Focul viu. Pagini din istoria inventiilor si descoperirilor romanesti

g95S 'Uiatung
UlauuiloJ
,dol?,rrJad ots
ap tf
,tctlttluatuuI
91,tOL51 U?P
lu!3vd
,"illrurl};
.i.l"
ri'.,,
-
;
i
t.*.
:1.-'
'',,';'
!
" ..,,
'-r'ri'-'.-\,r'
.- Lt
l.
'
\
r."
.-- f
.**
1
,
:l{l
i
\.
"""\,/
-/
fit,l
][|3[li
uvv{a! 'W
'I
'nuato.topY nulcI
pentrw pregioasele indramdri date la elaborarea d.cestei lucrd'ri,
tor;ardsilor :
Editura $tiinyit'icd si awtorii ad'wc, pe aceastd cale' mwlpwmiri
Acad, prof. MIRON NICOLESC\J, acad' prof' EMIL CONDURACHI'
acad. prof. AUREL BELE$,
prot'. PETRE SPACU, membru coresp' al Acad' R'P'R"
'ror'1.
Acad' R'P'R''
STEFAN PASC|, membru coresp-' aI
al Acad' R'P'R''
coresp'
membru
C. S. rv-lCO LAESCU-PLOP$OR,
dr. BELA AMBRU$, prof. ania' IOSIF AUSLAI'{DER'
ing. ILIE BARBtl, prot' wni'rt' NIC' BOTNARIUC'
;ni. CfOnGE GOGU) CONSTANTINESCU, doctor honoris cawsa al
Institutwlui P olitehnic di'n BucareSti',
ing, TIBERIU HACKER,iltg' MIRCEA ILIE,
piof. ing. DIMITRIE LEONIDA, cont'' unia' IANCU MIHAI'
'ing'.
IOAN C. SABIN, cercet' GHITA SIMION'
,ii*. u,ax soLoMoN,
ing. RADU sToIKA,
ing. C. TEODORESCU-TINTEA, prot'' wnirt' RADU TITEICA'
cint'. wnizt. I. TOTH, prof' u'nia' D' TUDOR'
:
li
I
ap rS Snee+6eur ap elcerqo'alelrzorua8ur eJerrr o ap rricn.rlsuoc.(a1rn
-u1od reur elaf, nu easape) neaundsrp ?JBO ep eIeIBrJOler[ nc 'purzrlear
'e1re 16 poruqe+ ep rJoruoc eleJelepe +lJnp1 ne 'alenlrrrds 16 aleueleur
rJoI"A rJeur l?zrl?eJ ne eJ?3 Jep.'rOU e1 guld Srlusuer+ nB-S nU eurnu
JoJpc eIB 'rne ap rurlur nf, rral*aur 'rnlnursrlepna] ?aruall uI .Iel+6pJO
IIiunW ulp rriecr;rpo; ep urelsrs Inlueuorserdurr e1 gugd rd lur8re
uI rol alrrprcnl
ropcep-o1a8
rS a1a11aun eI ep
-
a1e e-rado a1b1rcn1gr1s
'arr:o11ug oJeru o rou €I surle ne arec 'rnlnzuo:q rrcoda a1e rode 16
rerueJe E eJrsolo1 op repeorted a1e apqecJeural apriearc '+ello^zep rnlnf,
-rlrloeu ele rJnllnf, elaleur8rro 'elncsounf, Buerun a:rniarl ap rr8rlsen
rqce,r. reur-ble3 eJlurp eped ce; elec 'rnlnlo[4q rrp.L oleseJe] ad alrsp8
'rue ap IIru ep alns r3urc urnf,e ep (grlerd urp) gugur ap ala6erodol
aIelIB aJlul
- a1€Jeprsuoo ernqeJl riplrrrrluarrur ralsef,e a1e rrsardxa e3
'aJ+seou rupf 1n1u1rupd ad rlSauauro rrounur elrrnlndacug nr
as-npulpunJuoc re apnlndacug 'aqcaa reru +Inru nJ elsa eunuoue eJruqe+
rariearc €rrolsr 'alolas pnop ap urind reur ep rou el Rzeetep .Iieclill
-uapT,,'rincsounc luIS rJolne Jorpc eIE ayrr:adocsap rS elrfuelur ef,eq
'a,rrlcnpord reru +ol aJBI eI e nrluad 'neJeur leuorira;red ne-a1 .1rua1
-uooeu lrouuJ n?-al rJ'1rsg8 ne-a1 urnc e6e raricnpo.rd alaapaco:d 16 a1a1
-Iaun ep €oseesolol es ps lrunilnu ne-s nu lepecJns ne-s ac aprieraua8
'lepacard ne-eu aJBO Eu"run Ecunur ap Jolrruelrur 1n8un1 e-a6 .eareo8r.l
Euneeplplurp lrpe^op e-r6 n.rlsou rnlnrodod e eJ?oleaJc eelelroede3
'JoI JolrJo+r:np; 16 ecryliurrl6-oJruqe+ reriearc -rolnirpe-r1 a.rrni
-a-rd p11eug o epJoce rrounur rrueureo 'aricnpord ur 3-re1 esnpoJlur +uIS
?uJeporu eiuu16 rS ecruqal pugc 'aur:r;e as ps rd pcseu es ps 1e1nle rS
+€lnturls rc 'auriuoc II eJBc ad :oleurrolsu"r+ rnlnlueurel etueal ap
'plepplle ec leurn.r8ns elsa r€ru nu Inou puIJ 'a:eo1en ug urld urp
psnd er1 ps JolrJolplecrac r* Jolruer3rur{e1 earadacr:d ec ce; 'csef,unur
ec JoIef, Inlels ap a+"eJf, 'apqerole; 'rou aprirpuoc pulf, .Izplsv
']ncaJ1 uI nJ+sou
ep e1€zrleer al€+rlrlua.nur ap arado
ln.rodod
ep arJas o
ap 3-re1 oJef, rnun e+ncsount ?c"J ps ?f,JeeJul
'rro1r1rc
rS rolrriuelur plelo€suoc'pie; ap eaJeJcn
I
{
'rl6auguror .rop.ruadocsap
alulou! rylanc
folosirea
industrie casnic[ foarte variate, instalalii originale pentru
durabilitate
forlei apeior curgdtoare, coloranli de o frumusele 9i o
ai
.ur" oi-*r" 9i astizi (clci s-au pdstrat de minune pe perelii exteriori
unor clid.irij. Spre siir;itul epocii feudale apar ;i primii inventatori
care ne sint cunoscufi; chiar dacd invenliile lor nu sint .exceptionale
vorba de unele perfecfion[ri de-magini agricole' de
ca importan![ de
"
o -ug1"a de spllat minereu, de un strimog al stiloului de astizi'
tehnico-;tiincreatiei
.1n instroment muzicai etc. - eie anunll ie;irea
tifice dintr-un anonimat milenar'
i"."pr"J-t t" *iiio.ol secolului al XIX-lea, in conditiile dezvoltirii
unui pro'
econimiei rominegti pe calea capitalist[, apare necesitatea
perioadl, savangres cu mult mai rapid al;tiinlei ;i tehnicii. ln aceast[
patrimoniula
dezvoltare,a
contribulia
iii;i tehnicienii no;tri i;i aducoameni ilu;tri ca V' Babe;' Gh' Mariiui civilizaliei. Operele unor
Istrati' L' Edenescu, E. Racovill, C. Levaditi, J' Bolyai, P' Poni' C'
leanu,Gh.Spacu,D.Hurmuz"tto,;t'Procopiu'Gr'Cobilcescu'Gregoriu $tefin*"o, Munteanu-Murgoci, Ion Ionescu de la Brad' Gh' TiSp.ir-u Haret, David Emmanuel' G'
!"i"u, Tr. Lalescu, D. PompeiuaO"tti"topo1u,
Const' Miculescu' A' Sab.
Vilr"rr, Ioan Cantacuzino,
ligny, Tr. Vuia, A. Vlaicu, George (Gogu) Constantinescu' A1' Ciurcu'
Hl Coand[, A1. proca, S. Stoilov, C. parhon ;i atilia ailii ilustreazS
nivelul inalt la care se ridici creatia tehnico-9tiinlifici romineasci'
ins[;i terminologia ;tiinfific5. ;i tehnic[ constituie m[rturia acestui
aport insemnat. lratatele moderne consemneazL de pild[ babesiile 9i
corpusculiiBabe;-Negri,fenomenulCantacuzino'efectulCoandi'
9i
,"ui1i" Spacu, electro-scopul Hurmuzescu, becul Teclu' procedeul
curbura
Longinescu,
formula
Filipescu,
i"rtif.1iii" Edeleanu, meioda
lui Bacaloglu, fenomenul Procopiu' suprafelele ;i curbele lui Jifeica'
Ker6ksincronizatorul Constantinescu, funcliile iui Pompeiu, frontiera
citeva
dindecit
pentru a nu aminti
lariO-Si"if"v, profilele Cara{oli geometrie
de
tre ele. crearea biospeologiei ;i a sonicitilii, a unui sistem
realineeuclidiani, introduc.r* bi.-otului in tratamentul sifilisului,
priconstruirea
bord
de
mecanice
;i
zarea primului zbor cu mijloace
stabilirea
mezonului,
mului avion cu reaclie, previziunea existenlei
ob!iceiei mai precise determin#i a echivalentului mecanic a1 caloriei,
de
tratat
primuhri
nerea de noi clase de combinalii chimice, elaborarea
savanti
unor
endocrinologie din lume, toate acestea reprezinti opere ale
dovedesc c5. intr-o
;i tehnicieni ndsculi in lara noastr;.. Documentele
aviaserie de domenii - de pil'dn in matematic5, med,icind, biologie,
!ie,chimie,fizicd-aportul;tiinfeiromine;tiestedeosebitdeinsemnat, iar in unele direc{ii ne-am numirat printre pionieri'
\{eritul inventatorilor ;i descoperitorilor este cu atit mai mare' cu cit
condiliile sociale ;i economice in care s-a desfigurat activitatea lor au
6
L
'euluel Joun 3eJB3e4 ul]d (,,nr^ co;" lnsrz-e{u)
-PlI? ep lJl*ou rru?qoro 'riunur urp eleulls
co{
rrcaputde p+"p
Tntut,tQ
nec:n es pul3
"I "relprrr.rd
n
}I
-1
.-?
'?ie; ep ?ac €c li:pc laun a1e euiind ea:d alruiSed ug sur.rdncou ap
alsa ecr;riurr16-ocruqal Trrrouul eareoldure 'giuerqure ap le;ls" o-Jlul
'rrcruoJloela re rJoleJeol"Joqq re ';o1
-eJeolour r? rueureo ep rrie:aua8 pcrpr: as p-rei uI ruepurlnlard '1r6:iys
uJ '(eInA
eeraztlaet rzalsa erqe csasg8 161 lnce:1 urp rrfueaur
lnuezec)
eseorole1 '('c1e riueurlnlSeeu rolrunqrpo
eJ"orJrscoo ep rlSeugruor
"
repo+aul
'uelai.rod-relclls seJeuriqo 'elerlcads er-roe1 t6 llipl
-r3rlsele"ar€roqels
erJoel 'aleruolne ruglSar
uI asnp" eleuurosur eIIIinq
"rJoel
-rJluoo 'e1rdo1 JoIrJnJps ele ecrurrqc-oJrzr1
-rolriplar:dord lnrpnls nrluad
rou epo+etu ep eeJeJoqela 'eurepour rrorlerue+€ru 1e r$ acrue8Jo reze+urs
Inrueuop urp elesacons 'aleur8r:o Inf,I"3 ep eoruoJl3ele rur6eur ep ea.rearc)
?]ueprla retu ]o1 eurlep Ierpuoru cruqe+ i6 cr;rfuir16 lnserSord
"I Trl
-seou erinqrJluoc 'prde: r€ru lol tu+rJ un-J+uJ runce p.reo6p;sap es ?os€eu
-lruor gcruqol rS pcrpiurrl6 eriea.rc 'a1ecr;rue1d rarurouoce Inuelsrs uI
'alsrlercos ericnpo-rd ap -roprieleJ
ug 'pnou BIBrre+"u ?zeq o ed
Inrpeo
'elrrnuela alelrlplnrq nc neul4 r$ ro1e1ua1el
uI arerJ€q Incol +ol €I
"elec
ne3rprJ uo+qolne rS lerpuour rnlnursrlelrder a1e
eurr{osaru elesete}ur puIJ
'1era1e1run e1"]Io^zep BJe erurouo3a rer 'eruoloorrues ep erienlrs eI ?snpeJ
esesnJ eJlseou erei pugc 'El"pplIB lndacuocau ep ]so1 rI tB rz?1se ep re
eareoldure 16 1n1uJ,re lrrcr;r.rces rJ€ur nc ln3eJ] uI p+eaJc'arirpe"rl erl3al
o pnurluoc eJlseou elalrz urp rrieztour 16 rrfuarrur ep a:ec6nu
"cruJalnd
'a:ern6eSsap ep ]"Jnspuau drugc un purpqqop JolrJolrouul ee+elrlr]?e
'p1e*nlgcsap urldap ad 1so; e rnlnrodod e eJeoleeJc eiro;'csacunu ec JoIe3
rr;alnd eaJeJn"lsur rd r16a:ar6our-ozeq8.rnq "rolrrielar EaJBIuIJ"JS no plep
o
rriue.tes ed 16 cruqe+ nJ+sou 1nd:oc ie-rdsrp nc le]"rl ne
"IqVo 1r-r16ou
p+€p
nu sJec'areoleleoldxe JoIesBIc rarfcn-4sqo 16 rnlnsaralurzep Ie
'1ncar1eu ep rJoaun 'InpIZ ep lrrrol IJ Je-s nu gc"p 'l1nur reru llnur no l"zrl
-€er rJ re re pJ:n8rsaq 'r16auguro.r acryiurrld-ocruqel n.rrpugF lnleriuelod
urld urp lrpe^op ne 'alelureul acruqel rS arr;riulr16 l"pl ap rieurrue 16
ecrlor-r1ed elueturlues ap r6umlgd 'al6arpugru es nJlsou
eJ€c n3
lmodod
'ruarueo r16ary 'elrq"3Jeruer e.rado BIeeAr
pulp'eJeoleeJc
lulle
"I
no lern{e;sap ne-r6 rrf,rur{e+ rS raiurrl6 rrJo}rouul
e.reo1e1eo1d
'auolqolne"3unu
-xe eIeseIO ap rd ec greleurp rrroleredece ep el"3rprr elolrle+s pug8ur,r.
-ug'acrularrdeu alrrfrpuoc pul+untlul'rnlnou rruerrrre8
puiSnq
"esep€
-pug'aricnpo.ld ap roleiro;
l"uIJJ ne - eurrJer€oru 16 arzaq8.rnq
"?J€+IoAzep
er+urp erfrleoc 1r6.rgys uI 'Irpi
elle u1 elBtuIr"JS +sol ne rnlnusrl"pna1
eia6nlpc ac pdnp
pllnru
eruerl
prlsBou
e-rei
ug
aIBpneJ
air6purp:
.roun
eareuriuaur'pueruolo arjeurruop ele8unlepuJ'elrqeJol"Iap
]soy
o-
Ii
e
-r
.?;
-I
-I
E
-t
-
r
't
e
I!
tl
r
I
t
"asep€
utilizind ln acest scop sisteme foarte variate, concepute cu o.deosebitS
inventivitate. Ei rrole.""o aceasta fiindci nu ar fi avut alte mijloace
deaprinsfocul(printreacesteacremenea),cipentruaimpliniotradi9i a-;i dovedi isculie a cdrei origine se pierde in negura vremurilor
,irr1". De la,,ficul viul se aprindeau apoi toate celelalte focuri ale stinelor din apropiere.
Sl ne fie ingeduit si ridicdm acest obicei la valoare de simbol.
Inventatorii;i descoperitorii nogtri, atit cei cunosculi cit ;i cei rdma;i
anonimi,auaprins,de-alungulsecolelor,mii;imiidefocuriviiale
crealiei. Adesea focul a mocnit sub cenu;d, inibugit de imprejurlri
pini
potrivnice; alteori ins6, flacdra sa a !i',snit puternici ;i a fost dusi
talentului
heparte, ca m[rturie a marilor infiptuiri ale hirniciei ;i
poporului romin.
In
Astdzi, nici o opreli;te nu mai stl in calea promotorilor noului.
l;i
focurile mereu vii ale ;tiinlei 9i tehnicii, geniul poporului nostru
gisegte o str6luciti intruchipare'
prezentindinvenlii;idescopeririromine;tidintoatetimpurile,am
la
grupat materialui in trei p[r!i, delimitate cronologic, implrlite
,irraot lor in capitole distincte, in general pe domenii de specialitate'
ln prima parte am cuprins orinduirea comunei primitive si orinduirea
partea a doua
sclavagist[, pini la pirdsirea Daciei de c5tre romani; in
din 184B;
revoluliei
in
vremea
pind
feudal[,
- "po".t preieudaln 9i
incead.e-atreia_orinduireacapitalisti,pinila23August1944.
ln ultima parte a lucririi am cSutat sl infdli;dm citeva aspecte
ale perioadei de dupi Eliberare, in care se construie;te ;i se des[virqqte socialismul.
Ne-amstriduitsiprezentiminvenliilegidescoperirilerominegti
^cu
dezvoltarea productiei 9i cu istoria societn strinsS. ieglturi
tiliiomene;ti,incercindtotodatisSleintegriminevoluliatehnicd ;i gtiinlificn general5, ala cum au cunoscut-o' succesiv'
un ca.r"""oril". ln acela;i ti*p, am urmlrit si d[m expuneriimai
larg
cit
cerc
unui
racter accesibil, care si d'ea posibilitatea
de cititori si ia cuno;tinfl de crealia innoitoriior tehnicii ;i 9tiinlei noastre.
