaz{ rlestinul t ragic al eroului' Don
sdL de durere.
.J;;.
"4.*
*""rlr .u.uritor fdr6 egal al femeiior, care^tr.ece f5.rd
,,sr-rperficial" care
."r.,rll" de la una la a1ta. acest caracter
tobul cu o uiurinia pLcItoasI' acest caracLer in apa".iu6*1. ;omodie ugoaril. este frimintat' in -adincrrl suflci;;t;'";.
s:t PFntrrr p.lf,cere.qi nepui"i,ii a" "" destin tragic. Pirsiunca
jl
o forla irezistibila tli*
r.
rnini{
cri.e
o
potnli,
a
;i;G',J;
aventur[ in aveniuri. acest ciestin pasit'rnal ascunde I p1e]tA
'
ar.e*tu.os al iui Don
i;"rt; *"ite durere. Temperameni'1
l;; a"i"r"t 'nei instabiiitdli profunde a caract,erul*i sdu'
il va duce spre ur'l sfir;it tragic'
decursul acliunii. il gisirn in situa,tii cind -comiIn
-cinJ1rugi"". De aserlenea. in ce privegte celelah,e
ce,
tri.;.,""aonni". r-e.lnnr o alter,nantd clo caractere cOmice si
arnesAcest
Artna'
i". J"'f'^ Lep,irello ;i'deZe'lina la Dorlna
triste!'e, cie pl[cere qi de dure-re'
il ;; .i"nuiunlu qi
qi dd tmgedie' e-sle -trdsit.r'a specif-icd a art'ei hr
;;;;;i.
genera]a'
Vft"".I si o iaco atiL'de prof trnd uman5" '\tmoslera
de
tenrlin[.r
este
donrinatir
;i;;;i"l;.. (ctriar;i in Don Jrran\.
Dar
aceasL:r'
de-bun[tate'
plin[
." *p." o lume armonioasil'
strigirt de dlrere'
parsnicd este intrerupt[ ca d:
"l
"l[i"tfe
Sl"inetot este scurt, abia din citeo'a n5.suti. dar.este suficient,
vesele' aclincimi pline de du'
;';e;;;.i;r* itt do..,l 'nei lumitragic.'
It Don "Iucn g.isim as' sens
ttn
;;;..";'"Jauesistenlei
cu ulurin!d, rte tra
i.lrenind
ornene;r
l;i ;tft;;i|ficnrinrrnretor
tragicir'.Insd
la
cEderea
ideai
elanul
la
de
;;ii"la-sravitate,
eremplu tr;:
ca
de
revolt5'
o
nici
esL'e
nr-r
i%xptima
i;l;;
'Mozalt este o naturS. conciliant5. care.nu este
iiruirro".n.
nevoit sd cucereascS. motivele operelo.r sale' .ci-mairrdi.cin-ri
lui di' -curinci
.e f. Lr*fte stribdtind pin[ la conqtiinla for.tl
persisbenta,
invizibile, qi pe care ""'"it" com,nic5 cu'o
caracteruli
aici
De
ging[qie'
ci ni le sugereazS. cu fine!'e qi cu
rie armonie seninJ. a viziunii lui asupra lunii'
J"-"r.""t*
,.*r,
a ilustra tipul simpatet,lc, sint, crerlem. destul iie'concludente' Ctl toatd diversitatea dorleniilor in care au lucrat, cu toatd diferenla.d^e m9iffu, qide timp care ii sepald, artiqtii cita{i au insuqili i:tl'
asemdnXtoat". L,a ei clominir lumina, idealitatea? armonla'
ic,easte tenclinld spre lurnind' o g[sim ia Lamaltine, Rafael
noi, dii p.unc-t de vetlere ge-ografic'
;i'Nd;t pi"e ;i, *prrrr*ntercelenld,
ial l-arlrar'tine ;i Mozart'
F.ui*l estle it,aiian'prirr
spre.
Italia, s,pre.sulletul;,1
sqinLiia
la rjndul loi. au llrii-ir','a
rt.imiria Italiei. Pe'1oli ii atlage Ei ii ridicL soarele' I nsa' dupa
qi ,oatelu *"" pLt* intuiecate' dupti cr'tni orice ttaciii
'si
"r*
are ln cent,rul ei un simbure negru care glut'eazii razele' tot
aga r-iziunea tror asupra lumii, luminoasS' Ei calilti, este-stranktuta din cind in cind de cite un suspin, un frcanrat de
J"0""*. Este sernnutr ch impulsul creator' dupd cum arn incerCele tr'ei erenpl.e c'it&te llentru
clemonstrim incd cle la inceput, izvordqte drn nelrniqtea
pl'in cale se leveleazS. misterele adinci ale elistenJ'ei'.,Uhlar
acea
ii ai" viziunea transligulatd de lumind se degajeazS'
p[mint'
cle
leEat
este
suferin{E prin care su{letul artistului
,,';at s5.
2. TiPul demoniac echilibrat
GOETHE. Cu personatritatea lui Goethe ajungem la tiputr tlermoniacutrui echilibrat. Acesta face tranzi!'ia de la tipul
simpatetic spre tipul demoniac erpansi'r'. EI esie profund
lnrudit cu cel dintii, prin aceea cd qi la el dornind aspira,tia
spre o r-ia,td a.rrnonioasd. insd spre deosebire de acest tip,
tra el arrnonia nu este datd, ci este cuceritd irr fiecare clipd cu
muit5 sfor!,are. La baza ei este un conflict vehernent - caracteristica esen!,iald a tipului demoniac.
Goethe, la virsta de 75 ani, ii mS.rturiseqte lui Eckermann:
.,Via,ta mea n-a fost decil, strdduinld ;i munc5' qi pot spune
cd in cei 75 de ani ai rnei, n-am avut patru sdptdrnini de tihnd'
A fost un efort neintrerupt pentru ridicarea unei pietre grele
pe care trebuia fdrd incetare sd o ridic din nou". Aceastd
sforlare reiese din spiritul intregii sale opere. Demonul sdu
i-a dat mult de lucru, dar Goethe a avut totdeauna suficientd
Ior!5 ca sd-l dornine. De aici va izvori caracterul specific al
viziunii lui asupra lurnii.
293
292
Din cauza profuncielot conflicte sufleteqti, r'iziunea lui
Goethe asupra-lumii. deqi armonioasi,. nu are surizdtoaretr'
senin5.late i tipului 'simpatetic' Aruronia atmosferei operei
lui, se resimte de violen],a luptei: astfel, in locul. armoniei
uqoare a tipului sinrpatotic,
resimJim
o armorie SrtJ'[r
in plind tensiune, nporiinqat5. sd fie-tlistrusi irr fiecare clipd
de'forJ,ele lduntrice. Arnonia iipului .sin-lpat,etic, deryi nu
lipsitd tle profunzime, se realizeazi totuqi intr-un calm rclativ
fdrd ciocniri puternice, pe cind aceea caracteristic[ lui Goet'he
qi a celor inruaili cu aiest tip, este o armonie a forlelol aeitate, a elanurilor impehioase gi pasionate.
Tipul simpateLic se sirnte atli:Ls de lurne fiindci nu vine
in conflict cu ea. Gclethe se simle atras de ea gi o iuhe;ie
cu toat& ardoarea tiloa{cti o cucereqte el insuli. Toatd viala
lui esl,e o succesiune cle cuceriri oblinute pas cu pas: puninc[
stdpinire pe propriile conflicte, el se pune cle acord cu lurnea
qi in felul acesta se simte st{pin pe aceasti lume. Nuanlrl
specificd a viziunii lui esbe cd, se complace in aceastd cuce-
rire. El spune:
,,Ins sichere willst dw dich betten !
Ich liebe mir inneren Streit!
Denn q'enn wir die Zweifel nicht hiitten,
Wo wtire d.enn frohe Gewisslteit?"
(,,Tu vrei sd te refugiezi in siguran,t[ I
Eu iubesc lupta interioard !
Cdci dacd n-am cunoaqt'e indoiala
Cum am putea avea bucuria certitudinii") ?
Aceast[ curioas[ alian.t{ c]e confiict,e qi de armonie ciin
natura lui Goethe, la fdcut pe Lavater si spun[: ,,Este omul
cel mai ingrozitor ,si cel mai simpatic". AceastS. groaz[ qi
aceastS. atraclie reiese clin ansambiul operelor sale- Dacd
considerdm, de exemplu, dmmul parcurs de la primele sale
capoclopere. de la Gdtz von Berlichingen', 77/erther, Promelheu's
qi Urfaust, pini la lphigeruie auf Tauris, putem observa
s[u demoniac, cum evolueazd, gradat'' pind ia
desdvirqita sa lini;lire. Este un drum marcat de eforburi
litanice, clin care poebul iese inving:itor' Datoriti izbinzii
breptate, dar neincetaie, asupra conflictelor sale originale,
e1 ajunge si'. elivinizeze acliunea. $i dacd tipul simpatetic
zbuciumul.
294
aqteapt[ felicirea de Ia o lurne ideahi Goethe o
printi-o acliune sus{,inuld,.Nur d,er ()erd'ient sich. Freikeit. ttnd d&s Leben
col]cepe
!-)er tiigliclt' sie erobern muss"
{,,Iqi ieriti via!a' liberlaLea - .acela trttmai
Ce 2ilnic Ei Ie cucereqte ne-ncetaL".
ttrU' iclt, d'er
".ni,i
(,,Inb"t" pe cel ce imposibilul
tlnmo.qliches .begehrt"
La etatea de 75 de ani'
doreEte")
simte inc[ aceeaEi putere tle acliune:
ch bin at, alt utn etwas zrt' ladeln
immer iung genug um elwas zttr lun"
",1
'boch
{,,Sini prea bdtrin Pentru a blama
ilar inrje destul delindr pentru a creea")
Frin acliune el se pune de acord cu lumea. $lajunge s[.se
simtri stapin pe sine.' De aici dragoslea lui tard margrnr
pentru lume qi viald:
soll man am Ende trachten ?
,,W
'bi, onaeh
Wrlt zu ken'nen und sie nich't peraclr'len
Hast dtt es lange wie ich getrieben,
V ersu.che wie iih das Leben lieben"
(,,1,a ce trebuie sd ndzuiegti in cele din urm[?
5a cunoqti via!'a gi sd nu o dispreluieqti !
Ca mine de-ai fdcut-o -multd Yreme incearcd sd iube,sti ca mine via!'a". -
Aceastd convingere a lui Goethe reiese din intreaga s-a
activitate. Lumea iu tr., este nurnai lumea artei, ci Iumea sub
aspecrtele ei cele mai r-ariate. $i fiindcd.se sim!,ea cu adev.drat
atias de ea, il vom veclea consacrind ani indelunga_J,i studiului
stiintelor naturale. in domeniul cdtora va ajunge la rezultate
extrdm de {ructuoase. Dar atitudinea fundainentald,
care std la baza viziunii lui asupra lumii, se afirmd qi. in
acest clomeniu, atit in ce priveqle ifera de' celcebare, cit ,si..in
uo*"o . principiilor p. *o* le aplic5. in toate domeniile
se'consacri, domin{ ;tiinieti uleliJ, conforme doctrinei
"d."ro
elohttionistc. Fenbru el, viala est'e o evolulie lent[ Ei nu o
re-,,olutie, dup[ cum el insuqi duce o luptfl rlbddtoare spre
urmorri". Feniru el, revolulia distruEe armclnia. din toai'e pulc:
]ui
tele de vedete, pe cind evolu!,ia o'realizea.zl. i' sufletulpste
el
pentru
conteazi
cre
ceea
revoltd;
simte suficientd
iealizarea armoniei, a pdcii, in sufletul sdu revoltat' Este
inir-atit de insetat cie arrnonie, incit, ;i p'incipiile sale
295
gtiin!ifice trd,rleaza aceeagi preLtcupar"e. nn lliotut'ti ei tg€lseqte aspira-,LliXe propriunui s5.u. srillet. Icleile, sale ;tiin!,ifitre
qi filosofice se r"ezum5. Ia rirmii'uoal'ele trel idei esenliait'I
unitatea, echilibr'u} qi polaritatea. Fe acesl,,r.:a el ie interpr'el,eaza asl,fel: in naturd, totun lintle spie l.rnil,ati: qi echilibrrr.
adica spre arm'.'nie. Acea.ctd ai'monie nu esie deci un'de.t"
Natula corlstil ln acelaqi timp dint,r-o serle nesfirqiti de foit"r
polare arrtagouiste: ernonia se real,izeazi' pli-ll efortul depi,'
pentr'u concilierea for!,elor arrtagoniste. Tt-'t,u] depinde de.,
de put.er ea efortului
- efort lle care iI prearn&re,ste in iirtreaga
sa oper'5 poeticS. lln ce nriveqle poiaritatea, o gdsim intrr-rpata intt-b serie de personaje ane opereior lui, de prirn ordirrtrn Gii^. r.'on Er,riir:lti,ngrrn, existii o,ott1'*a51'rl1 [iotrz-\\Ieisslingen ;
Epimetheusin l\ttr'&tr. \\it-,rther-Albert: in Frrrme!tt,,.'tts
Promei.heus. in / ir,ri;igo. Clar.igo-CaI'lt.tgl jin Egrnencl, EgmondOrania. ill 17.,rrr,3r,rNrr' ariy' ?'curls. (.lres',e"q-Friiades, in 7_arquata Tu;;srt Ta.qso--{,rttc,njo. in tsai.rsl. Faust-l\'[ephisto. Dav
din aciir:nea ai:r:slti:rt'pel'sonitje se tlegaiaza. in general, r'
tendin!5 spre arrnonie. iatil r,unt iirtreags nperit a lui Goethe.
atlt artisticii cit;i itiinlificA, erplim& a(leeasi aiitudi;rr''
fundamental& care sta la baza viziunii sane asupra lumli.
anurne strdduinla de conciliere a for!'elor vrdjmaqe'
Terenul de acliune al lui Goethe este imensitatea vielii.
Dirr cauza amploarei confiictelor care ii brdzdeazS. sufletul"
el nu are timp sd se dedice exclusiv unei iumi ideale. Pe
aceasta el o intr,revede tloar din depdrtare' pe primui plalr
punind viata cu multiplele ei cerin!,e. El nu ideaiizeazd lurnea
prin forme usoare, printr-o armonie fdrd duritSli' pentru a ne
iugera o lurne tr'ansparent5, cum face tiputr simpatetic; eX
vede lumea aDa c&ffi eslc cu toate duriLd,tile ei, sugerind mai
ales ce trebuie-sdfaci ca s[ o invingi;i sdte ridici deasupra ei.
Goethe este un cuceritor neobosit. Dup[ el nici un aspect
ai lumii sau al vie!,ii nu meritS. dispreluit; t,oate au pentru eX
valoare, fiindcd orice lucru este un inel irl lanlui uriats aI
efortului universal. Prin efort se realizeazd echilibrul 9i
eforlul este trdsS.tura esen.tialS care narcheazd intreaga
existen!5. Suprema fericire depinde de ac!,iune. La sfirqitul
lui Foast 1"I, gdsim in{,elepciunea }ui supremd:
,,Wer inzmer strebend sich bernilltt
Den kdnnen wir erl6sen"
(,,Cine cu zel s-a strdduit
Poate sd fie rnintuit.")
296
la tipui
In compera{ie uu armonia- pe oare am int]init-o
de
inccrciat[,.9i
*-*p*l"ii.,"or"i"oi* tui Goethe esie mai
aceeaprirr.*-",.**.u]*u"rjmainu]t'erni..ter'er.Lleconflicte}rlr
inx.,erit;ar'c'.
LI"iONARDO DA \-nNCI' "Rafael itscul'tS nuzica'
as+"fel -caracterizeaza -.H' Focillon'
'l!,€r-.,lrtil'do o
r'aiitatea esen"on:lpur,e'',
.,Ll maesiri ii ilena;terii'a;{ jrltr'-lclrra'
pforLul de a
e:te
"',1
Vin''i
da
;-;.".,';;i1-tli"i l"i Leonattlt-,
pe sine qi luniea iu care tr[;;,-irr, ii"t*ft;; *-.tupl"i jlltr'e
eI qi Goethe. EI mdrtu,esie. De aici mar,ea asernanar'e
micr.nici
autoribate,
;
;i;i psertiti nici nai
;;J;;#:,r'il';;;it;;;-["-tut"
insu!i ' ' ta
asupl'R
o
j:rale
cpt
cie,'rt,
-r,ili
r1jl*r p, olele tru n,'a i"t in' t'voia' Orice ''''b"tarol cedea-zi
#;i;lri. C"t-.'u iqi f;*iu,; d|umul rlupI o slea nu se schirnbd
ii.rrii tie pu!ir".4;5
lr, ar"ta lui Leonardo da \rinci' ca qi ia Rafael' dornind
ne inf[!ipt'.r;i;;;";"*"i"i'-Ftopgt!1il" sale . geor.netrir:e
deosebire
spre
Insa
r€rrz& l lume armonioasa';i bine definita'
.*"ilri*r,'i"i.""f ti"
I iit:lill:g
de Yornla'
fn {iecare din }iniile sale se manifestd un act
ideald'
e-r
lume
,t*ttti,- 4" ,rrrde aus"nui iui Rafae)-reprocluce
de
aproape
mai
este
Vinci,
da
;lril;;td, ".i-"f r"i l.onutao sinul armoniei lui Leona'rdo
Din
tensiun'e.
pline
r""Ut-t",'f"
viala' Dach
uu-d"'*p*nae iupta unor for{'e ascuDse.-care anirnd'
poat.e.scdp.a
ne
nu
llagiLor'
,.iili;, u"-""itr,l i -ld"ororro
aI forieiur ca|e o antreneaza' Gilles de
{;';;;";;;;i;'i;t
la Touretto , du."rie in ie,metti foarte sugesLiri,"".'d1"1
al mt;c'rrrr
,ii i.,li- i" .alitale de pictori aspecIul Eettaral
t.l o scolcs'
lot'mele
evocI
prin
aceasta
cd'
vedea
r'c,m
iotatilo,
cochilieirnijlocul
in
nu
marina rAsucitd it iplt"fa.-Ccnlrul'
lumlnoasa
Ioarte
Copilul'.
unde,ie fapt. ar fi capul.
Tot"
extresi rlt.rra: rnaeul care formeaza o cavitale inl unecat5 in
arle utai nrulta vigoare
cochiiiei; oriunde ira
;;ii;;; ;;"#,-"''-t"pt.'"nta orifici.ul
evocd.spinale
qi
atitudinile,
alt5. parte curbelei-i"*L"tit"
mai curind
este
desen
acest
p*tcit'
ffi;"5i;;si;l";fi""
estompeze
se^
s[.
pare
;;;;t"" dlcit direct afirmat ;ilumini" '+re Ins4
gruqqn
'
;;"il;" "i+a p"i"t* "*nt" ;i
o notd de stabi-
rlin centru infrineaz[ a"".i "itt"j'ryi introduce
-'l'
4?4 H. Focillon, Rophael, Paris, \iisson' 1936' p'
Jean Bohut
tiad'
4?5 Citat aurra osvlia-Sii'ei,' il|"" rd da'Vi"ci,
p'
186'.
,928,
van
Oest,
L'
Bruxelles,
Paris.
""il."Aiii;-,i6 r" t"r".tt",,-,' Lei"ir:a de Vinci, Paris, Altrin Michel'
1932, P.52.
29'f
litate in
lui
inten-q5. Nu este caz,t.d. Transligurdrii
lui Rafael, in care liniqtea planeazd deasnpra miqcdrii. tr'a
Leonardo da \rinci calmul se desprincle din migt'are, are un
fond rnai agitat qi ascunde mai mult mister.
Puterea consiructivl se reveleazd gi mai mull in Fecio&rs,
d,intre Sttnci, unde r oiumele sint intr-un adevdrat raporb
rnatematic, unde fiecare detaliu corespunde unui calcul
miqcarea
precis. Totuqi, aceastd ordine este extrem de plasticS, ea
vibreazS. de o mare intensitate vitall. Adevdrata fiinlti a lui
Leonardo da Vinci apare ins5. cu qi mai multd eviden{,d in
Cina. Ceea ce re!,ine mai intii atenlia. este mul!,imea de perele exprim
'sonaje in atitudiniie cele mai variate. Fiecare clin
un anumit caracter psihic: de aici o mare varielate in lahlou.
Aceastd varieta'r,e creqte prin faptul c{ temperamentul
fiecdruia este redat prin gesturi qi prin atitudini care ii sint
proprii. De aici rnarea vivacitate care animd toatd flesc;r.
Totuqi atmosfera este dominatd de armonie, in urma arir.njamentului geornetric fdrd egal. Tabloul insugi este dominat,
de figura lui Christ. Migcdrile vii ale apostoiilor r-izeazii
persoana lui gi ajung astfel la o dest,indere. i\ceastd destintiert:
creqte in urma contrastului sufletesc: fald de temperamentele insufle.tite ale apostolilor, Christ este piin de maie:rtate
qi liniqte. El domind tabloul, nu numai iiindcd este in centrul
spaliului geometric, ci Ei din punctul de vedere al pasir.rnilor.
In el se calmeazd impulsiunile celor din jur. El pare si ordoneze ritmul intens care se degajeazd din tatllo^u qi sir.-l coitverteascd intr-o liniqte qi senindtate divin[. Ins[ ca ;i in
altd parLe, aceastd linigte nu este decit echilibru intr'+t contraste. Conbrastul cel mai evident este intle Christ si Iuda,
contrast intre bine qi r[u. Din sinteza contrastelor itru nir.gtere
arrnonia glavd Ei reculegerea.
Vom mai lua ca exemplu Gioconda, portretul cel mai
;geometrio care se cunoaqt,e. Regulari.tatea gi echiiibml
pqopor,Liiior nu lasd nimic de dorit. Totuqi tabloul este plin
de mister. Niciodatd trdsdturi atit de regulate n-au exprimat
atlia mist,er, o operd atit de finitd n-a ldsat sd se lntrevadl
in aga rndsurri infinitul. Fe de o parte, erpresia zimbetului
celebru, care rra rdmine o enigmd pentru totdeauna, pe de
al|d parle fondul cu cerul, ncrii, munlii qi apele de un echilibru desivir;it aI formelor, care invdluie toLuqi tabloul inl,r-uLn
mister adinc. Prin construc!,ia severd se reveieazd enigrneie
unei lumi superioare.
298
la Leonarclo cla
aici misterul care lnvdluie
Tehnica liniei viguroase se asociazi
Vi"ci."l"frnica clar-o%scurului,
sale'
crealiile
"''T"".til*tit,a1i
ale artei lui Leonardo ne redau fidel fondul
*iletului sdu' Sufletul lui este stdpinit
p"-i""Jqi
cle
"";pii*t
puternrce"rprin care sr: intre"-ede fonclul misterios
de eonilicte
sale' lnsa
al existen[ei. Acesta" i;-'i"; ;;;"it in crealiile
stapinire asuprS
de
l;""";;;^iil Vinci are suficienla pubere
toate -gpgre]e lut'
din
echilibiul
aici
de
;".#-;""flicte,
Rafael, este
al
de cel
icesl ecnifibru
este cleci diferit
.lqi
aspre' Ei
const.oit, este cucerit' este rezultatul unei luptereproduo
nestare
o
des'iu
ne
nu
lui
9i
;;;i;";;: operele
.
il';il;, ;i";i ttr,t"to, dezlitn!,uire spre echilibrul sus{,inut
Vinci
da
,\ceastd atitudine fundamentald a lui Leonardo
sa fala de lume' Ca qi G.oethe.' el lu.?"
".t;;;;iiiudinea
simtestrainclelumedeoareceqbiecSconctlrezelmpulsurlle
Cum insd trebuie sd lupte pentru
;;;;; ;p;i"u-o f""e ostild'
rlonciliere q'r el' ca qi Goethe'., nu se poate..deda la
echilibrarea
""""rta
l"^i"tipf",'"a unoi irrmi ideale' Eforturile pentru
-"-i1-f"'"ga de lumea reali, clar el obserr'5 aceastd lume cu
ioat6 arioarea, pentru a pXtrunde.tainele ei' Observd oamenli *u si ttescopere mobilul vieti.i lcr ,t"lt:l:stl-ii :L.Ti::
intreaganatur'dpentruadescoperiesent,atrrturorlucrurrlol' un
tot catmul sdu sufletesc' -eI simbe
Fiindcd clup5. cum,
eI
""
clocot obscur, tot aqa sub aparen.ta iuturor lucrurilor
d.acd
o-pAtrunzi
sa
rebuie
l
pe
care
invizibila
o
forla
i"...o.
siudiile
i;;'=i";;;Eii f "*." in piofun,ta.ci reatirate.el'Deaaicipir-ta
inPenLru,
neturii'
;;1";;;;prrrbil" asupra
accestcqte
nu
ior
esenta
iar
lucnurilor'
esen!a
,'bdu
-a*
sou*tta u
a sot'ut* ini'r'eaga naturl' Ial'5
bild decit cu .onJii,io
elevilor s5i sd observe lumea
.".o'rrundil
*oii.r.,t pentru "u."
sii schi{eze observaliile^1or'
sau
not'eze
sl
;;;-id"i;te Ei
Pentru acelaqi'motiv femeiie' pe- 9are.le prcieaza tttt-,*:l]
ci sinb
imrLerializaie in rug{ciuno. nbs'orbite de o illliI lumo'
est''
nristprul
l"r
Misterul
reele'
insuqiri
uiin" au
',it"te;ti
propritrlui lor suf let.
siiIiDupJ. curn opera poeiic''t a ltri Gnelhe e'1{) e\})r\rsia
opera
pcrttrrr
r'ahl'i1
esL0
nitiiolJ tiu" qt a"lrrnrii' acelnsi-lr1t'r'r.r
rle
1.iin.tu
i'rrri
in
a
i.
\-i'',
dir
Leou.r'1o
'meni"Lurlala a Iui
qi a
';;;:;,';";tt" r"i "put* lun'oa minaralclor' a 'cqolaleio.
putea
am
strinsS'
cornunitate
u"i*^luiot gi aceasia intr-Lr
sDune inir-o comunitate tle spirit' Prin lupta sa suflel'easc:i
forle ce se
fi";;;;; da Vinci se iCenlifriir cu intrecerea de
ii creeazd
sine
de
Sttipinirea
rnanifestd in lntreoga natur6'
299
r::r
',Ml.t4&4nM'!e!i=r!
sentirnentul de stdpinire asupra intregii naturi on toflst,r-r}
cdreia se identifics. Din cauza aceasta, nu tlurnai c5. se simte
atras de ea, dar gi stdpin pe ea. Ei ii inletrege tainele, qi le
nnstige;te qi le comunic[ cu putere in opera sa.