Bogatatradilieainvenliilorgidescoperirilorrominegtinuafost,din
numai din
picate, indeajuns cerceiati. Mti pteiis, ea este cunoscuti
privind
crimpeie gi din literatura de specialitate sau de popularizare
BurintimplStor'
citeva figuri mai proeminente' Acest lucru nu este
8
i
l
I
I
I
i
6
lr+sa8ns rS II1"A
-rqrsod IeJlsB eu-npulp 'Eiua3rler o rolu Er?I P3"I o ?s
-r..q" urrd rurltrds 1od eu aJ?c rec ad pul8nr ]I3ap sreqoul uralnd ng
'rlirpc earrigSoqurg rA ealiglpunqul "l - esrns rou ep earecrpur ur'rd
a"1" r"* 16 - aseorolerr rrie'uasqo urrd 'lrnquluoc nB aJBS 'ttletcnl
rupufirdxg
ep
re-rcr;riurr16 roliuare;eJ aJlseou e1t:rurnilnur ?eueures€
rierolepug
e1 artzlrrd
punyo-rd tueulrugJ a1 1rr16ou rrrolrraCorsap 16 rrroleluelur
n3 aseoriard eluauncop nes eIeqJeA rlJnlrgrrr leztulnl ne-eu
orEJ eueosraC Joun Insrnf,uol eI ruaS'rncar ?s +rnqerl " Basapv
'pleurnse elrlsJes 11nru letnar8ur ?-au af, eeac'eiualslxe ap Iu"
nurud ulp JoleJesop e aped Punq o ere reur nu '+nf,aJ+ uI rurpnlISI3IA
p.rlrrounc rS 'g6GI ulp erq' pullep rriua'tur ep nrlsou InlcIIo
itr*
'arirzodsrp
npalPls eu ec elesrns so:n8rr Bf,rlIJeA e ep gr1s-uou sruepPJ+s
"I
rop'rtradorsap
rl6auluror
?leo+ nc 'eunlel "itlttp rn8rsap eJe ep r8rel rolaseur
elef, elIJ rJolrlrc
1S royriua.tul InJneze+ ulp
r*rigpj e ,-rr1,r"d 'mueutop lsace rualajsap € ep eJef,reJu[ purud
'sndord ur?-eu e3 seeo In+o+ nrlul luPzllear PS
o
- Ei€I ap BeJeJ3nT
ro1a1
]Ilnqzl ure nu 91 1rriatl ap riuarl6uo-c urldap ad ura'u15-'rcode
-i-iip 1n8un1 e-ep' Ar+ualur rnlnlrrrds roirrPlsepueiu erdnse nlqlrres
-;" ;-p iur8eun o urgp ?s ?+epolo1 16 alncsounc Frel eII PS ?+Iretu eref,
urv
'alr+?f,rlluues r"ru alac a1e1de; ureluazerd 9s rS ura8ale PS +eJlef,ul
'c1e niua,rur ap eleleJq 'aslJcsnu
'(rriua'rUr
-eur .ecrpouad 'r:gcrunuroc 'esellxe eS€oJeuInU sals IeLu 11c
adeorde
nes r,rrradof,sap elrunue ardsep eletcads etunlol g+spolJlu
arlseou alesrns
eelsace rer) apirpc urind reru lsu1 n€ eJ?luaurncop
uI elsllnclllp er"ur o llnlrlsuof,e arernl
'piel ep rrrgrcnl Irrrn+?cle
"aIBO
rnlnlnf,arl
-ardu4 gls"esv 'aurind PJuI luls crpiurrli;-ocluqe+ nrlsou
elf,arlp alesrns
erdnse ?zelurs ep eIIlROJecul 'apr;e'rSouour 'alelrlqnd
nJ
'orereqrlg pdnp ep tittt.ttp r16eu1uro'r rrsruqe+ r5 raiurrl* Inlul^e 10+
-r
p
ul
u
-I
3
-e"
tA
-e
I
-
3
:
?
e
B
I
'+"zIIBeJ ep
eusal nJ)nI un
psug slsa nu 'elsepoul ep +If,IJo 'elecJe)uI ep laJls" O
r€ rriua,rut elueserelul retu alef,
1l6au1uro: r:uadorsap
16 eara8ugrls a1$aa't:d ar ug 16 lnCarul un RleJ
eJlurp €Joun eareluazard
rnlnlnlarl
as ps eaurell +ruaA e 'apruautop aleol ul eleJlltrolen +uis
(?Iernllnc'.earrue1$ou'r pugl 'rrctuqal rS raiurrl6
ainri,ptr+
"1"^"1"r,tr".rgnrlued elelllurleu a'ulcaCslaC sItIJSJp ne-s pulJ 'lzglsy
"aJellolzap
'BJolIe elrjPzrleel IBZII€IIIIuIIu
e rS uoltraJorsap 16 rrolelua'lul Jollnur rlf,unur erdnse rrrglln InIPA
,ro1 eraJo'"r"prrro1"O 16 Ursictldals nc eaarrd erer 'rr16ou -ro1ru
+"f,uruB e
-alcluqe+
e
16
piuril6 ap Jolruerueo "Junur
,
+sJaprsuof,sep B eref,'etzaq?
litatea si compietim lucrarea la o viitoare edilie. Facem un cald apel
la persoanele care posedi sau cunosc materiale cu privire la invenlii
pi descoperiri romine;ti care prezintd" o insemndtate deosebiti pentru
progresul tehnico-;tiinlific, rugindu-le sd. ni le semnaleze, prin intermediul Editurii $tiintifice.
Tuturor acestora Ie mullumim anticipat, incredinfindu-i de recuno;-
tinta
noastrS.
Bucure;li, decentbrie
1962
AUTORII
,xnwap ap ,utal& uro
tl
-Ieun eeJrJnPJ nc Plep o edecuJ" - slaSug 'lc PleJe lunc €se - a-le3
'eueurn Ircunur lnsaco:d lndacul epun 'pcseeuauto €iulli 1n:9de e spun
"
eelece e.rluud pJ?runu es eJls"ou rrrpi lnr.rollJa+ Pc ssapalop '91aue1d
e8earlug ed alncsounc rqJel l"ul alaf, oJlulp purl1 Iou e1 alrsp8 aarlrtlrrd
elelleuil '?lrqesoap ariecrlturuas o ere - .ro6do14-ncseplo3lN 'S'3 Inlnl
o-lrlulrue rue eJ?c ed ea.ruadocsaq
reJEJ
-efpa.ug ouIAaJ
+rJelrr
I"
Ie
'eueuraJc urp elrJcnl 'esBorPl
rrqc6e ysg8 reru ne-s ,,pun:d ap alalleun" PBuIl '(eorue8uea ug '[etr
-opIO e1 alrradocsap rolec er€o+gu?ruese) ,,punrd ap allaun" alrrunu-e6e
'1rqo3s 16 lrnzp: '1erg1 '1rao1 n:1uad ?s"org+ erqf,nru o €elngl as lI epun
'1edec un eI rirldorc'nlr 3p rieupaoloq rrldurs ep sqrol alsE'(eur1
-BIS Inuol"g) rnlnnohl( eel?:\ ug lrsp8 n€-s a.rruelep u1 ruo ]seJB ep
ep
alcar3 elellaun 'alnrpdsrp lInLIr ep alerurue a1le r$ lIO
"Irlrr"r
"I
'rie1 riloe nc e-r.a1ued 'Jlpns Inlu€Jele 'csntle lnJocourJ nerniar.r rou eI
eurarl eaf,u uJ 'rue ep 000 009-000 009 urnce ap rrdorluecalrd 1u1s
oJlseou alrrn8ealaru ad ep allaun ap IJol"aJc rrurrrd 'ruaureo IIruIJd
'seJelur
un pq:urzatd Iliearc re+sare aIB ectpeads JoIrlnlPSPJl eorrJ
-puJn 16 glueprrra arede .ro1 ealelrleur8tro 'rJnzel ap e8earlul arJas
aJeur
o-rlul '"e+sac" alBol nJ 'tirpd e11e uud ep asnp€ rlBS lou eI luep
-uadapur potrr uI alezt1aeJ lsol ne pcep r1$ uralnd nu rclu IJo a]Inru
e6 'giursncsr aJeur nc rJoaun eleuoricaluoc 'e+celqo Jolle nes rolel
-1aun rr:oluirp; ad 'ezrlenpl^Ipul ualnd nu 'srcard reru 'utal6eounc
nN
'prmuourz serugJ B rJnurall Jolef,e
€
?3ruqe+
etitarc pc rn8rsag
'PleI ep
rrJp.Icnl u alred eurud u1 r:dnco urol au tapeorrad IalsaJE ale P3ruqel
alelrlrluelur ep aleJado ap sele IeLu 16 ecruqal aO 'elepneJ rrJrnpulJo
in8e:d ug guSd 'lsr8u,reics lltl"+s e1 r$ r-rnqul 3p Baunrun eT rode
'qlrl 16 plur8 e1 pnrlrurt:d €pr"ol{ €I ap 'Ilip}arf,os e pnrsa'r8ord ear
-"]IoAZap leurruJelap e elslJaletu rJnrlnq ep JolrJolpcnpord e
gllsoqoeu eountri 'eJ+seou rauled rnlnlJolrJel e'r-rndurl tqcaa
I"ur alec ulp pcug 'gsuelur Arleler arelndod o giurlnd
lncptr ne raro11 rA Ieune; rrJ?+Iolzep ecrular.ld
nJ
el"rnl"u aprirpuo
ollaun oP lrolDort !!ul!rd
plmintul tirii noastre se inscrie deci ,,in zona pe care de
enezel"z ' in aria geografici
petrecut etapele timpurii ale antroPcs
io.oir" a primilor ,,oameni maimuld"'. se perfectr-on1-a;1aar la noi'
crea ;i
Cu s*te de mii de ani in urmi se
cea
Jin alte citeva regiuni aie Pimintului'
s-au
te1or..1.
concomitent
"l, "'"u!J
mai veche dintre tehnici'
de minl, din bolovani de
Tot la Dirjov s-au gdsit 9i citeva topor:.;:. bifaciale; acestea dateazl
silex;i cuarlit, lucrate prin tehnica c1opl1rll
de acum 450 000-500 000 ani'
Din piotrd, lemn
;i
Creatorii de scule din
os
stadiului
piatrl d'in valea Dirjovului 't'fittii
virsta veche
paleolitic'
al epocii;; ** T"i!*ti o "t.'*""
cete de oameni isi
micile
Pe atunci
a pietrei (epoca piet'rei cioplite)'
se
executate grosolan' dupl cum
lucrau in comun t"t"t*t" ;i "'m"1"'
tot 1aofiarelor; e]e vinau impreuni ;i
;i ap[rau ir, .o-ot de atacul
ialta cuiegean {ructe ;i rddacin-i'
foarte
Diriovuiui se cunosc ;i alte urme
Pe lingi urmele di; ;;t
in
timpuriu
ani: diferite unelte descoperite
vaieaOltului,inpreajmaBucure'stilor'laValeaLupului(ling[Ia;i)
siinaltelocuri.tlesiigiialeexistenleiomuluipaleoiitics-ar-rgisit
addpostui'
unde acesta i;i avea adesea
p".!i;
il,#'.";;;
li
I tol"getnri' vinitori ;i mai tirziu pescarl
oamenii acestor "';;;ttt
clin trei materiale de bazit:
sculele 9i armele necesare
vechi, de acum
Unelte de Prund
descoperite in valea
'
Diriovu lu i
f SO^OOO-SO0
OilO
i;i fdureau
lemnul 9i osul' Ac'este nrate'
-piatra
(cea mai nt"i"tiu;;t;;;""ea)'
me;teciopiirea lor dura foarte mult ;
riale erau lucrate ot"toiot ;i
insi din gen:ral1: in generalil - ^' ;ugul se transmitea
ascu{ite' cu
nevoia creirii de unelte mai
Cu timpul se face resim{iti
mai puternice' pentru doborirea
ajutorul clrora vinatul era strdpuns'
pieilor ;i spintecarea
sirlbiticiunilor, ;i *u' t['ou'"' n"lt'o.cur[firea
(din
mdciuca' harponu] ;i cirligul
vinltou':
de
lancea
prhzit.Apar
dar
tot "mar bune' Cu unelte de piatri'
corn sau os) , culite de silex
vqmintelor'
stripung pieile pentru cusutul
;i de os, de acest {e1' se
r
Fr. E n g e 1 s, Dialecticanatttrii'ed'
a
II-a' DilituraPolitici'
Rucuresti'
-(i^ii"s":'::';'r:!';":'i^",i
]dii;r{i,ri-'J.'r,,,,r,,,, o'10"':t;,.;,i,,,1ttce l'tr tttt'i.te:"i:',;
Buc"'esti' p' e'
n[[ii i'rrr,, ,' ""j^'"1:',,,1,"p'i'"',ii,,,]],
In
'i. r, 1g60,
I. Nestor),
l4
af,l]!l
-oa;ed e1laun atlraJ!Cl
'9I-L'dd 't 'ru '196I ',,'A'I'3'S" x! 'Dxugxuog ug acr'yt1oa1oQ a1a.qatl
:I r I I I g r r € tr{ gcrlqnd giur.rr-rd ?+s€af,e uJ nrpn+s +uesaro+ur uO I
"
'6 'ru '696i '(,,',t'f'C'S") ,,aqcoa erro+sr op rrg+acroc ,S ,rpnrj?9f-qf,U" gt
es e n:1ued
tr4f i .{ 'yc.l e:a8erler ap n€s a-re-rgde ap rlnspru
-o 3 o
"nIei
es- E
durrl
ernpgd erdsurp +Icap ?url es eelnd nu arec
- lniocr:ad
ereze6e e.r1ug
ep ea+elrlrclisod 1ey1se es-npulurf,qo 'Esrqcsap
Rnoz o a:nped 16 "I"uuros
e op lndocs u1 'cr1r1oa1ed urp Inuro ep e1e:o,r'o:d rrpuecur acruralnd roun
"arc
alerurn 1:edocsep ne-s runrcdpg Inurz€cl urp refr:1srg eIasEJe:I urp elaun ad r
'rosdold-nf,sa?IoclN 'S'J
glrnf,ol +soJ E prls"ou erei rS'1 pf, lrlrq"+s
"-s
ap elezrleue +soJ np eorJrJeds elJadse JoJpc ale '-rolJadns lncrlrioaled
ep Iue IIrui+In urp acrSoloarlre all.rlrei:::"f-:::*
urp pul+ep 'zexg
"I
'a:eolrnzg: 'a-reole;undgJls 'un*rp1 ?nop nc grlurd ,O
"rri";lr"r-";-}i:H:
JolrJrorulalepui e alrJods 11rLru rrielarre.L pulzundsa.ro3 JoI eolelISJaAIp
f,np rrcrlcerd eIroAeNI 'un6rg1
'areo6n elleun eleJpurnueu B eeJrrotrspu
"l
?nop nf, aur"I :alsn8ur rS r8unl rrqc{e $rzaur,rnc uI rJn}IAoI urrd uriqo as
'a16a[ocsap es 'eueureJc ap a1a:g31nq. ?c]pe '1na1cnu ac pdnq 'rarlard e
IreIatuEI nrcnl ap ecruqel +Intu g+Io^zap as rolredns 1ncr1r1oa1ed u1
'purrunl
pl"p o eerurspr8
gsurrde
"ep TS
nc aleze]eJ sjn ap
roles?o B EJ?Incrlr" ealelr^"3 uI
"o lollse 'PIIJE
rrnplo6 urp 'leur8uo dtqc un-Jlul alezIIEeJ 'airedo .roleun:d rlJo+eeJc
tlrnrlsuol ?-aI aurc urt16 nlq
lsol nB eurf, rJru 116 ruo,L nu lunl ednp
''rurrJpur ellrallp ap atsa-r8 ap rzadsal no pun] ad alr6nldpc
luIS iJoalIB .rer 'a1ecr1durof, ap Inlsap eurJol BI rJoaun Sunfe allculpe
alaJla1 'riglrzorua8ur rJeLu reun ?rJntrJpur purnlllsuoo ele aJlurp 3^e1I3
'etIlIIoaIBd sJle^ ap r-rndr1 rcurc elrJedorsep lsol ne Rrlseou eiei u1
'eJeolJelul rrieds pnop nrroslunorrc eJec
'rinderdns rueloloq urp rriarad nc 'epunloJ f,oI ap oll"A pnop elrnJls
-uoo lsol n" rcv 'rouod-eqeqo Ei ap arel\I Inprog eralSed ulp glqnp
elsa nrcollrur rnlnf,I]rloel?d eauraJ,{. n-r1uad P}Iqasoep alezrleoJ O
"JIBA
'JolslBleru BaJeJcnIeJd r3 ea.rrdol e1 16 r,tras e.l, 1atnrz-rr1 l"lu:rJollunr3ll
-pqlps ea-reppdapul eI 16 auncl reur eu"rq reun sareJ?derd e1 'rnln8rr;
(Jolrueureo eier.t gzeauorinloleJ
€aJrnJrc[ BI punqrJ]uoc
Inf,od 'InInsoI
rrJrsolol rrrruqa+ ea:r$nsug 'er16 as urncald 'e1sa ro11:ploq lueuour un
'elllrturrd ralar epe:d le1lse puruelap 'n?aJnru rS
nea*nqgrd as ?olsac€ apun 'irlsgdg:d a:ds rJeru Jolel"urrue eJrnlrgq
"
ur:d rrrgulur Epo+aur pursolol plawull II rrlllrlurJ6 'rinureur ep 0Z
ap urind reur t1u e elalaleqcs gplld ep 1r:adocsap n"-s rolzl-ruecrdrg
pBuIT 'rrn8ealaru e+sao" llnurap ep rureJl u1 lelndod nB aJ?c JolrJolrncol
rnlnte:nc 16 rarcpqrp e elJn+Jgtu 'rou BI ap r,ra16ed olrJalrp uud lrsp8 ne-s
aseo JoJgJ a1e '1n41 -retqc 16 Inual 'Jr+"qIPS inlel '1nsgr 'lnrnoq '1ndn1
'ueuaqrs lnJeloull 'gra16ad ep InsJn 'Inlnruelu ec aoruJelnd :oleleurut
r.l,rrlodug sa3Jns nc p1dn1 Inluo 'aluercrle I€lU 'rou aurJe ap pulundsi6
'I+
'J(
re
ut
e3
?
n
-
:
1
deneantropiifosilicareaucreatceamaiinaintaticulturldinacele
pinl
vremi (incepind de acum circa 30 000-40 000 ani)' cunoscut[
neatesdar
atunci din spaliul cuprins intre Don ;i R'S' Cehoslovaci'
tatl inci la noi"1'
Lalosfuel,inRegirrneaoradea,s-adatpesteurmeleadoud',ate1iere..
puncte de cercea" cioplir".a sileiului (a;a cum s-au gasit ;i in alte
pentru trecerea
tlri aiheologice, din centrul Europei), caracteristice
{el de cremene
un
la tehnica cloplirii 1amelare. Aci se lucra opalul,
paleoliticd de la Malul Ro;u,
af|atd" in partea locului. in a;ezarea
linglGiurgiu,s-arrstrins,incrlrsuluneisingurecercetiri,1349piese
de un deosebit interes'
Eledor'edescexistenla,inpaleoliticulsuperior,aunolmici,,ateliere..
grupuri de oameni
pentru
proclucerea orr"it"toi de piatri, unde lucrau
,bulacestoiprodusecuproduselealtorgrupuri'
ilTd,'l:"t"t;;"m;ii"il"T"u',i,;.*1#'i***tT$r
,.,ljit"r"*itit""tt"ni.rrl
,up"rior se construiesc bordeie ;i colibe mari'
Si]exulcretacic,a"."amaibundcalitate,esteadusindiferitelea;euneltelor creeazd dlltite
ztati aleepocii de Ia mari depirtiri. F[uritorii
o tendinll spre micgca" -"i -,ttt" tipuri ;i rS"zuiioare scurte' existind
Holilor' de la Bdile Herculane'
rarea d.imensiunii uneltelor' in Pqtera
lucrate
,*o a"r.operit unelte de cremene cle numai ciliva centimetri'
cu o deosebit[ finele'
1a noi de
Din aceasti perioadi dafeazva;i primele urme cunoscute
folosireaarcului;isdgelii(poiana"LtStu"tt""-dinmasivulCeahldului)'
r-'
Animalinfugi.Desenlnpaleoliti.'.'i.op.,!o,,o*.'lsemanifestilanoi_ca;iprinalte
pentru
vL'! p'i-o oard;i ca artist' El zgirie pe perelii pqterilor
PdrLr
de tavaideei parll
pateolitic
t-t
h
q
q
roa*
--
*#
f
6tt
/
'/
,J
\t
::"T;Ij:T:I"
ffilxll
care
;;:'..;:;;,:;,,,
din Pirtile Oiteniei'
infd!$eazi animale ;i
L-*t
Fq
f \
\'
oameni, adesea intr-o
\t
o.