Aceasta este, in rnod succint, viziunea trui l-eonardo da
Vinci asupra existen{,ei. Este o atitudine arnronioasS., insal
de o arrnonie rezultatd din iupta cu impulsurile tainice care
ii zbuciumd sufletul. Armonia lui are la hazd ac,tiunea, singurul mjloc cie a ajunge la o clistalizar.e spirituald. Una din
iraxirneie lui este: ,,Fierui nefolosib rugine;te, apa stdt[toaIe
inghea{d }a frig: iipsa de acliune ata.cJr
iqi pierde puribat,ea qi
-Cei
care- nu qtiu sa pleluiasc5, darurile
lrig'""."u spiritului.
vlJ!'li ,si sd profite de ele. nu le mer it a".ntt. ACeastd atitudine ar I"i
inexpiicabilS fdui conilicteie adinci cane se reinnoiesc in
fiecaie clip[ in sufletul lui l-eonardo da Vinci. Ca urmar'e
oricitd admiralie a putut ar-ea- pentrru na'uut'd, n-a fost irnitator'utr ei, ci cull. s-a retrlarca-t, a.Cesea. rivatruX ei.
BACI{. tsach aparrgine ruiei lumi asemini.t'oare cu a lui
Goethe qi a lui Leorearclo da Yinci' X4uzica lui se caracterizeazd piintr-o armonie pu{,elnicd,. prin -care strdbate frearndtul unui su{}et agitat de nelinifte. Ce-i clrept exisb5. qr
pdreri cu totul contrare, care lnteri'l:reteazd- opera sa, plind
d.e efoi't, ca pe o capacitate-tehnicA.'lipsitd de c5ldurd. Cornbarieu *prrn", lntre altele: ,.Irr viata lui-Bach, nlci un oriz-ont !
nici o aienturS. ! nici furtuni aie sentimentului ! in credin'[a
sa nici un elan mistic ! irr cornpozi{'iile sale, nici un dedesubt
psihic qi profuncl . . .ii.4?8 insd acest fel de a{irrnalii sebazeazi,
a compozi.tiilcr'
fd.A itrclolald, pe o examinare superficiatrd
-s5.u
despre Bacb,
studiu
in
adrnirabilul
Pirro,
Andre
lui.
a acestot.
cercetare
de
naetoda
cllvint
respinge cu drepi
-forrneloi,
aceqti rninuna,ti fir-rrari uiti si
criiici*,,Ataqa.ti
pdtrund{ induntlul acestor opere a cdror perfec!,iune exterioard o exaltd. Curiozitatea lor este satisf5cutd cind au descoperit artificiui ecua!'iiior sorlore. Le ajunge sd laude qi. srl
prbpund ca exemplu ingeniozitatea care a qtiut sd le comline
ii rlbdarea dibacb care le-a ordonat. De asemenea ei rdmin
convin;i cd vechiie fugi, pe care au deprins mecanismul artei
1or, nu sint decit opere de studiu. Cdutarea abstractiunii
sau a virtuozitdlii le pare a fi fost singura ra!,iune de a scrie
Citat dupd Oswald Siv|n, I'ionard de Vinci, Lrad. Jcan Bohut,
Paris, Bruxelies, G. van Oest, 1928, p. 287.
4?8 Combarieu, Histoire de Ia nzusique, vol. tr[. A. Colin, t913,
a compozitoriLor vechi'..(c4?e. A" Flrro face o analizi exefil,,1*"a i cliverselor motive din rnuzica iui Bach, ar5tind varie'iuiu* *"t".rn de male a sentimentelor pe care le exprimd
.i ort.t." lui tle a crnotiora. Forla tehnicd a lui 13ach, care
nu odath ir eronre. orle in realitate un etort reclamaL
" inau.
,lecontradic,tiile lumii Iui int,erloare. Acestea sint atit de
rruternice, incit mijloacele cle a le clomina cer o ntuncei extrern
iie sustinutd. trata de ce. Ia prima vedere, frapeazd tehnica
iiui miiu!,ioasi ql nu impulsul. sufLetesc_ care i-a dat rlaqtere.
l,{uzica lui este departe de a fi goalh" clar con!,inututr ei este
:trins puternic intr-o armuri qlefuilh .cu o persisten!d ext'raondinard qi in aparen![ irnpenetta]rild'
Fermitatea }ui Bach frap-eazi ca qi fermitatea trui tr:erlnardo
Vinci. $r ca gi la acesta. fermitatea Xui ascunde o mare
censibilitatl. A. Firro subliniazd cu rnuXtd pS.trundere 9d nigi
ullu" pu*i"nea iubirii nu est.e slrdin5 de opera carrtorului din
1,.;pri'S. Numai cd, aceasLd ii-rbire nu-qi gdseq'ce.. expr.esi3
,.nnirtulr.d si directh a unui Mozart, ea se gdsens1e disimulat5
inirna i'
li cantateie satre religioase. Bach nu-qi dezvdluiefiindcd
nu
vdzul tuturor, el igi irnpune o rezer'd extrernd,.
poate ceda nici o cliph din constringerea pe care Dr-o impune'
comnozitiile lui Each se caracterizeazd printr-o elaborare
ortrem ie meticuioasd. insd o forrnd odatd cuceritd, nu-tr
mui sutistuce; el igi pune fdrii incetall.Probleme.noi, dupd
. rrm si nelinlstea iui esle trlcreu nnu5. Talusi. oricit d'mare
.,r fi nelinigtea Lui, ea nu-i subjrrgl .nir-ioriati puterilo. ln
rnijlocul ugittliiloo. el r'[mine impasibil. lupunindu-le cu
*n"gest energic unei fcrrne atotst[pfrritoare. De a-ici nu nurnai
iorb? muzicii"tui, ci $i clai'ltatea gi orizonttrlr-asI ai e-tpresiilor
i,ri.'lnsI accst ctizonf nu se irtinde ntrmqi in larg, qsp ct&
cazul tipului sirnpatetic; la Bach, ca qi la Goethe-qi l'eonardo
c{a Vinci, linia e*ergicd gi clar[ ne conduce intr-o ]"ume adinc6
si misterioasX" rnult mai zhuciurllati decit ne pare la supra[at5. Din aceastl lume stribate, cl'e lireferinta' motilul
d,jrerii. Aceasta forrneazd mai aclesea obiectul meditaliilor
iui ,si dd o nuan,td specificir'iziuniisale. Chi* in compozi.tiile
in care Bach anunla pu.*u, fondul este umblrt tle nelini.:tea
care se degajeazH ctin cor sau din orchestr[ . Facea se r-ede la
el din mi'jlocul suferinletror: ea trebuie cuceritd'
r-la
Opera
lui Bach
erprimS. o credin{d adincd
in
Dumnezeu,
4??
simb6l ai forlelor .rpo"^". A*"un..i cind terttel rndicd gtrorifi-
p.289.
4?eAndr6Piwo,n-'esth'\tiEted'eJean-sdbastienBach,traris'Fisahbacher, 1907, p. 6.
300
30I
larea celui Atotpuiernic, motivele muzicale sint entuziaste
cind este r-orba
,;'.J-i."tii.. iir rct i-f eie cler,'in agresi'e
-Cu
acestea' ar fi
toate
pirninteascl'
.'ia1a
q1.
ae
fu"-;;;;
Bach fa!i
lui
qresil , credcnt, sd se preiulrr-rnd ci atitudinea
nu poate
a
sa7
ca
constructir'5
torle
O
au i"-" este negative.
el-gloDumnezeu'
pe
Glorificiutl
nega{,ie.
ua ." .o-placti'in
El se
lumii'
rificd puter"" ,npr"rid cai'e cond'uce destinele
entuziasrnul
suscitd
ii
qi
ea
putere
identificd cu aceast[
'este nurnai int-r-o puternicd
iii"a"X ,i*t. cd salvaiea lui
afirmare. Dumnezeul lui este Dumnezeul afirmativ' es.te
cu sldbiciunile
iil;;;;"f for,tei, care nu se acomodeaz[
ia o afitudine
Be'ch
pe
.ir.a,
;;;;;*.-Iut
+e .a1t5' .parte,
el se ridic[
-gr.-i"t f-t,a ,1" ootituni qi via,t5,-in realitate slAbiciunilor
impolriva
adica
e
pacal.
impotriva a lob ce
atare.
.-'i"-irf n",a armonia ldmii. El este ostil nu lumii ca
haosului
ostii
este
iilp"ti"tliuniior ".u.t"i iumi, clupd cum
"i
slu suflet. El vrea o lume superioar'5', dupd..cull'
De
"ron.'i"f"i
ir"Jrir"t"r'iui,-"r urpir.a spre o cristalizar.e su^per.ioard.
armonta
Uind
aici osbilitatea lui penl-ru toL ce injosesle'
muzicii lui esl,e tulburatd de clisonan!'e' cle ex.clama!'ii veheosinda de
;;d ui ameninldtoare, cincl anun{'d oamenilor
lume' ci
aceastS
cle
vrea s[ se separe
.:;;;;:t;;ii;;i,';i".,
nu este
Dumnezeu
lui
o'r.* o indreptare a ei. Iireamdrirea
impotriva
in
Iupla
cucerit
r.r
rezultol,
n
ci
o admiralie nasivd,
capabil de con; ;;i';;-f pd.ui ;l sldbiciune' Bach nuqiesLe
care lilutcsc'
pure'
clulci
temnlatie pasivi lrrirl sttrtete
f-l.:t::
pdminl
acesL.
de
departata
lume
intt-u
neLulburatc,
construcllq
de
1n
un mare arhitect, care i,1i gdseqte terenul
pP carc le lransforma qi Ie
.iii"l"f mla;linilor paminieqtivolniu
q.i de dor de afirmare'
ae
;;i'tl[l. M;;;; lui.'piina
t--int.*,p'"Ill'^:t::i
ioi nu o inlelegem ta n e'vazi'rne clin
pdmint,lil:i-Ti
pe
spre ceruli, ci ca- intronarea.cerurilor
de frecr-ente Ia motivele
,,i noL cxolica
"t revenirile lui atiL
lri rii, -i" I c spi'a!iilor'u ri f ica L oare . asu*a .I u i",l"ii"r"i'
fi;i;":;;";;.n "u "*t" pentru Bach un dar' ci o biruin{d
pdcatului.
*t.tp.u
'De
aici puterea cle constringere a lui Bach' ln sinul unei
odatS ce
forme tdiate in stincd, o revdrsale pasionatl' care
chinurile
toate
prin
te-a cuprins, nu te mai lasd. Ea te tir5;te
intr-o
cufuncld
pdcatului, te lace sd presimli ororile lui, te
rugdciune fierbinte, prin .u'" te face s{ spui uu ')mea :tlp-1"
in cele din
cu toat5. con.'irrger"u, pentru a te face sd simli'
dar te
biruin!'d'
la
cluce
te
urmd, biruinla supremd. Bach
sI sufeli teloar'ea. pdcatului. cri preiul acestei Leroni"
la purifii'anr'.
l4uzica lui lSach este nuzictr forlei. Ea preamrireqte pe
cel tare qi ameninld pe cel slab.- Dumnezeul lui nu cunoagte
mila, e nu absohjd ilecit pe cel care Etie sd se.invingd.pe
sine-lnsuqi. Este nuzica unui om care .qimte in fiec_are. ctripir
nevoia s"1 -*e incot'dei;e ca sd nu cadd pradi sldbiciunii'
obiiga
le
cbnd uce
Eucuria supremi i,'r.:ntru el nu este contemplarea- erlatic[,
oi tensiunea vointei. Sentirnentul forlei esl,e acela. care i[
imJratS. fle aceea,. ca Ei pent'ru Gcethe qi pentru tr'eonardo
cia \linci, vizir-rnea sa despr'e bine este o riziune a lurnii reale,
cu t,oate apareniele ei contraril' Sensul e:tisten!'ei este pentrr-t
eI o erfirmare itecor,tenit[. Insd din atlincul atitudinilor
satre energice se striiverie fcndui inisterios gi .ascuns. care. il
t,ulhurd Iiir[ istor. qi cate dI o amploare captivant'{ operelor
-arlt.
Cele tlei exonrirle citate iac sd reiasd- cu destul[ claritate
demoniac eciiilibrat. llt
ou,,u-rtouti"ile eseirIia]e
-idea-le
'unei ale tipului
pe care arn..gisit-o la
lumi
cont,empidrii
loc'.rl
a afirmirrii' In ]ocul
o
lume
aici
remarc[n
ti1:ul sir-npatetic.
demoniacului
Lumea
cuceritti.
arrnoniei date. ci arrlonie
construit'e cu
aspre'
contu}uri
reala,
cu
o
litine
este
echilibrat
o trud.5. imensd. El g[seqte sensu] eristenlei iir afirrnarea de
fiecare clip[ a iorl;ei iui constructive'
in r.iltutea acestei trdsituri, tipul demo'riac ecirilibrat
are un caractel picittro.t. Frin aceasta in!,elegem -ceea ce este
in opera lui bine deiinit, bine conturat, plastic. Dupq cu-q o
uicturi esle, plin ttat.uia sa, in general, iirailatri' paipabil[.
i'estrinsl ia un rinqur rnoment din desfiqrirarea unui prooesl
t,ot aga specificul- tipului deraoniac. echilibrat este de a
tr.,nu itutiid unui irnens torent psihic, de a-l converti la
ialm Ei consistent5, de a-l inchide in cadre bine delimitate'
Fictula, prin faptul c5. este un lucru viziirii qi pa'ipabil,
este in'aielar*i timp un lucru invariabil' constant'.-Tot aqa
iipui demoniac echilibrat tinde, din adincul agita,tiilor, spre
,rn liman, spre o stare constant5.
Sd vedem, in cite-'-a cuvinte' cunl se verificd cala'ctcrutr
pic+"urai la cele trei eremple p_e care le-arn citat. F drd indoiald, in ceea ce-l priveqte pe Leonardo da Vinci, acesta este
,,rsor cle clovcdit,'el insuqi fiind pictor. ToLtrqi. [rchuie sil
.,iirlini"m ca insugiri!e eseniiale ale pictoi'ului ninreni nu le
303
302
in Era,]r-rl atirrs rle n'ecnardo da \lnci' I'faeslru ai
pe can'e.T1:tii-i
;;;;i"i s;i ai culorii, el le '14ciiferrnitatea
lnat )'pie[or" 1n;re
c'[
este
sPllne
intrecuL-o.'-\rn pul-ea
,r'eelizeazd
pictori.
DupX
Aceastl calactenstici se terificri ;i penLru Goethe'
cornplace.!n
se
EX
fermiiatea.
el
ciominS.
gi la
hotdniie'
";;;;;ztit,
;b;;;;." lurnii rea1e. palpabile' .cuo contururri
totdeauna
descriere
tn-orr"t" Iui abunJi descrierea naturii'
sranii'.rl nu esbe
;i;-ft;;: D. "*.ntplu, felul sau rle a 'i|sorio
Je expune
icleile.li
pit'uri'
;i
a'ier.;'rati
6
il;;;-i;;;ie. "i
g
ninl"
repu
i,oiJ"n"iu pri n c omparalii pXasti c e'
i ::it^: ^i"^11Y:
,lare abstracti. Pentru aceeaqi ra{iune ia drrplac .slsterneie
;i;;"til Ei'se mire c[ Schiller se poatespcompJ"ac-e
:.f,"t:",
('u
laptur
a{lauEa l1t
l-a acestea
"i'r*ie
la!ii Iilosofico :rhstracte.
o consacrii studiului culorilor"
.aproape jumitate J*
cH ei insugi-a"rea
coningatoare
,llui
trar clovacla
-titture{e este
""u
clacii sd se *edice
ezir'a
;i.;"p;;i;":p;tY.td ;i .e l"
ptci.urtl.
rloezlel
."'il"r,i,sau
do.i-,-._u, pdrea,,.,, r-e'rfit.area ^s'n rrai rlificil[.
pare contrarl
intr-oJ"ri;t'.uri.a. ptin insA;i esenla ei'
rr
Still'^ sq Arlr-'4,
semnrttca
Fictura
caracLerului picLrrnal.
Totuqi'
aestaqurare'
ptlnX
in
pro".*
.lri tsach'
,rnuzica .tn
La e[
evidenLa8D'
foarte
cnracterul pictlral in modr:i srrblinierea
1iuni'
";;i;
a'
graduald
;t;;#t;;".-iaqr..ti*
3 "1:i
unor moLiv", u.r,p"J*"i"ot" """ine {[rd inteiare' Etr enun!5
l,i gn""""f a" ta li."pui ncott" .moiive' Inp 1o't rri c'lrnpoziIiei
Astfel
ilu este altceva d;;ii-; ampiilicare a temei iniliale.
a]
un
despre
pro-priu-zis'
puiern'-ifo.ni,
cd la el nu
-progres
temet
carirul
deplqesie
nruz'icalc, deoarece el nrr
nctiunii't".J-"to'i"r
lui ce a rpr-pni asupnl' aceslei teme es.[e
i;-,"i".
(ar'e emotioneazJ' prolttnd s! captlp
patrundere
put,ere
rl
rle o
consta
veaz.a toatd atenlia. Ac{iun"a rnu.z'icalX' [a Hach' nu
siiua{ii'
unor
d'esciiered
din
ci
din dezvollorno o,iii-pr.["nt'
acterul
.\ceaslA rlcscriet'e "iio'fe.ttu crt o imensa for{;1' Cal
compozrlule
in
c['
sdu pictural reiese indeosebi din faptul
dil.::u
i;i ;-;;;";1lu iu io""t celeilalt'e ',qi nu se dezvoltH
succesrune
o
de
I'onba
este
cd
putea
spune
nrececlenbd. S-ar
i; ;;"!t; ;i i a" i'nu in iimp' {c.est1 este motivul pent'ru care
opera nu este un i;;; carl s5-1 atragd: "1 ::.,1""]lt:::.tit
ct o sulla
Fasittnitc -qale. care nu redau o ac!'iune drama+rlca'
aso
atenfia indeosebi
Asupra (araci0rului picturd la Bach a al'ras
i'^s',n"'n' Leipzig' Breitkopf
in
".illil''tI'i;;;;
A. schweiize..
malerische
,und }Iiirtet, rsts. cu';JoJer#. t!"!pit"retre Dickterische uid
Each'
bei
Ton
ur''I,
7*;i-qi il'ort
cletablolrr.it]rirrnatit:c.Aceast,iLclil'irr:ter.istitltiftrrril.rnierrta]i
etnli,;r llirtilirl"u si Pr'''cizitrrlr'it .ll)trl.ivll't' sirll itttizi''"1"'
; ii'i','t''"''' 1ro r"!i c.'ilrrlii "'l'li"'':'l:..:1.,,,,..,,
.riii";;;,':i;,';,;
-urtnart",
suJl difelile {tlrnte, re'rttslDi crr()I'iltl t'i'irr
Pliri
-'\cesL caratlt"t'e-{te tll'lrliilc
ti,-,t,,ulut la
'"' t,,,1i hei autolii citati'
r't:
i'i.*t','r, .ir ...;Lilii i"t tit' it-1'on" sttrr ilir crrtri'lit'ti'l'r.
eVlllltit
tl(rit
clor-trriit
este
;lcluc rlezttgregal'ea stifl|tuiLri' lli
,il,tiil t alrno'iriei cucelite ;i sustinute crt .ilrt'L'
3. TiPul elemoniac exPansiv
si nitii
ll.\1. l)l11.-\l 11li. Cu Tltrirrlelaile inlrirnr itrtr-t' lrrrtrl
t'chilill|ir!'
ilt'nlorriirl
inajritc.'l'i1rul
aUiiaiti decit t.cir trairrLa
;ii",':;;',;;',
,1,,
rit,,,l u'i nrl'alolir'^r'rrr,iri''' irr '"lritrrl'Il
'1"".''
'l':tli'] tlerttotriit''
l:rest,e itttetrsitatc'a cotllliuttlor' lurrntlice'
i-trrtrrr)r'
ccltili5raf
cri.el
oonlu.
;;;,;,lt;t:";;:e';i e1, tt' asltect
(ri:tttzt\
irllcn-ritril'li
tlirr
intensitatea I'rrrlfiictelor. Dar'' fie
conflictclcrr.fietlinliilslrurtor,for.tr:litrrr|...itle.eitlt.tltlttsestl.l
p111111f ir. i'l It'.t
sI ptrnii sliilritrir,o 1,,] ,lt,r,.,or-,,.,1 i'1,cri.r,. [1
ruro tls'
poai,: sil_1i cr.e e Z0 acel ecliilil)ru cat,e l-a r, ltuLcil ]t
tlcrrni'tlir'te-ilt
ltr
craz-trl
fosL
a
acortl cu llttrtcn e-rt'erioarii' ctlnl
tle fitrr.itrl siru
echililtrat'. l)irnpoLrivi' cl sc lasti atrtrerrai
inlelior'rsinusulellrriciostrtgtrirrc'f;i;1irir1:rts'riitattziit'X
tltis''lll{'lltilI
este nai zbr-r,.'iulnilt.;ei clrea'qiilc 1ui erlltitlitj "
ct' lintlt'
agitati. Bl csLe inlr-o levolti e'rcesivi {airi tte 1ot
si zr'rp, irz uiasc it t'er- itt'-qal'eit si1 irli pe uotr sir'
Din r-iILlzii
Accililtir esltr cr.rt'ttct'cristictr lui llarrrit:iailil'
L
1-,retlomiuanteiclinanrisnrultri'qiuirrlel'ior"otlriilttitltt-'''
{trnlritlrclc Itrnlii
ipt"*" o.,., 1,.,, lunrii lealc' Hi es1'e Iel;inirt' tle
inlinite. i n toliilirlie
salc inti:r.ioiil.c, 0itre ii reverleazii misLel'e
sliuncti:
auzise tlouti voci. uria clin elc ii
..f'rL ltt'rt:.rs1 lll?,
utiit
arr pl"in.Ll t'-tluLtL'('ttt' :
il,.,l't.s'strTts i t'r' tt t t ! )
'i,i"r',i't r' (",; i i;;; p Lf i
"1''""'u
t/'itri" t::t'tl'' i/'L'\'\r''ll"'
1' t'f ttire tm rtplilil
1t.,> t"l'rtrs l't tt'ul' l''t 'oi'r)
(..tr)irnlintul e rin {r'ucl 1l}in tle sit\-(}it}'€r :
h';;;;;i'f
;i ,-les{tita.ca ttt 'it' r-a a't':r lt.tat'c l--5j-f
i r,,. t'' pofli tol aLil de rntire")
.iuc
.304
l
l
,\
rjorrir loce in.qist,ir:
.. I'irrns ! t)iL ! I: it:n,,s roynger
cl'cuts Lcs rtlt:.9,
!"
m plin visr
[)irtcolo tlc posibil 1i dincolo dc cunoscut' l")
llairilr-'laire ir urlnaL a clotlt r-otte. El esLe tln viziorrr'.r. llilntru
r.ar.e esontiului I'io!ii este scr.ul,area riris,berelor luruii int.r,r'ioare.
\iiatr. lui'c,qr,e o supreml irr.enl,ur5. sprc inliriit,ul acesloi lulni:
.\rt-rLtrlti. tl,u possibLr:, cttrdcLd cltt' conttu
(.,\'inoIOhi Vino,
-rii caliitoli
..'llu'[aiL, I'ef let cl'uri b'..au navir:e qui 1i|entl ,le lttr;]o" (,,Pari a l'i o
,lriru5ic ce se iivintI i. larg"). l),'.. cle-a Iurrgul acest'ei
i,.r-rrilrtri, se Vrr iz-bi ilclosn:a tle lurnt:a reirll ctr nricile usi muile
r,i rrc,t juisui'i. litlrdclaire nu esle ontul concesiikir. Cu tolul
lri prrt'erea t,lernonului s[u, el r.a sfida ace:rsL[ lirmg ctr vehe,ii.i til. ,si ur'.i, qi se r-a complace -irr aceastti o.gresiune' 1n
lSrjo ii i,rrje mamei sale: .,. ..1).r cltr'ii t'.; pul,eil s[ rcc.perez
r-r,roriirLii r-ig,oarea qi cnergia cle car,e ru-atn Liucurat cilldva,
rrri-ilq alina minin plin ctir!,i insp[imint[tnalt:. Aq vrea sd
r'iciic irnpol,r'ir'[-mi lntlt'aga Ias;i urll.lrli. \'-iici in aceasl'tr o
it.t conlrlijlor.r',1,,,.,',tt-,,'' cr)nsol;r rle lnitLe"lsl. 59 cr'tttlplrrre
s:rle
sinb
lurrii
l-uminiie
iliot rhi,rr cu riscul de a se distruge.
zl)ate
cu
se
r:il'ora
mijloctrl
in
sri{let,ul
cafe
arrl
,si
liasiutrile
ili*1,*,,nr'*. Esle aLlas de flacirra lorf clar ;i irrglozit-'. tlplt:1!i3
lnti'c aceust,ii atrac!,ie ;i acea-rtri spain:r5.'esle con[]'ictul f[rd
iesir.e car.c i se r.eveleazri sub lor,rr. ii clc ant,agonism etern
ir-rir,o bine si r,ir.u. irr toiul acestui corrlli0L, cur.inl,e vehcolente
se dcgajeazi clin r-irLej'.rl ascurls ;i se arllesl,ec:i cu flacdra
strflcl,ului silu.
lJaudelaire cst,e sclar"ul pasiunilor' clar are curajul .sd o
rltirLuriseascir. .E-*t.e inlr-atii de prins in rllrejelc pornirilor
1ui, incib ii esl,e cu nepLrLin!ir si-se ptefa.c[..se dir pe fa!'d
a[a oum estc cu riscui cle a fi rlispt'e!uit,-.Sirri]-urJ' trceastl
ni[ri-r.rrisire ii acluce oarecare us.ttrare. Rit'mu] agit'at al
ct-,nfesirinilor sale, lnsir sir se birnuiascfl misLerele infinibului
siru inter.ior, clar ce deosebire falir de infiniLul lui Lamarbine !
La I'ltiudelaire nu erisl"ir orizont clar cale ar irtlt'ea Lrezr un
scrttiment de sigurarl!5.. CuvinLele ltri nr-r convlllg pt'-n
irrtelesuL lor: logic, ci prin aLmosfera Ile caI{l o stlgjerei}za.
Pr.in ltulerea s.t"guiti.i el nc obiigir s5. urimirrn r'rlmrrl stiu zbut'iunrit, sri 1t[rirsii' l,mea cla.d a simtir'i['rr'" [)PnIl'u a ne
sine, el
l,recigriin irrir'-o 1*mt: cle mist,ere',\lll,renirl'lu-ile t'.
piicatele
toate
,si Loate
ne cli,zr itlirie, ir'rt,r-'n .il,rn caclen!,irtu,
4F1
p.218.