"r"
d
*i
-'..
t' #o'
i
1I'
*a#*"#F**-"t-6-
\
t{
"/ f
F#*+
L /"P
Nestor,
Ptinc'ipa'.
yeal'lz[11'1' ale
arheologiei
aL( &/'!cu'u604'.
Iele
Iele vealizcirt'
ioninesti in unii regintultri
/i
^{
"
in^"S'c'
4r!2!io,';l)?!ir1ar',
t.\.". 19'6o,nr. 1,p.9.
1)'"'i Pa teot'iticut ,!' ^,t:
?:i'!:iti*,ii(ii{iq
ii.;,,,:.6,-n,^;;i;=.
rr'u#u-r
i*t'll
?
I
fI
i
l.
t
al!1llo3u alleu r'l
9,5-1
j
','/
lt
'0VZ-6qZ'dd 'gZe t lsnBne-reur ',,Iorua+[O ola^rqry"
uI'r,cz,togwatQ,to|r,r'Qoc a\t,tncof ucg'.r o 5 d o I d-n c s e 9 1 o t lr1
U :" i.i
'f
u
-
u
-I
o
s-A1 'eibridl"siqgrd ar8blogqcry 1a e13o1odor1uy'Ieuor+€ura+u1 sqr8uo3 o-AX r
-
-ncseptof,lN'S'3
redanbt,wot1nq-oq7.o{,t2ca'tqsVQno'tI,tV,'I'lt6l'slr"d
'+I€r+xg '096t' ;rdas 0t-L6 1eBnlro6 'eldo1odo:1uv. p +nlr+sul.l ap uorssas
'ueadorna-1sa 16 lerluec crllloeu rnln8a.rlug €aJ"laoJec Iou Inlol nO
azeq ad snd nB arec 16 Ellnu?q JBO?ru ssosn1 nu rclu piualsrxe :orpc
€ elpJnllnc exeldtuoc" ep etres o alt.redocsep lsoJ nV 'gJls"ou erei
nrluad acrdrl lJnlpsgJl eseoJerunu alezrcerd 1so1 16 n" puls 'are:aqr1a
gdnp ep rru" uI Iou €l Plioulp" +Inru lso] € Inln3llrloau EarelecJeJ
'rerice;lsrp e+eur+sep aceolfrur 16 azea-rc ?s le]]se esesunfe
BOruqeJ '$zp1se ep lrzaJrlr+ rS ec'neeplrrul as Ee+sece'.ro6rieq un ad
asnd) uuural ep n€s so ep afrlo.r 'aleusgrd elrsp8 €eualues€ ep +sol nY
'nu elalle rer 'alung8 eleun - preoudpc ep 'ateo ap 'noq ap acr6re
'allseou nrgi 1nuo1ua1 ad '?pIId ep 'lrradoo$p ne-S 'co[ ap olselqo
r$ redy 'eiunpr8 lesrd ep a1a.r1ard 'xa1ts ap aru31 ulp e:acas 'q:ac
ap uJoc urp nes urual ep e8rlpdgs luls tunc 'rrrnllnorr8e rr:gct1ce:d
a3rlsrJalJ"J"3 alellaun 16'greo eulrd nrluad'csaso1ol es clllloau uI lol
'eleur8rro alrtiearc rcru csasdrl nu Jep 'ITrunI a1e rirpd elle ulp
ropriearc eJeolpupurase Iou el luIS eelsaf,e eJ+ulp allnur 'rn8tsaq 'rne
rS n"rdnc urp elcalqo alarur.rd rS rede rnlnclllloau 1n1r64;s a-rdg 'ppeoc
,e
1
-
I
I
iJ
fa
ta
uI Joleloerqo rrJpxIJ Belapel ug al6arng8 rd as er1et4 'aln;a16 urrd
elesrurl lunc,e +uIS rrrueJ^ ecrlsrJe]f,eJeJ el€rJ3+Br.rr elle 16 eauauar3
.saJa+ur
telsace el€ e3luqal ellollsllalf,eJe3
apeor:ad
plurzard
un
eJ€ur
'rJnqIJl ep tollunlun B pJeolJelln eare8
,ngzrue8ro relsece B eJerrrpJlsap ap 'rrcoda 1n1rs
-er{f,ul e-rn6n el eJ €eac
-rgls a_rds .durr1 r$e1af,e uI lBp 'err1r1.ra8 rugzrue8ro IIJIJoIIUI eaulel^
alsg '(rarlard e gnou ecoda) pllynoau nto{a uttd Iou eI af,aJ} 93s€eu
-euro Belelorcos ''u'a'g 00rI TS 0099 arlul urec gsurrdnc gpeor-rad o-Jlul
ollnloli lorlold Daul€r^
-
?Tll:f':
eaur''o EBnI uI le.,,rue un fugluaz"tu"r'l:t#rn"T";t""X
ro6dol;
Inuasap - euasap alseoe or+ulp lnun nrlued urind 1ae P3 P+eJ"
-ncsaglof,rN 'S'J '(096I euqrualdas) erSolodorlue ep Ieuorieurelur
ser8uo3 eeI-AX I" eI p+elueze.rd arecrunuoc o-rlul 'S'S'U'O Inllo+Ira+
ad alrredocsep +ueceJ elac ep nBS lelleurpuef,S a1e 'pns ap raiuerg a1e
'reruedg alalor8 ulp eJelrruls alarado ep el6alurure 'pcnueurp eurpnllle
Printreacesteasenumd'ri'culturaCri;EiceaLcera'nLipiiliniaredescoVinia 9i fazele vechi
perite in Moldova ;i Transilvania' cea de tip
l{untenja"l'
ale culturii Boian, scoase 1a iveall in Oltenia ;i
virfurilor. de sigeatl
confeclionarea
un interesant atelier neolitic pentru
Corabia)' v5'dind
(Raionul
s-a descoperit pe ,,Grind'ul lui Itnco Mu;at"
epociz'
pentru acea
o tehnicide pielucrare perfeclionatl
spre sfir;itul- epocii neoiitice
accentueazl
se
Diferenlierea uneltelor
inculturadenumitlGumelnila,dupllocalitateaundes-auf5"cutcele
altele' 9i interesante
mai insemnate descoperiri' Aici t" ge'"tt' intre
pticidegresiep"rrt*glefuirea';ilustruireasculelordepiatrigios'
plugul- primitiv' cu
ln neoiiticul tirziu, ,epetigu este inlocuiti prin
iniuga in mod obi;nuit taurul'
brbzdar de piatr[ ,"o ti*"] la care se
arcul, harpuna,
incl de la sfirgitul paleoliticului, oamenii cunogteau
o mare dezvoltare in
diferite tipuri a" J"f""""' Ultimele, au luat
inge'
o
.crealie
neolitic. ln aceasti privinll este util s[ menlionimgisit
piese
doul
s-au
nioas[3. La Virbicio'",", i" Regiunea Oltenia'
undifd' lustruite ;i
din corn de cerb, semlrrind cu doui cirlige de arheologilor intre-
fi
putut sugera
buinlareacelis-adatodinioar[,daclsupravieluireauneistrlvechi
lS"mureasci
pr""ii"i vin[torqti chiar la Virbicioara n-ar fi ajuns si unei interepiese sint vestigiile
iroUl"*u, aritind "a a" fapt aceste
sante invenlii Primitive'
^!-x.
unel
este- strdmoaFa
E vorba de o ingenioas[ cursi de animale' care zilelor noastre' ln
pragul
capcane aseminltoare, utilizatl pinl in
ciinilor vaga.pi.i"f in regiunii" oiti"ol" ale lerii' pentru-prinderea
in
Intrind lalul din pir
bonzi din vii ;i a altor animate iauneioare.
cirligul a'
de cal spre care il conducea un girdu!' animalul ltig-i
carealunecadesprinzindu-sedinsuportul-cirligb,infiptinpS,mint
greutd-tii. c, pirghia d se ridica,
astfer incit, eliberatd 9i sub acliunea
prins in 1a!'
siltind deasupra plmi"tolui animalul ce rdmineacregterea animalelor
Cultivarea primitivl a plantelor' domesticirea ;i
{avorizind viala sedenschimbl in neolitic radical condiliile de trai,
relalii1or dintre el
tari gi ridicind ps om pe o treaptS" superioari a
megte;ugit glurite. Forma lor n-ar
natur6'
;i
locuinle
construiascS"
ling[ bordeie, oamenii neoliticului ajung s1-9i
este adesea netezit
lutul
lut;
cu pereli din nuiele sau birne' lipite cu
(multi{ami1iale) de la noi
cu griid gi chiar zugrlvit' Unele locuinle
m2' Forma locuinlelor era dreptunghiulari'
Pe
atingeau o suprafalJde '100
r
I.
Nest o
r, op, cit', in
loc' cit;'
d'i i""' igool
'-i
3 Comunicatl autorii;,'l#.1u3'
Acad. R.P.R.
I8
'pp' 9-10'
al
Ktl;tt"scu-Propsor' membru coresp'
6t
'erz-L6 dd '6 ':u '096I ',,'A'I'3'S" uI '?u12aa alxunx?a/, ulp
t{ '.8'd'tI 1niorylo3 a{ ptat'ur'1 ar'xluotac nc,a'tnllnr.ol a,t7n1,r'Q nt ,1'.tinlap.t.suog
'e S ur o O u e 3 n g :+ueoarr€ru InrpnlsrSurnrerd'92-Ll'dd'Z'ru'196I
vI 'Daoplow u! a,r'bxu?I x1'tr1'tt0,ta3 pln!|n) '-r o 1s o N 'I- ve["2
'plErrelErrr Prn+Inc op clSoloeqre
II "Jn+Inc ap InuourJal r
",'A'I'l's" uI rrrp.rcnl e e1:ed ?+s€ece uI rsolot ulo^
nps
lnsaleiug
'8a11) p6nuy 16 (r6el Eaunr8eg) ESeourBnU rS ruelnsn3 eI ep elec ea UPZ
uI aJ€olrPJF ersardxa o
-aSB ep p+eluezordeJ 'a+"1crd rrolur?JoJ
"Jnllno
lrsp8 B-r$ rou eI ap InIncIlIIoeu Jolrueluso I" cr+srue 16 cluqel In+uaIeI
i€
'9
I
1
a
'BeJlseou rIJP+ InrJOlIJa+
ed alrradocsap elu"serelur rS rqrel reru elec urp eun else 'arurol a1le
ep re eleJrds IIuTI nc eeJ?Jocep urrd l-leztle+xereo 'eJBrurI
"cIIu€JeJ
'16r.13 e-rnllnc nJlued ecrdrl
'poripdol ep etuJol uI 'so ulp elelnleds ec 'actlsrJelc"Jeo elnf,s ssasolol
IuIIluIeJ
16 earelepolll BT 'nIzJI+ relu
es JoIes"A
"esepe
"er"lueuleuro
uro^ o eJB3 ed 'gcllrcads erenuec ?crur"Jec o eJed€ rounlB lol : eJepJe eL
earudprc necrpardrug e.I€r 'e1?co1 eled i6 g,l'ea1d 'dtstu plsed ug r:oeun
'Iirpd elle ulp rac 16 ec 'u16ou IrlEIo 'nlJndurrl lncrlrloeu urp
"oalseure
ecul 'Psuelur eJapre o rclu 16 p1ieu1 Prn1e.redura1 o auriqo ealnd as nu
apun 'esrqcsep rdo.r8 utr eapJB a1 1a 'alureu; 1a1a1eo eepJe cllrloeu Inruo
ere3 uI 'esrqcul ereoldnr lrsg8 nr-s (rSe1 '3a6) Iqse1 rrl6eupngi5
e1 'arfelurp€ ep euuep vg+se 16 lugs a.rec rrfearc 3n6a16aur lsace
uI ?Ieelr ei pulp allseou alrJn8ealeru ad ap Intuo - lnl ulp esel ap
earacnpo.rd 'eug1o eJellolzap eJeur o er 16 e.rede Incl+rloau nJ ?lep O
es
'1nI op riglna:8 nc 'lecrlrazr roqzgr un
"esolo]
'1n1nsai a16anr:d ec uI '9r?I Inlle 16 leusFd no lnun :esn} Pnop n3
'rn1 rriglnaJ8 EeJrr
eurorro ace; aleod o eiuarradxg 'rrJr+JIAuI
"+eJnp
-pur urrd ri rnlnsn; 1e alelnar8 ep rnlnrluer EeJIJoqo3 uud'BeFunI Inlau
llEolr! qrlA
ap (eutrdrr) 1n31itr1 -slrd 'rnlnsnllesof ap lnlgdec e]I es prne8 uI 'rlncol e]Inu uud lrsp8
n€-s af,'aloresn; nes eleusIJd
s ellurnu 'co1[rur e1 a1r-rnP8
'sJe lnl ep r3nu apiglne.r8
'gplidep'1u1s 1de1 rnlsere
"
grn8rs ?pe^op O'f,]a in+ns
-ai '1nsro1 p8nepe es 'ln?
-sounc eluleurp '(alarnu ap
'grnded ep rrnlrlaldurU) ftf
-a1dru1 BT 'ela 16 glloazap
es acrusec eprn8n$a16a1q
'arlseJ+ n"s uluel
ezrl€eJ as 'a1ued pnop
ug 'ln6rradoce I rcrur aIIJn+
I
J
I
urp
-ei ulp eun ad BeJ"JluI nJ
Vase
descoperit[ la
Bra;ov). Asemln[toare in unele privinle cu ceramica
cuiori (alb,
trei
in
irlp"ri" (u.R,s.s.), ceramica aceasta se realizeazi cromatici
fac sd
ro;u, negru) ; eleganla, finelea exe-cufiei ;i bog[fia
acest
tie ior,riaeiate piinire manifestlrile cele mai remarcabile de
gendinEuropainepocadepiatr[l.Vaselerea]rizaleaicisintoriginale,
atit prin colorit, cit ;i prin formd'
a altor ceramlcl remarRealizarea ceramicii pictate de la cucuteni ;i
cuptorului cu revercabile sebazeazL, intie altele, pe folosirea largi a
Treptat' se realiberalie, pentru arderea oaleloi in camera lnchisS"'
zeazS"progreseinsemnateinimbunitdlireacompozilieipastei'ca;i
tn privinla sistemelor ei de prelucrare'
s-au
In bobrogea, cultura neoliticd Hamangia - in cadrul clreia
ornameno ceramici
realizat ;i unelte foarte interesante - cunoa;te
de ceramici Pictatl (Cucuteni)
tatifoartevariati,prinimprimdricuscoica'inciziiadincisauaplide art[
calii in relief. D"'"1tf"1, Iiumangia a produs multe. lucriri
reprezentind
figurinl
o
deosebite: idoli feminini in lut ;i in marmur[ ;
unbirbatinatitudinedeginditor;imultealtelesintexpresiabogade faze
tei plastici a acestei cuituii2. Aci s-a identificat o succesiune
'
culturaledeoriginemediteraneanigisud-vestasiatici,careauevoluat
cimitire neolitice din
apoi local. $i tot aici s-au aflat cele mai vechi
aceste pirli ale EuroPeis'
vremi sint deosePentru cultura materiall specific6" popu]aliei acelor
(din combit de interesante descopeiirile de la Hdbd;e;ti - Romana
pentru prima
plexul cultural a" lip C'ucuteni),..on9" a fost dezvelitl
neolitici' Aci' cele 44 case' construite pe
oar6 o intreagl
^5")^,"
de doud ;anfuri
podele de birne, ul.etoi"'" un sat gentilic' apdrat
artificiale 9i de riPe naturale'
neoliticului de la
Tehnica construirii locuinlelor, crealie a oamenilor
;; . fost reconstituiti, este interesanti ;i original5..
;;;;
dreptunghiulard
Mai lntii se nivela t"'e"ol, apoi se forma o podini
se a;ezau
Deasupra
din trunchiuri de copaci despicali in lungime'
realiplatforma
Pe
straturi de iipituri aL t,_rt amestecate cu pleavd.
aproape
focuri, astfel c6 lutul se transforma intr-o masi
"^tx,"aprindeau
deconsistenla;iculoareacdrimizii'Perelii'dinnuielelmpletitepe
in[llime' In ei se
un schelet de pari ;i birne, treceau- de doi metri
prive;te acoper$ul, el era
deschideau mici ferestre rottrnde. tn ce
rAcad.Em.Conduractri,MonurnentsarchiologiquesdeRoumanie,
t tf?
Rouwanie ,
d6caua.erte.
F*:i1"'b.
,1 ,t; , rJne cit.i risation ntotitique
-en
29-45'
pp'
19'55'
ln..Nouvelles 6tudes h'f'"iiloit""' Iucuregli'
i-,,s.c.1.v.", 1960, nr. I, P. lo'
entru lucrarea monoa \/ladimir Dumitre'siu u'f5uf A'i.ain. cu.Premiul de stat f
Hdbi;eeti'
la
de
ii
s.;il;^;;;p; i-'a;e'6r
28
-?H
lz
;51
.n c s a I-'{:1erd
+ r ur n (r r r * r p6"0i,ru "Xt3;ti,t'T;i:.'i!:::Fr3-i''''""#;B;;"
$ .roiarcorlJuJ eorelnr ur'rd rode allqor-pz 'alaq€oq^,n-e€rnp
_ollur as otorv .Etrqo* *gh gir.lu:dirs nr'grlurd ep rzadsal n"ra eleiluslu r
-cnpord ep co1[rur lnledrcur.rd ]Bp ]uaruolu un "I eullep ewYreK
apun lrrunl e1e runr8ar elaurind e4ulp €un alsa eruellrsu"{ ''rp'rap
-"-llul .+uiAB 3Je33Jeo un rou "I ln3soun3 e (rnlnzuo.rq hrcode lnlndac
rrrrsolo;
-u1 16 grlerd ap ncoda 1n1r*rg;s er+utr 91e1ec're1ur) rnlnrdnc
rp"orr"a gc urguoriueu PS arnqeq 'erlssou rauled InrJollJal ad rrcru
puiJPurr0 'alrq"Jeprsuos +uIS rolaurrB rs Jolelleun
-q"1
'etelue,re
"iupnorica;-rad
rnlPc a1e 'lnzuorq auriqo as '(apedap ep snpe
u1
r"rrrnpy
eararle ur:d
'lnrolrsoc nc nIzJI] ieur rA) I"ooi Inruou{lue nc rnlnrdnc
es JoleIBl
'pugc "u'a'I 00BI rnlnue 1n"rn[ u1 erqe adacul 3 PJeprsuo3
-aur ecoda'ellseou reJe selureur rue ep 009 Z nc ?cuJ eJlssou rauled
ap 16 rne ep ela]3arqo r6ag 'rrcunul
lnrJo]Ira] ad csau1l1ug as n-rdnc
r€ru luIS
iriplr.orlcnpo-rd e pleuuasug e:a16arc o ppqrsod pullgl 'aluarcrla
ecel eJ€o
ecrle+eu eIa+IeuO 'rriglarcos eier.l' u1 sarSord eJ?ur un pqrsod
,rn1n1e1aru- niirr"a" nf, plep o +uIAe l"uruasuI un er Plruqel eriea'i3
tlSuetu
el aP ,,lnJouPu!9"
lnlnzuorq Dtodl
Pullx?llr
op
:'::|
:
.,.{
ll.