Ch. Eautlclairc, Lettres
it'
atit de sincerd incit ne
lll ne face s[ rei'rdim
lui'
lurnii
;ryri€u,' ,te fao,e .or,ripii.ii
p-pi'iit. nolsLt'e prsiu"i. ttt' it'vtJlcazii lccrt cc zdce in not
ia adincimi
-i;;;;il imPercePtibile'
^plini de elanuri' Ea
1*i rlaucletaile este o puezie
'l'evenii'i
snntinui; spa!iul
,,u ,u ooresLe l, ,tet.,.lo''i pri n
j
.e
nu a'lmi.te oprirc'
;;""" ;i;"'1";ti. d;ri; " itlce tlin'rmic
obiect' este
unui
asupi'a
apleac[
se
pu." c5.
6;;;;;.i
ci obiectul
loc'
in
o it.,rie. No tiu""I iui se optuqtt
-irezistibitr
sa
furtuna
in
""-"i
din cuibul s[u g,r tir.ib
la
s5'u
suflel'ului
"_i"-.r""r_
sullunerea
concepe
poate
interi.oari. iil nu
ce se
sr.rferinlcle sale. Confersiunea sa este
tna
nri:rc, Paris, Calman-Ldvy' 1932'
n"L-"i"t""1" clinafara iui. El nu cunb:rqle decib lorentul
revarsd fdr5. intrerupere qi oare r[st'tlarnd toL ce intilne;Le
in cale.
ail
Fdrd indoiali, aceastI puczie tr miql[rii' oare nu are
mii i'rtei'i'oi,': ll u l:' :. llt^:Yl;:;
lt'zit'rll'n flle sultctulul
iainare. Ea sc ci',"p,'i rrd'tIin
inLr-adevrir ca'acterul
conferi
te
our,,
i;i ;1;;d.1";.;.-D;;
",
se complace
Baudelail'e
fapt'ul c[
lor clemonia"
in acela'si
ii
dau'
"*ponu,r'este
ele
t'ot
*-oil"t"l,
i; J;.:D;.{ eis ii "hlt"i.
imbat[
nu
ororii
tdrie'
d"
s*utitr',",ti
,,Farmecele
timo. un
:.
rr'
srr
;;;i1' n""' ."i' i*,'l l * H('erst d I''':rili n'ertli' i",.9:]l::l::.::
no"ULi*t"itor il resimLe oa pe un rrrijlt''' irtrt'rlicarc prrn
care inl,r'evede pidcerile paraclisului:
Dieu, qui clori'nez la sc;u'frtr'n'ct
,,So1Sez b\ni, mon
.upo,i,"
ln"'ottt"
rnisl,er"ior'
l rr
ioi'Luriie
t
remide d'e nos imitt''rlte't
et la pltts pure esscnce
meilleute
Et comnze la
\es saintes volupth'"
pcu'r
les
p,:'tport
forts
Qii
boi,n, un d,ivirt'
(BAUDEI'AIRE, Les flerLrs d'u' mal' Bdnedictian)
(,,Fii Doarlne' binecuvint'at, -c5 dai prin sulelintti
i(eour[J,iei noastre un leac dumnezeiesc
Si cd nrin ea - nai bun qi rnai ciirirt ce-i cu piitin!'[
L.i i"li dc sfi,ite bucurii' se preg5'tesc'")
volupt'dl;i
tr)ar cu toat5. speranla pe care ;i-a pus-o in acest'e
nr1 poate sd-;i
jin
slreran[o'
doar
i'inrin
;n';din
celc
.il.r"
ne clezv[luie infernul sdu:
"ut"
n't'isdre" ("o Satan' inlongtrc
ma
'(Raudelaire, Les lrleu,rs du
lilnd_t" de' nesfirlliir-mi chin,,)
ntal, I'es Litanes de Salan)'
Zadarnic cautd un refugiu irr mijlocul agitaliilor'."1 '1tr
vecle decit un virrej'"ut", t"'"ute clin irrmi' il Ii tY:it:3:
perare. l)emonul si.u excesiv nu-i permite nlcr conLemplarea
i;ilr";.";;'.ttis;.t'.t-git
-,io-isot,or,
prenrlls pd:ie
it
307
306
i
,1
1
fr
unei lumii ideale. nici acorclul ctt lumeil reillii ; nu-i li,isi rlecit
'Ittmea
nrisLerioasi u tril upriil":' l'r' 'lrini itrri' aser'vitii lor'!ertror
oare? f5.rU incetare, ii ztl rtrtl'';it:ir t'r'hil'il:'r.rl' in acesL in{irlit',
in piinI flucttiaiit:, nrr-i r'5rl1ne dooit' ttii sinlrr r lef tr gir.r:
gindul rnor,tii.
qui .faiI ritrc;
,,C'est la ritar!, qui cort,sa!.i:, lutL''ts ! el
t'esr le btt,t d,e [t, cit:, et c'c:it lc sewl espoir
n'ott:' r'nitt't
Qui cownnc tttt t[,i.xir n(,tts m,onl() 0!ju'st1rt'tr'rr
soi'r"
ht
nolu clon.ne ie crtr:ur d't, rnarclter
(,.I)e a lrdi, r'ai ) nioi-trtrJil ne cste ntiilg:iiittrer:
ila este scoprrl vie{ii ,lit intrei)ga -sperali!5,
Ce, ca un elixir, ne-nrhai,fr. ,si inaliir
'
Curajul de a llrerge pintl sc-: llisd seara")'
(BAUI)ELAIRE, I'es |'leu'rs tltt ntal' La nzort rles pau'ores)
Prin suferinld qi prin gincl-'-rl mor'lii el se ataqelr?-ii l'uturcj'r
rnr.rritorilor
;i ii imbr"nligeazd ou d.ragosl'e'
degl
iiriorr""'lui Baucleieire estc r.iziirneu unrii ont c*r'e,lurnii
al
obsour
toreril,lrl
cle
tir,ii:
cst,e
enorn}7
afirmi un efor{,
*uiu- l"t".lnare. lt stfei, senstrl erisi'enbei cal'e se deg;ajcazI
lrri, est,e o zbatere agiiaLa-cc t'c.t'urellzit sLlfl't'ril
il;
"e*nu e.qLe o luntc
li a.ri" la ciisprri,are. l,umea l'j- Baudeirire
rrlerc''l.c.nst't'inscapil
o
llrn-li:.cnre
tli
firat.{,
biite
rtapi"itn;i
glril. Cot"l,irr.i.Lii cu ferinit,atea 1*i Liocthr, iiiL e1 g:isi:, o l'l*ctua+,rie fdrd sfirqib.
RoI]{|i.Cultrodilrirrtrinrintil-olrrl'rieasetndtt[toare
cu cea a lui Eauclelaire, ileqi personaliiiililc lor .qint cler-.sebite.
Pool ul giti;rr'1 llerr'il cpllneii 1l''5,1r1's 'lirsr;l: "lil rrsle ''u.ad.aviraI al st.col,llui sr'r rr, srrgar. l.; si,ri'i slii:ilei *i ,'r1ril:;l r"volLet""d"--Ft^: inOoiate.'Rrit-iitr .r'e rt'.,ri rnulbI for-tti qi ntai mull;i
rS.bclare Derrt,r,u ii se rlomiria.'l'rl1,ugi nici 1i.lmell lui itu cunoaqte
esle i,'t,r,.o irnp+:liroa.sii :ruiia!ie.intetioarii
*i"r* .t,'-f,ic5 . $i el
jn
r" tran.";rnilc r.nlu|i piltol.riite lna:l1'rllol'tri si llrow:ului.
""*"in sculpLur:a iui ftotlin sripriliaJ'a {'js1'o de. o irrrporian!'5
. l',i est.'l)-'oo'! rtl'rrl tlr'i.irrl "'nt lr'r'6ui.'si l" rJspi11s('rrl'11;1il11p v'"1"' ittsri lroititu ei
i',','1iir;i-pt'"'ttpt,,i,,r,'
A.[rli
plolllernd nlr $e lrtrll{' tUrr *'ltt''i'ii'1" l')i:ntru el suprafa't'a
"""*-fX
a i.te'i,iritdl,ii. C,-,,'l tlo'.nin sbrrdiazS. corpui
J*tJ
"-p'."fri.l.n:r
in pi'irnill.r'in'J tle ceea {'re se petrecrl
inteleseazi
se
el
o-L""ui.,
in int,ericrul lui qi r.[escoporrl pulsaliile vir'!ii r'r;'t', se rePPlcr-1teazd asirpl"a iniregului corp. lr'iindcli perltru ei pe Dl'lmut
canitalrl
aez
308
f,$6n lliotor', llorJlrr, Paris, AIcan,
Ini, p'
27'
plan este r.ia1,a, iiLr ri,,ta iz-r.Ui.i1t,e.rlin pnOfuuzimi. sesizind
l.t.""loi int,ime'puIsa!ii itl,' ;ti'es!or llr' rf ullzinli, elpi.urmdreqte
din intel'onercrrsit,neli ,'tllslotil iiir,n 1r'l1ri"i. t1u ;r,irtn'lc
el'
lr
ull nou
r'inrlrll
ei'
itt
i'"
r
ilc'""tti
['rr
,lJr tn-.u1,';tf;'l'i.
fiindc^d
glest'
trn
ci
aspect: eil n'.r es1,e lr irllinc'lert: nLilticd,
r.-\lerinr
docib
sl'lo
l
tt'rrtii"slrr
itr
l'
nrilsrrliilo itrlt'll,;:'r'. llu
Sptae-r.Loirlr'riot
rlp
l'trrri,,ri;rrn"il"
lr,-n t,,t,, n
''1'*1.
'';'ir"lin e:: pr.esie' Stilul
;i;,"ii,;; i,i *1,, n1,*, lfl mtr r rit-.ri,i lr ri --"' pt:.iali1 ii eri:rscolitir.
ol,l.i r..,; ili ar"e .r,irirr,,ir iir st il,rl . r intii lrri pe iral'rlmereu.
o extrati t'le, tre, rltlli itr'iirilt'l.i' 1'l'in irriFi(riil'cril
i.
i'Lr'e
.,..i
sii
l'r
ci't
irii ias,ii dirr ['rnen
pri,.ur,i, s-ar, lrirer'r*i
e)iceprin
o
a{'tX
cste
iloriin
lrii
iir-"r, i311;qllljrrlitriare. at't,r
esl'e clu
ionq,-r a vielii ir'tei'ir--at'e' llo''iirl' (ln si .Ilaudelaile'
poate
El
nu
viiolios'
riesirr,'ilsire sL.,birrg.,t t1'r: slii.tei'''il siLr
Leolliirdo
faLre
cti.tt't't
l*r.
in
cui,sril
,, l'*,,iiiL,-. r"ielii
.e
'lolrigi, chiar.purtat de
"frr..r"U f
cla \iinci. ci tlste nt vorL s{ li scl suilrtliii'
:'-tiin torcrrl'Ltl hacitic el face
;i se rli'rre '-Lr
L"i
salc:.ele
"ti,
f"rl-rt linrlccit-r. I{ezrtli,al,til
'rrIe,.e il vetlem in operele
ir plind
insri
"n
cristalizate'
qi
l':rtrrri
at,ii,Lidini
;;;r".i, tor"trl,
tti'qaoon. Artclsti rniqcar'.1 ll11 ili'.nt?i'loriioot'u1 cu lumea
.ri..io,.r,:, ci este. irrlr,:1 .ngire fircirs.ii a lmp'1su.i1':r, Lrezite
in
intr:rioL'.
[]rin neppi,irr!,1 illr 3 opri iir lor' tlirran-risnlill sirf]lt'esc, stl
1'ulnina'
Iyrlit::i I'trla-io;, n"; ';'5l,'i ,' 111, H,,ll;r l;r"r'l::tl ;i r;s'tttnrt;l
Iui rir' s":lrt, ii". Ii':' lr lr':r1' ' |' ' l '. tit;:i li'itt.l i;15';'i "
rniqciirii trrr nslor'ntinilrl-se irtir'-ii1l 'rll ll mai i'at ' tr gr'rtr-liaLo'
,le 'inlt:i.. silssc cont,eni plalorul
trrcrn-rele slle flinanri,.,r, 1,Iirr.
Torite figuu,i t u,rt *ru ire i-lotlin in a!n,t''.ll':r srr tntciit'irrri'
vir-'e din
c:-r.r'e
vi,,r!,i'lnt.cnsir.
lrite h,i se i'.rnsfo,,ilri.i irr1.r-o
adincini.
SufieL".t]
lrrj Fnliliit t)ir
t){)i:i,o cr)|oep{l luttlr::l
alliiel d0\lit
iir6-o ciesfIS11;1re c,ct'tii;lt,i'i. Cli 11.-.11 rl9 l' pn-rr$ ii srrit "":tl
noscuLe. f,4iEctrrea e:j13 llertl'll cl ersetlllr )nrril", ir, cl\lst0nlrerJ
LJc aceert operr:le 1l:1 n"u; nc pt'ezin-lii (t itllttirtti r rlilt;t -lz1'latI
n ii;urigi. I)r'1i r{ii*iii nilc red..le in
.itrl
t"'ir r-lo rtnrr' lrt'rilt{-J1 i".[ii9-iliv' r'ies.t
,."nrp"ri 1iito <,,1o
mo#enb reclii atit, nohilrrl rniscii|ii cii qi finlrlitatea lui.
IiorJin nlr se opreqrt* io"nti"'tttni' oi rr:tlri intreaga .tlevenire'
r/lrr' Cclars' spre
;i ;i; ; introgiil destin rtmeneri.. Bnr3ht:;i'i
lor, tle.r ceea c€
plecdrii
ir
monreritul
,:xemplu, sint''srtrprinqi
lrrrrilrrJ l'ittlril* lnr'. n,'in r ial:r irr inal;i r-cntlrlo'ri,l alea ei'
acn.sl i
.i,' ,f ..ii nui ni t ,rli, . in ,'lilir pier-arii. f io' arc rlin
ti'liillt:
iqi
lrncr:lrrl
ii "r.rrti.ii'eazri
;;,;i;;i' i;i rcrriiesta
Cesturilo lor sinl sipInlirl ele,'lrirT lii' fiind'i pcntru Rodtn
.l-i" i"iq.,rrJ, ci
n,is,,'rLr*
309
r\
rl
I
I
ril
tt
'l
I
sensul et,ernit{!ii nu este repaos'rl, ci miqcarea . Gi,nditorttl
prin toate fibrele murschilot transmite o supremd
.a.r,
"u""
i""o.a*." s'piri bual5, rnanifesl,ind as bf el.aspira!,ia_ cea mai adinfii"1"i'"oastre, cupr"inde inti.eg lraiectul de la impulsi'ni"e-u
ascunie pi.X la aclul impiirrit. in Bu.lzac-ul s[u f'eamdtd,
Ie
vagi , .care.vin de
i" e*btio", rnii cle intenlii, complexe qi po'r
care
inteniii
d.eparte,.
J"puJ" ,si lintesc
.s5..as.piresp19
si boLu;i sintetrzeazI o viald integrald
"*"on\drate
"i"ii
ei des[Aquraro.
in deplina
t,i noal" totul este i' funclie de lumea interioard.Aspiraliaci
lui nu este cie a se pune de nnortl_cu.lunea exterioard,
de a gdsi un sirnbol pentru zhLrcitrm'l sdu. Ilin cauza
""-"i
iotului predciminanle a vielii interir: are, chiar Ei t,orsourile
sale sini opere cornplete. Daci le lip.sesc 1ragmente ale corputrri"in schimb au o viaid interioarfinlegralX' Dacd din putgt
au'.,la"t" exterior pare cd e vorba de ceva fragm.entar, din
nunct de vedere int,erior est,c pulsa,t'ia totald a viei'ii' . '--Mlq""t.u e-tplimat,d in esen+,a ei. in sculpturile lui".Rodin
L*t"- forlatd. Ea este o reper,cusiu,ne fireascd a sufletului
""
sd,-r agita.t,"al c.{rui c.rs il foate cel mrill modela, dar nu
ft"-ui sub birania ace,iiei agitalii a putut sit anime
""ri. inprl d aslfel incil , brls,'in4 [r'rmalr I radilionale a]e
"i"i"ron
scuipturii, s5, exptime, prin gestul unei ciipe, intreaga deveA"*urtJ tlJvcnire ,lecr..rg,t din prcpriul lui suflet,. Prin
"ir"i
ea i so reveleazd aciincimile imperceptibile ale existen!,ei ca|e
devin astfel pleocuparea sa ilermanentir'
Esent,a erisi,en!,ei. cum reiese din opera J'ui Rodin, este
in noi,
irfilil;Ji;""-, piil de mrsber, pe care to!i il p.rtim Ateastd
lunlea
Pcr'ceplibilt'
care est,e mai' puternic tlecit
i,i*u ur" p.l-o'raiutltale in existen{,d deoarece in eterna ei
detrenire, gurternear:I ac!,iunile noaslre'
BEETFIOVEN. Muzica este in general recunoscut[.drept
al vielii inter.ioare. 1_9!u9i, intensita.tea
-ui ua*"vat limbaj
"nt
inieri'*r5 poate fi destul de variatd.
viata
cu care esle tracli;sd
deqi-i,si alimenteazd crea{'iile
erempiu,
de
qi
Rach,
Uorut't
in lumea lor interioar[, ari alrumii'e raporturi qi c"u o lume
aupXq"qte viala inl,erioari: Nlozart cu o lume ideald,
"u.L
gu"h
lumea .eaiii. irt cazul l.i Becthor,'en sit'a.tia e cu
".i
Ia el domini inl,ru tol,ul lumea int,eric-rard. A ceasta
totul diferitd:
este atlt de furtunoasd incit nu-i di rdgazrll sd se preocupe
si de o altd lume. Iriecare momenb rlin creatiile lui se dato,tu' i" ii-p ce tipul'dcmoniac echilibrat lupti,r penLru echiiibrul siuf punindu-se de acord cu
1"*"o ,Lo6j efort.l lui Ileethoven n,-t {,inteqte clecit acordul
il# ffi;i;;;.';;;,
in activit'abea artist'icd
cu sineinsuqi. N ici in via.,ta social5, nici
Desele lui
i'11,d autciriiate decil. pe.sine insr]qr'
el nu aclmite
sinb cunoscute' dar
;;;iil.i;.-oinri qi cu-bi""fir":t'orii'sdi'
de a inrrcduce ceir
tenrativd
oi,ice
Ia
tui
;'#';i;;".["oil."i"
I)emcirnemorabile'
;r;i ;i"d mociificare in mealiile lui sintceea ce a reu;ib
sd-i
nul siiu interior
esLe pi'cir lnrt'elnlc^El.
r'nor'ef"''tLli 1i suf':rirr!'e atroce' nu admite
"rr:p."9,*
auNoritS,ti ':lercib a sa'
ulLe
unei
.e tiJ supuri
de un
lntreaga ,p"t'l, ,t iui B':eihoven est'e incllcatii
rr' ! ei r i'r- s'i l lod i n''l
Bir
si
Ca
irn";;";';Tii"t-'spi''iLt'ti'
r(lr'rrllL
nrtPnll llo tlll"l'^::1:
r:anabil de o sllt'c 1re lo". ''i cstr iir;l nc"
drat'ahlou'i
sint
nu
sa.
ce in opera
;;ffi;;;il. iui"i i,,|,''ttt"
ptri
lu
t'ri
aceas
Din
ce'
Li
rlri'ntu
ar--i'i"']i.
i
i
illi;,' ;; r',- il ",' n. esen\,ialil:
a
de
aspiral;la.
libe|t,atea, adicd
se desaieaza o idee
alulgc
t
&,
u,
pn,ll
are'.
p1
lirrA
ir''ei
i;;'r"ol foi -nnr ii .irrc il il ;i
lll'nPrla. llD,o-rlal''. :],:l;
h rrn aco:'d crt sinr itrstrl'i ' ciiutirrrlrt-11
osl{
sLlstlllulrl i'u pl'elul
iir
l'rrf
ns"llns'
'uIl
rleslinrrl
luotu cu
r'rla a.'lesca cel
r
ili#rr;ti ,;i ;;l;,''Ln.li1,:rtli
'l'"li'iul'
'l"i
'i'jrr;';
litvlns cil sa
lus't
so
[Jr-0{llivon
a"aa ;n*n vit'l,,ti"*.
cazril
exemp.lu,
oiqpncr.i-r o i,lin, rle linill,o. Acesl,a esbe, de
p*lttq
cltt'
int:ii;uto, st l:"nrortd'
.ltiillA1.orii
"".]i','1f,,'' voinlrei lol sint in{rin!;i. {lsmorltl Yra.ltnaEl' ca $l
libertatea
incit Beelho,i".iil,tif ncin,lul,l' 'cr'i' s" ridi"'i.rir ntit;rSellulc'e
in lupt'5''
complace'
ven nu vede sciparea decil in ninricire'
clionisiacd'
exaltale
intr-o
urmti,
rlin
;;;fi- "'- g5*i, i" "tlt.ceilare este numai.temporar{-: revolta
uitarea. Ins5. aceast,5.
in lrrpli' pcnLrtt
tr'renortp in cl cu lrtrlori reirrnniro- olelitesllpl'omir'
biruinIa
l:r
un':i
.r, in.,'in dilr urrni. sir a.i
compnzi[ii]o5
Rer.olLa care ije aptintle ia fiecare pas' dI
r'ut'rtt'terlstlca
conlr'ts'le'
tle
rlramntic.
1'lin
l,,i un "nracter
A bit' sonatele cit qi
esen!,itrl.{ a tipului ,I.*"t'iu' expa'nsiv'
in care temele
clrama"icd'
simfoniile salo, ,,np.J'i"te " ac!'irine
liiiiqtite -trec
]r[otivelt'
varietate.
imensil
unor llacalr
dincl.imnresia
"ii"r"."r,e-'i't]r-"'
vehenente,
rnani{estdri
;;;;;1;
ti"iqi*o
ce se reaprind fird in."i"t*; E;-au"a
la
qrla sA :-lt:l1ll]::f
lzhucnoirscil i:
simte foctil cd!'c mo{ llosle in adin'"
un momeni dat, din nou'
gisirr in {iecare
Aceastd alternare cle mot'ive, pe care o
in artsamblu'
hr"r-a
niesi mtrzicnlti a sa,,ni"sc li t[!n opor'a ltri
I
o
slr;ihal'
lxenrplu'
iji;'"i;i;i';;"'t.'"iii''. 11* cdrora lupta. disperat{.piscuri Proeminente ceie brei *l^to"li
:: 1"+:l:]
a treiii' a cintca sr a noua' rntre
i; at " folJ,5. covirsitoare:
plrioade mai calme, dar de u-n ca'Im numai aparent'
"iu***ln.r
oi..it .e re,tinii lava incandes0ent.{ care mocneqte
;i.';'i;;
t^.,i;;
.
311
310
'pentru a re\/eni 1;r siilr|afu.l,i tlll n-tri,et't: r-t'erirrrt'i' Irl itle;istX
\r-i'i 1i' er I}i-;i,
privin{ii dl'ur-nul sLr'tiiriirl,ut,.tie ia Sinlirrrriil i] \,'*a
reia i;lcr:ir
esl,e deoselrit de selnrififtiti','. Flinri':''.ris il
n u.ii,.i :ir,pli ni. de revr)liri clin Sinrftriria a l[[-a t'u.1i rlaij;c|ihilii
ce srl
floa.c. De it incel,rrii siitiellr ar.t},iiz8li tl0 li.rr.rl,a
va cla.. ,,Dr:i{,i nrrl bai-r: la itlii"' its;l ii (li'i r;lili'cl'izel' []eethor'-en
insriqi ltrirrlole i.tttolti tlii. i\'Tr-;trr'+'lr: lilri.i-litorrse ai!r.)rncaz{ cu
ilr,tii,e'i,intirle qi ne sli:tr:rori:ii ir'r iilttr riisiri:l':tltltt lii spr:r';'il!n,
1errc,li,1 si liirigtel, insii ;ll,rril'rr,i'pt,;r. li)iii:;f i'r1li riimirre t,q,:r6l'irir:r.
in fai,a'ilestiitrirti i;rrpi'r"',i;il. :rf irsil.rl ast': r'i'rLoritr om.lrti
uu,.,p.ri tl+:s1ii'i'.lir.ri ii't"ir ' r"f ili'i'' :,t l:.l ,oi sirlt'llr arler"irirt Ya
reieqi lnai rnlrlL 'in e',-itle|t-ti rlin Sirnfurlir I []i-rl' Insii,
inainkr rle a ajrr]ll;r1 l1i 1.'1r1111.1r1" Iiirillor:,in 3 l/-;1 s"sLr: in irrir'egiine dcmin"tA ,,1t, mr''1iye nrisiilt'ic;lst', {atli'crri-'e, tlin aii'ir
lunre, care nc ilmpltr ilc ntlirri1ll,c.
iluPti Siln{oitir.. a \'-:,, ;t \rtr-i', i)sIe l)ir['L]ii sirl'rfoni.i tloncilir:rii, ii pil'ii. S-r,r !l)irrlrr r'', I'ir,i'il i:r replrr'1,r-t,:i ii il5 l.tl;
Ilectirov..n riigi.tzr-ll ilii f,{') c{)rltpllili itl corrte"nlll.i'.t"ca nai,iirii'
I)ar gi criltr,:mrtlat,ia sr, i:rn r,,ai'ri.ILtrl'ul ileinotiial'elipansi\i
gnet-'i{io lrri Er:et,ho'cn. l-}c fapl, i:r tlii'lllriiir l1.s'torsli' ni.1
esLe vorba cle cont.enlplllt'eL tttti.'ilrji fli de i'e':r''nsl ruirea ei'
Dcqi nc recl ir irspet't,e rlin rlirtirrii. ii-, r'rirliLi,.til nu rli it" cl'oscrit-r,
ci nc ftice si le rct,ririn. l,'r ilrlh el';i 11 1'1-:1;cl,rl."e l'ol-tt,r.irttii it
t*0,,i-r-erlOr,care ririiir;ifr..t p1 Ci-li'i:t,.ri.it.,rtrt ader-)irlr.i, tliSrtljl-ltir'
1i pitlt'rrral ciimpo:li!'ii1'rl tr:iit' Lr' llr:l'tllo"'<'tr tsio tlr; loLlll
*iLirt.'u: siriifonia piist,c,ri,llii lltl e-qi,e o rl''r'lt'irrll in sortstll
obi;iruit,, ci o nc{ir-rrie iil lliinii i}cl',i'i-isrtit'rrc' I ;i ctr ni! 85sixn
enul!nr:ca categclictir ii uit,,l'rnrLile irriI"-', l:l ilir(.lll, l''lr-in iiirii
ilrcc+,aIc ca sii ne aralc iistfel cit tlr: tleiiril.ir'Io rti:tpinerlLe'
]leethovcn nu se l-loaie oiili 1l c r'ii'i''clil, el etlta' irnpilr-"
mei.Crr inainle. llr:t (itirilc la R.rrtr illile moti\rtr n'.i ir. ill {lF.Iacl,orul unor leminisci:rrle din tl'ecriL Ei nu i'.i urci fixi|i asi'.rpfa
unol puncte cilcoi'ite. in sirnfill'li;t p:tsloralii n:t'l,tlra. nu este
o sgi.,desiune cltt tallltiirri i:iqlrLLe, 6,rir: iilr l;lul lOcul celriila.it,,
ca la FJach, ci ries{Jluraler tiil-li l,ahlou tliu oel precetlerlt'
lJoo',,ho-irn,' chiar cinrl clescrie ui! pcisl j, insisl,;i asupra
clevenir,ii ini ,si aceallla il rlooschelte tr,r1n{iiiiril€rilLill cle Bach.