NBEAE
f
securl
tie"l . Printre obiectele de araml ale vremii sint cunoscute
culite-brici"
pumnale'
cie diferite tipuri, topoare cu doui tiiguri,
sule, delli, precum ;l numeroase podoabe' D' Popescu remarloc' nu importate'
c5. faptril'cl uneltele de aram[ erau ,,lucrate pe
in regiunile noas*
pitrundi
si
artd
noui
A fosi de ajuns ca aceastd
m[sur[
exercitati.intr-o
tre, pentrucaeu.i fie imetliat adoptati;i
aceastl
in
constituie,
surpiinz[to?|re,,z. B^za de materie prim[ o
perioadl, cuprul nativ.
tt pri r";te aurul ;i acesta era lucrat cu mdiestrie' in podoabe cum
""
sintsuperbephalere'deaur,cornparatepedreptcuvintcuceleale
in Tran-"
regilor -y.*ti"ti, inele de bucld' Vasul de aur gdsit la Biia'
un
exemel
este
;i
silvania, afldtor la Muzeul Bruckenthal din Sibiu,
de
astlzi
plar caracteristic. Tezaurul de aur de la Jufaliu' cunoscut
topoare
arheologii din toat6 lumea, cuprinde o bucati de aur brut'
masive ;i numeroase podoabe de arir'
la cre;terea
Epoca bronzrrlui, care duce 1a perfeclionarea rrneltelor ;i
ace
sule'
cu
9i topoare
pioductivitilii muncii, incepe la noi.-timid'
i'e'n'
ptut", primitive. Ea dureazl .u* "t mileniu, de pe la 1800- 1700
bronzului ajunge'cu timpul
ii pirri la 800 i.e.n. Tehnica proclucerii
obiectele realizate, de
dovedesc
ne-o
la o mare mliestrie, aFa cun].
pildlsecuriledeluptidelaValeaChioarului;iSome;eni'sausabia
frr-rmos decoratl de la APa.
Pe alocuri'
Acum se organizeaz[ deitul de larg extrac]ia cuprului'
atitinTransilvaniacit;iinMurrteniagioltenia,aparcentredeprelu.
crare a bronzului, cu ateiiere destul
Sabie de bronz descoPe-
ritd la
APa
ctre
mari. Nu era u;or si oblii bronzul
extras'
cu mijloacele vremii. Minereul de araml trebuia mai intii
de
1
0850C
apoi ,edos, dupi care metalui era topit la o temperaturd
proporfii bine definite'
;i amestecat cu cositorul sau alt metaflninsfir;it'
bronzul topit era
de care depindeau insu;irile aliajului'
turnat in forme din piatrl sau din lut'
Alteori,formadoritli:ramaiintiimodelatlincear6;peurmlera
lnveiitliniut;iarslirrfoc;aliajulseturnaprintr'ogaurdinacest
tioar.
la SirataS-uu d"rcoperit tipare de turnat topoare ;i alte objecte
Monteoru(RegiuneaPtoie;ti);ilaPoiana(Tecuci)'Dintr-operioadl
gdsit la
timpurie a bronzului dateazl tiparul c1e lut pentru turnat'
in acest
Giina, lingi Bucure;ti. In ce prive;te Transilvania' ea "devine
ce
timp un adevirat centru de produse de bronz (;i aur)' fapt
lDor in popesc t, ExploatayeaS.,i prelucraveawetalelorinT'rans'iluan'ia
i"'citropiria ,o,,,oia, jn',,S'c't'v'r'''195 I ' nr' 2' p' 29'
bir;
b lbidem, p. 30.
22
'BLZ'd'Z'tJ'696I ',,'A'I'J's^" v! 'caw'Lg pl
alaloodoJ'ns nlI o3 Jr trAI s
" Ernlrpg
'896I'r+6arncng (Elr}liurIlS
ap zuo,tq ap
'€-III e'pe' (ad1nr1'U'p€r+) ?u?xqnuop
-op/)oc ayr,wmr?a.t wxp xEcanp/tls a1ninz
-?I?aQ 'Dx?ac[ 'u e zr.r I 6 'A IzaA e
'6I 'd'IgOI 'r+Sorncng
'
e-Z ts'pa'I'IoA',,l'a1'uoalLSuo/tJ
u?o" uI 'nrcl,rocr€c
Dl,,tolst
'c'P€cYr
-eldep EIEI '('ts'N rnlnso erepns)
"
pl3alled eJeld"os o nc rrnl3€ll reun
uI Ps"oso aJ€6ol3ul o lderp
"urJn
Insnlrqns ad ullsg8 eJPc eI"'+eqJPq
rnun Inlelerlf,s llJedo3sep €-s'6arn1q
ln6Bqurrr{3 eI ep lululrorrr un-r}ul
'alilrurrJd raurclpeu Inrueuop
urp rlclpur elltunu€ gpyd ap'csapaa
a.rlPugd -op runi e6e '-roltiurrs pzeeserSord roluaureo elaiul+sounc 'E+"poloJ
-s:BJ aP ?S rlJ€ !3 leurf
'FsIlsrlJB
elsols^
Pllqesoep o op 'sJe lnl ap aurrnSr; elues
sl aP zuoJq ap 1n.rodo1
,(erua11g) suJIJ BI ep srEJaurcul ep elodorcau
-ere+ur +rJedocsap n?-s
o rA pcruqel o a8un[e e]If,ulpe e]uau"uJo nc
uJ 'plTqesoep
"I
"1re
elJpIO '+Inru pzeauolioalJed es PcIuIEIao ericnpord 'rnlnzuo:q ecode uI
'BrueJeIuod uI J€rqo rs rnlmapg
Inuz"q uI EuJd Sunte rnlnzuoJq r3+srl^ aIE aueuP^Irsuer+ crdrl aleuuy
16 era glrpugdspr
'giuepodrur RurrJd ap glocrr8e e+Ieaun 'zuotq ep
"Je3es
e+r"oC 'llmpl e-I aJBO +ncsounceu rnlnralCaru I3 +rqasoep JIlsrlJ" 1n1sn8
16 cruqal Inluel€1 eI rl6epul3 e+ nu 9s riod nu '1-npur,r :4 '[n13 urp cr3o1
-oer{Jv Inozntr{ eI a+uerulenl3e PI}e as 16 ,(erue,rirsue:a) raurg eunuroc
urp drsru ap gJerJef, o e1 lrsp8 lso} € 'enurluoc alerrds uI e+?+uaur
-euro aleialerdns nc 'p11etz 1$ 91ue8a1a PurroI o ep'.rodo1 ep leJls€ un
'p+€+uerueuro 16 plrFunlard e;eac no zuoJq ap elareodol gluzatd
serelur llqesoep un 'rpdnc ap Rrurol uI InJaulru nc elrrqps n"s JSrp ep
'puerqnuep
Eurro; ug lndec nc p1dn1 ep elrrnces nldurexa ap luIS e6y
ffip elJerqo ap elJes o pc ared e5
'(erue.r.psuerl)
_r3
ep ersur Inr'{unu
du*li"ui.'#
e
1
s
E
-t
1
e
.?
,
..
I
,-
'I
e
a
I
.
e
3
e
-I
e
-o1ed1ec eaunr8a: ug er6-rgqo ne rdg zuo:q
eIIecrV vl'zrrorq urp rior 16 ltradocsap ne-S '(erualuntrq ug) sof ep
euferq nes (eruertlrsu?rl ug) eiua16n9 16 per8ro6 eI op ela3 +uIS runc
alrlodip uI Rlueuorsardurr elelarrBl o ap 16 rig1r1uec rleru uI 1rs93 ne-s
'ncoda ele:ailale ap asnpo-rd - gleur8rro EIrrJoI o ep e+Inur - aleJcnl
crlsrlJe alaqeopod 16 ec'(unpoc 'rcu91 'tlnlncs 'aSo1e1d '1erp1 ap nes
sundurl ep apeds .aleuurnd) alslur€ 'zuotqurp ela.reodol 'eltracas 'alesen
ererlele-rrrolgurn+ 16 alrzodap
e'
e
-
-l
"i
.
'
r.
vorba, in mod evident' de tratamentul
chirurgical conservator reqit al unei fracturi'
sarea capetelor frinte"1. Este
Unadintrecelemaidelicateoperafii,trepanaliacraniani's-apractl"rt a" asemenea la noi incd din aceastS" vreme, aFa cum dovedesc
trei cranii trepanate gisite la Decia-Murq Pi Sirata-Monteoru"'Este
decit de
evident ci intervenlii ae felul acesta n-au putut fi fdcute
oamenicareseocupauinmodspecialcuatlat6miduirii..2.Ei
vomitive'
a"."of.ti."r5.
Ceramicil inclzati din
;i
numeroase
plante rnedicinale (purgative'
hemostatice etc.).
epoca bronzului
inceputurile epocii fierului. Geto-dqcii
Aparilia fierului, material de o insemnltate covirgitoare-pentru viala
.o"i"ta1ii, a fdcut posibil5 o cregtere insemnati a nivelului forlelor
de produclie. La inceput mai rar,,fierul devine un produs local curent
cam din secolul al VIiIlea i.e.n. Ca gi aurul, este lucrat prin ciocdnire
-topireafieruluirealizind.u-semultmaitirziu,infeudalism'
Acad.. C. Daicoviciu subliniazd' pe drept cuvint ci "prelucrarea 9i
folosirea fieruiui n-a fost <rimportatb de-a gata dinafarS', prin migralii.
IJtllizareanoului metal a apliut gi 1a noi 1n mod firesc, ca rezultat al
dezvoltirii forlelor de prlduclie; creatorii Hallstattuluis de la noi
au fost geto-dacii"a'
O dati Iu rdspindirea noului metal, unealta de bazd' a agriculturii'
plugul, suferi'o schimbare esenfiall. Br5zdarul de fier cu care acesta
.""o* d,otat gi despre care vom verlea mai departe ci are la daci o
"form[ specifici- asigurd cultivarea de intinderi cu mult mai mari de
plmlnt, defri;area unor vaste piduri 9i transformarea lor in ogoare
seceri, ciocane, d61!i' clqti' ace'
;i pai"iti. Din fier se mai fac coase, culite'
vase mari, cuie, foarfeci de tuns oile,
I contributii la istoria med.,icinei tn R.P.R. (sub redaclia prof . Dr' v' B o'
ioga) , .bucuregti, 1955, P. 16'
2Ibid'em, pp. l6-17.
3 Hallstjti': prima epoci a {ierului.
a Acad. c. D a i. c.'{,"i; Li',--iritot"l de istoyie a Rorni.niei, in ,,Lupta de
c1as5",,l!f0, nr., 9, PP. 29-30.
24
u!'
{a,tn
w
a
p
oi
.ru Lq c a
T or t n
x
do
esa
p, t pun p f c6* ilo'fn'
tYttoT/
a
c:;,
t'5 a S
ee16rppr5 '(6arntrq '3a inuoreg) r1*aunrcgr3 '(ar16prg lnuoreg) r16a1so3
'(aq8roaqg 'JS InuorBU) nglguro3 '(1acsn1q lnuoreg) alen ap nuai
'r,,eJexrl ep (rnc)
aluadocsep lsoJ n" 3n1d ep er"rJ
-plef
"eueuresv
"I
3rp1c un-.r1ul +euruJel 16 puerpau ?JnAJeu gcru.ralnd o nc alnzgrrard
rrn8url reun lnueF u; 'relnrq8unlJ+ InIJIA ttt 'eqezrlelde a,rrseur areq
reun euuol" are ?1saJV '3roep 3n1d ep JerJ Inun eiuelsrxa lInIPAzep
€rc€C[ ug 'cr11ac
ne acrSoloaqJe elrJplecJal eueluoJ rrJrJeonc
"elul"ulp
dI+ ap r$ ueuor dl+ ep 3n1d ap rolar€IJ erel€ uI '1n8n1d el6aaud ec u1
'es€oJ eeueruase ap gzeeuorica;.red as 16 arede JorJalIIl
'p,rr1cnpoJd I"Iu +o1
Bcunur puJ)pJ 'a11aun ralsece raiuarcr;a e Pnurluoc €eJecIpIJ BI snp e
Jolruerueo eiuer-radxa 1a-rlseou elelrz ulp elrunrsueulp ep as-npurrdorde
'sliqns reur rS g8unl reru +o+ 1e1de:1 eurlep €Jaf,as 'ellsaccns upuori
ep llnur r"Iu BIgl nealnd es nu plep o-Jlurp
-capad ur:4 'ecrds
"Aallc
+Icu1 '?1eI ri; pseor8 ?J€olralxa aur8leur o n3 't3tul luls zuoJq ep rJe3
-es alerurJd 'ereoes ?pIId ap urgnl gS 'acr8o1oaq.re roprrredocsep ezeq
ed g1r:pru:n eusel II aleod alocr:8e ro1a11eun e p1e1da:1 eareuorice;'ra4
'eJolse3e ?e-rrnJlsuol utr rralAau rJ€ur n€Je rrcep 16 rlceJ+
EJ cselselod llip+lqrl+ue rrolJolsr 1 crlrloau urp ?cuJ lou 3I eln3sounc
'a1efeuaure eurnue rdo:8 ug plt8unlapur eureJl nerlsgd es eIauJJO 'Inur
'edau;c 'lnzgtto '?reces 16 nerrrllnc as 'Baueulese ap l alearllnc llnlu Isru
:tnld ep rEpzprq 1i; r;lnr ole3 alal"arec nere Inleru 16 1ng:5 'a1air1ns nc el-npulclnc llcep oleqgrls
9'S : as?o) 13 lroras
nu rrieplos 1lcug 'a11eul ep +Ile nere elaploq 'eerpunq
t'€'Z'l) a)!rep ellaun 1n1nd nB-eI
''u'e'J ggg Inu€ ug'1ncer1 ne euaruopaceur alaltuue pulc rJunle pc e1$a1
-sa,rod 'so8e1 :nI InIJ 'naura1o14 'uopece141 nrpu"xoiv Ini I3 lereue8
u11'rqcel ep Inlsep esJns urel? re ep pl"cr1ce-rd e-rn11ncr:8e a:dseg
'JoI rrcruqel
16 .rolafurl6ouno InIe ru n-r1ued alr+Bcrlruluas 'ro1ria8-of,Bp B aIBrJel
-eru rrJn+Inf, oI€ eluaruele elelIc PlsIAaJ uI rueJaJl p5 'a1e1eo1dxa
alueruele a1le 16 IA€Ics ad arellncw qns otli aJeo+?Jnpuoo 3sel3
1n.ro1nle nc 'cep rolpdacul lsr8e,relcs Inlels rode reru e11o,r
"rnrp3
-zap e^ es aJ€J urp. 'rrnqrtl ap runrun ug pFeaqcul es alrJnqlrl'p1sp
-€.l'eIOS eerlnpulJo ap glrncolug 1e1dar1 purr; 'aunduocsep as errrlrurrrd
nc plep o 16
reunuroc eerrnpulro 'aselc ug uiglarcos ea.rrirpdrul
"e
ple.rrrd ea1e1a1:do.rd 1e;1se aredy '('c1a r.raruozrld 'aru;e 'a11aun 'a1tA
'lugurpd) unuroc utr rcunle puld elrsoloJ rJnunq 93ugr1s PS IlnqrJ+ 16 riur8
ep rrolponpuoo Joun tfurlnd pp glr.rods EaJ"InrunJV 'g-Lrlcnpord reur
'porlrsuelul es Iipllunuroc elalrrelrp ar1u1 esnpord
ell ?s a8unle
"ounl4l
ep Inqurqcs rer 'axalduroJ IBur urnep 16 pzeauorice;:ad as aprnFn6el6e;41
ep
-o
teJ
AI?
ep
OI
3+
tI
Io
Ie
.r '
IS
EJI
lu
rol
Ei
tart
Ig
ep
al
35
-c
In
!1
ai
I
:r
ff
v
\
fr,
,x
'ji'il
',.|'li't
"-.
\5
::.i;b.,,
'iir\\\ra
"'
tii
ol
Sistem dacic de fortificagi i
Muncelului (Ra.ionul Ord;tie), Lechinila (Raionul Ludu;), Mo;neni
(Raionul Negru Vodd"), Poiana (Raionul Tecuci) 9i in alte locuri.
iste vorba de un brizdar de plug care s, d,eosebe;te swbstanli.al d'e tipul
cel,tic sau rorn&,n fittd, ,,wn produs propriu cutrtwri,i rna,teriele dacice"L.
tmpreuni cu brd.zdarele, in a;ezirile dacice s-au descoperit 9i culite
cle plug (fiare lungi), care servesc la tiierea pS"mintuiui'
Aceste doui piese constituie dovada unui stadiu avansat de dezvoltare a plugului la daci.
lncercind si reconstituie plugul tipic al dacilor, I.H. Cri;an tI descrie astfel:,,Plugul este din lemn. Are un grindei, in care se introduce culitul tiietor fixat cu ajutorul unor (pene) de lemn, iar paralel cu grindeiui se gise;te talpa, la care s-a atagat brizdarul'
Acesta se prinde de birsl cu ajutorul cuiului cu care este previzut ;i
prin masive (manFoaner> de fier. Este probabii ca plugul dacic s6
fi avut gi corman, un dispozitiv de lemn care ristoarni brazda. culitul (fierul iung) taie pimintul, brdzdarul (fierul lat) despicS" btazda,
iar apoi aceasta este risturnati cu ajutorul cormanului. Pentru tractiunea plugului dacic erau intrebuinlate probabil animale. Este posibil ca alunecarea plugului s5. fi fost u;urat[ prin roli de lemn ata;ate
de grindef'.
cu mult5. pricepere erau construite pe teritoriul de astazi al Rominiei
presele pentru producerea mustului ;i untdelemnului. Albin5ritul era
in mare cinste, mierea produsi in Dacia ajungind adesea pini pe me-
I L H. Cr i ga n
26
op. ci't.,
in
loc. c'it.
.
(errelqo arle
etlraJ!p p iailpun aP
7 l3n;d
e311.r1>
6
ipseor
nrluad ra;; ep .repzp.rq 1)
arep-olaB ar)alq6l
LZ
':e1oa,r1e nlrq nJ eles?A'(iredo Bf, Basape 91rso1o1) PlJ"ol n3 ?3r33p
pc6eac BcrlsrrelceJec pplrd ap 'alecoi crdrl eleur8rro aurroJ 'P+epolo+
'gsug redy 'alepodun JBrq) +uIS alr"d 'Puetuol n?s gcealS eiuan1lu1
o csepg^ ase^ ep aluaurSerl 16 aser\ ap orJes 6'ecrSoloeqre ellrr:adoc
-sap ug a+IuIIluI easepe puITI InI alesnpo-rd 'Inlrrplo leuoriuaur 1e'rpd
-"au arnqeJl,T3ep BI eJ"llolzap eJeur o n?I eJEc a1rn8n*a16aul eJluIId
'el"p Jolopeuoru InlBr3nI ep lercads pour uI
pdnco as eJarlele eleu1'€ruellrsuera uI '.rnlnle3untri[ ea16rpgr5 eI ep nes
'e.top1o111 uI 'euerod 3I ep elec ec 'a1e1op 1e3oq ap Inlsap ararlale 16
urnra:d'tlncol elIB uI rS 43n3 e1'rn1nrar1 rar8rnlelaur ele eJlue3 ap erJas
o ?llo^zap es rS rede (.roilrne.raurur ratfce-qxe eoJello^zap no IaIeJed
'('c1a ereolere+ 'rJncr 'aleAocru 'll6e13 'auecorc)
rnlnJerl earercnlard n:1uad a1a11eun 16 luls aleuea 16 eseoJ3runN
'Ic?p
rrel6aru ep elunp3 +uIS elncs Jo+sac€ e a1e1uo[eur "eJetr{ '('p'ru't'6
elapaJls 'artolrinc 'elapuir 'IiIPp 'a1sa1 'are:1spra; 'eltseur unces)
af,€p ap:pza6e u; elr.redocsep elleun alelerJ€A pdnp elseaoe acnpap
urelnd 'erls"ou IIIP| pleuorirperl ?I"rnleu arigSoq 'rn1nuua1 IrrPrO
-n1ard
I"
"
ele3e +so} B gueurora:d €rcEC[ ug lrpu;dspr F:e1 3n6a16etu
e
I
{
a.
-l
I
un
p'ugl ap Eulur o-rluI 'gllaf, prnlc'l ep 'zuorq ap -iodol ,,,; t'."J:##::
uJ prlerd ep rodol Inun ? 'tcere3
e-rardo:de urp 'rresn141 Jne ep
"ullu
€I ep Jn€ ep etrru ug g.llerd ep uecorc rnun ?eJlJedocsap ornulsuoJ
'g,rt*otard ecoda uI 'eluellrsu".rJ uI Joleuru eareleoldxa ardsap
"1
ppeor:ad
Izalop rqcal Ieru eia3 '(cep rnia8ar 1e lodouour 3p IeJ un
uJ purue^ep 1n:ne) rnlnrne eareleoldxa '€euaulesE ep 'pcr1sr.re1
"urrlln elsg'alezrlrln +uel3erJ IBur elec elalleun nere Insol€q 16 e11eg
-c?reJ
.llnlu elJ"o} +ello^zep e-s EJerurtu elfcerlxa 'rollie8-ocep
,l
seIIIerA uI
.IIIIIiIEU$
ad racrqo ep el"II€ 'tcep roy.rolpcnpuof, e1e 'gr1erd ap uncolq 16
eurlq urp alrnJlsuoc 'ayrg1u1 aprpza$e neJa eJeolgundur ep llqesoe6l
'pI8Ii u1p rerl{3 nes
p1ppu16 ulp puIIJ lnSuadoce 'PS:E qBIs eprrugrpo ''ropiarad earrulsuoc
u3 'ezeezryln es ulllel p8ugl ed I fela nc asec 'apunlol es33 'afurncol
t-rro.rrtt+ ;iredpcug:e,ra1gc nc aiurncol -redy 'rricnJlsuo3 ug aluepodurr
'EI+
aserSo.rd pzgezrlE"r os 'aueulo: IIlIJecns BeluIEuI eloces elarullln uI
ad easape ,urua1 uip lereuaS uI n"Je rollc"p aiefurncol
-erd ep
"r1"*"1
es€ourn4 alreoJ unlezuid pdaugc ep aJIJ utp neasai
m"p alralueg'rrnia:1nu nea8uFls es Purer n:1uad rer 'rmpfe-r8 ug alnc
.scrJolsr elelueurn3op ep al"uoliuaur iloasep +uIS
-seJ3 neJa elaleurluv
ria8-ocep ep elnosaJc elIA ap eruJnl elasporalun5l 'alepgdapug rrn-8ea1
i
i
t
ceramica pictatl dacicd. de la Gridigtea Muncelului, iar strlvechea
ceramici cenu;ie continui si se dezvolte.
dacilor ajunge la o mare inflorire gi originalitate pe teritoi"
"r.-"u
riul lirii noastre megte;ugul prelucrarii argintului care, de;i suferi
unele influenfe striine, rzugepte s5.-;i creeze un stil aparte' Fibula
celticd se transform[, d.e pild.d, intr-o fibuli de argint tipic dacicd.
Tezaurele dacice cuprind obiecte de podoabi din argint de o neasemuitd. frumusele, lucrate cu o tehnicLrafinat6,, ca br5liri de argint, terminate in cap de animal, coliere gi lanluri ornamentale {purtate de
femeile dace pe piept), fibule a9a-zise cu noduri, cercei, brl!5"ri spiralice, terminate in-cap de ;arpe din aur, cupe elegante, catarame ;i
multe altele.
Unsplendidtezaurdevasegipocaledeargintcumotiveflorales-a
descoperit la Sincriieni (Raionul odorhei). un ait tezant important
de pod.oabe dacice de argint s-a g[sit lntimplltor la hotarul satului
Sirlcs[u (Regiunea Hunedoara). Acesta cuprinde fibule, coliere, br[frumuselel'
!iri, unele de o deosebiti
br,iite dovezi ci astfel de obiecte se fabricau in Dacia 9i nu se aduargint pe
ceau de aiurea. Astfel, la Poiana-Tecuci s-a gdsit o bar6 de
iar
podoabe'
in
care megterii d.aci nu au mai ajuns s[ o transforme
fine.
1a Costqti o nicovali mic5", servind ia lucrarea podoabelor
seco'
Tot atit de pricepuli erau geto-dacii ;i in mqtegugul armelor' ln
Mirii
malul
pe
de
grece;ti
cetilile
lul I i.e.n., B,r"rebi.ta a= supus
Negre,ainfrintpecelliiatlalitasud-vestulDaciei;iaintreprinspe
Cerarnicii dacicl
Fibule de argint dacice
rlzboinice spre sud, peste^ Dunire' Strabo il numqte
"*p""ai1ii
drept cuvint ,,spaima romanilor"' ln lupta impotriva -lui Traian'
remarcapoporot dac, conclos de Decebal, a dat dovadS' de o viteiie
forla
infringe
putut-o
9i ;tiinfa mibi1i, pe care numai cu greu au
armele daDintre
timpuri.
litari a celui mai *rr" 1-p"riu din acele
sibiile
cilor, sint de amintit ur"o'11" cu sigeli, de o formS".specificS'
muri,incovoiate,scuturilefrumosornamentate'lincile'iartnvremea
lui Decebal, maginile de rlzboi mobile, despre care' din picate' nu ni
s-au transmis decit informalii sumare'
t o ct a v i a n F 1o ca,Contyibulii^Ia^cunoasteyeatezaurelord,eargintdacice,
BJ.',q-claemi"i n'p'n', Eucuregti'' 1956' p' 8'
/4-'.':F
/riFli
rel:'"{f
ffi; ..{: '€ -'
/ttu
f; ".i
\3:'f''-
-
.'
.,. -.u
L:r=
Y?:
I
v.\
q'i
,,..
1,.:/'
;j
t'.'n'
4
----_
':
6Z
.V6 ,d ,096I .rl6orncng ,outluoZl gttol
aqrn) ellinr
.
li ltqls:tf3ep Pr€Pulrs -n{o4otz\qnQagugat8o\oatllrt,,r,r,,taQocsaq tI .{"ernpuoc
Irurg'pecvr
ueld un 16 pleur8uo aridacuor o pdnp elerrprt 'rer1*p;g rriunlq urp
ropiglac Inure+$s uI eeJIpuIISo aliasp8 16g ':olrcep ecrugal rrJad
"
-acr:d e r$ rualnd e 'aricnpord ap rolafrol lrJ?llolzap e EJnseru e8earlul
'r,,rJPlecreJ
elelllrlln uI ?l€ru
-Ilqns +so; e "u'a'I BaI-IIA Ie rnlnlooas lncolfnu nc pqdecul +3"luoo
uI +"Jlur ne aJ€o nJ acep-ole8 rriglarcos e plrqpr8 leur lo+ eeJellol
-zep eI arinqrrluoc JoJRr e 'arirnpord ap elsr8errelcs aJluec eleuluesul
16 pcrlrlod 'eletcos r$ gcrurouoce erinlo.ta e1 a.rrrrr.rd
Jolso3e e
?IeJnllnc
eJeulpJoeJ+xa RJnseur o-Jlul +l8Jgi
nJ oJls"ou JoIrJgleJJa"
InluozlJo
'6f6I urp gldrue rerrr llnur
ne 'srruoa e1 ap rrr:adof,sap eleluaca: rS
"J
er€JS o ad a1en1a: 'srlelle3 16 er:1sr11 e1 ap acrSoloeqre alrJp+eote3"
'ra eria-rgur ur:d ezeau
-orsardurr arec'pzrrlcnJlsuoc elellll+ce p+sel o erdsap e1a 16 csaq-rol eu
'rqrernpuo3 'rug'pBJe ealecnpuo3 qns 'seJons llqesoep un n3 oJeJaqrle
pdnp ap rrue uI e+Brpnls 'ar8a51 rrrgtr^l Inlerolrl ad ap rl*ecar8 elTi?lef
'elelle l$ (niqlS lnuoieg) ec6rpl
'(prerq8elq ?uouolnv-6arn1q eaunrFag) nro8rf * eeqag '(eiulsrg
lnuoreg) IeiRrES eI ep ela3 ec 'rtuiilgug ad racrqo ep 'uua1 ap rS lugur
-?d ep lip+ac ap arres o pcrprJ rcep rlJo+cnrlsuoo '1eueg 16 leapry u1
'elerol r1$arp8n6a16aur rericnpord eripSoq 16 ealelrz
-orua8ur purpa^op 'glruretac 16 g1cr1s ap 'so ap '1e1aur ep elcalqo eseor
-aurnu USpB n"-s epun'(eaepr:oqo:r4) €uelod r; e ared areza6e plues
-eJalq reru ee3 'alerJrlr+J" rJnIeA r$ r:niue$ urrd ale.rgde 'alecryrlroy
cruralnd'a1ern1eu os"Jal ed alenlrs n€Je BalseJV 'Jelrllru InJo+POnpuoJ
€rnrol epun 'qrrl ap (aielrdec) e-quac yqeqo:d - (arpun6 ed) eac
-gur\Z'(6a8ry ad) rcer'o51-r16ado4 '(r16aro14 '8ag) lnsourl '(1a15 ad)
Buerod '(eiruo1e1 ad) ropuesgt3 Intsld e1 aledo-r8zap apgza6e uI qi
-eipru arnlplzap 16; arrrogug ep rol epeouad uI Jolroep-o1a8 lnlncara
'elelduroc reur
eur8eurr o :n8rsap ep JoA eu rlradocsep rou 16 IoX 'eluarcrlns II e ep
apedap poul tuls urnce gugd elelnrunce ela+"p r6ap 'acep-o1a8 eleueleur
rrrnllnf, € ,,e1"+r^I+nuud" esurle:d e1 arr,rr:d nc lnf,eJl urp JoIrsIJol$ ele
Ii?capnfa:d allntu leuJnlspJ ne r8o1oeq.r€ ep Euruinl €I es€ocs a1r:gza6y
'JoIrcEp fernc eap'.es e1epo1o1 rep 'rueurBnp ed azaSoc
-r4uI ps lrueru'1uaprr1s +auns un eecnpord 16 1e1aur ap e:n8 uI
"Jlur
lmee 'rar1p1?q IncoJ uI elur"uU ngs Inrolplrnd pq3',re1sod ap er6gy
o arr8unla:d eo pupre'1e1aur urp dn1
ap dec un :Jolrcep IB rol?reln6 Iop
-Jepur+s plurzard seralul +rqesoep
'ac
TU
E3
AII
-B
-I
-e
tu
ad
SU.
II
-o
JE
ad
-n
-9
IN
+u
€IS
-rd
aP
-r
-n
.P
3I
gri
-o
un
unitar pe un teritoriu de vreo 150 kmz, o intreagi regiune fiind
fortificati.
civile ;i militare, cu ziduri puternice de piatrd,
locuinle ale aristocraliei dace, ateliere megtebastioane,
cu turnuri ;i
gugdrqti dezvoltate, temple cu coloane iniilate prin munca multor
generalii de sclavi, sisteme de alimentare cu ap[. Siplturile intreprinse
ia Piatra Ro;ie, Grddi;tea Muncelului, Costegti, Blidarul (Reg. Hunecloara) , mai ales in anii regimului democrat-popular - au relevat in
mod convingitor originalitatea culturii dacilor, atit de brutal indbugit[ mai tirziu de cucerirea romani. In locurile acestea, unde a fost
centrul puterii 1ui Decebal, existau locuinle-palate, hambare, strizi
pavate cu piatrl. Tot aici s-au descoperit unelte foarte variate, de la
clqtii ;i nicovalele masive de fieririe, ia ferdstriu ;i compasul de timpldrie, dilfi, pile, coase, greble, oale de fier 9i obiecte ceramice cu
picturi de o rard frumusele, ce ilustreaz[ nivelul la care ajunsese cultura dacilor.
,,Agezirile din munlii Ori;tiei - scrie acad. C. Daicoviciu-permit
si urmirim, ln mod exemplar, procesul de naqtere a unui stat
pornit de la o orinduire tribal5. gi evoluind prin intermediarele
uniuni de triburi la forma spre care o minau condiliile economice
;i sociale, la statul bazat pe diferenlieri de c1as5..."1.
Cetllile de la Gridigtea 1\[uncelului, de la Costeqti, de la Piatra
Ro;ie impresioneazS. prrn masivitatea 9i originalitatea constructiei.
cetatea de la costegti, de pildi, are ziduri groase de trei metri, valuri
mari de pdmint ;i o palisad[ dub15. Se remarc[ aci tehnica construcliei
zidurilor unor masive turnuri-locuinfe.
Aceste ziduri sint construite din blocuri de piatri calcaroasi, t6iat5.
regulat. Degi conline unele elemente imprumutate, tehnica de construclie este specific dacici. lntre blocurile de calcar care formeazi
cele doul fele ale zidului, se ingrim[dqte o umpluturd de pimint 9i
fdrimituri de piatra. Legarea celor doui fele (trebuia evitat ca umplutura s[ impingl in afard blocurile) se realiza astfel:,,1n partea superioard a blocurilor sint practicate nigte jgheaburi in form[ de coadi
de rindunicl (babe) , in care intri capetele unor birne groase de lemn,
cioplite in acela;i mod ;i a;ezate in jgheaburi pe sus. ln fetul acesta,
birnele stau de-a curmezi;ul zidurilor, unind cele doud fele opuse
a1e acestora. Forma ,,babe1or" nu permite ca birnele si ias[ de la
locul lor"2.
GSsim aici mari centre
1Acad. C. Daicoviciu
si Ferenczi A1' ASezd,rile daaice din
;;;'i* oiasilei. Ed. Acad.emiei'R.P.R., Bucuregti, 1951; p' 65.
Sarmisegetusa,
;-A;;d.:ai Daicoviciu
9i H. Daicoviciu,
Ed. a 2-a, Bucuresti, 1962, P. 20.
Vase
din
Poiana-Siret
IE
uiunu,r uxp atLrap alo,tpza!;y
'Iv rzcuelac
rS
ntc'^'fe"i;'tty:1
uI eJsoslJcs o uereJl rnl slurr.rl ne (cep
-nro o ad psurs 'PuI1eI
"qurl
qril un) rrJnq po eaueurasB ap ar16 aS 'p.''lel eiuapuodsaroc n:1ued rcrl
-EurEJF nelslxe IBqe3aC[ rnl Be]Jnc eI ?" EZee+eIaJ snrsssS org IncrJo+sl
'leqecag - ,,olrrors rad snleqeceq": e1i
'(o1tio.g
lnt tnli
-dursur o pplld ap) ur1e1 16 :a:3 +aqe1le ep eluaruela nc 'tnlnstrcs ?arrs
-oIoI osapelop eJ"o rridr:csur 'acep ayiptrac ut 'eauauase 3p 1rs93 ne-5
'IunI ZI u1 elezrlredet 'a1tz 699 'ared
.Iipllun arlurp eun lderp (epz ase$ ap)
es +I3 ednp .ea,r.e srcep Inuv
.eugurgldgs eeSoIoJ er?3 .f,rlsrlepuelec lualsls Inun E3Jezrler:a1eur rn8rs
rolrrn?o1q erinqr-r1slp r"I - a1"+rqcllue ug lrpugdspr
-ep alsa p-r1erd
ep
elreol - Inlareos Ie +Inc ap Incol lsoJ II ps -red elelulrul 'rro ep 0t
p1"dnt as eladn.rg 'ellelalac ap Pi"I Pllqesoap PurroJ o 3p - g'r1erd
"p
earJe6 e o-.r1uud alri-rpdsap 'Iipcncl ase6 a1lc ap undn'r8 u; elezaSe
luIS eelsece la1erg1 leln8er olJqo1 'Trzapue 3p rrncolq urp elBIrrJoI
'Jlqnp rJn)Jec rJ€ru ?nop e+ecJ"uleJ lso; n" 'llnc ep epricnrlsuoc
;rr,1o1"r,ro1q ea16rppr5
'rolrcep eiurrl* ardsap rS alecpd
"T
"ri"rta
urp'eurind eard rriecrput n"p arec n8tlsaa. purrdnc acep api91a3
ac
'r,,el€1el
"l "af,np 'P1cnP
€ o ad rode ee6ar 16 eJeluef,ap nrluad Plocerel ap r,rai ep
-uo)
"reJ+
uI 'aurr8e.r1u1 ug ad
el3npuof,
Pnop ad eacnporlur as ede 'Iolnq 1sof,"
3fr)eP rq!JnPlz
'9+o'
-BordB lBrlspd 'urua1 ep sel rnun InJolnle nc eecgl as eare1de3"
la!ltnJlsuo) ertuqal
-Bre+ ep IAoi ap PlcnpuoJ o-.4ur-rd ea+B+33 euorzr.torde
arec gde ap r.rpldec raun erielelsur luedocsep ne acr8o1
-oeqre eprnlpdp5' rnlnlecun1\I ea16rppr9 ap a-rerdorde ug
eleurrn +BpPr+ e-r* pde nc eJe+uarull€ 3p urelsrs lle un
'plof,Brel ap r,r,ai urp ?+"urroJ ?lcnpuol o 1rs93 e-s
'rnln8eraeg inleep ad ap rarierrppo; earardorde u1
"3
-':r
6&*
inscripliile gdsite
par s[ indice fo]osirea de cdtre daci a unui
perc6 uria;5. Unele dintre
%t
-r"o**t*"eeeid,
-O^
Al
o.^
tn
)-t
A.
a\
drtdugL
LulrJvtl4uLrv
\raro
vvv@rw/ t 4uoyL4re
G
%- sistemelor de scriere folosite in antichitate.
k Ca;i alte popoare din vechime, geto-dacii
$1 descoperiserS. efectele binefdcitoare a nume' .