Pericacla tic pace se ci'rliLinrrii in Sim{srnia a VlI-a gi a
\/III-a. tr)a r i,i ,,.,, kii l]cel'l"lov{}11 i}1r inseel'nnii iiniqte.
Ce-i drepl,, fa!5 iie sinifoniile prelcd':nte, airi el planeezii
intr-o aLmotfer[ spirituelir nlai calmd. in$i.i &ce$i, calm tlste
sus,LinuL Ce rezoLr.an],a llrior:' nlot,;ve vigirroase. t)entlnul
intelior nlr este leili.ts nici aici la tticere r-klirlil'ivti, el se agit'ir
ner:onteni.t. incit pacea este iisenliin'itoare unei fiircdri care
312
r1'l a-qi lr.ra avtnl'r-ll' ll'ocui v;r
nr.)cneEt,8 sitl;' ireltrisii'ir.rriint'c
si nl{orti'i il i)d-rr'
in
izbucrii ciin rtl,r: ,,,,n,'i",it',i ul""lt'ii J'upti-r t'l'rr$icit ii otnuhli
io'it'-."go
t'tittiti
i''tit
I'epl'otir-r{-re
{lnre vir
lui
l":': ' i"i lir n h"i r'n crl 'ictrl'trr:l
, ,1",i".'' i',,111', ,"ii'
ii
puterile
"
iirt':':r'ttt l'irnirla'
ilt,elior. jtevoll-tr tlr;Ji:ti .ltl'" f'ttllbuie
au'Liune'
in
intrc
sit
-';t"r'urlc
sinl, retluse, co i'o'aru'*;t;;l"tt
I'a bate
tra luptd soari'a
"ii
iiinttrcii r.rrilil Ye "."il.'tii
seaclinsi
incealod'
la us[" i'nttrzicintlt' i;t;;;Jiiin;" Omui
nu- giseqte
r'rr
n:.rt11rii"
:1,"':H h';i;;;;;;;'i'''""1""'p'"r'ea
csi' ri''i''i l su ii'i t'l.-rrs""r pt'"""l,irti.'; t:',i.i '" , ,ti1 'lll l'll-irri
ilesr:c'ui ir'ftinl'e' r[' slinrrl
carerr clesi,intrliri' r"r.jt'll" j'''i" sint
t'tt"'t;iirtd . sii-l si'rir'-casci' D'rr
cru hol,Xl^il'ea iui int i't":;'
r';rtr'
' tll'ulilrlr' sl'rr'ldtrlli'
itri':'.-^'l
:"
';r:i:lili
iurrrttllrtl
])iri
't't'1'""''l''''''
cti rcia luntti'
ii leinlroielc'o p'.rt,clrti'gi il-'gittsu
ce trrai nrull' ir''rgi''u[ li''...rl''i
in
t:e
tliii
ilr,lii,'-tli'e
sl.ol'r,rtres'rral
oiotiil nu se c.ld birl'ut''
ro{-JriB?r
$r'Iil
hrui,c. l-r ci i.rtla
'1,,j,'1i,t'iti;lt'"
r. niLrn{e !"
i ,', .,r' rli:r r" i'r i'o i'r ttliu
il,l,l,';ii';1.,'
irrll b.''L'riei'
lir
L:'
lrrfr'i'Eerea p,'r'1r.i''tt't'i'e'*ltt 1i " tetttlini'o'ti'i tle cti';irqit de
t" ileeiiiirven .es1'e
al stiprcn-rei .birui'-,it:"
i" ' i11'f' 1i:'e ( lni'r"ule rrrl ii
Jr, il s{'l\li'l:":,'. i
"'l
'tnt"'
iirlti'ri 11''' ''f i1'l' lrl"'!"ir
si;rl crl['i''i.'nir'; 'l]1"" f"'"lt;,t:.i''" -, oi
Ll:i llil-qi crir|inle
t"*"'t"tt
ir.1't) Itt-;oiel:l,,
"nl.,uti|''ii 'io'tjtittu:f-tit
elal'lnrci',.
Etr esi-e
l)er ell ci: tii'it'i'iil e:'ll't'r r-iltlrla trr'ri T-]cci'ho-"en?
echilihl.i'.1,. l\cesba
cu lr_rt,ul cliiel,i,iir ,;.".in' *' Lip.rioi clenrorriii0
s'
1''ri:c.'le. acoi'd ru
clirr iu'mti csi,, .'lnti,rit'i iitl-^.i oiltl
i1
r-'ui'itn" in ft'r'tnt:
ptclrl'
iumea t0:,iii1? i!o1t1lrir"r11t''-', u,,t,,".1
J'ri lJeeihr)\''t'ri cste
srtlide, irli.lhrse, l;inl.i ilc!ittlitai''r' \iictc|i'r
lslr lrLc r..aqitatI
clin cu Lltnl ait'i Iti'tt't"'ii.titt'lu'r inlr:i'ir'iri'i
t"i:'i"
ilrlrl:'il
r
t"
"'tl'!
'i r' R"luglill
'
1'' l:lril'' t"''
ltlnir;t ,''i
l"'"' 'ili.l "itt lu""'alui inlr'i ilnrJIuic,'1, rri11 'r1111;"irl
itlrttrtl, elilrlilnirrti-o in for'me tle
""f'i"'it';t'l':'
-- cu a{.rei:i5t" ,a 1rut,"'ol"iot
i''isu:r ii"s''f i*"' t : ]lL:l:11},]"
&ser.relLi'iil r-iiiiilt, f;ui;i
r' lri' f'rt' 'i-i nr'qrtlt*'rilr
Lle:lfiisrrL'ni
irir
iniilriiii"
pi'in
i-turi,':i'
''
lczrrlltr Lrrt'l'r'il Iiri
{l
'r]l"i
".,rll il,Ii':'" 1 ri' l"n
'!
rjtrs;rp,,l ir,,
td":;'h.'::,,.
qi slIpinintl lumea'
iii'in tii"t'o"i'rj' r' r'rrr:eiinti|Jrr'..i cu sine poat'e
l"t'ler'
;.*11', , o.,rtiii.. 'tin'rtt i l''l'"'i" sit
dr: ce' la sfirqitul vielii'
'
tripliLri
u''
it"rrlo
el s.i se prrn.i
^t""tf
qi suir+'ilitai'eiL ei in cuart'eiqi e:rpli i,'ra cll pre'lihltlf itl gil.r'lirea
ltlrno a sR' preferi o
teie sale. [l'.:uqiud sir ci'isl'alizezr: o
este mni
cr, r-, itrs'ur'rilrreliiii!'ie no'i l'ilrlllsri' f!inrlci'
inLrolini cu sufiet'ul
intiirrii i;i prin "o it"':o* mli birle sI se
rrlu:ric5.
sii tt.
313
Lulnea h"ri Beethor-cn este lurnea rnisl,eriousii a deve'irii
inLericare, o lurne a infinitu,lLii, ascunsr in acrincul sufreluiui
nostru. Din aceastil lurne se vol,gdsi sinteze in xlissa solemnis.
Reiigia. lui insi nu are nimio cci-mu' cu r,eligiile oficiale; esie
o credin!d a lui
1.rer,sonaid,
fiindcti i'tensitat,ea lumii
sale
rrrte'roare nu attrinite nici o fu.rrrii impusd din exleiior. Aceasta
explicd clvintele incluiosdLoa.e pe care le-' ldsat fratilor
sii, cerinrlu-le sd publice, dupd mon.tec. lui, descrier,ca bolii gi a
suferi.iilelor sale .,pcntru ca dupii moartea meil. atlt cii e
posibil, lumea si sc i'rpace cu mine,,a83. Simlise cir, at,ib .lt, *
il'{iL, irt',',rsl,5 plypriIiqr;.o nq nrt p,,sil,rlj.
Arn^ nurnil,
.tipul dcrnoni;rc echilibrat; tip i:ictural, clin
cauza fermitrltii ai,itudiniior. l,a tipr..ri dembniic expansiv,
cum ne dernonstreazi exenplele citite, situa!,iai esle'opusd.
Este ader-drat cd erfontul spie fer.mitatea atitudinitor e'xistd
s[::dgdzuiascd tumuj Lul interior.
$ la el, dar ei nu reugesbe
-calm
Orice certilucline, .rice
cuierit, est,e imediat disbrus
de o revolLd excesivir. Astfel, in hc cie fi>ritatea relativ{ a
tipu_lui demo'iac echilibrat, gli'i'l l. lip'l tlemoniac erpansiv
o flucLuatie, o contirtrii cleveril,,..'ln locul caracterului
picturai se. eviden!,iazI un caracter ntuzica|. Dupd cum
pictura, priri r:senla ci, esr.e fixjtatp si constan!,i,'muzica
este o fl'ct*ai'ie qi o srhimbai'e conti.*ii. li,fuzica ie preteazd
mai bine la traclucerea atibrlriinilor i' care dornind misterul,
cleoarece este mai ailecvattl vcsnicei cleveniri in care se afld
fondul secret al suflet,iroi nostrur, redi mai hine infinitul.
Din erempiele cit,ate cretlcm cd reiese cu clestuld evidenbd
caracteml muzical al tipului deinoniac e-tpansiv. in r:d-t
privest,e pe IJeebhoven, esbe cle prisos sir. rnai insisi,i.r.-r. Dupd
cum Leonartio da \inci leprezirit,ir piclorutr in tob ce poite
avea mai tipic, Beel,hoven o frrce in calita be de muzician.' Mijloacele cle expresie sint ln perfect, a.coril cu lumea mister,oasd
scoasd in evideni,ri de clemon,,ll iirterior rerroltirt. La fel in
cazul lui Baudeia.ire. El este de timpuriu cunoscut ca rnuzician intre poe,ti: gralic muzicalit,ti.tii versului, el i,r deyenib
pirintele simbolisrnului. Cit despre tri.c_rdin, el a reuqib sd
infdptuiascl un nare rniracol: aceiir de a reda miscarea
483
Testannent d,in lleiiigettstadt,
titat dupd. Il,ornain lloliancl, Za
sic de Reethooett, Paris, .l IaihelLc, 1927, p. gl.
374
rievenirii sub o formd plastioir. lIj|l.-atlevir forma sl'aLicd
est,e la el nurnai o aparen!,it, fiintlcd fiecare {iguri a lui este
irr lriirrir tnil,'itte, .,, r.,i cuni ar Yrea -qi se ilesprindri de pe
.o.iul sdu: eit iese tl'ln1,r-o sl,are;i t,inde spre o all'rr; ea
r,cprezint,ii uil ltrorrrenL cle tranr.itie din curslr1 devenirii.\mploalea cu care el a ledal aceasbS. rlevenire, aminbeqbe
.,,r'lilour'",', acoItltrrilor nruzicaic. Charles l'I^'rrit'e aIe drepl'at'e
r_rincl spune: ., lLodin ) aLleSt, elti.aorilinar sirltlonisL pasionn]"18r.
'l'ipul rlcrnoniart erttansir-, prin {iuctualia, sullel,ului stiu
ru untlelrlr muzicale, se tlep{rleazil tIe lumtlr l.ealil
lt|init[ decii.p|i[ lrrmea
iui''inierioalti.'l'r.,t ce il apropic de lunrea real'{, iil forl ,si se
i:on1,o1-.eql,e cu flurrrl ttirenqiii al imrginaliei s:rk:'Exalt'area
r,ri il lioart,[ tleseot'i pinii la o befie cxl,atio[, untle se sirnt'e in
olemenl,ul sitrr. tlepalte tle p5.rfiilrtl, cli'e llenLru -el- nu est'e
"rr,l,..',,
;i palpabil{ citt,re o lrtnte care rru e
['i'in aceast,ii se dosebell,e de tipul demoniac
ecitilil.)rirt ollire, ciirnpol.rird, se simt.c a bras tle i'caliNatea
<L:cit o temni!ri.
l-eresl,r[, pe oat'e o uttccle;te
crLt
l'irbclalo, i)as cu pas'
Cu iicest,c i-onsiticia!ii irlcheiein st:r'ia exernplelor pe care
lo-am ales pcrt[r'u ti dtlmotl-sLl'a valabilibatea bipulilor ]lreco.nizate do noi. l)irr inainLe ais 61 j16rlleia acest, c:rpitol, r'rem s[
sriJrliniem tlirr rtort t.rI clclnousLlal,i:r noasLrti nu r-rea qi nu
'l'ipurile caract,erizate
It)oat,e S5. aibiL o r)reciziLlile rn:r1;ernalici.
lle noi sinb ner[.iuni prin e-'icelen![ elasl,ice.-Rolul lor est'e de a
ne slrgcrit atil,u<,[inea funtlalnenL:iiir a ar1,is'uului pei'rtru ca,
plceirrtl r-lc la aceasLI aLiLudine, sii putem aprofrlnda sensul
cleulici sale. Ar {i sii negiim insuqi spilitul in care am vrut
sir scrieLn acearf,l luclare t-iacit artr avea prebenlria s[ incatlrirn no[iuneu rk: rr|Lisl, qi oll0t,i1 sa iirl,r-cl forntul,i t-,arecare.
Fo'rna rsi co'iinLit.I caie reprezinl-ti a'Listul izr-crliisc din
lurnea lrri inlerioald: sugestiile noastre t.ind s'i precorrizeze
Irrisit,r-rrile pletdorninant,e a]e trcesl,ei lurrti, cll'e ne vor
rijrita si r-trmtirinr dezl'illbatea organicri tr opcrei de arL[ cu
senst'l ei adinc. Sensul olterci tlc artii, c:lre are amploarea
unei r-iziuni trsupra lumiii nu poi,Le Ii ses'izat,, d.upit pdrerea
noestld, firi princtele clc r:eperi esell!iale ale vielii inl,erioare'
'flebuie si"t mai acl{ugrint o lintirire: t,ipurile pe care le-am
erpus) tocrnai Iiindcii atr la bt'rzir gratlul e{orL'ului psihic,
'18r
LCon I)"iotor, Rodin, 1'aris, Alcan, 1927,
p'
26'
315
nu sint izolirl,e rrnele cle allele. Din exemplele citate am puLui'
t"4.", nu numai tleosebirile t'ale le. sepalti, ci qi,arrumite
asemirrrtiri crLre le uneso. int|e celc lrei gliitle eser-rtiaie astlpra
an insistat. 1r,rI sii fie ti|uri interlrlediarc, reutrint]i'j
"d.oou
irasittrrilc cti'atlnr''ist it,'i,le,lilt'r'i lr'lor'lilrtrr'i' l)r't'ii
cazul acesLa, altist'.tl at'e o atitucline arlunlitir' Hlc.iitt'r
direcfi.-e se pot tlescifrtr rnai u;o| dircti tincm sctrnrir cle principalele tipuri pe care arn avut prilejul sit le cunoa;tcm-
co${cl-uzlI
;1
;l popor ca si.
,,rit lL"ebuie sri fi sirf"l a"
frutrros"
.riit de
devinS'
NIETZSCITE
-Am irriisti:,t,
ili
cir
lrrLroducerelr noastrii asupra faptului
ca. o siml'lA Dr.ol:1emi
prublema creui iei nu ,to intercsorzri", rll R llrlrlili pi'ocesitl
psihologica. l\{'-a,ln '"p'i"'i.-i' tei'1
deoati't'e''ittl'r1 nltrPl'Pil nnlstrJ'
nasierrr opprcl,,",tt'lit''
'l;' p;;;;t
lt' otitntei esieli''i' Numai
acesta esie l)rrrrciu'
ce este r irr ili ol)era de
dupa ce attl sesizal co se e-\prinr;i 1i al' eslelicii'
uutem ltrltca ql "tl*t'ttl' problenro
"tJ;i;;i"
''arl,u.
cd oper. de arLS' rezutrtd
"-te
sub fornla uner
".',"t.it'l-"t!i;i$"
revele-azd'
dintr-o at,itudine p*itt "ot" sep""ft"q
i\cest
existenlei'
viziuni asupra i.l-ii.' *ttt"i
:l
ciupa tipuril: :'.n"::1i"" il:
sens poate alea u.p-tt"' uoti"rl*'
ue
Dalor:iLa scnsuluj' .corrt'trruL lrr'opera
descopec5'rei
a
splrittral'i
r'iat[
"iri","ii--i'tisttrlrrj.
art5, aceastu Oir. ttoile';;;
al si'udiul'i valorire trebuie r* "o',*iii'i""t"opiii'principnl
rilor art,istice.
cele mai multe
Acest punct' cle plecare oclata. stalilil' solulionili' Ntl
noi
probleme tradilicnale ale estet'icii cel numai si o scirildrn'
vlem
uo"',it-ei-oit"*t'iuni'
asupra
insistdm
nu odatS a dat'
Problema p..rnro*ttit'i; ;; ;;ilplu) Lrare
sub trn alt
ocazia unor neintelegeri' trebuie consideratS Frrrmosul in
aspect. O opcra "l"pf ^t' "-t -tl:,9,:l.ernrimi Iumii' t1::l
-asupra ce p'r\ este
sinp. ci pentnr ca incat'noaza o r-iziun-e lucru
in
;; ;";; 'pi:.lun.l oi "titLtnl"i' Acelati.
ulit ]-'
expriml
ttt-tiiitta"e
uritr:I: o oper5, .r" *tt,a'"lJi;;i";t'
ptrlerea
de
depinde
Tottrl
I'imic.
{iindca nrr
ci
expresivitdlii.
*tCul"lultu
""pri.,,
nou aspect'
categorii esteLice iau cle asetrnenea un
n-i"
Acela al graliei. iniie aitelel silu a trapticului'
"tlii:l
graJ'iosul
cd
iezultd
incercat-o'
tinurilor artistice p" ou"" etm
tip urui
gicul
;;';;'";':i;#ii;p"il il;"' p "i uti'' iar tra
;i
"?ffi
317
i'
I
,i
tl
i
i
I
I
I
I
l,
tler.r-ioniac. trn modul acesta, cele doud categorii estetice se
transforrnd in at,itarrlini fatri tlr: trroblemele existentei, adicd
devin ptoirlenre rie rtiziune asr.rpr'a lurlii.
Acelaqi lucrri in ce pi'iveste ceieiatrie probleme ale esteticii,
tlacd lut:,nr ca. princt de plec;r re procesul creatiei arbistice
qi cu acesta. sensril exprimal. lr estetica conlemporand, de
exemplu, rin loc irnpol'tanl il ocupi problema armoniei, a
proportiei, a ritmirlui etc. . . Ori. ni-r trebuie sd se uite cd
toate aceste fenomenc sp qirsr:sc si in afori de artd,;i c5, prin
ele insele, nri ne pot lace sir pdtrunciem farmecul intim al
urperei de artd. Acest,etr nri sinl cleeit rrrijloace de exprimare
care incd nu explic5 valoaletr intr'irsecir tt unei opere cle art5..
LIn rlesen poate ar.ea propoi'!,ii i,leale, firi ca totugi st-i prezinte vleo valoare arrtisticri : r'itinui cel mai des5.virqit sau o
arinonie ileprosabild n-ar puteil inc[ sd comunice unei bucd!,i
muzicale acea prof undti emofie esteticI proprie artei muzicale.
Sensul exprimat,, eliro!,ia trezilri de atiiudinea fa,td de existenfd - iati rreea ce ne poate furnr:za material pentru in!,eiegelea operei de arLti. Ce ne pot spune armonia gi propor!,ia,
ciacd nu participd la acetrsti r-rtitr.rdine tr{it5 ? '\devdrata
pldcere ersteticd nu lezulti din calitali {ormale, ci din rezonanfa pe cal'ei o poat,e ar.ea in noi contirtutul spirituai e,tpritura.t. Propr'i*rtrliile frlrnille sinl ele insele in f.rnc,Lie Ce dinarnisrnrrl asorins cai'e tinde sd ge crista.lizeze sub {t-'rtt;r unei
viziuni asupra lumii. Aceste proprietdti formale nu ar putea
constiLui o problemd estelici decit ca mijioLr de pdtr',rndere
a ilcel:rl€i viziuni. Numai in felul acesta pirl,em conceile puncbul
cie veclere esenlial cle care trebrrie sri 'qinem seama in problenierle esteticii . Opera de ar'i,d este. inain'ie tle toate. o crealie,
fiinrica ea esl,e aclul Lreceslrr l)r'in care . rListul reglseqbe. in
nujirrul zbriciuilitrlui sdu, echiiibrtll pier:dut. Ea. I'ezultd
ttrintr-o e:rperien!ir spirit.utrld profuncIS., deoareoe suftretlrl
trresbol neopllndu-sc la satisfacerea imedi:,.ti:i a instiricLelor,
scruLeazd in adinciile" piirit trn rrid[cinile irrsesi ale instincbelor,
,lin ca.l'e izvolirDte via!,a. '!cest'e irdincirnl , in care el vecle
pulsinC viir'1,a. ii dau altistului fiolul creaton gi din su{erin!,e
ire r-..-,re ci vtr fi resimliL, se va na.gte opera de arLi. Am insist,at
lle lenuill,ilat,e ori asupra r-oinlei arl,istuiui de a se libera
ile dornina,ra .,'ie!,ii insLinct,trale dar'. irebuie s5. repr:t5m,
iirList,ui lllr ci'ruti s;i elimine iristinctele, ci nuinai si le aprof,-rnciez-e.ri sa ie sublimeze. El nu trre.i. iitt i.rpt, s[ alihileze
viaLa instinttir,.S, ci manifesiiriie ti sripelficiale. Se resimte
in aclincul suflelului sdu irtliniqleil cafe nu e domolitd decit
pr'in efortutr creator'. Con';,iiiulu1 spiritual al operei sale este
J_l o
il ciil''l ne {att' sa ilc- '-l! illiI'n 1a
s'ui*ri.irl,-ii i11 iroi,ite
i".i'i.1..'toi iilr,rturt, ..Lii're'siu*r:i
acilit'lirneir
sc
cutll
'i-:illcutrt':tizil
fel
1r,rm:isrr!],ir nr'in sufel'illi it,
'1,''"'
: ^:rl t' tt:r '
*r.lt'
'
"ri;r'i
;'r;;;l'
'n'
irr.; i; \"".i''"
"rir'"rl
t" r'r' 1' lc-- - '' 'r
srrr'sr1e
|r'in:iiir"
.li,\ti,'-.i'u..,tti"tltt-i
Aitt
riirli,ir,ir,ir r.i rr,tisir-i1" ln
;;;";;.''il",.t,.a*;nc .ritrrniia r.iialir'la
p.r"*e.tr: r'rf ri i,'riil.,. i'r ir":ri.iL
xiir;_' ;;,,;,ii;.si,rrilo. insliinrLir-s.
*t' t;u'ci'ztz'r' .:'rrb o f:,: ill]
ti
a-ii t'::,trt,i'itr'.4 viafl:
'irseql ;'luui'*it^'
tlil]ll '\t't'"*1ir' {'iirrs"tli lirrl
ir-'s1rtL'
ii'
.ptlri,tiii-.'.iru,,i,,
illrrlii' e'r itilr: ii
funclamr.lttttll a t,tlt' tle este r''izir-lni: a[iri)i':'in opel'l cle artil.
ilt ::letll''i';11
Fle.re "i anct. ti obsel';l-it cir tlernelli'e nt'ittJ'r'rle
' s''rlir irnlii'
,.l"
st'itrsfarli'e"
un suiltinterl. i1c .b..t;;-;i;"t.'
lli:r'i, 1 '' zl"r'lrrii.i-.,;ii;,';;--',i " u.,'i,,tttltti cieal'r-rr.'.uiri'e i"i'
r''rr'ri'1'r'r;'r
''i-;l'irlrrl
ii
mul stitr" este cr! t,ottttl tllituttil' intjciali"
rr{;'11'1;l 1i''i1tsi-r
tlr-'p'te
si'qgltl'
si titeltrri efli:i i-irl irii'iil-oil ''"'Lli:
u-rirbrii rle drrrei'e'
il,;..'1';r';,'----- ,itie, psLi' t'ie r;i nr'irrrr''i. eri':'l'-is!l"irti'i'
Sclt'itl'''e'rt
o tuibulare re,si,riii,ii !ll i'aia l;l'c'oleinei
lr.r' i',der r-irat
er.r|irnr"i
ce
r,.,,ri0il.
, ..C1i,,irre,lr".1,i
ir.ir*io'oJntrj-,,,::'irl'';f,;.ti;.
" ra p ei t,,"ou-'
il'i',.q* G"'
i :i:t:t],-',.t : ii:
:'i ,lozri|i'lim :]i!F' l' I "lr- ''r(!P ilp
,c,, \
nlotl irst'1 su{or'intei, sulel'irf
1-r.t
lr l]r
,1
t';1{el . '};l'r lllr 1'll{Irtei" si ntrrnri ir^ r'c;'"i'1 !r;rliltlt r "!'
rrlrlp'1 ;'1i'l)'" l rr'r Ir'it
nrobi-,',to ple esl"licii. i;clniir"i ili! \'l
s:'li'1"1 "r'i rslr:'l rrl"
rltttn:irrri
i."ll"ii,'r'n'*,,tioi,,fai"e'- 'l''' ll 1'
princi pii.'t'are
atrurnile
firind
si nrin el viala ,,;;.i^ si nu
('1 " i 'a gtiinl i'
aripi'
u
.fl,:oi
1'n'p'irt-iis"
;:"i;; i',' .f;;;
;'r'1; ' :inl
sa 1,lc' c ;" ia l'aple' r'r'p'.itt. tn;rlniic rie
i,*f
ni.rr[lr1.1i',
'ui"
"" ;;i;;".ilp;;.
cat'acterisLicit rr' i:rp+'ulr'ri arList:ic
It p'l't"ipiii
acesL ittlevtir' inseQrnn:i'
re{lllnoiisLe
,q
este cir esle creet.
'f rebuie
"ti
Le stiirliern.
;";;;Jr;. faptele pe cii|e ne pfopunenr. s:larirsi,.hri
siiliqir,ielt,e
.u. i;".* ."ur"-,u."'i" ,ihl"(,"t'suiletr,lui
clentoare
a-ti*'uriinii
l'ezultatLll
esie
sa
ci-rera
..,t"rt"l" q,i c5.
l 'rli'r']
':''rt"
i'bt'cirrntl:l
, u ,,o''t'';t1[e !'atu 'i*'
lua[-o
ne 'fr;.1
cirre l 'i_
"pi..lr"
inire::, r],onrer.r,rl
il
ette'Ucii capatI ult
r:[inamismiii cr.eat.r,.
o'sliecL rlinamic'
rie
Fa.tI de vechile tr:lrii cai'e er:plictru alta ilr funciie
oonter}rDtlesLeli'"a'
intervinlia unor' pitleri Ll'auscenclent'ale
cir on'
ranh are mer,itul incontesbsbil cle a fi nplopiaN artii
dir'ec{'ie
aceaslI
in
]rrers
a
ea
Tol,uEi. rlup5. p[rerea noast'rii,
Citat clupii Fr. IIauriac, Trois
P 158'
Paris, CaPilolo. t9:l{r'
't+'"sim"m"l,
a85
66
Citat aupi
P.
Polsdam, 1923'
grcLnds ltontntes
tlei:an! Diett''
Phik'"c'phische Ertltu'r'
lld' I II-a'
161'
3i9
pind la o anuuritii e\agerare. Ea s-a apropiat in aqa mlsurd
de om, irlcit a ajuns si identifice artistul cieator c,u omul de
.ind. Desig'r, dintr-r.rn a'untit pun,,rt, cle r-etlere, erl ar,e deplind
dreptate, fliindca. inir'-atievdr.. e:rilnlininrl functiunile' psihice r,rle ar.tistulrri. ntr i se Si,isc,:'.'r,e nici
sd fie'<ie
'na care
natur'{ cleosebita. I}.rr. *t'gliji*.irL-se rrr,ol:iema
crealiei. s-a
omis lucr'uI cel ntai i'tp,rr,Ialrr: rlacil err.1 istul, prin func!,iunile
saie psihice, nu difei'rr tle rx'r-r]. cle rircl . e] .liferi nemdsu'rat de
acesta prirr lrzlrclr tirtiu;'rrt: [-]e 'Rr,c, ,, iIil acestor funct.iqni.
Prin _mijlocirea. trcel.raqi fu*cti,rni, el piit,*rrtr-le mai idinc
in substratul r'ielii s:rle l.rsihir:e. rle riritle scoate in eviclentd
un sens cale nu este accesibil c;r'icui. Ifairtul cd vede mai atlinc
gi cd suferl mai ii rilL,, nn esl,e oare'o difelenlri ;;;;t?
Kirkeg,aard aret in priri'ta ar:r-ttsLa. o remarcd aclmirabild:
rrt fe.ricit
,,Ce este un poet I Un
ci^ii iruze sint astfel
'* si st,r.ig[l,ulalesdu
alcatuite. incit susain.i
se transformd in
mtrzicd Iet'rner';ito,"p. jrr li-nrp r:r.s'rfletul ii este crispat de
dureri secrete. Iar riarnenii ii inconjoar[ pe poet si ii .".,
<i Mai cintd-ne din nou, curincl ! ir
ntr,e cuvinie: Sufe_
-'Cu
rinte noi sti-i l,rtllureze sufletul, si
cinte noi dureri... $i
critica.apleciaza: 1+q.u.este clrept ! Este conform cu legiie
esteticii I !. Fireste I Criticul este identic cu poetul, doaricd
ii lipse"Ete sulorinia. clin inim[ si rnuzica if" p"'fr-"r-.:,d{
Artistul,_ slrle .cltniebir.e cle omgl rie rincl, are .i.oj.ri **t"el ,,sclie cu propriul lui singe". dupir cuviitele lui
Til!"l,
Nietzsche, pentru ca astfel sd elibereze, Ain profunzimea
sufletului sdu, fecunditatea spirituald
,, O . poveltg populari rornAneascd vor'beqte despre un
cXl,ire!, urmdrit de tluqmani. Ca s[ scape de ei, el amncd in
urma sa diferite obiecte, care, rind pe rii,rcl, se schimbd in
flur-ii, _pdtluri sau palate somptrioase. Aceiaqi lucru il face
ar'lislul. ca s,i se elibereze de sirferintele sak:, Ll ia o at,itucline
c,reatoare, din care iau naqtere op.oLlu salr,. jlrzij J.;ii;;;
si reducS. ir-r tdcere dgqrnanii ltiunirici. Dar', ca si in pgr,este,
el are e.ceeagi soartd cu acol criiiret: r-,ri.it cle straiucitor
ar fi palatul oferit, dugiri,rnii lui reapar si i1 *rmdresc ra infinit.
Acersl,a este destinul pootului- Din aceasbd a'entur{ sultremd
se degajd lumea -,'astd qi profundd a rrtei. Guiilaurne Apolli_
nalre o splrne cu un fe.l'nec pdtrunzdtor:
".Nolts qui qu6tcns part,enl, I'aventure
\orrs ne sornrnes pas r-os ennt'nris
S^, Kirhegaard, Eurweder-O,ler, trad. gerrn, de lV. pfjoiderer
^-nut
gi. Clrr.
Schrempf, Jena, Died, r,i, lrs, r,. I l. -
320
Nous voulons vous
dorr!'t de lastes et' d'6tranges
domaines
bJ-i"-*u.tOre en fleur s'of{re d qui veut le cueillir
cles feur louveaux des couleLirs jamais r-ues
Milie nhanLasmPs inrPondFruble'
;-r"qi.i"i. li foi,t .iunner tle Ia rcalilt"
Nous voulons expiorer 1a bonte contlee enorme oil t'ot'tL
se tait
faire -ienir
;i ;; aussi Ie temps qu-on peut.chasser ou
frontidres
aux
toujours
Pitie pour .ron, qr-ri cornbations
l'avenir
de
De I'illimite et
Pitie nour nos erl'eurs) pitie poul nos p6ches"a88'
(,.Noi'cei ce cdutam pretutindeni aventnra
i(oi nu vd sintem duqrnani.
t** .X r,'[ ddruirn vaste 9i stranii doinenii
UnJe mister,ul in floare se b{erti ce}'i ce 'rea s[-1 cuieagit
Acoio sint focuri noi culori nemair-dznte
Mii de ndluciri rtePdrnintene
i-i-; li
Fe care trebuie sd ie int'nuPatlr
V"em sd explordm bunXt'aie;r' t'irrim grozar' ':1e mare
Unde toate tac
qiiirnpul pe c.rl.e pu!,i'ces[-l gonesti sau sii-tr r'echemi
It_i
"-t"
lt''iam'lnereu ler hoNarele
Indurare .'l ."r"S-ri;i ":i
viitorr"riui
gi
a
nemdrginirii
Indurai'e pentru rit[cirile noastre
lndurare penLru pdcr'rteie noasi're" ')
lns[ destinul tragic aI ai'tistu]ui sstc cE aceasid indurnre
ne smulge
i" no;, Jontemplatorii, ti tot de el: eI cu
el a't'il'a
"";;;io;;
ffi;t;;;;, cu prelul suferini''lor snle' noi sinlem
obline
nu
El
rnisberioas['
sa
riveiea"i lume,r
ii*p "ft
-;rinprin
"e
totui
cucereascX
sii
tleL'ruie
bunitvoinli-t,
;it"i"
durerea crea!'iei.
488
La jol;e
Rousse, Calligrammes'
Paris, Gallimard, 1925, P.220.
oo1
JL}
a,,' i' I 1? T :,'i
11? :i ; :i" i
activitate. 0muI Pt'rr if, ,: i,i ;."
acea
X)
Aln;ii;;";it
"*it"
; ;'"t'1,1i
eiclusiv a otivitai'ii,P;;;fi sl"'r'.'{1"
( irl i"
ir, T::tliii'r'lt*:iT;':tt$
.aitrti', x i.r'3 o ir:'-linl|c
sc exetsL in doi-neriul
sale"
he exisrenla qi foza i"'-"iietii
p'tiin t'i"e uiilin' aceestir
nractic, pinEr in *u"t?t'''i*tr"i'i"loi"r'. si-a cirtiq,,, l:;, rll:'*l:l; ,l: , :1":iilll ' : i;ii'j;i:""':;,
n:;ili'
i .,r",'
Jli : :i',i, "",1,'"''i'., i' .'i' i "' r:n
:i':i,i,Jji,,i-l:l: ;'
i' de
spre fnrrnuse!'e'
PCSTI=,4TA
t
i ;i,ht ;til s""";:li
cinci era aservii aproape
st
t
iri cele o€ iii'me:-rzii, rlt'iilltlnerlr sI sclii!,iim iiniile gener'nie in care .1 e\:01uaL ginclirerl no:lsbrI esteticii, ilasind, 1n
:lcelrirsi tinlp, ue "cor..rri, ideile tiezvoltate in ci*,e-,-a diit ltrcrr:Irile
tlt-r
lroali.re apSniLe ir trirllbtr. rorn&nd.
Subiinicr:r clt l:i iirceput. ca reztilt:Ll, f'lnrlLintlii','ri. al
Iu,ri.il,r.ii c1e fuii. lriL p;rocesul crea'g,iei arl,isticc se .lcll.iiicarir
dupir norr,c inirinsecri, confornt clr jocul cliirlecLic al fol!'rlor
vitate a nt.rgoriisl,l. : lor[,,r imp-,ilsiYe qi for!:: irrhthii,oal'e s-rri
cataiiziltoalli." ,\r,esi Lrr'o0es ntlrl'cheil;rir dilel'lie gracle .de tensiuile, oare tletelirtinii, 1a r'indLil lilr. tliferiie 'r,rpuri -ce. se
cristalizee-zi irl sinril altci. irr felul itcesLa am aj uns l:Ltipologia no"nstri ar'{-isli,-rI. Aln accenl,ua'" cir. trcesl'e grade de
l,eisiune. ai'eri,e rtcriiiirild!i ale desIilquri-rrii se t'LfirmI inui
in sbrcli!l r,,i'igi nlil' ;ti 1t i'c,te;irlrri creator preiunginiiu-srl pe
parcrirsi;1 riiie.r'itelc;r saic friile ,rlent'rrl a. se .roncretiza inl'r-o
expresie l,ipicri in opela de art,i. '\rlt'r'.sitr insetirnn[ cI imp-ulsul
creator esie marrai chiar: tle le" origine de a*'nrit,e modrr.li'"5,!i
de iltrnifestare, mocla.litd!i care. iLl fonci. nu .qint 4ecil, i,riisiituri r,atjonale ale procesului creator, izr-$rile tii n.ral.i,,rralit,,rtatea i.ie,l,ii insHgi. llste vorbtr rle o ra-iirrni: vitirli' lo3os,
clulrJ acceptiir aniicilor, indeosebi a lrri Heraclit,. Drit. liintl
cirrlacteir:l'sriu diramic l-am nuinit-, i* liicriirer. 'r:rsi.i
f,ogiL,a Fr n,mosulu.i,, logodynamos. crir.rcLe|izind iistici rrr tiodinal-nicd a procesrilui ci'ealor' 1i . in forrii. I Llome"uiitut"u
niului estetitii in anstrilblu.
S-a prrt,ul, observa c5, mai iiles, in, cilpilttlul .5-r'ria 'sp{r'i/lcri din'Iucr.area cle fa!,[, ne-am slrir,liiii, s:i sesiziin sut'sele
orimare ale cleat"iei art'istice. in aceas'uii direc!'ie am i'irgit
'*ir,r:li""* nnrstli. in capitoiui menlionat a-{rrmam c5, degi
irta primitivd este strins legatI cle act'ivitat'ea prrrcl'icI,
* Acest, lerl a fosl, redactat de aulor pentru edilia a II-a, in
c[rlii de ia!i, apirutS. la ]lldil,ura urtivers iI anul
limba francezx, a
19i8. (N.
aq.)
etl.)
;;i';' "; qi..liber" in'l epeni'l
necesitxlii fizice, p"
cxerr'i+" liberincxu-se
qi;'t;';;;l
aceastS. necesitate
"o'*u"t
"d
"o
si irr vrr i'uti:a
oreazii
"il'"i 'tl--?*l ornul
de aceastii on""uitt'titii'
:'f i'lc' lr:
i
i-r"'
:rm
lpoilor f rlmrrseiii"' Ullrl'inr t'tt''onrlri{r:"
!('
r!'"i
;
Ji'r ' 't'i'r nu''sl'
'
spnsni cr, Jl''i "r'n"ti'l ;rl'lisiir'a
i'rli.ii ]nrnc''l' Bfe' cll
i;il;;" l];"ito':, *t"usL[ acLiviLaLe'
iisupra ciezvcli"ini ei'
toate r.cest"o, "'n'!1"1#ia ittp"ti-tltir.
cii ttulltlt" ;i' i]r'-lit rin lol
dar intr-un -"d i"ai'itlr' Su'gtie
r*rii'ri t-'i '"-r''
;"iii p*il'itt' carel"1tri"''1;i;l'
decisiv in ,1n,tu'tt't'',].;'
'L
1r'
'
":' I'its-i-'"
in cr t n" in'li ';"'i "t"i't".
t'pLrot'culul
:"'r!r
r'i:
''
r'
'n5.n' j"l,,.rlnia
;'".' nrl""i' lcsii'
'1"";
'
["f iiii'u,ii;l'll:l;,1,';'J'i ;:;';::ii;i','.1,1"1",,1,]; ?,il
r'
o:
i't e itt .-''' ".,' trt :' i " ir'tl
l:l;;, l''ilil'i"'1,1',.".'ip;i"'1r
Itlr
{i
'lr
rislr"
:'"1
1
r-' l;':oi
g'1
'i'
I :t ''
l*,#l$
;i:' ;:,i,'li
ll, ;i,'1,'11i;1, f i:uit?::,
i
iniri iir:rii.r'
Abi'i
gi'"t'titrr oonrreii-t'
iaractelizina"-'u i'oiit'olo 1'l
il'r''
l''
t'''
l'i
l'h:ir;rtl"
l'r
''t I ^c
incplrii , tr incci"l'' t.1"t'""
';'c.'
:l
J
r;);]ni
{
l:r
rsl'l lu" tr'''
"' i'1
cir'ein am siartrl[ 'i "
f ,J..i,', aqa d a r, -: .ii..ll;;,';, lil '#'j" ;i:iiliu',i;;,-,;i' i']
'1n,,i.,
se clib"rcazit. li'oLll;]1 {.lln "'",,'..."
i ,;.,, ,1, .,,r',.'i,r,i
;rl'lr'r il r1)ti;:l ii.
',to',
'1
aiutcrril lcliiitaiii prrclrt'1r'
'r
r. , i,.,,,'1,',.,
rio
' rr'i":"
r"
"1"]i* ''l't:'.^ !)rl'! ;'i1""' ' ' i'trlitr '" "
dcz.r..iitirr.ra l',., uiir-'llt,',
l'i'in'.i.!''
i'r
I"'
'
f
'
de as,';ncne" "l
rr:rihii-r":' - oirl trl'lrll:rcorrsecin!d o tlu'"tt"jt;tt'ii'' i""tj''ii'ilor .lil'"-:r"" .urr 11
11"1t::':ll',
aeste u* b*" i"";:;;;:r';r' 'ltl"'uit1
rl,i. $;i,r.r'ilriri'i:\
r,.
i,rce
ir,':i1rit,r.
il4"J;;,*;i;;".,i;.', 'ia l, ,l''
i '' ',r1i,1,j',-i{
')i"llrnr '' "' 'ticulit1'tiy 4if , ri I
1li"
")r;"' i''-nl
t',tll:Ylt"1.',:t':l'
r-r--ibltt'.'n.
de ,\lois Riegi, clesple oa]'e
za.r,i
irr. rr'l{ili1
'i)'riiiiia,
r'lrti-ri'i'uit
r_0iri'riu
de muncii
li''r:ctii'
it
rlnilil''-'rt'i'''
"e..elibereazi.
re11'r1
perfectionartt "''"i;.-;:11t1.. Utl
ilezviil1" Ll'i.'ti l l"tei"
l'L
prtrrlt'i::
dar decisiv[. a activite!ii iir':rtril' si' {'l{r'-irlil o ircli"'i i'ri'"j
pentru .u at"ast", i;t;itti cr'r
nracliclr iri t!t "r'ni"l
*ill,"
323
inclependentd. trn acest, mod i;rvori-rgte, incd tli' stadiile
prim'itive, problernil speerificitiriii artei, a autoilorniei sale
relativt-r.
consecitiiti, ne-iill-t st.rtitiuii si:i :rDri'iiundirn concr:plia
noast,r5. est.-.rl.i..ii itLtli.dirltl nai r-le i.il.)l'l):rll€ 1,"'rcblenreL etilui"
in irceilstii liiL,r.:,,1.e. Li,i ii} t:ri-rliillul -\tirs.I sD0t:i,ficit, arn irCUenlun1, c[ ,.contiif i.r estriri]trli i' pel''aoilit1i l'atii tlrtatoare cst'e de
a si a{irrria e,rl.'r,le ii i}ir !il lli,:.r i:nti'erLal,d cle {ot'!,eie ilrstinciive,
',lu o li: t't-'ziLi,.l lrll t-il";lt't"'' -{m ma; atlCeiLttlat cri omul
"i
Jctine cie la n.it,,;.ir iicci,.s'ti:r I'tItii de rr.zisl.en!a care cierte|Ninti
*oti".*o elrlLri strit siit,.. irt'l:rstri forird fiirrd url facbor constii"tiu r.i clialeciir'ii ,.ir.gces,.rliri rleat,:ri. ln acele.li tirnp insd
am r,eliefi.ii I'i nrlrl clr,|srltit fi, ltt,tli r ir aceastd feint'Oarcere
tle lunea
a. euiui sitre .sinr.r-:Lt insearr)ila ni.cidecllin o izolare
aceastI
tlezvoltat
ALn
eritL?rlOarii, qr jtij.r eles rle srici'state.
.i,G" in itirpiiiolul ltat:tct'ri ielt:clir:. irl lut,r,i.rile lloastro llitericare, irrdeosej_ri ii,. Lo7.ri ttt, Fr.ri.,tosulu,t an-I inuel..'cat si. aprrof.rn,l.lrn aceaslii idee rlcriliincltr-ne nai lie aprotlpe {e. proo.iginarti'
lrt;;; elhri. .r.nr rriiltiL ci elil esbe i'i filt,eliialitlLtr aspecteior
tut,ul'or
rn,:.illfesl[riloi"
t,ul,r.tror
iniiialiv.r
.iu
,,
"*r."
itriii irrti,nu. i* pl se qiisesc clatele elementare.ale vielii.
r,;re i"anl*Li. cl se nitrni{ecl-ti Dlin r'flrie'ta.1,ea tr[irilor, insd
n* se rer'l uce la nici,na
il:,*it''n tljili ['llin 2-r]i'rr;'i't'irl' c5
qrtt"sa 1or tlin.rricir qi repre""
clin el" sau lii sriti,i, lor.. ci esto
zini5. o iteri--rra nelttt"i.
Dal' clacd eul r.ritsliLirie llilelul crel rllai r'rrofurrd al fiinlei
ireb"ie sri silbiiniem ii:i ircelasi t'irlp cd jrrrdtoare
.omr-il se
|r,,rli t:rtea incon
"r"""i
gS.seqte in raportr.il.i strinse olr
'l'rcl' tie s'i nrr' izlrtt in"'i. in
ii. in f,-tnd, ru i,rll'r'i:git n:iiult'r'
ir:susi
rtrrlrr'ir. Cinrl
1r,.,.
n*l*t
i^oj'..i"oruS,t ,,-.
,liir.Li
.Llr$Lniii:
sri..
.,Erii$1",
eirl.i
co'qtiin!.
ia
'::il,,riiir
oj"nge
o*iii
el. ins.ugi
r.nseamnS. cd in cOnqLiinia s,r s-ir tl'is[.,ii zal ]t'io.:a ci
t i;1'r' [l''tirrrl'ind
n2tur'l
,-irr
erisiorttA.
f,rre na.lp .ll6
'1i11
flux"'rl r'iefii tsi al
|;;".i;;',,"i','l ,','ri*te'airartenen{'il sir I3nr.rclcr.r
unitar indirlecit
'.rn
Eul ciu nu e_,st,e decli
qi
exisLe.n!,ei.
al
"ri*i*"1*i.
,lirr
ilrr.,xrr[,r-ie!ii
tirntir
t.,,nf
in
iiia""fir*l ,;i acl-,rs
Prel-i'stll cotllriist,, qi ciriar tt*:'tnrtlli'r 'IinLre om Ei nal',rd'
urt rezullat al
;;p* ;; u, n-otl-t.qt* ilr til''r-'l trLlieDtl ei'l'e
inai adinc al
cel
nir"e,lr-rl
{oncl.
iri
l_rri'
lrrAilialruliri. I)^r,
ili"t"i sa1e. omul este a,lil'ic fiirirrtraL in st,raLul oel nlei profr.rnd
cu intregui -univer's'
;";'tt.;;;1ti-roi ."ptnri"+.I o solidarital'e
"
il
prinritir
"rrm tiumei.Lr' ]a1ine^ dg
;";.;;";ti;
,.r^pi,,t
e\lresta llnilattl ln sllllll
eslp
+,rrl
ncmijl,,,.it
In
rnod
Birrrn.
spre aceastd .nitate
tocmai
;;pililXltt- orgoni#.,ului ; tlar
in
324
{ibrele ce-I leagir ele r.ia1[ rsi tle 1unl.^. In irli'imi1'alea
iSuntrice
lumii
erl cler-'ine trepiai un ltlirL cle c'o r;-liin!ir'
'lrelrrrie deci E,5 sir-bliniern cd eil. prin insesi' irircn,n{cl'e. :;u'lt'
rritpl
.rstLl ori€riiii:tb sllt e |E:sLu[ trumii qi rieLii' iJa'*'tlr it'a ii!]l'st'ui
e'[ r.-'., sLt'irrs tj, ,;.t de l'ea]i';utea olliertivd 'si, ililreinieies. el
iqi pirsireazui.rrr'r,ticoinrittr,roa cliirtinlicii * iltr:iiri'i tlin care
sip gt'isirrlizat.' 11,.e,=i, ce erpl-ica pelltiu t e tl ,t"i t's-ie p"lsiv.ill
1x13 1c;rlir.]iii-,,lri,'rtl-,n, ,li i,-, nlil'!(li;1e ; ' lir". bl-'t " It"lite
inienli'lnalu a r'ttlr.ri (ein inteniioniiles Erlebrris), c'rln o
nur-neqle Pe drent cu\-int llusseri. De la originr: el are t'apg.rl.ul'i cu;esuut-'er'rst'rlei . Intcrllionaliiatoa sr e'orrsLu din
tenrlinlra de ale'i d.in si,re. clc a se ci':ptisi, de.a 'qe rnan'ifesta,
de a se cornu'rr'iia. lf 1 rlu i1i eite suli"ien'u siesi' Iatd. unde
'ezicl4. $efrrrsnt'1., srlr.ie'oiiibilir. $n, iairililatt'a at'e.-.plin .ur;ni{e, ridacini aclinli irt insuqi Ielul r:rigi:lrr de a fi a eului'
i)c asttnenoa n11 se rroate vorJ^i dp o strbinclii'itrrte absolutl'
jncout'rest,iiecluc.ibiltuIutttoaubipcliii.in.loniebicusociec,tlnvexg
tatea.
Dar dagri eul se manifestd spre lumea obiectir'5, conrunicindu-se inileosebi mediului ioci:il, in aceiaqi timp el
inregistreaTir (,ele tnai r-ariate date alc acpsirtia. r;imilindu-le qi elabonindu-le, imbogh{,ind in felul acesta patrimoniui
sXu originql. Iai,ii in ce fel'se mali{estd' dinamismul sdu
inerentf pe de o parte ca o tendinid centrifug{, orieni'abX
spre iumei obiectirid, pe de altd parte ca o te1.1in!5. centripet{, inCrsptand subiectiv, adicd spre sine. In orice caz,
tlireclia ohriicrivl est,e funtlarnentaid, fiindc{ eul, plin inerenlele sale. are ten<lin(a de a ieqi din sine, de a se aubodepdqi. Cu toate acesbea, in d,ecursul acestor' .,ieqi'i"' el.are
pcsinititabqa sr-l sc r,'tsIringd. sd se t'e!lit'zp s1r"e sittr" ;s.i nriiind experlgnta acumulati dinafard. In consecin!5., dacti erii
se repliazS *p." sin", nu o face cc sir se \zol"ze de lunre. ''i
aprofurdin4u-se. nenlru a se esenIiallza 1i ii fa'e r'i it'eir-d
toi ce a absorbit, jit lut*, prin liltrui cirri'. ir'irr'"!incime' i1
asociazd lumii cq adevdrat.
Trel:uie deci sd subliniem cE problei'ria slrcialI a :r'rtei
rezicll rrlai Olli', in fuptul c5. sccietatps st itrtputl" arListuIri,
decit in ace'ea'c5, inainte de a se imprrne' aceasta est'e reclamatd de cdire artist, prin ins5'4i nairii'a int'im'l a euf i s5g'
care tinde s{ evaclezei din sine insugi, sii. sE ctlrttit,tice., care
aspirl sd fie iirteles qi care caut'd ccnvergen!r crr publicrri"
-Aprofundinrlu-se in iine. izolin,ltt-cc in rpill.' rl;t. ci esle. in
realitat,e irr r'aubarea p,rtentialita!ii ,l;namir' a r-izitt t;lilr
prin care e capabil sd se depdqeascd.
325
,fi
Dat fiind cd aceste viziui-li se bazeazd pe de o parte pe
tendinla de cornunicare iner:ent5. eului, pe rle altd pcrrte pe
concursul a nenr.imft'ate irnpulsuri exLeriotire, ce imbog5tesc
olizontui inlern, reiese illar c5, in ntorr;.ntiil in ctrr.c serrsul
eristential, ideea. arListicir. se eiuciiierrziL cer fapt de conqtiin!d, ea e cleparl,e ile a fi o eflorescentrti strict individuald, ci
e in acelaqi tirnp o sfloresceiLi,d a conl:tiintei colecl,ive. Dat,critJ. ace!,tui fanL ea e acceptaLi gi e.sirr.,ilatii rie nrarele public,
care i-{e reqilseste in ea. Tocmai aici, ln rapcirt,ul cu sociabiiitatea, se pune probtrenta ccntenplaliei. Pr.iltr.-o operi artisticd aut,enticX se imbogri!,eEte congtiir!,a colecLivS, dupd
cum constiint,a coiectivri inciid qi imbogil],er:te constiinti,i
individualit ii t,ii crea Lo:ire. Arii s+"ul au ben ii c i.l tL uce irr conqtiln !5
ceea ce e,tistti in profunziit'lr:o. constiintei cciecLive. Aclion'inrl
liher, ei esLe antri-rnat c1e conqtiin!,a colerl.ivd. Fe hunii c.lreptate spune Goethe in pi'iri-..a ltalle a lui Fol.r.s1 .. ,,Cr"ezi cd
impingi qi l u egti cel lnr pii'rs". $i !lL,hoi,.enharier, la rlnclul
siu, i,ifilmi cn &cili:&fi jrsi,eLr cli rrtisirl, pril ci:ealie oaspLlne ccnt,ernl-rlaioriior': ,,Iatd ceca ce ; li ,-oit, cot''r r.- rt.i
dcliL". Aceasii t,r'ezirc qi i,cqnstil conslier, li::,r" i-, ,1ol,inl elcr
qi aspir:aliilor cclecti,.e ducc la aciezilnterl puhliculur, si in
cirzutr iiLeilttr nrofi.rntie.^ crr o r:trlrr: noi-trier'r, ..qc.ci.,.t .,si..'in'i,
per eniLat,ea au ioi'r:[ui. ln acesl, fol poerbe arlisbui sri infr,unte
tlmpul rei s[-qi asir-turr] riurahilita'-oa istoric:r.