P\ roase
^-^.-r o^:-+^-^-^-+x
interesanti *^r;
medicrna
plante, creind
9H -^^^^^-r^-.^
*'uccc*****J
\
\
'fi:
t;
,o
e
%
*,
&i pop"t"t5'
oooularS. S-au pdstrat
odstrat denumirile unui nu"<r
"-!
q
i
\.
Fi
-,:
'n '!
''
plante
medicinale dace.
mdr
de
57
.: fl
ir,- ,.** !
tE
I
;i'!':'roo
i.)
Fr
:i !
1: 1 r -,-ad
j-:r',i *o
St Circulauchiaruneleideimedicalefoarte
"f,; ,t*:'
I
:-4^-^^^-+^
.--i-^:-.i,,1,,;
€
't-r S'
^^,^^-,,--t-l
unipllncll
principiului ,,-i
corespunzind
interesante, corespunzrno
bo,.
f:, lnteresante,
+r,'
,.f-''
;r''/
-r*fit
-'\^
'i'
pildi
ucenicii
ucenlcn
zeupild[
De
organismului.
tdlii
tilii
. r,,''
4 '$+"os!6e,;,: :.
Iui Zamolxis (considerat ;i vindecdtor)
,,.S"
''
proclami cd ,,precum nu trebuie sd incer.Ft'l:;
cdm a vindeca ochii firi si vindecim intii
*-*"".;,,,1-!95./
-*i*'sfii-:j.'L-'r-'
capul, ori capul firi trup, tot a;a nu se
i
poate si incercdm a vindeca trupul fir5.
,1t'.t;i!::"1,i:Jllllfi sd ingrijim ;i de cele sufletegti ;i... tocmai de aceea sint muite boli
f
P
E
&
Q
3
f,
,
la care medicii greci nu se pricep, fiindcd" nu cunosc intregul de care
ar trebui si se ocupe. Cici daci acesta merge rdu, este cu nepulinti
ca partea
s[ meargi bine"1.
;n
,i"
\\._
''':4",:-"**-.-
t"
|rtt"'
---t'
'
Bisturie chirurgicale
(Vir;et)
La daci ;i la geli exista ,,un empirism medical remarcabil"2' Herodot
menlioneazd cuno;tinfele ln toxicologie ale gelilor ;i scililor- S-au
gisit in doui locuri culite de fier destinate operaliilor pe om 9i pe
animale, de o tehnici destul de precisd. ,,Inelele cu care sint previzute
la capdtul minerului, pentru a putea fi atirnate, dovedesc cd e vorba
de o intreagi trusi portatir'5 de chirurg popular"s.
t Contvibwlii, la'istoria wed.ic'inei in R.P.R. (sub redaclia prof. V. Bologa)
p.20.
2
lbidem, p.
s Ibidetn
J.e,
21 .
p.22 (Yezi gi Istoria
Romi'niei,
vol. I,
1961,
p.
320)
.
&
t
i
,
9ueurOJ €tf,€C
urP -€losuo) u! tJnulnlo
tt
"alrutac
eJ eaef,
JolrJnJJe
3 I]leiu ap gt ap
.er}seou "aJaprqlsep
nes (ru ggl
rn1 eaur8uni rerunu
nl{
I)
Fi"]ol
a1a1rz
ug r^-(
al6arurn al"s rrJezrleaJ pJru.IJI .lnl eauraJ^ nrluad
gluez
?crurlal
-olno plrq"rreruar o ap rd pcrlue8r8 aricnrlsuor o lsoJ e ,rze
16 ppl
r?ur as alunceal purlunJJur eurJn rnJpl ele ,aJpun1[ alsad ap
Inpod
'3setueg urp ropolody inlraliqre ap lndec
-uoc 'areung alsad ap lnpod 16 rsrlcuepy EI ap luaurnuoru
Inlu"uors
-e:drur pp[d op ra]rqasoap rJ'-rrr1l s".'p-r ne rolrueuror EaruaJA uro
(alall" et}ut ,ezeazrJalJ?rel es?ot
'plerJaletu pJnllnc
"nou a1e8oq
-aurnu rridrrcsur ';ar1er uJ eluJur"uro
no .e-reoiredns errureJal o
'"Irqe3J?ual ef,ruqa+ o ap . (,,p1osuoJ ur,, a+rrunu-Esl") alepuadsns alall" JEr
'pculls u1 aledps rrnurup ,a11aun ap gleuorica;rad 11nu aricnporci g
'aurliRl tu{
rd
eurr8unl
g
tu)i
ap
niro}rre}
un
acl
9'6-9'1
"rp,tr1.4
as (rzplse ap ErInI €qly) ?pIId ap tunlnciy 1n6e-rg .(rrroliracnc
r?Lunu
psur neasolo1 as aJEf, ap) gler:a1eru gJnllnc gle8oq ri gnou o ezeeeJj
rie8nfqns Jolroep e rd -roir,relcs BJunI,{ .girue_r8 el nES JorJa}ur uI _
(arlsec) alrrglu3 araqe+ 'a1dura1 ,alcnpuoc ,rpq ,rrnunq rolalrralip ericnp
-ord nrluad oJarlal' 'a-r1ea1r;rue rs aiard rreur 'e-relncrlred ra acrlqna
I4pplc nr'(rqca,r reur ef,rcep aia-r+uao uJ aleun) ueuroJ dr1 ap a6ero
'alcnpade'r-rnpod'(unurnrp ep rro]rnJlsuoc rinca.rlurau nele rrueuror)
alrnrlard rJnurnJp JsarnJlsuol as 'lncol ner a1 rricn-rlsuoc alle Jep
EI
- rrrrdorloc es"]srzal ec -rodod rnlnz"alrl e a1dn1 ralrlrlpug ale eJ]uaf,
presellrezeJdar e1a ef,eJeoep
- esnrlsrp luls ef,ep alrrcrlrpa 16 alriglar
aJ+urp allntr{ 'piEI^ ap aturo} rolr BrcE(I uJ aJnp"
?u"ruor "arrJarn3
Prluqel Dnou o
rologrelour ptnllnl
F)nou o - DuDutor DrrDO
(", I
-nl1lsuo:a:) lse!!eG urp
.ropolody ep ltnJlsuo)
er?unq alsad ap
1npo6
trecerea pe sub ele a unor corebii mari - sint lucrurile cele mai
de admirat. Mai trebuie avut in vedere ci picioarele podului au fost
implintate in aibia DunSrii secati parlial prin abaterea fluviului intrun bra! mai vechi al s5.u1. Astfel, stilpii sii enormi au fost lucrati,,pe
sec,,. Birne puternice de lemn legate cu scoabe de fier alcituiau
arcurile podului propriu-zis. construit intre anii 103 - 105 ai erei
noastre, podul acesta a fost obiect de admiralie pentru intreaga lume
din antichitate.
unui dintre cele mai semnificative vestigii romane de pe teritoriul patriei noastre este monumentul de la Adamclisi. Avind
o mare in;.l!ime, precum ;i un volum ;i o greutate considerabilS",
aceasti construclie
a ridicat
complicate probleme tehnice'
care
au necesitat rczolvdri originale ;i deloc u;oare. Monumentul incepea
cu o scari circular[ imensi, apoi venea constructia cilindricS'' ct1prinzind ;i metopele, cu imagini ale luptelor daco-romane, iar deainalt
supra ei era un parapet crenelat ; mai sus avea un turn de piatri'
indllime2.
cie peste B metii, incoronat de un trofeu, de vreo 10 metri
Numeroasele poduri, ;osele, apeducte, castre
;i fortificatii
necesitau
l)acia erau
cdrirnizile fabricate in
-uri d" cird,micld arsi.
m x 0,06m' La Ione;tii Govorei
0,65
de dimensiuni mari: 0,65 m x
de toate fors-au gisit chiar cir5-m izi ct o suprafatd de 1 m2 ' Erau
cantitdli
(pentru puluri)
m"1":" pdtrate, dreptunghiulare, triunghiuiare, ovale
o caracteristic5 a cdrlmizilor fabri;i in formn de L (pentru canale).
au dungi
cate in timpul romanilor in Dacia (Oltenia) este faptul cd"
de catre
executa
se
Operatia
1or.
trase cu degetele miinii pe suprafata
trase
paralele
gintulelele
iar
me;ter cini cdrlmida era inci umedi,
mai
aderenli
o
sinuos, dintr-un col! intr-a1tu1, trebuiau se asigure
intilnitl
buni a mortarului \,a zidire. Aceast[ caracteristici este rar
in alte p[r!i ale Imperiului Roman din acea vreme'
Ambarca!ie romanI
transportind aur Pe
Du
n[re
1958' p'.59'
1Cf. D. Tudor, Oltenia rornand, ed. a II-a, Rucuresti,
ed'
Ademelisi'
de
ia
Monuu'tentul
t';;";";;
2Florea
F1o
Bobu
a II-a, Bucureqti, 1961 '
t
{
I
I
t
9t
'Joleurlu eeJ"leoldxa eJdsep elep eleun uliuoc eJes 'rr{ce^
au?uloJ elrsJnc aJa+ceJef, uI esrJcs eleJal ailtqpf alrradocsap lsoJ nV
'Lxlolnqa? sa,tolnr.pu t6 sa,to7a,mcot{ ep qelnte 'Lttnoto,tno ,eo7a,tnco,t{ un ep
aleuorled',,rn1nlne elrr8aloc" urrd rcre ep InJne eleoldxa uBuroJ Inl€+S
iaurcurpe ru 009 e1 pugd r:oaun nea8
-unle elecaunlug rS elurltls rrrale8 ep
1-ra;une rnlnuolr1 lnrr; ed
Ie;lsp
'lnuorrd 16
nc JolrrJele8 rupdps
Bre uralsrs palraJl Ie
lndocgurl+
Ie
"Ief,e
un 'edprc ]IcuI lallse '1aio nes ede nc glrdorls
rS co; e1 p]elulqrarlu.r
ele ecoJ lprlerd ap rJRcs nc eJoqot es €JoJpc InpunJ u1 'r-rnind Joun B
pie;erdns e1 ap eeredps ui ?+suoc ealrop le-ap Ief 'soriard rnlnlelaur
€JJe+f,alep nrluad 1e1pds rS leurcpru '1esrd ror:alln eJa elsele 1 areol
-g8rnc elede urp JeIrJne rnlndrsru rrre8ug-r1s I" elac" era 'nldrurs reru Iel
'{nrurJd 'nJJnI ep eurelsrs rar} csasolo} rruetrroJ 'ara;une alrreleoldxe u1
'rJnJoI alie ur r* perg 'eue+uotr{ erSo11
?J]seou alalrz uJ gugd ernur?p leur rqcalertrs aurur roun eIauJI]
"[
'lolrJneJaunu ericerlxa aJapur+xe El"uurasul o lBnI B Eu€uroJ erJ"O uI
'qurnld ep a+onpuoc 16 lrsp8 ne-s (erua11g) ec6aS
ef 'Joles"c rriared uI alrprz 'asnpeJ runrsueurrp ap pp8re ap elcnp
-uoc 'rcru; rrielelsur 16 nezrpln reur as 'pde ap rJeru alcnpuoo alse3e
ep prEJV 'r-rpppdap rreur el ep ede neacnp" 'aricalo-rd nrtruad erdnseep
grlerd ap rzadsal nc pprurprpr ep €reluq8unul ar-ra1e8 o-rlul eledo-r8ur
dec e1 dec ale3nqrul 'ur g['0 ap aseor8 16 ur t ap r8unl 'ep8re
elrJnqnJ ':olalcnpade eetezrleer n-r1uad 16 plrsolo; eJa esJe elr8ry
erlnl eqlv 16
rl alg.redorsap eurutoJ
e;errBlnl gqr olua{!nJ}sul
"p
olnleds
ledls"S
a!fsl!de op tl 9t"a!6inJtqc.rucd
{,
K
'pe
'69
T}IUI
IBUI
aseJl
erlP3
rBun
-IJqE
(unir
-JoJ
IAJO:\
n?Je
n"]rs
'-eurr
}IEUJ
-"ep
-nc
eadar
eJ?c
.PIIq'
puIr
-TJA}
ournl
W
IAJA
n"rnJ
ad" 1
-J}UI
+so}
I"ur
Romanii au dezvoltat de asemenea mult extractia de argint, cupru,
{ier ;i plumb, precum ;i ocnele de sare ;i carierele de piatri pentru
construc!ie.
1or, se dezvoltd mari ateliere pentru confectionarea de unelte
arme de fier, atit in centrele de extraclie (de piidn la Ghelar, Teliuc
Lupeni), cit;i in ora;e. Se pare ci aci se produceau sau se reparau
In timpul
;i
;i
gi o parte din armele necesare armatei
romaile'
O datd cu cucerirea romani, medicina, ca ;i alte ;tiinle, a inregistrat
progrese. Din documente aflam de criton, Aemilius Deciminus ;i alli
medici romani, venili pe tS,rimurile noastre. Printre ruinele de la
Apulum (Alba Iulia), s-a gSsit pecetea oculistului Titus Attius Divixtus, ceea.ce inseamni c5" in Dacia se stabiliserl ;i medici specialigti.
se practica ;i chirurgia, aia cum rezult[ din instrumentele (lanfete,
cautere etc.) glsite la Alba Iuiia ;i Turnu Severinl'
Repetatele r5.scoale ale sclavilor, sus!inuti de marea masl a populafiei
localnice, atacurile triburilor dacice rdmase in afara stipinirii romane
(carpii mai ales) , ca;i ale popoarelor migratoale, au constituit forta
care a obligat pin5. la rlrmi armata romanS- si p5rlseascl l)acia cotropiti. Alituri de daci, pe teritoriui fostei provincii au rimas insi mulli
iomani, din a c5ror contopire cu populatia autohtonl avea sl ia nagtere,
mai tirziu, poporul romin'
a deve,,Poporul romin s-a format intr-un proces de iungl duratiL, care
a
Daciei.
n{oesiei;i
romanizarea
cu
colonizarea;i
dat5.
nit posibil o
La temelia acestei etnogeneze stau ceie douir elemente componente:
populalia de limb[ traco-daco-moesic5, autohtoni ;i elementul romar.ri., t"pr"r"ntat prin coloni;tii Romei care s-au a;ezat in acest spaliu
daco-moesic, in cursul veacurilor de stipinire romanS, ;i prin influenla romanizatoare a acestei stipiniri2"'
n
'
(
il
tu
E
'4
:
:\
\r. G o m o i u, Din, istoyia tnetli,cinei.;i a in'rtiiliinti'tt.tltltr'i nte:{ical in' Romti r . Bu. urtgt i, l9!3 PP. 2l-22.
Isioria po*46ei,, r-ol. l, Bucuresti, 1961, p' 806'
.?l€ra1?l
-oioJ-eurir; ei ttradolsap 't€io)ep JlJsttlE .u-a.J
n
I
sJepa^
ra
9:!, urp arepaA
r!iauPJ
'3as ulP ' j n€ oP jro) prpualds un
lf
li"
lt
IF
It
'I :,,
1';
sp
J
t
I
t
t
t
,Fl
, i,.#.
,,1
#
.iJ.
,4
,'*"
rl
#:::"1
Jn*F
w
(
d
,1
i
I
t
I
*
Ziduri de ceteli
dacice
Jnn
oroipr g
50
, MAP?Q
.IL\'d'3961'r16arn3ng'II'1ot't'at'wgtwou
I I
Dl"tolsl I
}"}dal} ulz\ap rrueuop
'aluepuadapur adeoJd" alerlo+rlel Iigllun
9t-ls 1i""1:::"f.:Xpi ap 1nr
arlr'tr[ ']oI earel:o1dxa ""1itu"1t'rrugdgls
'.ai"pna] rollrieier IIrPpll
_gurnu gcsearods rs_p. p.r11ng3 rl€pna}
'
pp, 111"o1*o' el"pna} rolo+"}s "ar"urrod
uI
-osuo3 slndur 1n,r*"it'i ""
sunle ne 16 ra re rro]gcnpuoo
'.,,apricun1 ,typ"'" irtot""ti^ig-pt
'"16qo InuIS. "tp Tit''="] :]:1T"1-1*i
?aurerA ntr +"urolsuJ;;;-;"
'Ireqrl ru"rPl
o
"'"'
alred
e
1pu1up-rpi
roun Insolol,rl '1''ro1-#9a
ar"]Iolzep
'J-"p"1""id
16 aiicnpord ap -ro1airol
'r
ap royrlsqo " "t"-[i*p "p
piatt'l+tl^"s
,*t*
1r-,rgiB3 eI
,"tt'ii :g1epne1.
ap sacord
ri
riuapuad"p
;"il.J;."'"ii'"p"'a
"p
e
rru1d91s
€'s"acY
"r''pne]
Ezeazrra+)l-J?3 ar?c ales€ic
e ar€urrn "r '"al-x 1"
ad ea1-11 Ie Inloras
''o1"i'o1
"a1"1ar3os
rIrPlIoAZap
'"'1t"ot' 1e!r1ed Inrrolrsl
'ad
Inlof,as ,rr" 'grtpoiol
'a1epna1 alelelsard lnlazlrr
elaluaurnf,op srer
uI plsa+"
uI
,auBruoJ-of,€p
""'o1tl
"1
a6eur16gq rarielndod €s"ul
_e8.ro rolauflrd earerulo] €I
16 P:nspur 91ttu
rr-rglrurrss 16 ir.orls nc rrJlniar.ruof, ?+rjo]?p
ap gpeorrad o-Jlul pJlur rru"uroJ
"Jolsa3?