Atingem acLrrn o pr:oblel'r5. tlespr.c cfire ne-anl sr;llimJ:rt.
opinia. fl,rtii cle coa e:<itrim.iil.ii in h.lcrrarea de firi,.i. E lrrol.llerna
frrrmosuiui. L.re tra br-rn inceput, ne-aut rr.taqit, conceptiilor'
ce inclicii pl'oblerna ar''tei ca cicilrr:nin al estel,it,ii, cr.rlisirlerind
coinplel, 1rr,:rintatil l-':lhea conoeltir, an-iicri iilr,:ca cii estel,ic;i
ar fi gtiin!:i il'urnosului. Oirinir,r acee.str. er,:. nLo|i-,rat5. pc clc t.r
parl,c,: i.le diferenta ce .-) prosilpi.rnetrlt iirLre ,frr.lriroii'.ll natura].
si frullirrsrrl ai.t,istic: in tirnp ce nril,ura prezini,a l,-rctrri dkllc.
:,t'ta. rrr: plezilli.ir lut-,iuli (:r({t,!(t- ilt iutrit i,r, rcicsi ctil crl: ilou5.
cateeiorii n-ar ltntea r:lnstitui uLL ilrtnerr"riu niii,:li iile cei.cetalc. iir'i rlrn lr:ritltib iisullr";iL irrccsipi con,;r:pi,ii, rirlr. iuind ca
prrintl cle plecare atg'rirnente expr'inLei,e in insiisi aceilstil
1,-rcrare. In ctrpiLoiul .9rlrss sitt:t:ifit,ti. d;u. si in :ili,e prilti, nnr
ar.itat cir acIir.itatea clentlri'irrrcste depar.be clq: o. fi o sirnpiS'
prelirngire I manifestiinlc'r "instinct,ilale iri ctt, llirnpotriv[,
ea se bazeazii pc lol'ta rler rc;rist,entir la clominiitia ior,consoliclind gi anrofundinrl aslfel [il,:ner eului, acler.-tir',:,rLa sursd a
crertiei . ll):rr ain ac.iirnl,uri.L. clr iisi:rlr:ilsir c5, dacI instinrtl,eie
siui, clatr,e iLie natrilii. fcll,r rle rezistenf,i. si l,:venitc .lsrrnrlr
eirlui esle.] : rrsernenea. uii rl;rt, al naturii. Am dezvoltat apoi
326
;{coilsi,i:t iclse $il lu,-li':l1ell cle farrii. tl lirr"irril tii. lertomi:nul
semnal;li, nu este i,iti-,er.ii decil ucei ni.stts f'orrnt,ll:'r''l; l'{.jirri}al'cial
de .X. Fr'. IJirrrne,nhach si 11e Llor:tjre, l,criijiirti'i iiir:l'i:nt':1 ill.'r'egii
naL,.rri, {r{l!-r$irlincl in inciLal;iuni i-nrlrlrl',ri','r:. ciirr c:Ipbttte firin
t,endinlrr fll'nr:ltii.ii. lior,'ihe
it
gcn.rali!1ir[
1r,,r
rlt:epi clltinL
ace$t feilomen ir.. ini,i'ept riorn,:tiul .sliiritlrlui . \-iat,a sitirituald
ilu esbrl il':iou stur':linii de r-ia!rr nairii ;i ilt ilrrsLrn,tlltr. Opozii,l:r
dintle flumosul ariisLic 1i lrtirtrosi.rl iriilttral cril cotiseciu!a
unei anumi{,e ii.tosiiiii itieaiis+'e. crre vedea o o;rozitie radica1il, chiar: o osiilii,ate, ini,r'c naLurti si ttlt, lnlnt: r'iata naturii
&sil cuin arn
Ei via!,r:. sprribului. Dr.r.i' nu i,i'elruie si uil{m
oinirl
ci.
incrlgi iar,e p,3t1" ciin na'r,rrr[ gi cd,
mention:-...1
- iu conseci nLi:r, si ia.cuitrlliie satre crertoan'e.
,dln ea clerivd,
Friedlioh Engeis sllurre ioe ti rept curinl,:.,ontul .i.nsu1i esLe
urr produs al nalurii. care a evoluat in rnediui sdu anihlant
qi paratrol ou o.cesl,a; apoi est,e de in!'e1es c[ produseli: cleierrulu'l ornenelic, cRle irr r.lltimir inst,a.n{,, . sint, de asemenea un
produs al n:rturii, nu contrazic ri:si.r,il complexii,itl,"ii fe-norlenelor natlrrii, ci ie corespu^dr(48e. iar iriielzsche, ca nrrrl!,i
,al!,ii, alraile at,enlia: ,,Vorbirn despre rtatur',l $i uit,{m de
noi ingine l noi ingine sini,em ilatutji. Priq urirrier:c, nlLura
este cu l,otuI atrtoeria decit, inlelegem cind- ii f,.rlosim nun-iele('.
De fapt chiar in lucrarea de fa.iir, in capi'colul Sursa spccif tr,ti,
am citat pe Goethe, care tn comentariul siti as,lpra lui Dicierot,
vorbind despre a doua natur5. prirt care at'Listul doininI
natura prirnitivd, adaugS.: ,,Pentru ca aceasta sd se lntimple,
geniuX, artistul prin voca,iie, trebuie sf, se comporte potrivit
cu iegi, cu reguli^pe care i le-a prescris natura lns,iqi gi care
nu o contraztc".In acelaqi sens l-am cit,:rl pe }(rrnL: ,,Geniul
este aptitudinea inndsoute a suflet-,rlui, prin care nat,ura
prescrie reguli arl,ei".
Datd fiind a.ceast5. logicil a f apletror, opozi!ia dinLre
frumosul artisbic gi frumosul nature.I dei,ine un nonsens,
sursa lor profundd fiind aceeaEi. Piecincl,tir.:ci, de la premisele
exprimate in insdgi trucrarea tle fa!5., consiclerdm c:i {r'umosul
natural iqi are locul lui justificat in domeniirl estebicii gi astfel
am depdqit ideea exprimatd iniLial. perltl'rl a reveni la vechea
formuld: estetioa este qtiin!a lrumosului, subinlelegintl Ei
frumosul naturel. Evident, aceasba nu presupune identitatea
dintre fmmuselea naturald si f.rurnuselea arlistic5, dar n'u e
mai pu-tin adevdrat cd nu se pcate nega srir$a lor originard
comun5. Dialectica creatiei isi are rddlcinile irr dialect,ica
6e Friedrich Engels, Antidiihring, ed.
romdni, 1946, p. t6.
oon
i
I
i
naturii. liu fdrd temei remarc{ Goethe intr-una din
mele sale (grupa a cincea) :^ ,,Ftumosul est'e manifesLai'ea
iugilot' natu-r'ali ascunse". in Logiccr' frttnt'osulu'i ar'' dat
rri-".ou*n exemple care demonstreaz{ cd in naturil se
ga**..dife'iteformatitrniincaresemanifesLdtensiuniasem[iei".." tipurilor p" Lu"" le-am clesci{rat in crea!,ia artistic5"
Dar nu trebuie sd tiitdm cd, r'laci in epoca. madern6'
mu4i altii, au respins icieea cd frumosul ar constitui domeniul'erteii.ii, motir-ul nu il consLituia numai moduloun-). era
laportul dintre frumosul natural . qi frumosutr
"o"*iJ*.ut
de toate faptul c5'indeosebi de la Ka't'
lna'inte
;;ii$i;; ci
caro a'indicat ai5turi de frumos qi sub'limul ca fenomerr
s-a incetril,enit icleea dupd care.frumosul constittlie
"ri"ti..
esteticd aldturi de altele. Notiunea de fru,loJ. ;
ioui'iJut tilicati cu frun'ruselea armonioasS' a artei
;;; ; "utuso"i"
;;ii." si sub aceasLd formi ea a fost'consitleratS. o oategorie
acest
.rtuti.x aparte' Er-ir-lent' tlaca rltm notiunii de frttmc's
sons rnsl.rins. teolia ur' l'i at roplafuild. dar . esle. jusl, sit
se resLrinsd inlr-a1 lI solnniIicalia frum,-rsuluil \ut r'r'e.lcnl
flr.umospl :rrr poate fi reous doar'la fonnta al'moa;
a arL"i anlit'hitLltii. Dinlre autorii nrai re.cettti care
;;";;^,,,,.j,?,
.-iego-ric ideea cir estetica ar fi gt'iinla despre fru""-fr-t
nrs. t'itJtit pe Eti"nno Suuriau: ., llatiunilc' irer:l ru('ari sPecta.esl',lltrl! ca
listii irr aceste slLl{li; Hrr p5rrisil. t'u totui tl"liniLla
in caz ci
lrtlmtri
vlrzut'
rie
stnL
usor
aiii"r; ,tour,tn l''rrlm,-,s.
nl.r'nci
FIunros;rbsrrluL'
t:n
ptrtuniciprrii
;;;',';; "', fi
*iect
nu
Frumosul
.
i"t"tiUi intelecluatre universale indiscut'abiie,
pozit'iv
fi.observrlt
poatd
sd
;;ffi topi, ofrl".tl\:. uar{'
E.qo'}
si t'an ,hil. su .It.;, l-ot.tsislenIa si solidit,aLo sludiLriui :lsupra'
i"i.;- ',tpoi: ,.i.cepind cu rorrantisu.rl atl {ost enun-lerate
dramabio'
,i utt* itori'estetice la tel tle remalcabile: ,Lrag1c,
ca
Frurnosul
Astfi:l
riepa-t'Le'
qi
mai
aia
Areeiif-q. !.'ttr!,ios
Er r)'n aceas'a se disLruge"4eo.
;;;;i, ;i'"iint;cii se. ftirimi
',eazacir Nicoliri Hartrnann ln a sa
iiut', ,f i*p"trivii, r-rn 9.!n{it'r1'
iri
tgs:
in
Ei re"parutd in a cloua e'cli'tie
i;;ir;'i;,'"r,[rutd
u'uldintitlurileunuia
tb6A; lr;.i;eazti. inc[ de la incepr.rt i'
Ji" pt'in"lpalele capitole: ',Fruirosul ca obiect universal a}
esteticii".'X'hket f)ufrenne" ia rinclul s{u observd: "Atunci
o
cincl e frumos obiectul devine eslet'ic, fiindcd lle soiicitd
lipsib
e
nu
controYersd
aceastd
de
Fa!5
atitudine esteticd".
evita
tle interes si consbat[m ci E' Sourian insuqi nu poate
maxi-
fi1i.nn. Souriau, Clefs, pour
p. 47 -48.
aeo
328
I'esthdtique,
Paris'
Seghers' 1920"
incetare la in{runoliunea de flumos.: "Arta lucrea.za dupa
'fdr5 cum preocuparea
-frumirselilor natura]e ale
musel.area cetaIrl -:t o' nufit"tului'
;;;;tt";lt3
a
estel,icd lucreazd
rezultd acea buirdstare psihic[
'"
t,eritoriuiui. U" a""ti"u
di
."'n'a'oi'r"r;; i":';::i:"f,1'it?"1:lXi;
a
#;;,-";iJ;. $i i* irceaslS inf rumuse!are -\rta este revelatorul
ioac,l un rol pirt"''nii"tt'''it';i;i;;'
*glt- 1l"l#il;*":'i:l;"t1;i;
i*"*u*ntii lum'i' -r"''ne-ar
"pi"'l^,
s'a t
deprtns
fi
llu
arta
*i,.ot" daca
lurninn
;i de rrelodia anotimpu{rurnoasS, .n n" '"ttu'jl- Al
leveluloar'ea fruntuse!rt
:ilon". lJeci afirminl ti ''at'Lainesle frumosui esle factorul
"ut"sa de a produce
lumii", nu ne rlA ""'Joi*tiiti!iI
determinant. ;'' nnJ'n*''in "ntitulpa-f rumusetea lunrii I ''acea
N-au
bundsLare psihitn ''"''i';'""'"oiiitt'^
fundamenfor'ne
r'lorr;i
fost men[,ion1{o iit n;;*l ;;i;;";J"
ui {1v11nsul arListie l
tale ale fro,li(ltult'ilt'"ili;tt;i"nat'rrla'l sf aseza|ii oamenilor''
Vonbin,I desp|e i"i;";;;;;"i*"'""lulii
Doat'e fi qi este
rru se subintelege cd;;-de "iot""-ittttat'e"
cd onerele alhitecbura]e'
de Ia pb loat'Le ' u'''l'e't't' "'i1]- ilitb la'linlrurnuseLare"' nu
'fr-nti'ii1a
sculpiurale qi plctffi"";;';;";tsc
r'arietaLe' dar cd
sint de acoeiry -tt tnl"i"
^o'"
-o
inflrumuseleazd' toat'e
erri-qtI ceva care ti"t"'iti"ei to"t"
acelasi luclu despre
i"*i'i',p.e
spune
exorima ceva lrutttos] Se .iro-atese prezirrl'd sub forn're foarl'e
qi
ele
care
nrLurit
leisaiele din
trumostrlui'
L''.,i
."u ilrioblerna
v*,.iaie. I)eci rtu o.l** a" a fnce
I \u e's1e
r-arialc
;"-'uh fo''nt"
'lar care se pr"zi.'itJi; ;''t;"i
ct'ceze st sa
s[
tnpnit
este
:l.rl ca cinul' prtn'i;;$i natura-sa'
tie''i repLate sd
J{arr
:ontemple t,'nnt"u"ttJ" fi-' 'i, adcpt'ul,ale
fiiosofii idear
t'eutrei
fo'la u ti
r'1
.r'rtni in,'l ,r'tt f aii'
gi:-f1:il?#:i? i:'"?A:i
;J e.-y,, "ifi'"iil;":-:
pas.al pe
'
fi'umosului"'
lesile
ti i.*,i
"ut:l:i'"::'i:':;;"1;;i;;^
condtts tra concluzia ca
ntt
,ile falri? ,Astiel '-f "''i""tia-iu1ii"l*
iffi:
;;,i-;-,e*,;:,r:iri:l[L*',':t"lJ"ff'?r*,.-"l,.UHi'"",i,
se *.'-r_',_"-.--i+^i
rneniu] est,ebrolr
lil J uri "bio"L l")rol r! !ll-zls'
_ ,"
l]r.rr.,ro* Logica frtt.rmoin 1968 - am aJuns
io
sr.rlut., apature i" [b;6;i
p'obl"*5' a val orii plecind
r:n p"'l't"il l"i"**t'rt'i- ""
:''ti itune
lui onul e inseLat de
-la
cons1,"tor"u'l;."in"-.if"*f fiinlei
de
funtlamentale'
vaiorile
'vi-rlori si t-',d' 1'nimo-"};-;;';;* al"'
asllir5''
omuL
$i'clac[ se
care
silre
aliiuli'tle sdei'Ir qi bine' qi categolii esi'et'ice" srislinern
cd
i'lrrbeqle Oe ctitetilt" {orme
este
Frumos
-f" ilumosului'
ele nu sint' clecit t"i"gttli'
t1" i,*llo-l^ n"
gi
alt..Anoilo ,li,t Belveci"tt?'
"I-aocoonll'
unei *op't'i
in,uttunu. ilar qi ,,M;;'; a" r'ti'tt"tn'"ge1o' ''\iisul
u aottu et]it'ie
329
rjt. i.tlii". ti;il i:i .. l-1ri,,.,;l ri .lrrliet,q", ilt ilLj;.lr_rr-r c[r._r Ecuchei.
rlr,i.i' ii Lrirr,il ,.ls !ir,,rtblir-nd1,. ,,j-es cipr,irLi ,lc litral._iauno,,, ii ,ir,
s,i ..{.irierir si itorlr:roii:1"' ri :tql L'. nr,.slirlriL. ll. Noij Le nr:Eii cii
i,liiitr i:t{.jesto.i)filr, t:ini ;1i,,;rtza|lic.) I;tsii" bilr ir,i,.ir:, r,l{- rlr r,u
'[ ,]i.LL,.:-.celllrr
i'oi rit li,i:.nule!,i:" 1ti.i ne rniirr:ii si ]tu rie .[,.r]burtl
l
l'-!,l
1', ;,, r., :i rrr.r:,i.,,. !)-,.,,. 1..,:.,,ii, il
1,,',
1,. ll,ir.
Fllll rrll Iii i-,ritLr,' ti. ;t I r.1,,9;, It' }l,l.riir-ti. iliijrtei'.-tr le tleieCr,eif
;rii"
si'tljrllr:l r{}r11.:-nrtrl'trr:i l)il,,i,rilj'.1 qi ire iir.,;itii s{ ite apll,.r,ii-:r,
iisr.1 lr'{i lt:,'. r,l'r Io.,.Ll 1-,i.t '.r tt,,i, :iui:L;,t, trLrr,tsLl.ri inLilnii.'Eie s,,:
iittfrun si i,rczesl li'ietzirrn:ir. r'rorsti:r'l itrini,i,-rr;1t1r,l{.oe gtriiiul]l.]r" r.ri'itl1,r-rt sp[..alirr:t|i,', ,.]arre nii eStc pl,Oitrlr: OliCdrui luti lr"
lli'.r. lrr r.-'st,i, 'r.tilb:l ile Lr sl,liijrrli,,e supe;:ruloiait_i, cil iiceea al
cirtr.r'ilor. ,.ri sL.r;reisli-;r, sLriilr:nt,e co. ittrre, a urei vorblirii
ponrp(j,rsri, l ilnei rei.olLci l_lrlnclilocvenLe, ci Ce o ira,:lial,ie a
irlclrrn;limil(ir,{-ri;.,r r,li'eleazii sensLri,i iie tii ncotrc.r Ce aparen+,e"
Ei,ie il{ri{.!r'riiar,.:i L!'c' s,i..nili;r,i cristalizLte cli n dialecbica
riir:,r'triiiei li a ei,.r'r iei, ciii'rii:ciicii inercnla Iie!,ii.'I'rezjnd
atje::irrnea nrilgtn,i ini.rmii. ol:ietcl,t,i fr,urros cieierninii un
rtl,r'il .irtle sLi ltir:r:L li obietL, int,r,e lulnera- subi,^c1,i.;.d qi iuniea
cbiecl,ir.i:. r,crtediinll astfel pieti ;rsa cliscorilantrr. rliilre eIe.
.i, r,::l , i...,,. .): ri!.l:i I i,tr.u .:.;.r, ;in) i,tlpt.nal S.r ,lprnOnSl.ilt:
cir rla,rti f;'uir..t(;gtii t,itt,e i; r.iriciitr-t, el nr-t esLe rle natuld nici
ribiectir"i_n rriri rr..ri;iectir.i,., ci, cn Lrn tormen preluat i.le 1a
hirr l)essoi:." rle lr:itr;r.it conir:r:Iiv'ti, valoare lrriri cai,p sp re\-elctzir nto.r.e:i unii,:r1e a. ir-rr,rii" aLit cle di'1,-ersificatii in aoarenl,d"
T)ar:ti omrrl esl,e inseilt cie iriir.eirset,e, acei-..s1-a inseamr,ii'cri
e si,t-. iirtr,lric dt ei,'.rr,tl. ile ltrnionie in lurrre. I)onr. cii atest
6Lri)ri'{i" t'treasiri r..i'lll(,r'ii.'r, cle fa.p1, lririri.lill inLrc lumea subiect,ivd
qi cea ll-,ietrti.,-:i, iriraie fi treziL d{r o rrare rar,ietate de frutnuise!,i. \l-.i-fe1 ajr.,rrEenr Ia diferi'uelet categorii ale fluinosului.
Am aliitiil rri. i:.cerite caLr:golii ni.r se iverriin nor:! incident,al.
clilr intinpi&rt, r:i crt Lir.rtal.L. a acelora;r linii tlirecLoar€ ps
crLre le-arn rernirr,cili-, i.ela.tir. ltr cl,ealirr'ar,lisl,icti, lr;eii cai e
ne-lrri le-,'eia t ciil'el'ilule l ipriii rl'r iti g.r.adele cjle i,ensiune aie
joculul {oltelor contr,irsLarrLe. Urmincl
&cc^sto iinii. care consiil.r.lirl norme rle de::-,'otrtar e, intr,eg teritor,iul fr.uniosuiui este
marcat de o logici: iner'erl[. In lucrar,ea norlstrd Lo;lica frw
tnosttit,ri credeiri cri anl reuqit sri cloo,.edim cd difer,iteie categolii t,le fri:nrosrrlui j!,i ati oi i5lincr in aceeagi surs[ clinanllcd.
dirt car'e s-au tiezr.rrltui qi tipurile semna.lar,e tie nr-,i, gi cri
in realitettt ole sii:rl, icr,entice. Am aritat cii pot,riyi i graciului
de t,ensiune a tliiiantisrtuiui ditrlectic, avem tr.ei r,oteg,:rii
f undamen Lale de fl,Lintos, in confori;libate cu tipurile a
ciirol existen!ir ant clemonsti,at-o in lucrarea de fatd: fr,u330
mosul simpatetic, frumosul demoniac-e"h]ii!i"^1--t1: ".p:rTl
demoniac-expanslv .sau slm"i-.1,.l r,chilibral si fr.urnosul
frumosul simpareLtc
simpalelic'
tipul
;i;t;-p;;1:;:^G'eipr.i;il'-; teniiune. facite
a desldgularii'
se caracterizeaze
cu ceea
frumosului
a.
iaentiiiua aceastd categorie
A*"r"i"i
-nrr
g^'!l':
'J"l
meql.e
l'ii
-""t i""' i."'
1"
:^.It"
""nie,prinbr-o
l errstune qiq-Ya' Iorrlril.
.nr, se carucL.rizeazd
""ilitit in fond, reprezinti categoria pe care Schiller a nu,{'arecarac,"it-"'ir."riirc'1\Viirdet' FlJmosuI exnansivcueste
sublim't'l'
terizaL de impel,uotit";;i ;s"a"ii-""i"Jizindale sublimu]ui
teorii
-it]lp"t'"ot
cunoscut fiinci c[ "tft''rrui
"tlrrl"'ou*"
caracteristicd fundrept
;;';i;;";'ai"u-l*"t"t
am dezvoltat pe
il;e"ni;d . .". i" 1"t'n"Lucdmenlionatd
rrarialii
aceste
.d:, l:tT"j
l"';'"il;;entaLia" urALincl
am
latngo,'iile lui fundamenLale' trn acelast trmp' s-e
frumosului
ale
""titrtitrl" cd, tlaca ;A;;iil" men.tionate
accentuat
-tutiitutea posibilitl!]t^"-:--*:
contureazs. .u
".;i;;;--in
nu e mar pupn adevalqf
dialectice
lerrsiunii
L) categorte
j$';i;';" ale
"'"iluii"
;;";tl;"i; variante riguroso delimitate'
calegorie
qltl^l:i'i:"
oirrecat'c nu lepleT-rnLd lotdeauna
mooallLar"pt"rl ,trd r.lll (lon'lcniu larg, .avind c't .a-.xd centrala
nuanlare'
de
gi
posibiliLalea
dar
resl,^ctivi]
tea de tenstunt'
pslcgorie'
excmplu.,gl?tT'
l; i;'*";t; sp.n aiLi ti mti ientX'-a'propunctl-se
.be
:: .:'?:
rllm
ca
-*""" ei facihi, poabe
pa'
poate
exempiu R'afael)' 'la'
J;'i;il;-iJ ..nir'ir,tut (tle
ca ritm' de
marca qi o clesfhqui"tl Lipu"tivd ,apropiindu-se'fleci.,tlol
watte"u)'
;;;tlu
iil;;.;i u"po,,*iu i;;ta o caiegorie^la aiba'- In al{i termel}'
"*':1,u
nuanle r{e trecere dl
iie irri'erpenetr:alie. intre cii{eritele catego*r'
al'ce cate'qorii estetice decit
"tl-ii't"p"rruri
i;;;igt;;''-; oont tql;' qi io*p"*'co"oiattl*'
cir ele se explicd
lr-o,-tt';"i'"*;;i'
r:ele pi:
in i:t.r'aslalrilits
r!;'rl''i
"or"
lrei
,,or'fe'.,i in b,'2, 'ibl{'ilrul;i celor
est,e f drd
import-an![
rn*i.r:
de
l.J,i'iii' t"i,,''.GriJ. ;,';"Gorie
parte
face'
acesi'a
este cti
i;,i";;r it;g;;.ii' eiootea'' noast'rx fr*mosului
expansir't,5e
.ril' *rrlr*i";;;.,f ii;-;-itg;iia obsertai inruclirca dintte
llr"ait"ti'auil; cil.ttitmero'*i
problemi
;,rlru", qi*i"ia g"iiiitind m:ri tle a'roaue aceastd
la-rinfragicul,
justifica.i,e.
irm i;rJ.siL ,,,i n.,.oolii,-l;i;; ;;i;
('u
rllsl\''
tr:(p
'n
ri
1tt'lin
otpensr'
sari
,,,'l
lj rti 'i
,t,;i ;,,;."1
r]dlttllp,,ri.ieni.'.'.,,,.-,i-,*o..lochiiibi.al"-l'r.i,*aLur.lfurlt,la.
de
,,rrrrr,,ii,l,i il"" a" fnrmostLl simpatetin' tlar
ruenj,al.ir
vurbe;t'e
Se
".
erpilnsivit:Ltc'
spre
nuanle
crtre ntiii rn,-rite ori tril
'despre
r
.
il:*
"i
o categorie
1i t'lr:spre i:ara,clet isli'c. ca
^
creclernciii.icestaccrnstituieoforrndinterrnediariinl,re
esletic[' dar
33i
derrnonip.cul echilibrat .*i riemoniacul expansiv. Nurrai cd,
convirgerea ltoastt'5 esLe c[ aceasti no,tiune lu 1;oat,e -rii
sen.rnifice t; calegor.ie aparte, deoarerre categcriile. estel,ice
isi au fiecrrre caracteristica sa, mai m.nlL silu utai ltrr{,iu
pronun!ati. 'i'ot a.sllel se voirbeste uneor,i despr.e cirarntrtic
cra desilr:'e t.r caterEorie estebici. Este iricontestabii cI f;-.cr"
parte dir frumosul etDirnsir-, dar,, gr in acest ci..z, sinl.elt iie
pdrere ea aceastti no!-lune uu este deloc indicat5 sI semnilicc
o erperien!,a mai ,.r'ealistd". Dar tocrnai ceea ce aici am reXer.at pe sour,t, in hici'ayea irienliontlti am ar€iuntentat. pr.,
larg cu numeroa$e eremple.
T'ot rlinamisrnul procesuiui creator ne-a condus qi la
problena genurilor literare. in Esletica poeziei iirice untfe
trabdm mai rle apr,oape raportul acestui gen liter.ar cu genul
epic gi cu genui ciramatic, am ardtat c5. originea 1or se afld
tot in tensirinea procesului creator cristalizal in cele trei
tipur,i. Foezia liric6 este cunoscutd in geneiai ca o poezie
a interiorit[-tii ar.incl in centru eui. Credem cF. anr putul_
dovedi ci tipul simpaletic, cu gradul sdu mai redus de tensiune. se caracterizeazii prin frdmintiri de o mai micd amploare. in consecin!:i nu- e impins prea putel,nic s5. se erteriorizeze, poate mai usor sd se concentreze asupra propriului
eu. s5. se izoleze mai usor de iumea exterioard. Astfel inci.o
el l"eprezinti rin far;;as rnai propice pentru o poezie a interiorititii. adica pentru poezia iiricd. Am ardtat totoclatb cb,
poezia liricii poate fi narcatd. ia rindul ei, c[e nuan{e clemoniac echiliblate salr demoniac erpansive, mai mult sau mai
putin pl'onrintrri,e.
Apoi am iiratat ili ce rlrod poezia epicd iqi are
in
cie desfa$ulale uaracterizeazS' geltril epie
rlt:
parie
-o
ir'.lt11;t'
ii ;;";il;o,r'uLi, l'e tlp irltr pa'le' irr 1'ocz'ia "l'i'
e\ olllln(rllrt'
e"fiitifrutrti cale slapint'sto l'or'lnle' sini.stirprtttbe PStlpr';t rur
lliLieluilg
zibo\.I
rl"
a
vaste, ctt Ir,si bili tirlerr
a ln"le*''''io io l"''- 9i a le rnirliz'a ctr mirruLi"zitat'p'
atttpl'rtrraa ei'.[n
";;i;;
ti t".i,'o,oi p,ut" i',par"a. in l"alA
lli
t"trP
o\llrrrsi\e..
forlel'lr.
'a'1",Oi.poLl'i\ il. 'iaj''-rrila
.f .u'rn,..'
,1,i:::;
ptllll:,^:1,
e
limp
rilai
liu
inainLe,
;i;;;i'qi impinu
:..]]::,t
t dnaaDer:telol' nrrlliiplt' ale ltrmii, |r'lr.l t'tt 69591'1el lt
es Le r.eclus i
or
"u,,rrru
in'rentel
even
serla
;i;;t;i, ;i i;u. r.. i " . o".'ecin-i[,
apro{unla strictul It(:)(rc)sar1 tp'*.tt analizele . psihologicc
irnpetuozitatea
cu
.l,i"u t-rsle iniccuiiri
date - alnploalel
-S.iti.,
oesip-ur ci cele dot':1-:,:i]",1..'^i,TiT:1i"
rlffim.
"it;"i
i:rterpcnclr'irtie: e-';i:'lt rie;rtii eplur
,le
r'aste
t'irl'rtiLur'i
si ele
clrat'e cu Lrtisdt'ri epice'
ltlitett*ti'iio,t*ri.", Ei invers'
aparii in celelaite dor"rh
si
pot
t rirsiit uri liricc
.f
"pe- "i,"rt
*""111,
ci'i-,ra arn ciezr-o1L.uBi: [, tr,iL'te sumar li'iiie confo'm
in hrcral'ea
elaborate
furclarnelt,aie.
t*t'.i--auu.iloitim icle.ile
rigtrr'rasi"
nti'i
nlozir
si
u
ol.ri
puietrr
.f1' nr*. an,,rn,L ",,
irncstt e
lrrcri.ilc
in
;;-;;; ,l ;;r ,r,ri r,.',leslule('aarsurnentp6ie plo' rre tli;ilpr
tic:r
Pun"l
;;;;;;; u tl.rvr,li '1" luinti
ror'"lrti
toiuiiIrle't
in
procesultri s1'.p1{rrr'.,iu' '"ni't "stl'ti'-ii
ri'
"-l^tii
leaz6 o oi'rll:rP n,u,'r,t:"tii rezultlrr'l tiilr dicle' nrt'rr:iilpsr
lnsusi. -\siicl ',i u,'ul,lom*[r' irt tnarea *ilut' r"at'ietrtte
sl.r'insi
il;'nIunti't inler'l{ rier];il:i,;;i l; su1'lntoin.- r'i. o. n"i
acnlnsi i:et lnett" 3!
itr
l''t
d.ent.A. r'R lirnlirl'e' " ''t'i-o:i
isl enIiai'
.1-'e
Iogod tlnurrt,,srrlrir es
otrrirqia
ten.siunea tlernoniac echilibratd qi poezia ch.arnaticd in
t,ensiunea dentoniac expansivd. Atitudinea denloniaci, fie
echilibratri. fie erpansivH, este caracter,izntI prin oonflicte
cle o asemenea amploare si intensitate incit eul este silit si
se re\rerse sple erl.erior. De aici un raitor,L mai strins cu
lurnea. o cunoast.ere mai profundl a . realitdtii obiective
caracterizeazd genurile epic qi clramatic. lntr-aclevdr, fie cri e
vorba de o epopee sau de un romanl fie cei e vorba de o dr,amd,
acestea reclau er.enimente din sinul realitd,tii. Totu.si daca
cele doud forrre de demoniac au ca tr,dsdtriri comuni vehemen!,a conflictulni. ele difer[ prin consecinlele desfdquririi
acestuia. Xn primul c,az, conflicbul poate sI fie stiplnit"
ducind la ur echilibni, un echilibru cucerit; in cel de al
doilea caz expansivilatea rupe zdgazurile interioritd!,ii, empind cu irnpetiiozitate. Dar tocmai acest mod de declanqare
332
si
I
I
I
I
I
Emile: Sout'ettirs sur PrniL Cezrintte et {'eilre'<' l'arjs:,
BItll.NARD,
"'--u iu-ilO.novation
'iiti*, esthetitii-"c' t92I'en 79{t9. i,\nnie ps}-choiogique'
ar."i,''i"1i,,]iotlisiu
tsiNh+; Al,l,
r. r6).
BIBLIOGRAFIE
ADERCA,
F.:
Md,rurrt.a unei generalii. Bucure;ti, Ciornei, 1929.
-{LAIN: Systime des Beaur-Arts. Paris, Gallimard (N.R.F.), 1920.
ALLIER, RAOUL: La rtsychologie de la r:onpersion. chez lespeuples
non cioilisds. Payot, 1925.
An'{lEL, H.F.: Fragmenxs d'un journo.l intime, publ. par Erlnond
Scherer. Gdndve,
1901.
AMIEL, H.F.: Fragments d'un jou,rnal intime, puLrl. par
Bernard
Bouvier, Paris-Gendve, a.922.
APOLLINAIRE, G.: Calligrunmes. Paris, Ge}limard, 192.1.
ALIDIAT, Pierre: La biograph,ie de l'eu(,re littdraire. Paris, Charnpion,
L924.
AUGUSTIN, Saint-:
1925,2 vol.
Confessiorzs. Trad.
A. d'-{uditly, Palis, Garnier,
:
cria.tiort, :;;tccis durde. Patis,
BALDENSPIIRGER, F.: I's, litteralure
Flammarion, t9 13.
iiu m,ariage. I'alis, Ollcndor"f, '19i,11.
B-A.LZA-C: La
BARRES, !,[.: L'abrlic,ttion. du ito?le (Lamartnrc). P".tris, G. Crds'
4 9iE.
BASCH, Y.:,l?-ssal critique su,r I'estlfttiqr.te de liant.2n 6d. Palis, I.
physioloeie
Vrin,
BASCH,
1927.
\i.:
Alcan,
i]s.sql t|'EsLhdtirlue" de Philosolthie ar tJe I'i,ttiralzrre. [)aris,
tr934.
BAUDELAIR,}j, Ch.:
Aeu.t,res contplites, 1,. Conald,
7 voi.
BAUDllJ-All:i,E, Ch.;
IIazan, 1928.
Cattsei!,s
l'ar:is, i923-1930,
rtttr jr:ir.nes littdrat,eurs. l'a.r'i.i, Errile
tsAUDELAIIT".LI, Ch.: iet.les d:;c t'tt,ire. l'arjs. Cairnanu-|-gv'rr.
BAUDtr\, E.: Fsqclrolagie. ) 6.ri.. Peri::, (ii.l, 'r'j. -tll.:
BEI(I{FjR, P.: Beethotr'tr. IJerlil, 8r:}rusier' u. i-cefile,', 11111.
1932.
tsELLAIGNE, Camille: tilozor[. Paris. Laurens, iiiO;.
BENEDifE, Ldonce: Rrtdin. 1''ari.t, I-{ier1'.lr, 192ti.
BEItGSOi{, I{.: tl.ssgl sur ies donrttles r.:'n'tzi:l,iu,ie.,; de l,.t :'trtsr:i..nce
:4 6d., I'a::is, -\lcan, 1l16.
BEII,GSON, TI.: !,'e.nergii' ,,:pirirueiie. \'^! tiil., Parir;. ,\ican^ J -n29.
BERGSON, H.: L'elolutirtn. tes.tice. 40 el., I'alis. '!ican. 1!i32.
BEil,LIOz, Ii.: ],Idm,oi.res. Paris, Calmrn ll1'1t, 18)8.
dro'rltttl(tlLes'
'El,dt's r'ir" psychttiogie sur les outetl't's
r:tXii.,'Jj'i'rr'SISY:*"
hul"gi'ri;'
' l ll
cs.v'
;\nn*n
I'aris" Iienouard' 1867'
RL,\NC. C'h." (]ratttrtcr';t't' t''" "'lt' '1" tless;'.t' ILen'[:en' in tler llledi
,!,',)tr-'"r'ir.,'1"-to-"i;szipli"irerio
ilcs..
llLEULIilll..
'" ".i,-",,i',,'!1.:
,",,, t'b,t',ir,,lt';'P llcllin' Sirrjngtr',dPrt'i9;
- -r- -.,
Slltt-nphr'nttn
au{i" CrttL)tr"
ULl.,i l l, l': i:.: jlctttrt';io Ir(t('or' ja'
Loipzig t''
-\sclrutlpnbrt;'g
tllanui,u, lr " , r''tlli'i"lii' ' ";
Wlen, Deutikc' J.9tt'
rl'er Scele untl iiirc llert'ussLtt:ertlens'
IILELTL,ER, ]1.: ]\ trrr"lts t:iti';ltie
192J
!-:'P,'in51ct',
'
Berlin,
r tt'lc!i' ltrur3. Lc;p:iX' 'l orrLn' r" lSllj
HuC"ff ft'L , .i t:"'3 i,"tr|"' 11' t ]
p' 1il-' 1" 51tr' ';d ll' Keys'rl'1"'sil
/,'rl'i'11"t
\C.'', Ki.:
BOJt
""-;;,,*.
"',t
l"':i'
,,cj. l\,.
't''i
ji.i,l ;"";r'sl,rJitr."i.l'
P"'o'''' t1 l'v1 "'i;'t l';tri''' flrm'mr'LjoL;."ir .',"i. n
1928'
go##tr:i:-r' .: I-a !u{iii:re cLe ltJ rtzart' i'aris.'
Pari''' l'lon' 1'rlq'
1;"'1i"'t'
"hn'
i""ii''16'
t
\
L
l,
lJOSCll{.1
(Adeviirui iiit':r'ir
"' ''!""':n""""'n"'f
I)otiit::ir:ne: i'' ''o''lit'i'"" f,l ' i-iLLr'luvtertrza'
BOll11Z,
""'si "irLlsii,r.
iattua'Lic']'?)6)'
24,
!"rculcqti,
gAANDnS, r-1": Gaetlie' Bei'iin' 1922'
(La nol1vclle P'evue
Ilr{E'rO}i, ,\n{-{re: -r'r',t'l',cl'i"itoilinil' cte IleniQiLIe'
|1 ll
l tarr, '.., . |'r lr,:ri 'j'i'i'L''tu'"'on
it Ic +'ie d'e I'Esprit Paris' Aican'
BRiNiii'Yir-:c+, ieln''
.
'19u9
li.ittitt'tttr's,.3.t]:"f;i;:lf'zig' Tcul-rr'cr'
tsUJiii'R, I'iarl: Irbelr ttricl l'aiis'
l"ietler' 1 930'
t''i
:
iliilrtl zilt, Ernrn J-iu:
' t" '\uf'' l'eipzig' Fiirzel'
BUHLEIi, tlhartot|ci'"i:;'"a"nii;t-ii'a-'lig""'l'
gt JS#'II'\nrr1 , J. : lleitag.rt.tur liurtstl4e's<'hichte e'on ltaiien' 2" Ar-rl''
Rerlin, \\r. :ipemaun, 19"t1'
{ir.on^onf ior 4 itJ-^-i.,
l.aris' Charponljcl,'
I's'Z''
tsIrrr"TY. I'iriiil:pc: lrt;;;:"-i1-p'-tit-ur m.oi,rres'
ZPi :'cl' !'ilt
i'' i u r,rr rt J LcbeI sab1d;"r'
1''!o'1'
)""
t
\'
) "1 "'
X t SE\1.\ \ \.
" voi'
-u
{ilr .\,:rgprrundlo l'rlclrologl^'
i Olitct ' I'aris' Servier' d823'
RYliON. ti. G.: Calrr, it'i'"F"ltt
(Letters ttnd Jou'rnoIs)'
I:f YIr",J'-i. G. C.: 'f,h';'fi';;;".;-il;'i^a-v'o"
\ll,l
Idr.J.
rfty.
z rt,i.. LontiOn, "l OillI
"ii""ii'''!"opatitcs' tr'[ctlttdes irtt'mortels' t'ttrs'
cAlJi\lili. T;;;;;t'i
.\lirin }iir:hei,'19:lli'
Paris' i'lon-Nourrit' 1922'
CARHERE, .f nul" i"" n{rttt'ais tla;tres.'
r\atiian' 1929'
l'a,ris'
istltetiqtt'e'
#ir\LilAYh,- rietic;cii-'
Lanuartine: Ies soLLtces
S
"t
lfoftr:--l-n lih,koophie'.-cle\]ctctltl tle I'rancc' l9l2'
t!t()r)titluni!'ic1"'"""1 " ron'aitlisnt''-[ ar'is'rJcuts l'arl' Pari-c' A' Dela-
CFIAIr.trlONNI,,t,,
l.Iuridti:"i"',.i'ititi-"t"tltes
Ii. Lecrosnier, 1837'
au x I x'me sia(tu' LamarclTdf it'Cii,luJ"t ' ?" p )'i'l-''' pnlt'-'ophirlue
i'Jt)J'
lino, l'eris. l'lun-)'ourrit'
^
G' van C)est' t908'
in"ii"". Bru-xelles'
CLr\UDtrL, I"aithl"al'"gi';'
Gallimard (N'R'Ir')'
iatis'
et
CLALTDEL, I'aul: lroslllo tLS J)roposlt'o"'
I'i'|tt'i ct /l'ri'lrarl l'aris'
Cf-Uiii'r r . t ,tt.: 'll irltr't "lnge' Leonot't! J'
(lHARtl()T
-"--
e,t
tra.,'e et
J.Ilebzel,
1tJBt"
DDi-,
t) it.1
COMBARIEU, J.: Histoire d.e lq. musique. Paris, A. Collin, 1918,
3 vol.
COQUIOT, Gustave: Le orai Rod,itz. Pafis, faltandier, 1g13.
CROCE, T).; Ariost, Shakespeare, Corneille. Trad. allem. par Julius
Schlosser.,4.malthea-Biicherei, Band 26.
CROCE, B.: Esthdtitlu,e cantlne science d,e I'erpressiotl et lingul;i;gue
gdnirale. Trad. par Henri Bigot, Paris, Girard et Brier.t-, t90+.
CURZON, FI. de: LIozart. Paris, Alcan, 19'14.
DARWIN, Ch.: La descend,ance d,e I'lrcmme ct I.a silecti,on se:ure!,\e.
Trad. E. Barbier, 3" 6d., Paris, Ii,einrvald. {881.
DAUDET, L6on: Flambeaur. Paris, Grasset, 1929.
DELACROIX, E.: JournaJ. Paris, Plon, 1932, 3 vol.
DtrLACROIX, TI.: Le langage et la pensde. Paris, Alcan, 192{.
DELACROIX, 17.: Psychglogie rle I'orr. Paris, Alcan, 1927.
DllS COGNETS, .Iean: Etudes sur les m,annscrits de Lamartine. (tsibliothdquel de Ia Facult6 des Lettres de Paris, XXI), Paris, -\lian,
{ 906.
DES COGNETS, Jean: Les idies rnorales de Lamartine. Paris, Bloud,
1
909.
DES COGNETS, Jean: La t,ie intdrieure d,e Lamartine d,'aprbs les
sour:enirs inddits d,e son plus intinte ami, ,I . M. Dargaud,. et les
traeaur les plus ricents. Paris, I{ercure de France, 1913.
DESSOIR, \Iax: Asthetik und, allgemeine Kunstrpissenschaft.{reAul.,
Stuttgart, F. trncke, 1906.
DtrSSOIR, Max: A stlzetik und, allgemeine Kunstw iss etzschaft,. 2 e Auf .,
Stuttgart, F. Encke, 1923.
DILTHEY, \V.: Das Erlebnis und, die Dichnrng. Leipzig, Teubner,
7922.
DILTHEY. \V.: Die
d,ichterische Eitzbild,ungsltraft und, d,er Walzsiruz
(Gesammelte Schriften, vol. I\r). Leipzig-Berlin, Teubner, 1924.
DILTHEIY, \,Y.: Die EinbiLd,ungskraft d.es Dithters (Gesamrnelte Schrif-
ten, vol. IV). Leipzig-Beriin, Teubner, lg21r.
DOLIX{IC, Rene: Lamartine. Faris, Hachett,e, 1912.
DU CAMP, .l{axime: ,Souvenirs littdraires. 3e 6d., Paris, Hachette,
1906, 2 rrol.
DLTFRENNE, Mikei: Phinomenologie de I'enpdrience esthitigue. Paris,
P.U.F., 1967, 2 r.o1.
DUHAI{EL, G.: Les mod,bles imagino.ires. (Les nouvelles Litt,6raires,
I dicernbre 1933).
DUJARDII'i-IJAUIIETZ: Ennetiens acec Rodin. Paris, Dupont, Lql3.
DUIVIAS, G.: Nouveau Traitd de Psychol,ogie, vol. II-iII.
Paris,
Alcan, t 9113.
DLTMESNIL, R.: Le l)on .f uo.n cl,e Mozart. Palis, Editions musicales
de ia Librarire tie France, 1927.
DWELSCI-IAUYERS, G.: L'in.coirscient. Paris, Flammarion, 1928.
ECKERMANN, J. P.: Conversertictns avec Goeth,e. ilrad. J. Chuzeville,
Paris, Jonquidres, j 930, 2 vol.
ECKtrRMAIN, J. P.: Entreti,etts de Goe;lrc et d'Eckerntnrzn. Trad.
If . J. N. Charles, Paris, Ciaye, 1Bri2.
ECKERMTINI\, J. P.: GesfiraclLe m,it Goethe in clen \etzten Jtthren
seines Lebens. Leipzig, l3rockhaus, 1837-18i8.3 vol.
ELLIS, Ilawejlok:T'unz d,es Leberzs. Trad. de l'ilnglais par Clara
Schumann. Leipzig, Bartb, :1928..
ENGELS, Fr.: !n7i4117tzgzg. I'aris, Ed. Soc., 1950.
ENGELS, Fr.: Dialer:tique'de la nature. Iraris, Ed., $oc., 195u.
336
Paris' G' Crds''
FAURE, Elie: ffistolre de l'art' L'esprit d'es formes'
Paris' Kra'
nnJf,2Jno, LEo: LLonard d'e vinci' ou L'eupre d'orl'
Auf'' Wien' Gerold's
rgtlJil9e,qcH, Anselm: Ein Yermdchtnis' 2n
Sohn. 1885'
"rtLn.ua, schriften iiber Kunst. I\Iiinchen, Piper' 1913'
FlE;iliih,
, G.: ComesponrJance' Paris' Charpentier' 188?-{893'
Paris'' Conard' 1926-1933'-9 vol'
"i;*";n"
FLAtilgRT , G.: Correspondatrce'
raris' Editions de France'
Fifibfr"v,'ri.'an'"r'#;;;;;;
euq.2uil$n'r
pr,ob?kn,
Bruckmann"'
G.: zehn Jahremit Biicklin'2"Auf" Miinchen'
Pierre: Battd'elaire,
lloirPf3's,
on,
et le poite' Paris' Perrin'
l'homrne
^
fOcti"l,ON, ll .: Roplto?l' Paris, Nilsson'-1926'
i6Ciiioxl u., rrrh"iti",^ ii-t''nti-"t' Paris' La-u"rens' lele'
{e34'
vi" d'i" Si'*"' Palis'-b Le-rotrx'
i'6;i;ioN;S,ii.'
iii"i"ii- aa";i'' Paris' Ed' Nouvelle
Andr€ : ff i"l"
FONTAINA
Revue Cribique, 1930'
1""'
""
Berlin' F' Fonlanc' 1898'
FO\TANE, Th.: Von'iio'"lg bis l)r.eissig'
Societd franqaise
I'Emartine'
tle
t;t"i":i'i7oiti"i
o.'
FRIIJAVILL 8,,
Malferg.^.1.e13
Eclgar.
Paris.
d,c<lirior.s tftr6raiJe"s',;r-i;;i.;ia;.;..
leit'
wien'
t(uttur'':"-\ui"
di'
in
FRE'u'd:'5.:" i'ii'u'iinie"n
J ankelevi rch'
S'
T
rad"
f'"i'iiii
n"
v
{-' RE U D. S. : I nt,odu'iil"
"'
Faris, PaYor, L922' "'8"
als. Willensproblert' (Zeitschrift fiir
llo,i'K"'tn"rk
FREY.
DaEobert:
' '"-TJltt"iiL, vol. 25 (Beilagel, 1e3t)' . ..
l' J-tl-'' Paris' 'Plon' 1876'
FRO:\lEN1'IN , n.' L,:I"M'i7'i'ii i;"1"t"is'
Plon' {926'
Paris'
Boud'ulaire"
ha-nET,' sittiltru.',ioii'Jean Alazard' Iraris'
Gl,1l8,\, Carto' lrop'ilai' f*A"li'rrgaise par
t
G. Cres, 1932'
GALITIEIi, Th
:
de Broise'
Honori de Balzac' Paris' Doulet-Dlalassis et
el .I'oratorio tie NodI d'e J'-S'
GE#i;R, A1.: Lesdepassions
192v'
France'
Paris. Librairic
Mozart' Paris' Descl6e' Ie32'
cHrcjs]' H;#i"P"#,;;;;;";';' i"';'i''P-'ris'
Callimard' 1e31' I voi'
cHYKA. llal.ila: L, ;';:;;;;';;'
1931'
Gallimard'
Paris'roJ Fd"
ilib:1. i",rie'i b-"'"'
de France' 1e23'
Ui6E] -i;;;;'' piaii,i,'.'-r"rlis, Mer-cure
Jonquidres ei Co" {928'
GlllE. And16: aorrci',l'ill'-iiris'
d.e r inci. Paris' A, Llichel,
i-La"iir'a
roiin'Hidf
LA
DE
GTLLES
1932'
hiers d'occident'6'1926)'
GODlld. J. P.: Valeur er inqui'ltude' -(Les ca
u.''t Dichtung' (werke in
w'ii'it
;;;;;;'LTuZi','
E6fir#fu;';";
-""t;;i,; dini.n1, l"iptig, Insel-verlag' 1eoe'
Weimar' Goethe- GeselGoETHE : Go ettLes uii"lf *,7i ";; ; n' i"' iiiv i"'
lschaft, 19t7.
Bach"
Charpentier et Fasquelle'
GONCOLIRT: Jaurnal des Goncourt' Paris'
1887-1896,9 vol'
"Augurr, .Rodln. Bielefeld, Velhagen Klassing,'
GRANTOFI., Otto:
I 908.
GROOS. Karl:
Dle
Spiele d'er Mertschen' Jena' Fischer' 1893'
337
E.:
Les tJdbuts cle J'crl. .[rad. E. Dirr. Paris, A)can, MichelAn.ge, Ilaphail, Andri clel Sarte. Paris, Ilachette, 'i914.
GROSSE,
GUIJDOLF, Fr.: Gaethe. tr3eriin, Georg lJottli, 1522.
GUY.\IJ, J. M.: L'art au point tle tue soct.ologioi.t.e. Pais, -{lcan, 1889.
GUYAU. J. l'X.: Zes rtrobl,irnes tie L'Esthetique cotTtern.poro.ine . t'a.ris,
Faris' Ecl' Nouvelle Revue
KAHN, Gustave: Charles Baudelaire'
voi' Vtrl'
Critigrre, 1928'
u'ncl Form' (Der Leucht'er'
KTIYSEP'I,ING, H': rtrfindttng
A' I3egriin'
Dannsladt. 19261'
Sud'-Amiricrtines' Trad'
rdr',YSERLXNC+, Fi
:
llficl'ittttions
Aican, {891.
HAIl,Tlr{A)il{, [Id. rr.: 'istJtctik. (-\usger-liltn \\'i:rko), Lripzig, W.
Frieclrich is.d.), 2 roi.
IIAlfl'lIANl{,
48i1.
.tIART,\tr,\.\i.1
,
trd.
v.:
Pkilosophie des Unbel,ussien. 13eriin, (i. I)uncker,
r-r'icolai: 1)us Problern des geis!t.E,ert Jelir.s. Bcrlin, W de
Gruyt,er, {93IJ.
IL\{.lSSMER. Fr.: {insere
14eister (Each, },!ozart, .Bec!,h.ooen., 1l'agner). l'{tinchen, F'. Bruckmann, 190{.
HitlltsllL, l-r.: Ta!,;eb$cher. (SlAmiliche lVerire, Verlag R. [I. Werner,
(l,eutscl'Len
lleriin. Bchr. 1913.}, 3 vol.
FlEtlEi,, G. \V.: !!stkitiqu,e. Trad. Ch. ll6nard. 2" Aul., Paris, Bailliire, h875, 2 r'ol.
X{.: Sein und Zeit. 3u ,\u1., Halle, l{icmeyer, t931.
HlllDEc(iitii,
FIlitN, -{.: 'i'he arigins of Art. London, Macmiilan, 1900.
HUGO, t/.: Odes et jlalla.cl,es. Iraris, Eugdne Renduel, 1833.