-nue o-rlul 'aonp eA
""t
pult '€rl-IL\' 1: [nloJas ul
pn""'"11o'ozep
-''*lrp,,nr'iar8ar
-ooep 'r]"+tsualut u'
"1"i"'b'*un csounl eiurrl( ri ectuqal ret
rA ernllncu8y 'are11o'l'zap
'pelep 'gcseaua*gro tit''o t6' n' '"1'-""t8n6e16aur
ep rols]ro1
neasg8 as ll3nrlul 'aricnpo'rd
ap plerodeul rr- 9rJ""1i o "a
ulp olec sel" r€ur 'eJ"o}
ool uI lnuri ne 'IA-III alelocas
rrJg]"o1dxa ea-reiurl]sep €I ]rnqrJ]uoJ
"aJ"lIoAZap
-er8rru alareodod -rep 'a1st3en"lcs
'erls"ou raro Ie
"ei-x
r 'aulall ee3? ur gi"spp"p 'iolareodod erier8r6
3p
gttia ezeentp arer 'rusrlepnel "I a'ra3ar+
"e,"1
* ,"i"t"r", i,tf iilp
"i' eoo"
epeor.rad 'prlrorsr
:tt"i-I::--"I.^:.i1":,1,:,"t""1:j;::r":tiJ"T
1dn6
''i:Jo "'p 'o1"'"*or eara8e:1ar
'u?urol
:ff"["i";;" ii il;;;
a.'eJ^ep reo, "rc'o rnlnrradrur eI" rrcurlord alIB uI +Icap ulp araqrl Jolllnq
'9re1e
,4'"ls"srrqgrd' "r- 1,'b"A"I3s Lnural.sls
Joleseur ra1dn1 PlrJols
-rr1 Jolr.rnl zle E rs'urncard 'a1r'rdnse
pcoda aldsap
,naaltJ
ln primele secole ale celui de-al cioilea mileniu, in ora;ele renS"scute
sau nou intemeiate, dupi o lungd perioadi de stingere a vietii urbane,
tirgovetii se bucurS" de o serie de inlesniri (de pildd nu trebuie si dea
dijmn) , ceea ce favorizeazE dezvoltarea ateiierelor megte;ugdregti. De
altfel a;a cum vom vedea, in afara me;te,sugurilor ord;ene;ti, meseriile cunosc unele progrese ;i in mediul rural , iscusinta tiranilor
ducind la unele crealii remarcabile.
Moldovenii, muntenii ;i transilvS.nenii se dovedesc priceputi ;i originali in folosirea energiei apelor, in realizarea de unelte agricole ;i de
arme pentru apirare, in extragerea boglfiilor subsolului ;i in prelucrarea metalelor, in ridicarea de constructii interesante, ca ;i in ni-scocirea
atot felul de mecanisme care mdrturisesc un remarcabil spirit inventiv.
Aceasta se intimplS. in ciuda conservatorismului orinduirii feudale ;i
a mijloacelor primitive de care dispuneau de cele mai multe ori oamenii muncii, in ciuda dezorganizdrii. produse mult[ vreme de niv5lirile pustiitoare ale cumanilor ;i tltarilor, in pofida frinei pe care a
constituit-o secuiarul jug otoman piedicd. insemnat?1" in calea dezvoltS.rii TS"rilor Romine ; toate acestea contribuie in a pune amprenta
inapoierii pe economia vremii.
Feudalismul este o epocl a tehnicii populare, a inventiilor gi a descoperirilor anonime, dar gi a primilor inventatori si descoperitori cunoscuti, ca gi a intiilor cirturari ai poporului.
Trebuie subliniat in mod deosebit c[ abia astl.zi, in condi]iile socialismului, cind valoriie din trecutul poporului nostru se bucurS",de o
inalt[ pretuire, cercetdtorii scot tot mai mult in relief ,,originalitatea
culturii feudale rominegti ca ;i aportul poporului romin la comunitatea de culturd a sud-estului european"l.
Ald"turi de poporul romin, la ansamblul acestei creatii ;i-au adus contribulia si alte populatii statornicite pe aceste locuri, care au ajutat
si ele la progresul me;tqugurilor noastre. Catifeaua, postavurile,
uneltele, armele, pocaiurile de metai pre{ios ale mesterilor sa;i, de
pildd, erau vestite nu numai in Transilvania, dar gi in Moldova,lara
RomineascS, Ungaria, Rusia, Poionia, Imperiul Otoman, precum gi
prin multe alte pirfi.
Prezentind o serie de exemple pe care le consider[m mai semnificative, vom incerca si ilustr[m aceastS" operi de crealie foarte variatl,
f5"ri a pretinde si epuizim problema.
Dac[ inci din secolul a1 XVI-lea iau fiintd" primele ateliere de lesut,
primele sticlSrii, precum si ,,morile de hirtie", ce sint perfectionate
treptat, in secolele urm, toare se dezvolti dilerite manufacturi, unititi
l lsloria Rorni,niei, vol. II, Bucuregti,
40
1962,
p. XITI.
1{:
I1
a
'l
,
-t
r
u
3
'
]
-t
-tl
e
o
-t
-
-
'rJaseJaJd ap PpeorJad pls€3cts 'eualuouel alle eJ+
-urJd'pzeaziJaloeJel ecrlriurrl6 rJrJadocsap ap arJes o .alof,rJ8" rriualur
'ererurru rriua,rur'-epurrsa.rJ areoldure o ner alsrlelrdec .rolrriela-r
rS alepna; .rolrrielar earaundruo:sap puro 'EaI-XIX Ie rnlnlolas
"aJeurJoJ
e
elelgrunl eurr-rd ug rd ea1-11IAX I€ rnlnlof,es e aleleurnf €nop uI
'(ggg'd'1 ealred 'oaouru.toy aoto?sL TtuoarlQ arynta,t. l{ ??pryS rzarl)".c1a
'arrg-rar; 'aued1nl 'IIJEIpd 'a1ard 'undes 'ueururnl l"crJqBI ap alerJl
-snpur r:apuudarlul ap ZBB nelsrxe '6tBI rnlnue E^oplotr\I uI r"urnu
'alaldurocur alep gdnq 'rJnureJl aiaoe nJluad exaldruoc ap Inlsep
pur6eru 'Jepuelor{ rnun earrsolo} p}sa}e ela}uewncop ,r16a;ncng pSuli
'e1rg3oror3 BI ap (alfrgq ep elnlielnueur rcunle ed eaurnu es urnc)
erq8npreq e1 'nlduraxa aq 'rur$Blu aleun -rerqc -rede 16 alta-ro arru
-ecaur rolrrielelsur Inrp{unu '1ndur11 nf,'elenu"tu eJunur 3rr1 purtuop
-ard rrnlceynu?u uJ lelilul pJ"C[ 'ppeJap es dacul ,pq"IS rerrr rr]unur
e alelr^r]f,npord o pzeazrlveJ es eJoJpc Inrpec ur ,eIeISeJq .p]"po+oJ
'oee,t rnln8arlul ln8un1 e-op eurrJeur 16 rpurnu ec rrods ro,r .lenluecce
reur el uI ef, urp lsrlelrdec Ja+f,EJec un nJ 'alrJnlc"Jnuetrq .aleriua:app
aunrzr,trp o nc,rreru reur 11nur
e
e
I
:
E
-I
a
-I
J
a
E
'
I"ur allaun r$ rrcunru e gleiunuord
a
w
'rla +nl ep as"A 'eu"rt{ }I}P8ard
ep re +rzigJu; ap arroldnc -ror-ra1ur uI pul^e lugurgd ug altdgs afurnrol
lrsp8 ne-s apun 'r16a1ngJls eI 16 urncard 'poseauruo6 agca1 €elJn3
'rn1nt16cr
EiIguI os ?l"pplle epun Inueral ad',,tro1g ap Pi"la" elsol
"I
-ncng Inrluec uI alenlcala rrnlpdps roun 1n[a1ud nc 1ncg1 ne-s IX-X
eielolos urp ol"f,ol rarielndod a1e trgza6e ap r.rrradocsep e1ue1:odu-1
'eI€col
rarielndod pugurirede arrureJor elcelqo elu"seJelur alrsg8 lsoJ ne
rJe 'rAeIS n:1uad acr;rceds eloerqo ap arres o ap rrnlply'(:c1a ruap
-und rnlnrsl
ep
'ppo^-np"H
'1a-rnr3 Inl"ap '?seau
Inllrap
Inl€ru
"l eunuro3)
erls"ou n:gi 1nrrolua1
-pg 'nold nleip3 'r16a1npr15 'II"]IIIW
ed a.l,e1s rolrrielndod p arepunrlpd ap ppeorred 'IIA--IA olalocas ulp
eJseoueuro arrnier.t ap aurrn eI Flalal as 'rIzJI+ reur'r:rradocsop alIY
'lepna;ard rllrrurf, rnun
uI '(eirua119 C8ult)
Inrp"f,
ap gc6ea: PS"ounrJ o
,roiuedg Bunurof, u1 gledotBzap 'gctcep
:oldnr ]u"sarelul un 'acr;e-rh
ulp loJ'rf,e ]qJe"Jnlce1
eur.rord
"oI-AI I" Inloces
-o1o; a*ueld roun InJpBc ug 'rueluazaJd'+nI ep esBA alueseJelul ap arJas o
ai.isg8 lsoJ nB apun'rl6arnrng lnln€e;o InrJollral ad 'raurueo6l-Iluepund
BI a]nlgl elrrr;adocsap pzEa]"p ar]s"ou Iere I" eaI-AI I" Inlo3as UIC
'"Iualunl{ rS elop
-loW ulp rrnlol ell" uI t3 lrradoosap ne-s'a-raqt1 acrcep-o1e8 rerfelndod
puguiirede 'euro-r.t r6eaace urp rrpza6y 'IeruelunIAl erdrug3 ug asun"rlpd
areoler8rru rolrr,ielndod e1e rrndnr8 alaruud 'rr]:eur-res n3 }c"]uol rrl
+rual a-rer'a$eur16gq rerielndod erado 1u1s rA erls"ou rara I"
"aI-III
"
I? rnlnlof,es " elelprunf enop E urp gzeelep e]celqo e]sec" lrie8ps- nts
airlns ap rJnlrIA rS runca:d'lut8re nes zuoJq urp a-radacr:d nc aleuoti
-raluor ("t*qil) aye-r8e 'II€coI r"re8ndaldaru erlp3 ap p]"oJ n"s €ultu nO
"I
eleJOnI ]nI ulp cse,t 'tu?rq 1rlp8a;d ep areoldno JoI luorJa+ur uI pUIAE
arepJoq as€oJalunu pI"aAI BI soos ne 'r16a-rncng rnln*e,ro e eIJolsI ap I
uI el"nJraJe actSoloaqre alrrnlpdp5 I
InJzn6 ertpr ep
'll"]l
IIW
"unruo3
'erlstou rr-rgi lnrrolr-ra1 ad aurrn IBSeI ne tl6arp8
I
-nialSaur alrJrcrulelepul'ursrl"pna; ards aJacaJl ap epeorrad urp pcu $
prnlndod njuglS
0c?uqal
C
?s
a
u!o
x-xl
sint numeroase, atit in alte puncte
ale oragului Bucure;ti, cit 9i in diferite regiuni ale Muntenieil'
feuPrintre cele mai ed.ificatoare vestigii ale perioadei de trecere spre
a1e intindaiism dezgropate de arheologi in ultimii ani, se numlri cele
urme a
gisit
s-au
Aci
sei ageziri d" lu Motegti, pe malul Mure;ului2'
paleoliepoca
din
11laze de locuire, ."r" ,,",iprind' intervalul de timp
De altfel, a;ezilildin secolele
ticl pini in epoca modern5."3.
Princea mai intensi locuire a agezirii dateaz6. din secolele v-vII.
adevirate
sint
mari,
mai
"atetre bordeiele dezgropate aci, unele,
iiere.,. Existl un astfel de bordei care cuprinde urmele a trei rlzboaie
de tesuta.
lot dln aceasra perioadd provin o serie de fibule, Iucrate cu o
de
mare dibicie, de asemenea numeroase vase, ri;nife ;i greutili
tesut.
Din inventarul mormintelor a;ezdrrt, se pot deduce multe dintre unelpretele, armele ;i podoabele locuitorilor, printre care: culite pentru
noaslucrarea lemnuiui, indeletnicire trad.itionall pe teritoriul lirii
etc'
tre, prisnele, sibii, scuturi, centuri ornamentate, salbe' catarame
de
linii
trei
de
apS"ratl
este
De o anvergurl remarcabill, e]ezarea
kiloun
circa
de
valuri, clintre care cea exterioard are o lungime
metru ;i iumd.tate, cu l[limi de 10 m ;i inillimi de 4 m' ;anluri
impunltoare etc.
precum;i prin fortifica!iile
,,Prin dimensiunile ;i numitul locuintelor,
din secolul al Vl-lea
More;ti
la
ei -_ remarc[ C. Horedt-a;ezarea de
reprezinti,nunumaipeteritoriulRepubliciiPopulareRomine'dar
;iinrestulEuropei,cevaunic,pentrucare'instadiulactualalcuno;tinlelor noastre, cu greu se gisesc analogii"s'
Dintr-o fazi ulterio"ra a" la Morqti (secolele XI-XII) ' dateaz|vasele
deculoarero;ie,frumosornamentateinmanieraceramiciislave'arse
printre care un
in cuptoare deschise, precum 9i alte obiecte interesante'
laclt de bronz ln formd de ciine, un pandantiv etc'
odeosebitlinsemnitateatea}ezaTeaprefeud'aliGarvin,deperuinele
anii regimului
cetlf ii romane Dinogelia (Regiunea Galali)' unde in
arheologice'
democrat-popular .-uo o'gu"izat importante sipituri
IDatelcprivitoare[adescopeririledepeteritorjuloraguluiBucurestiamintite
Muzeul lle istorie a
aci au fost .o.non,.ntJ-uliiJ.ti".'i".rnlii a"'iI1a a;-;ti;;
()rasului Bucurestt.
Y'6nJr[i""al;;;?ii; secolele'XI-XII fusese gisit6 aci incd de 1a sfirgitul seco-
}"lil 'fftJl" u.,
contribwlii. ta istoria
I3ucuresti. 1958, P.
50.
Ir
,,siud;i", nr. I ' 1953, P'53',28'
"riH'o
5 Cr e d t, oP. ci't', P'
44
Tvansi,ruamie,i i,n secorere
Iv-xIII,
q
'lauurloo-rruaPunl el gs6l
uJ 1!radolsaP'lnl aP ase^
srP nlluad eJlseou leJa lE
?el-Al le Inloras urP Joldn)
'L
.li
l
-o
tl
3i
l
aI
UI
3-
el
i. I
rr:.1..i E
J
€
ai
-
e
.J
-S
-
-I
a
o
E
-1
'?llduleli o nt el€olu
lnlnl u! eleuJlJdtul'sJJOul
-odorluE lJPluazsldal n)
ilqopodlll lsoJ B Ins€A'8961
u! 'rrer!lll^l EunuloJ ul
E
-I
-l
llJado)saP 'aJls?ou laJs le
Eal-lll l? lnloles ulP rnl
aP s?A un-JlulP rueuJtEJl
14€/:t'ri:rn Ce orolo-
p,,:',rstrir'- Jeri"lesIeri feujrl; tMuzeul
regional din Deva).
9i linia de -lemn din secolul
-lini, miniere moderne: vagonetul ac
Un precursor al transporturilor
si inimi'. Este conside
'cu
cat'e
de
schimbitor
,ru
"ii";;;
a" i"-e.ra
;"
al ciilor ferrte'r'
(Muzeul
tehric
cunoscut
gine
rat drept cel mai vechi vehicul Pe
t{l
9V
6,i9/o,:
srjolsr ep rr?+acrec rs r p n+s., ur
at, e,T :; ;f+:* ;
:,.xa'5p
)ir|'u';iv"ut
lnsux/t{nJ ttrp afutnto1 ap a1utn4-t1 .a,,t(saq 'udruo3 uiEn;r
'6961_'11sa:ntng'ntjaSowt(J-upnlvt .e e u : e glzr_\
.I er
i0I-00I 'dd 'Sggt 'Z-I ':ri .,,erl3el errolsr ap r_rp1a5rec ri
Iipnls" uI 'upn,tag a7 ap_plnpna{ oatnza{o u,g alutn?n{a1la1g ,e e-u'r g 'I z
'6St-8.tf 'dd'SgOt _'6':u.',,eqcel arrolsr ep rrplarrer 16 ltpn+S..-ut
"
ut ttc1n1r,r,saf aa,tay>anownt a1 afin.qt,t7tt,o3 .r 1 q i f g .q"C ,
.
r
xr.2,
'l,tDn,tD, aI ap aa,tnza!'o
'a6e-ro
op alrrn8n€a1daur
ri (gcruser) €rseeles errlsnpur '(rolrrrlsgupur r"lrS lulurgd ap ruld
€l ap) el"ruaruop ErJlsnpur nes ln8nSal$u :r-rn8n$
-gls JolrJ"ru
"alrnc
ep rrro8ale3 reJl ?i"pnol ecode ug Surlsrp as ptlseou erei u1
-a16eur
rolelDs !!rDonialiox
'oalercads IIpnls Joun ln]3erqo ]nJpJ ne e-ltJ
eJlllcads lJnlpsgJl upAJ€5 e1 glurzard .rolajurncol rrJrnJlsuof,
"cruqeJ
'alerJ€A alreoJ asnpo:d as-npulu
-tiqo
'eIreld 'lnuJo3 'lnso'eJlRId ?aueLuas€ ap nercnlard ag
-ellrnu?Iq
'apJel
ileurs un nJ nernil€rrrs as alase1'so urp eualdard un
(aualdard g :a;nqt1 y'g'1
n?s
r"ur
nJ
ro6iiaq
un
nc
rrnlrsulpB
urrd
saie
al"lueur?uJo
eleln3exe
:tp:e'l l) uE^r€D el aP
'InJnJJeur JeIq3
!r3ar?Sniattatu asnPord oJrru?Ja3 alcarqo ap aricnpord p1e8oq o 16 1rsp3
"-S
16 lnqrunld 'lnzuorq 'ELu?Je nr?JJnlard tt:e3nia16aur 'ueAJ"5
"I lol
'saJls"ou tatrled
InrrolrJal ed alrradocsep IaJ ]sec" ap elcalqo Iqoel reur eIeJ purl; ?ruJn
uruel ap r-rn8url 16 tuncerd 'utue1 ep rielp8 16 lrsp8 ne=5
urp
"alsaf,B 'ledoc
ep rqJunJl ,rn8urs un-Jlurp allqof,s elrcrgq a+"zIIIln nera tade
earereJl nJluad 'upAJEO e1 asnpo:d utuel ep elelcerqo r6 1u;s alu"saJalul
'asnpo-rd ap ri"rpd nes
asnpord a1le 16 ar"pl?f, ep plrto+ o 'JII€]oru +pJ"I un'a1r^t nrluad alodolc
'arnc '1rinc ap atuel pulzut-rdnc el1e.t ',,tn1nJeJeIJ ? es?c" RlueseJelul
o ledo:3zap e-s rcv 'zfo000 1 e1 pugd pu13ur1e nrcnl ?p ernle:adural
'rnlnre:1 e-resaJau elcelqo ellJalrp uI ]nJq In.rer; n"urJolsu"Jl rrral*aru rer
l
'rn1n1r:1aru rrra8erlxa eeJapel uI Jarlep rJnaJaullu ne;cn1a;d as uPAJ"C 3-I
urp rolef, alosas pnop nf, rorrelue 'u"Arec o,
"rrrlxll:ilul"|$:;lrT
eriecrllurues O
dlt ep lnsaf ap rnlnroqzgr alrrFtlsa.t ne o Pllqeso.,p
'rl€rol t:a16aru ep al€}n3axa neJa rriednoo elsasB nJ]
-uad a1a11aun -rer '1n1nsai r* lnlrncsad'eln11ncr-r8e ntcrlce:d as'1y-y
utrd a-ruo1;ul aJ"rI o Jnlsoun3 3 eJ?c'rtpzete ra]sece Inlpec uI
l^
,.
ln
-t
'
eialocas
r
i
i
i
t
trei rizboaie Un interesant document din 23 aprilie 1448 menlioneazl' c[ domnul
in Moldu su"' ji;'::::i:1''fl l-a
,,miluit" pe pan Mihail logofit ;i i-a dat ,,in Jara noastri' va fi
orice
dorru, d" la noi, locu1 morilor noastre, s1-;i fac[ mori ;i
orice sau
sau
sumane
de
voia 1ui, fie torcitorie de lind, sau pive
moar[ de sfArimat minerale" 1'
Industria casnic[ a tiranilor era ;i mai veche ;i mai dezvoltat[ decit
Bordei cu
produclia domeniald.
cadrul fiecdrei familii lirlne;ti se producea
majoritatea obiectelor necesare traiului. casa, clidirile anexe, curtea
apar ;i
aveau de aceea caracterul unui ad'ev5'rat atelier' Mai tirziu
sate specializate in confeclionarea de cirufe, de rogojini' sate de
in evul mediu, in
;indrilari etc.