IlUtiC), \r.: -trosl s$iptutn de ma oie. Faris. Calrnann Ldvy, {901.
HU SSllR L. \)r)..: l-ogische Unterstr.clt,u,ngez. Fialle, Niemeyer, 1913.
It'il)r" V. d': CescLr 1-rn,nck. Falis, Alcan, '1906.
L\DY, V. d': De ,{}och d" }}eethceen. l'aris, aux bureaux de la.,Bchola
Cantonrrn".1899.
JnIlN, O.: lY. A. If tzart. Leipzig, Rreitkopf und IIartel, XB5618118.4 vol.
JAIII\, C.: X4r. A. Mozart. 3" 6d., compldtee par lJermann Deiters.
Leipzig, Rrcit,kopf rind trIirtel, 1889-1891, 2 vol.
JANET, Fierre: .De I'angoisse d l'ertase. Paris, ,\lcan, 1928, 2 vol.
JA\ltl', lrierre: tr'1tolution psqchologiEue de Ia personnaliti. Paris,
lrlaloine, 192 6.
JANE'I', Fierre: La force et Ia t'tziblesse ps'ychologiques. Paris, llaloine,
1932.
.JAl,trET, Pierre: L'automstisme psychologiqrl.e. Iraris, Alcan, 1889.
JANET, Pierre: .[,es obsessions et ld psAcha.sthdnie. Faris, Alcan, 19{)3,
2 vol.
JASPtrRS, K.: Philosophle. Berlin, Springer, 1932, 3 vol.
.JASPERS, K.: Psychctlogie der Welttzttschauungen. Berlin, Springer,
L925.
JASPITRS, K.: Psrychopathologie ginerale. Trad. Kaster et h'Iendousse,
Iraris, .{lcan, tr 92U.
JASTROW, Josef.: -Lo subconscience, Trad. E. Philippi, Paris, Alcan,
19t)8.
JENfIINGS, FI. S.: Dos Verhalten der niedereru Organismen. Trad.
de l'angiais par A. Mangold. Leipzig*Berlin, Teubner, L910.
JOLIANIJE, Pierre: L'harmonie de Larnortine. Paris, Jouve et Co.,
1926.
JUNG, C. G.: L'inconscient dans Ia oie psychique norrnale et anormale.
Trad. Dr. Grandjcan-Bayard, Paris, Payot, 1928.
J[;NG, C. G.: Psgchologisch.e Typen. 'L,jrich, Rascher et Co. 1921.
JUNG, C. (j.: Wandlungen und Symbole der Lybido. 2n ,\uf., Leipzig
u. Wien,
338
1925.
I J22. :l vo_l .
"triltlt'c1Ti,uu.t3'u?;''
KlERliFt-i iLtlt'. Siirptt:
Diederichs'
Der Begriff der Angst' lena'
,. l-racl. Kund L'crlotr'
Tt'otlt' du^
'Jisrspott
il..l;at
^d,i$:*.
KUO \.\Hl)' >"r:n:
I.3'," 83,iu,'
"fl"'
D'cdcri
e
r
rs'
1
e2
3'
-^',"na'
i" J[' 'f isspau' larts'
"' 1'rad'
h'o''iq'i"''
KIL'tt
^,
l:;
ril
i';jl,s]iiii'
Ster-rn: l.ter
I\R,\US,
;
1'
"''rl3
k:z!x:i "oi,"l,ii,i,'
.: i," ,',ur'":''i"'''"i'ir':'oiogi; i"
KFrllilllc,,.l
--rlitA:llrlii
:"1
5;liil;,';"::ff i]'ll^';*i'
hotfens lZeits.h'tl.t
liuus'rs
s1'ringer''e2e','
,*
;
"'";,|;,",vrns,chrn,,?;:]'-'il.fi
;,',1ii,, ii,i::: ll!:{;:lI lfi:5il $:i
).:"fi;' ;,.;l
i: i li;.
"tn'r'i'
L,f iltusiotts^.ouo'ut''o't't!,,c1.
['a,'is. ljlcmmorron,
L \l-AiD'F;.
se'rl
jJ'aut"
P:
I"ins!tn'L
i \f .C. ul'rrir. : !'':
k
il'
;
r,,
n
""1,,i;' i::",!:;,i;
"'n,,
I ; f1] h:l,ju', L',,,,,,!,
i^1{%.,ll,l
-h''ii;i;0,,.
\l' r'n' .!'li.,',,Edirion. A. coriin,
Lt'tH, Ii-,t'r;:., Intrn']ui:ion ol'iris'
l'Ie1fuitir1r'r' \o
i:il,;. Chi,'icu'
ilttns l'it""spiratiott" (Journal
t:s: Le conscient et I'inconscient
,"""J,',
^rll'li".,
iliyrhologic. i920) .
i.,i/r. i-aris, Alcan. tl:i:].
Jc i'a.'t..'"..
iitirj,ilU:'*;;l!''f,|i,o,",,'i-'J,'',i,,oni!:,,;"1"'i:iiii;;
i8;6
c'nip -- Itrsinn un6 11u171p' |iliw
\\ ilhelm: Gtnic
, ri,Yii - r.:lCH lrtU\1. rrr;rL^rm
rriiili"*"1o
par A ' chaseu+'r' s eotn pti trs' icl'
;';lil ol,:,'i"lillth '
".
*ll,li:' iill;:l';l'?
;;;ti#;;ifi:'l
Picartl, 1924,.
LllBllY, ;\ndr6:
l'arnartine
Aususte
otte potitique Paris'
i\'iichel,
Paris' Albin I'trich'
l'orizons' l)aris.
ses t,^-i,nn<
d'ans ^^^
l9l6'
192 9.
'"Lo Li"'r'o"'
l'aui, Vrtlir.lt l'aris'
(Lcs \ouvelk-siiLl6t-L,ljf,\ lli'., Fr. : l"nrt,lit 's cttr
Ronioit's'
Julcs
l'''t I n'""1"''i'' o'"
LiiFE\'1t!.
''-.881.
rlrir,...li, nc\-. lgiJ\.
leris. lle{zel et Co..'l
srrr t!3art '
llS.lt-il'1":t:' l';:::L;i{,i,f i ;?'uo'['f,"'u":ri'''"uJ' ''o'''r'n"'
studiert'
a sittinrt' Asthetiscke und relig'iiise
t t-tttTa'#l'ttt'o"
""' i,-ipiig,'E' l s*' rnann' l9oB'
inferieures'
mentales rl'ans les socidtis
LEVY - IJP"UFIL' t"'i'e-'-i:o*ioions
8" dd'' Pa'is' Arcan'
;Er];T'"fri:?l;,, flt, a nlent(rtite primiiioe'
"",iffi:
Andre:
Dans
La
\n" mers' 1934'
Notnelle Re('tle tr'rancaise'
339
I
I
1
I
I
L
I
i
tl
I
tl
tl
li
LHOTE, Andr'6: La ncintwre. Le cteur
r933.
et I,esprit.
paris, Den6l et Sleele.
T'h.: Asthetitt^\ross. llamburg_Leipzig, 1906, 2 vol.
i,lllq,
LISTovtrL, EarI of: D.", sr.gr,r,riitii""sr.,"i.,ii'f,.lriiiix'in'iiigtor..
Asrheiit. vot. zu).-", ._iZoitscirrif tC.:lir,L,lrcrnme..d,t
g6n_ie. 'iaris, -\lcan. 1g89.
!qylllloS0,
E.: (]oertze. Srurlgar?, i. e. C"it""
!l]p-!]alq,
1e20, 2 vot.
LL D\VIfi.
; Lud,vie.s *'.tt-i,.o. r:cr. rr."s"1,,""ii...1.
i."ilIiig _\\.ier,
'
'
"l nsri,,ri.."
"'
tugi:
... .9ibliogralrhjschcs
\L\RI,.I{ar.l
- E\GIILS, FrieArich: tibe, J{,r,rst u;t.d. Litero.tur.
l\ilostriau, t937.
"iIAITLIi\GIlIr,,' K. I{.: hlozslLs llekettntrLisse und, Leitrett ilber seine
.- . . li,tnst. St. Ludwig. pcr.rolin
i.nirl, rurS.
\1.\l
Cj,AlR. Camill"i
"nd
Rodin," t'io**. eL i.ocunre paris,
l-a Ii"naisqance du ;iuqrrste
Livin ,..f.i."-""
1l1rUCL,\l lt. Uamille: Lt:onarrl ,ti''v;r";. paris,
lrrilsson (s.d.).
ll.ll l,tr iliR. 'r'hym.y , ,viriri,"rhrl" poris." nojier,
r g:S.
'
\I.\trP-\-liS-\NT:
bot'rrres contpldres. i.of .- iS. earis, - Louis Conard,
t"sclturc d.,ete. (Le Ternps,31 juilet t934).
}{+i]ts,lAc,Fr.:
IIAURIAC, Irr.: !7n1, srands tiomm"r-i;;";; fi;;:'d;"jJ]
Capitore,
I 930.
lI.dJ]Ri,\C, Fr-: Dt.eu, et Mammon. paris, Editions du Si0cle.
tg3g.
],iAURR,\S. Ch.: t.a tnusisue
..r,uei;iiir'. F;;;;:"-c;;rJt, "r?1i."""'
-\IEL\'ANN, o..: st,st"i' iii"'-1;,i';t;i:'
Leiizig. eueue und x{eyer,
Y. E.: tr,igures d,'boocateurs. paris, Iriguidre, 1913.
]'llpUUIET,
UIRREALT, Outavc: Diis ctrtistes.lru.is, irlimmarion.
':. Ig22- 24.
lruBrL s, r,. J.: r,rogr,,ai,ti""'w,,lt'l.'"i.lJ;i;,
'1. -A'iir?;"", .i: d"t'"r-r" 1!os _
re05,
indeosebi
riolumui: i.
'V
ii:1i;^' Ciinr,
. N ietz-sche'1.
\lOnE.\l DE TOUIi S-: Psyehologic morbide tlans sn.s roDnorts
at,pa
iopltilosopln.edc!.hisni"re.Pa"ris,ttasson,rb.is
VAUTlEil.: I,es peitt,es populaires. LdrnarcJ de yinci.
Michel-Ange, Raphait, -4td,rd d,el' S"r;;. paris, tiacireti",'
tgii.
MOUREY, Gabriel: Des ltommes d,eoant la n(rture et lu vie,
Rodin.
Paris,
14ORE.A.U
{
902 (s.e.).
IIOZART, W. A.: Letres. Trad. par. If . de Curzon. Paris,
Plon, 1928.
-persdnlichkeit
Murlr,ER-FREIENFELS, R.:
und, I( eltansckauung.
Leipzig*Berlin, Teubner, tg2S.
I{ULLtrR-FREIENFELS,_ R.: psychol.ogie
d,er Kunst. t2e Auf., Leipzig,
Teubner. 1923, 2 vol.
,\IUNTZ, Flug.: Lionartl d,e l/inci. paris, Hachette, {8g9.
IIU\.T2, Eug.: RaphaEL, sa vie, son @uere e{ son temps. paris, Hacheil,e,
7914.
I{UTIIER, Richard: L6onard, de Vinci. Berlin, J. Bard, 1908.
NIETZSCFIE, Fr.: Ainsi parlait Zarathoustra. Trad. H. Albert, paris,
Mercure de France, 1901.
NIETZscHE,,Fr.: Aittsi parrait zarathoustra. Trad. H. Albert, paris,
Mercure de France, f907.
NIETZSCIIE,_Fr.: elnr_lildrations inactuelles. Deuxidme
s6rie,
duction i-I. Albert, llercure ae f,rince, -ig:2.
340
[ra_
1{IIjTZSCIJE, Fr.: Ecce hotna. Trad. Henri Albert. Paris, Mercure
de France,
1909.
IiIETZSCHE, Ft'.: Humain top h,utn'ain. Trad' A. M.
Paris. Mercure de France, 1899.
Desrousseaux'
IIETZSCHE, Fr.: L-'origine d,e Ia Tragdtlie. Trad. J' Marnold et
J. n'Ioriand. I'aris, i{ercure de Franoe' 1901.
N OI{L, Ludwig : fulozatts I'eb en. F'erlin,,Harmonie" (s.d.).
\OTTEBOHNI Gustav: Ein Skizzenbuch pon Beethocen. Leipzig, Breitkopf und l{artel,1880.
NOTTEBOHN, Grslar: Zq'eite Beethopeniana. Letpzig, 'i' RieterRiederm:rnn, 4 887.
O
DEitIJil]JCFI'r, H. :
ter u. Ileichard,
Gef tlh
i und
sclz 6pf erische
GestalttlnS. Berlin, Reu-
1929.
OESTERREICII, K.: Die Phonomenologie des lch. Leipzig, Barth'
1910.
PASCAL, Blaise: ()etttres. Ed. L. Brunslhvicg, Paris, Ilachette, 1925'
PAUf,HAN, F.: Lt: mensange de l'a.rt. Paris. Alcan, 1907'
FAUI-HaI+. F.: Les phirzoihres affectifs et les lois de leur apparition'
Paris, Alcan, 1916.
P-\lJLH.\N- F .:' Psucltulosi.e de I'itpent lon. Paris, Alcan, 1930.
pf iln,t't t, J .: La" philiophie dc I'hnard de V inci. Paris, Alcan
7910.
FETRANU, Coriolan : I nhaltsproblem und' I( uns tgeschichte. Wien, Halm
und Goldmann, {921.
FIDOLL, Karl von:' Aus der Ilerkstatt sinr.gs Kftnstl,ers. Luxembourg,
I 908.
PIRRO, Andr6: L'Esthetique de J' S. Bach. Pafis, Fischbacher, J9,07'
PLATON: -Ion. Trad. Louis Mdlidicr, (oeut'res cotttplites, t' V' t'l'
Paris, Les Belles Lettres, 1931.
PLATON: Fhidre. Tracl. L6on Robin. (Oewres compl,ites, t. IV' 3./.
Paris, Les Beiies Lettres, 1933.
PLAUT, Patl: Psychologie der prod'ultticen Pers|nlichlteit. Stuttgart,
Enke,
1929.
FOE, E.:' Padsies complites, suivies de la-Philosophie ile la
iion, trad. Gabriei liortrcy, Itrercurc de France, 19L0.
POI{N{I!lR, Ju^qn:
1,o.
}Igstiqtie
d,e
com'post'
Baudelttire. Paris Les Belles tettres,
7932.
[,ONGS, TI.: L,irnage peotklue et l,'incortscierzi. iDans Psychologie du
la.ngage, Pa.ris, Alcan, 1933).
PRINZil6Rli , H.: Bildnerei der Geistesltraniien. Eeriirr, Springer, 1922.
PITINZIIORN', H.: Der ktinstlerische Gestaltungsoorgang in p-sgchiarrisch.er Beleuchtung. (Zeitschrift fiir Asthetik, vol. XIX).PROUD'FIOUXIE, J. Ll .: Mozort rtcontd pQr ceur' qui L'ont ozr. Paris,
Stock,1928.
I1ANK, Oito: Oer Kilnstler.4n Auf., Leipzig-Wien-Ziirich, Internalionalt'r i'sycLoanal.vlischor Yerlag, 1925.
RANK, Otto: Za c,olonri'dubonlteur. Trad. Yves Le Lay'. Paris, Stock,
I 934.
RAYNfOND, B.: Ch. Baud'elaire. Paris, Garnier, !92!'.
RAYX{OND; X{arcel: De Bau'delo'ire au sutrialisrne. Paris, Cqrye.q, f SQ!
REICI(E, Ilse: Das Diclzten in psychologischer BetrQ'chtung. (Zeitschrift
frir Asthetik, r'ol. X).
REIMANN, H.:' .Iohann Sebastian Bacft. Berlin, Schlesische Verlagsanstalt, 19{2.
REINIICKE, C.: Ileister d,er f]onkunsl. Berlin, W. Spemann'
1903.
341
S.FII{PER, G.: Der StiI i,n den technlscken ttnrl, tektonischen Kiinsten
REY^NOL_D, G. d"e: Charles Baud,elaire. Paris, Crds, 1920.
$]PqT, 'If ., 4" ps.gchologie
HI.BU'I', 'I'h.: La r.,ie
inconscienxe
1914.
otl,er Pra,ittische
des sentiments.'paris, Alcan, 1896.
et les
mouc,elnents.
paris, Alcan,
Zes maladies de la personnaliti. pafis, Alcan, 1932.
FIPqT, !!r.: I.'imagination
udatiice. Paris, Alcan, 1900.
FJ!,gT-Ih._:
R l CH T FB, Lrl d_w19, eb en s:r i nn r un g n e-in e s d eu,rs chen M al r s, p ubl
.
!,
_
"
___p^lr Heinrich Richter, Frankfurt-a N{., Johannes Ait, {836.'
Alois:
.9rrllragen. Berlin, Siemens, tBgB.
FIp_q_L,
RILKE,_ R...II.: ,42;grrite Rodin. Trad. lIaurice Betz. IJaris, Emile
e
e
e
Paul, t928.
5iOlgR. L6on: Rodin. t,ar.is. Atnan, tg:r7.
(N.R.F.), 1915.
Ii^U-h,FE, .Iac.ques:_Z'rudes.'Paris,'Gatiimard,
ilODiN, A.: L'art. Ennetiens reunis pcrr p. Gsett. paris, lirasset"
i924.
ROI,LAND, Rornain: !,a c,ie de Beethogen. I,aris, I{achette, i.g27
ROR!'ITZ, KarI: Zur Analgse von Nietzsches kilnstlerischen Schaffen.
iZeitschrift fiir Asthe tik. voi, xvrir).
ROsEI\lrHliC. A.: .l,ru,,,:rda rlc Vinci. Bielefeld, Velhagen, 1899"
ROUSSEALI, J. J .: {6nfessi6nt. Iraris, La Renaissance du Livre,
"
7923.
..Ic_an:_ Pointes cl'anrotu. de Eaud,elaire, Le gdnie mystiolte.
Paris, A. Michel, 1927.
RLTSlr, Li-tiu:- 2in probler.nnlica suflcteascd a lui Nicolae Grigoresc,u"
{Re'r'ista dr. filosolie, JJnr"ur'-s{i, nr. ?, aorilie i9J3. p. 142 si urnr.}^
Ht SU. Li,.iu: Co rhe. r-J'r.i, '1 ;pr grrf ia' Nationali. tbJ2.
ROY_ERE,
. Liviu: inrepururiti psiiot6eici crrnlrsurit;ii.- tL,
Chj/. Cluj, 1e28.
RUSL
psiholosia
"ott{ieuro!ici, otl. de Jnsfiiulyl ue I,sihi.'l"ogie al l-niversilitii din
SAINIl FOIX, G. de: Les Sym.phonies de Mozatt. paris, l\Iellot6e"
.1932.
SAN_D, Ge_orge:__Correspond.cnce entre George Sctnd, et Alfred, cte Musset.
Jir uxililes. jJ. Dcman, l9Lr4.
S,\l'Ji), Geoi'gc: Coruespondance cntre
Paris, C. Lev.y,
1ti04
Ceorge Sand et Gustarte Flaubert_
.
!4-\p,Qlorg_e: f,'otrrenirs et i,ckjes. Paris,
SCIIILLER, Fr.:
Corresportclc:nce
i1err, Paris, Plon,
C.
L6'iy,
ellte ,gcitiller
1904.
et tloerhe. Trad. Lucien
C928.
SC{iLLING-Trygophcrus, O|to: Die If eltonschauung
ihre Gestaltung
vol.2j).
SCFIMAITSOW.
_
t\.:
Beerhooens und
in du 7. Symphonie. (Zeitsclirift fnr Asthetik,
Qy6pf,fiegriffe
der
tserlin,'feubncr, 1905.
qqglt]P]rL-.: Il . A. I!ozart. Bcrlin,
liunsrqi.sserLschaft. Leipzig-
Schtesisohe Verlagsanstalt, {920"
Rele: La peinture itcLienrLe ties origines au,'XVI"
srir:le-,. Iraris et llrr*e llrs, G. Vnn Uest, ,192g. F!_I]_!l tF! Ed. : },es propkites'de la Ilens.issctice. paris, F-errin, 1920lQEIllt_LC, -f .: Il oIfgng tlttttCeus ]Iozart. Leipzig, Inscl-Verlag, 1918
SCII\I EiTZl.lIr, A.:-"r. S. Bactt. l-ripzig, erei6rdpt u. Fiartel]'t9oS.
SE-\ILi-I!ij, Gabriel: ]lssa.i sur le gdnie cJerts l'art. Paris, .:\lcan, 1888..
SE,Ull,f,;S, GaLrrirl: !,eona.rcl d,e I,in,ci. l,aris, perrin, i;06.
SEiLLitjRti, IJrnest: ,tlat,r.clelairc. Paris, :\. Coilin, 1931.
SEi,Z" Otto: Die Geset.;e der prouu.ittireil unLl reprorlukiir:en Geistesrd.llgiicit. 13onn, Cchen, 1921r.
SCFINIIILTEIR,.
DAq
SIiROUYA, H.:
Renaissance
t86i) 1863, 2 vol
lct lteinture d,'au.jourtl'kuzl. Paris, La
isthetiit. Irrankfurt a. ,\{.,
Initiation i.
du Livre
(s.d.).
SI {r\tllL, G.: Goetlte. Leipzig, }ilinghardi rnrl lliei'inann, tgtjl.
SII'II'IEL, Q.: Phiiosopitisclrc triu.ltur.3" -\ui. id.,l'otsdam, Iiiepenhauer,
SI\tliEL, X.: lil'tnltrunrJt. 3" Auf., 1{iinchea. Krirl, \Volff, 1925.
SuI 1' 1 O U, ;';11ep,:,': Clrls !:our l''l'thetiqua. Pali;. Scghors. 1910.
V0;,I{ltl,'l', J .: ,lst/tetilt- 2o Auf .., i\ftinchen, tsec!i, 1925, 3 vol.
\'\rAGN[iit, il.: .'11r; r,rc.'l'r'ati. lr. Vaieli:,in et, A. $chenk. Paris, Plon,
7912.
\I'ALLASCI{EK, jt.: Die ,'tnfiin.ge tlcr Tonklr,tt'st. Leipzig, Barth,
I 903.
\\/ERNEtt, I{ein:i: Die I-Irspringr: der Lyrik iliinchen, Reiniiardt,
1924.
Oscar: lnienllon.s. 'l'rari. I;'. Neel, Paris, Stock, 1928.
WOLFF, Jaines: Leonurilo da. Vinci Asthetiker. Stressburg, J. H. E.
l\rtLDIl,
.,
Ili.,itz,
7901.
\li6i,FIiLI\,, ll.: I''o.rt
Laurens,1911.
ciassir|u.e.
'frad. irar. C. dc l{andache. Paris,
\trrOLl-RUl\,X, -tlh.: Johann Sebastian lla,ch. I3t,r\in, l{arquardt
4
905.
1
908.
et
Co.
WORlf,INGER, \Y.: Abstr&ittion und Einfiihturzg. 9" Ar-rf.., Piper et.
Co. Iliinchen, l919.
WLINDT, W . : V iilkerp sy chologi e, vol. I tr i. 2 " Auf .., Lcipzig, Ilngelmann,
ttWEiG, Stefan: Der Kampf mlt dem De.nton : Hi;lderlirt,
Nielzsche. Leipzig, Insel-Verlag, 1925.
'iYot,alis,
CUPRINS
STUDIU INTRODLTCTIV
INTRODUCERE ...-..-.
39
"
Partea intii
DATELE OR,IGIN.A'BE ALE CR,EATIET ARTISTICE
48
50
oo
55
60
62
Introducere
"""'
Cao, I-Problema expresiei.
d"5. ir --sursere c"eatiei artistice tn arta prirnil'ivd"
practic
in artele primitive" "
i. Ftolt.*"'suopului
i. Problema oridinei s^exuale a artei primitive' " ' ' '
Cap. III - Sursa specificd-a crealiei artisl'ice'
Cab. IV - Jocul qi crealia artistic['
Coircluziile primei Pdrli
Fartea a doua
FA.CIORII INCONST]n^.{TI SAU POTA$TIAT,X
AR?{STICE
AI
CREATTEI
iFaza pregirtiloare)
88
90
93
98
t1,N
1{8
Partee s treia
FACTORT CONFTIENTI SAU ACTUALtr AI CIiDATIET AII,TISTICE
Intoducere
Cap. I - Faza insPirafiei
1. Intrarea fn con$tiintA
136
1,37
137
345
2. D'_jspozilia crealoare
3.,\iorneniul rcntra_i al inspiraliei.......
4. IJinarnismul inspirafiri . -. . .
5. Tipurile inspiralici ... ....
14.'.J
155
.
Ca1;. II *
l. Ir;:cblenta
!.
!ipuiiie instr,rratic.i
3. l\{odatilitile
gi' eiabor[r,ii.
ciabordrii.
-Ae
n^_
Cap.
rrl
III
1
:.. ...
rnrnr ji congtienti. in creafia *rtirti.A.
4._Creafia drlisficr_:-probleml
- Faza e.xccutirii
'-.'}
1;t
.
4--l
r
;;*F
tit)
1 6
Faza elaborii.ii
...:::::
1. Proccsi]l cie transcenderc.
2. Yater.i.r si.forma.
u. i t'Or)l0tnA tL,itil]oil
',[
t
r.
f ,i
213
tta
2li
237
4. Ai.li,ilnl si 0ps1.3 rr.
r. lii ,ur.r ie tr:eiuJiei. . .
24X
p&ttea d lljdtra
Dalt*tx,E TliaNssuBIECTiVE ALI] CREa?{EI ARTIST'IOE
I ntrodwcere
Cap.I
- Factorul colectil,
viziunii asupra llnrii.
lap. il,- Froblema
Qrp. {]t - 'l'il,riritc liziuni! *r,,iru ir-ii.
Cap. I\
llusfrlrpa iipurilor. de r iziun,
t"iriii.
- :t.
TiPul simpat,etic
"wpr*'
Lamatli
262
tti.
283
rtt:
Ra,fael . .
2.
jJt,
.
Mozart ..... :..::. ::
Tipul clernoniu.'u.irilin.nt'
Goethe.
i,eanarr|o cta
T;nci..'
::
"'
Baclr ......
3. Tipril dnrnoniat ortr;nciv
IJottd,tcirc .....
Rodin
Beetkopen
-
....................
287
290
293
)o?
)oa
305
305
308
3J0
Concluzii
!t-
Posifa!d
t11
Bibliografie
: VICTOR EIiIJEST XIA$Eli
Tehnor.dactor: AN(.;ELA ILO\rA\
F,ed:rcto!
Coli de tipr.:21,75
Bun de tiprr: 10.XI.19B8
execuiat sub cclnanda
1l 91
lntreprinderea Poligraficil
'ii,.f,a1'u1
..13 Decembrie 1918".
str. Grigore Alexarldrescll nr. 39-97
Bucuresti,
Republlca SoclaustS Romenla