Sepresupunecia;aseexpliclgiuneledenumiridecomune:Fauri'
Bu;tenari, LoPltari etc.
1\{. Co s tdche s c t, Docwmentelernold'ouenestii'nainte
voI. II, 1a9i, 1932, P. 314.
46
d,e
$tefancel Mave'
'(ea8o.rqo6) eder5ag utp ru!^ eP €rto6
'99 'd 'SS6I 'g 'ru ',,rrpn+S" uI ''ptsoaw
aal-IIAX Ib I'nlnloras n aqnlpwnf
-gtuog n,tnj ug
nuut,( ug
z,tn{,tptu ap r,aficnpo,+Q oa,t'olloazap wL alos
'IAIz
ny ap,to1t,tn?nia7{aru 7n1og tn+eqrnI
'S9I 'd '1911 '1a1pqc{naN 'axqrbloA
DI ap ?a axnop'lol[ o! ap a,t'LotslH 'o r J e J r
'a1rn1gc1e sorue8ur rlicnJlsuo3 alezlI"er
lsol ne 'rnlnlul^ rerSJeua rrJPzrlrln "li
-3aJrp ur 'IeJlsY 'rrrnlBu elairol eJedesud
nc pJseesoloJ PS }nr1$ n3 IJ]6ou rrra]6a1{l
rnlntrlo D arDolllnls P)rurDq
-
tl
a
I
e
e
Ddv
'rnln+"s eier,r. u1 rrJBnid r$ rrreJour o-ln^€
eloces 'arec ad
ne 'puF
"I
"ale+guuresul
eauauresB ep P}"r" aueuR^IrsueJl oleluelu
-nf,oo 'cle rr"lnJq'(ar:?uura1 ap a]f,alqo rs
aJeo/'I-z 'ase^ ezearcnl aJeJ) IJeSunJls-ueu
-ural'rJBJorir'rJenrd'IJ"JaII'IJeceqg1-rre1
-ard 'rJ"lolotr :riuaJrp r?ur raf, aJ]urp IJ"8
I
-l
I
-n6a16aru ep ,,as?r'( ap aliauaurod 591 1 lnue
urp aru"p ap l3e url 'rrlsa^ olJ€oJ luis ursrl
-epneJ uI r]6alps :o1r-rn8n6a16aur
"aJEllo^zap
eI areolrlrJd alaluaurnf,op '"ru" lrsu"{ uI
'arnl rarrssaru In+o] nc as-npulJses
-uol sesap? 'rJnIrPuI ep +uausluJad :olpcnp
-ord un purualap 'pietd nrluad 16 tc 'ac
-rperods rzueuroc aJBIsIles e nrlued Ieurnu
nu prnpord ps egunf€ Ia pr"olre]1n edela
o-Jlul 'rnlnJo+elunsuoc spuBuroc a16a,{t es
pulc r"{unu In}I? nes Iof,r}-re un P}nlexe
16 ernllncrr8e gledrcur-rd ariednco El aJB
o-Jlul F3B0
'ra1es epi
lern:
ln6erJasatu 'pde1a prurrd
-JgJ urp eun-Jlul €+s?ece ap lrlururs B erec
'orle3 rsouurop InJelaJJes ad ]rurn ne-I
'a1ue1d elrJellp urp rolriueroloc
"aJe3np
-ord u; rol ea+E+rzorua8ur saIE r"ur 16 'alrard
rS ur ap ezugd 'eug1 neasdo.L a-rec '-rodod
urp acrusEl airralSaur Jolauruoue
l
"IJlserptr
de pildd morile de vint din
Dobrogea, dintre care unele
s-au pdstrat pin5. in ziua de
astdzi. Degi aproape exclu-
siv din iemn,
mecanismele
lor sint executate cu un talent
tehnic deosebit. Printre megte;ugurile tipice sdtegti se
numiri ;i cele legate de punerea in valoare a euergici
apelor.
,,inci de la 1247... se pomeuesc morile, existente sau de
construit... Aceste mori de apI, inlocuind vechile risnite,
de origine roman5., se intilneau pretutindeni pe pdmin-
tul rominesc" 1.
in Transilvania sint
pomeni-
te, inci din secolul al XI\Llea,
mori cu 2;i chiar 3 roti, unele
,
Hoara de ia lzYorul
Muntelui
clintre ele construite dupd ,,un
nou me;te;tg" (novo ingenio).
I)espre morile de ia Buzdu
eristi un interesant document,
hrisovui lui Radr.r de la Afuma!i, prin care clomnul dernori din Buziu ;i hot[ri;te ca locui-
ruiestc coiscooiei dc BuzIu trci
torii si lucreze la ele 2.
Un cilitor care ne-a vizitat tara in veacul al XVII-lea poveste;te
clespre o moar[ tir[neascl de 1ing5. Dobreni, pe malul Arge;ului, care
avea sase roli ;i, bineinleles, ;ase pietre de noar5", asezate in cutii
c1e lemn, asemenea teascurilor. Din fundul acestor cutii
- remarcS'
erau
Interesante
gata
separate.
el - fiina ;i tdritele cddeau
;i a;azisele mor.i,,gonace". Ele erau a;ezate in mijlocul apei, pe o talpd
plutitoare, legate de mal. Piatra de moard era pusi in mi;care de
apa care curgea decle-.ubt',
,N. I o r g a, Istoria industviilot' la rotni"t'ri, I3ucure;ti, 1927, p. ltl.
: G. Cea"u9e1 ;i f'Iate i D. V la cl i, Conk"ibwli'i cu ptiuire la sht'
d.it,t I n'royilot, ae hnUa ]Jttzdtt, in Studii;i a'rl'icole de ',storie, r'ol. II, Bucurr:st i 1957, p.211.
48
j
a
1
r
I
al€)-€J
nl
eleou
'3tef9j nf ElEol
aP ?rEuolb€ '?qurlrls
ulP 9de aP Pr?ou, €aq)3n
-oIoJ 'pJrtr{ BJSIS ad'rnlnrncag elnC eI ap'eleur8r:o p}eot e}Ie o ereo
-Eunq '-rop:a16aur ele e1rqeoleurar rriearc ap alduraxa a1le 16 ep 1od a5
'c+e Jolrr
-neraurur eaJelrrJJBJ nrluad eJarurur .rolrrielelsur e 'arelnclrc JolereJl
-spJeJ eoreuorice e1 16
'.eIEaJaJ ap alrJoru
eI
reunu
-rep
nu Blrsolo] eJa
are3g; nJ eleog dJ 0I B3Jrc
el"nTBAe e
o eJeo ad ea-:e1n4
"+Io^zep
'(greour qns plege) eleoJ Blsef,e"IInle; ug pwlrg^uI
'ogp oan ap eJBurIcuI
o qns eIerBOpJ a16a,ro1 16 uurel ap qeaqSf un-.r1uud aur^t edy .adnc
Joun €urJol ap 'elerece; elBXrI lurs eJef, ap 'Iecr+JeA cnlnq un-Jlurp
plrnlp3le g 'uurel urp aurr8a-rlug utr pllnrlsuoJ alsa rS ur g-I eJ+uI
aurrilpul o BI ep pde ap rrepgf, 1e:aue8 ug a16aso1o; arecpl nf, eleoU
'elrnugqeu piroy o nf, 'apadJr reru 10] rode .1acug rglug
rpur 'rlJIAul as e apur-rd 'psul purrn a4 'earalnd alere r6-gs lndecu; e1
gcred a1$ar;s es ea ',,Jo1erece;" erdnse pulzpJ 'e16aurod pde ap 1nro.tn6
pulf eg^Illurrrd 'areoar8 a-re6rigyur nc elseao" El"or arec6rur ug pund
gs ede areo r6nar er1 'lealeau rnlnJo+"+izrt ?+rqesoep eJlrpaJour o
prrdsur nu rlSarnong uip 3ruqal Inazntr{ eI ep BJ€o{u 'a:apa,r eurrrd e1
'uollad
reurqJill a1a1a1ed
Jolrurrn eueurees equrJJ+S urp ,,are3?J nc rrior.,.e
nf,
'eurapou pde ep JolaurqJn] ocr+srJaloeJ"O
,,6nec" ap
"rrrJol'rp.tape-r1ul
'uo11e4 ropior ?a:eosrncard elsa pJeoru plseece 'ra lnlcadse uud
preluerrrrpnr r6ap 'pt e1grc es irelndod roleerc rnlnluale+ e gplrd ec
lep e-s 16 alsurc ap f,oI e1 esndxe 1so;errielelsur Telsaf,e erdor',,rrcruqa1
16 raiurrlf :olaradopodec IB ueurra8 rn1nazn141" e piroy ep -ro1rurderu
BIes uI 'uaqcu11141 e1 'eJlseou
rarrled alaJeloq lncaJl e pulre!
Iarpc '(ppi a1e runr8ar a1le
"
ug 16 glrsolo;)
prseaup:pi aiiue.r,
-ur pseoruaS.tl - cocs urp ede
la$
apef, aJ?o alsad alrqocs a1e1ed
i'lit'
nc ?leoJ o - ,,erecp1 nc e1eol"
lerfuasa +uaruele eJ aJe BJBotr\I
'(erua11g eaunr8a11) ruecred
-nlf eunurof, rsqlulr+s InunlPf,
uIp ecseaug,rgi e.reour €aqcel
alsa l1r1dorc utual ulp p+ncgJ
arrpplc 'pde ap pnrd o pIIe es
rl6erncng urp cruqa+ Inaznry €'I
uolled loulqrnl
olelalDd;i a;orgf nr DlDou
sincl o ciclere de apd de 14 m. Formatd dintr-un butuc glos, a;ezat
orizontai, are fixate - radial - palete drepte de lemn. Apa vine
printr-un jgheab orizontal ;i apoi coboari sub presiune, printr-o conduct.1 verticali clc lemn, avind un orificiu prin care este trimis[ spre
paletele trutucului.
trscusinta megterllor constructori cle mori s-a manifestat insl ;i prin
construirea de ,,stivilare ;i disipatoare de energie care s5. mic;oreze
puterea apei, care, dupd ce a pus in mi;care toata, poate fi;i distrugdtoare. Astfel este, cle exempiu, dispozitivul de la moala T:rtnesli
din Jara Eirsei"1.
,,Drept peste Moldovo, lo gteozo lui Ylogin"
cu r.reo cinci secole in urmi, $tefan cel l{are confirma unui
Corlat stapinirea peste satele sale
de pe Valea
B
ist ri{e
i
;i
peste
anume
o ,,topli!n" (balt:- care de
obicei nu irrgheali) , cu moari ;i lteazi. Documentul precizeazl" cd.
hotarul acestei ,,ocine" (pf,mint mo;tenit) trece ,,drept peste Moldova,
ia gteaza lui Via;in". Este primul document cunoscut in care e vorba
despre o Eteazd, instalalie primitivi sdteasc[ pentru perfeclionarea unor
lesaturi casnice, dar este cert ci acea.stS- instalatie siteasci dateazi mai de mult r.
De;i e un sistem rudimentar, la nivelul posibilitililor existente
atunci, clatorit[ lui, teslturiie erau destul de bine indesite, scimogate,
pentru a deveni mai moi ;i mai c[lduroase'
C[derea apei in ;teazd, de la 2-3 m inillime, pe doaga ciubirului, produce un curent
orizontai. ln acest curent de api involburatir
se puneau ploclzile sau loalele lesute de !5rinci. Frin unele locuri, in fundul ;tezei se
a;ezau crengi cu spini de micie;, pentru ca
lesdtura sI devini mai mitoas[. Poate de
aceea, pe alocuri, unui om inddrdtnic i se
spune ci trebuie ,,dat la qteazl".
1C. D incules c:u, De la roata vnovii I'a tur'
bind,' Bucuregti, 1954, PP. 14-1 5.
2 C. T u r c u,
$teaza, iistalalie l>rimit'iud' sd'teascd
pentru perfecli'onarea unol lesd'tw.ri casn'ice, ln ,,StuhrL" ni. 4/1955, pp. 113-118.
n!gls 93ull'la)Put
-lpI ulp'iareyl rn;
ent6
,relsodlnlEq n.rluad Enrd
'9961'nIqIS'xnlntaqas oaloA
xnlnxqxs oaulut8,r'pp41 ur'p
.r 1 'C r
aQ ep
1.4
aIl,tonga t,! a1aat4 'a r ur r
e eJBuolicunl eunq nJlued
'r,,rnlnJ€nrd €+J€ Ig 1nFn6a16aur
p8nepe 3s eJs3 3I elueluele 'eJ
-euoricunl ap Inpoul 16 11c'eri
-cnJlsuoc 'eateze|e else^ud ec
eear uI ]Ile 'eJrlrcads'nrdord
elualuala are gnrd aJecerl" FJ
e^Josqo as 'are+9q ap Inue+sIS
re pde nc taaJeluarurls ef,"J
es eJB3 uI Inisl gdnp aleriuar
-ellp'(aunr8ar Plseaf,e uI r"Iu
-nu) a^trd ap undll g f,seqesoeP
as (rnlnrqrs eaJardoJde urp eIrJolIJa 16 a1a,l'rd e:dsop nrpnls un-Jlul
'leur8tro IaI un-rlu1 elellozcr
luIS ef,rlrf,ads acruqal auralqord ellnru eJEl "I ''o1a aiururas +Iqorpz riJl
-uad e11e ',r.e1sod lnlpq nrlued gcseaugrpi pr-rld o '(lr6ourprs) p8rac e1
elrqec
"rgd serl nrluad 6oc un '(rrnlpd) r8rar 1e6o-r8u1 nrluad 6oc un :
-Jeural areldruaxa €AalI3 asndxa 1u;s rliarnong ulp rnlnles Inezntr{ uI
'alsuloauo alrJolnf,
g+"polo1 r6-npulrlsgd'aleour r$ erlsrula PuIurPr ps lnaelsod ec ecel e
3n$a16aru rnlsas" elJlsarstr\i 'n"sapul as ri ne6o:Fur
uI r€ru3o+
uI 'uurel op el"o uI
as tnel;urn"+suor
as aleJII '1uaule1e-r1 Inlses"
"tuJn
'urua1 ep eu"corc n3 a+"sapu1 16 a1n1pq grurn ad rer 'a:e1gds uud
aleigrnc n"Ja alaJrg 'eJnlpl?q 16 eleazrn ?cseouncal retu es nu PS
llrul 'e1esrur1 la1lse nera puII ep alar8 alirnlgsai 'rn1 1nro1n[e n3
'rcep 3l ap 1rua16our lrqeqo-rd purl] elseJs in8n€a16au 'gl1seou erei ug
eJ€ur elJeo} aullr{f,e^ o ne rnln}rJ
-o11g.t 16 rninltrgntd aleurlsap r16au
-grpf a1r1xa] Iairlsnpul a1rrie1e1su1
'(ao6erg pBUII
- alsrl6 - aurnu
]saf,e nJ alelrleool o IS Plsrxa)
pxalduroc l"ru arielelsut 'elsrgp
u; al6asolo; es ezeal|
"ru"Alrsu"J1
'aJ"ollnq
"" llJap e8rel reur ?J"ls ad aunds
- eaouer;\ uJ r"I 'gFerp,l,
as I €rBopaunH uI 'roIIJolIIA e
aIeA o r$ plsrxe apun 'eruealrsueJJ
u1 rS arede 'aleo11n nes aJeolIIA ep
eaJrrunuap qns'arfeielsut r6eaarlr
terenul' captind 9i
pivei, mqterii .populari au.folosit cu chibzuinll
ln construclia rolilor care pun
dirijind, apa prln *iitout" ingenioase'
elemente originale ;i deosein mi;care pivele, se constatl numeroase
solulii tehnice' Acelaqi
bit de interesante, o mare diversitate de
ciocane etc'
lucru tretruie spus despre fus' ridicitori'
Vorietote 9i ingeniozitote
Furci de tors din lemn
in epoca feuda15"' dar uneori
Industria casnicS, creatd in mare parte
9i conceput numeroase
cu ridicini mult mai adinci' a perfeclionat
lor produse de o diversi'
unelte de producli",-oU1i"i"a'to uioto'ol
tate remarcabil[.
textile' cum sint furcile gi fuChiar ;i cele mai simple instrumente
sele, apar ln forme variate 9i originale'
fus' format dintr-un scluieq
Un instrument mai to*pi"" este ci:ricul de
un mecanism deosebit de ingecu roati. La acesta avem de-u face cu
1' Mqterii populari au
nios, care asiguri o productivitate sporiti
construitnumeroasevirtelnile'alergitoare'urzitoare-diferitedela
o regiune Ia aita.
tehnici popularl' Fiecare geneRizboaiele de lesut sint;i ele operS' de
riai mult sau mai pulin importanti'
ralie a adus cite "" i;;;6
pinl la "-l*e. intrunesc mu]te
astfel incit tipurile la care s-a ajuns
seculare a eficalit[li ;i sint rezultatul o"o' '[bdetoare verificlri
cienlei tuturor pieselor compohente
folosite pentru prelucrarea
Variate ingenioase sint 9i mijloacele
;i
de finisar"-'..:o o* instrupieilor. Sistemele ;;;"ift" de tit[cire ;i
pe disponibilitS'lile.locale' sint
mentar gi substanle adecvate' bazate
foarteinteresante.Pivespecialeeraudestinatepregltirii,,crugelif.
erau cunoscute multe procedee'
(substanla pentru tebecit)' ln popor
care se transmitea' cu toate
implicind o tehnicl destul de complexi'
eielentele ei, din generalie ln generalie'
pentru prinsul pe;telui' Printre
Foarte diverse sint 9i insirumentele
nlvodul' plasa' vologul' cley
multe alte mijloace sint de amintit:
undila, carmacele, .|oFol,
tariul, etera, mrela, n[patca, minciogul,
oasele 9i altele nenumirate' fiecare
cotefele, pltulele, ostia; fachiul'
cu specificul 9i variantele sale'
lTudorPamftle'Industriatextild'lavornl'ni'Bucuregti'1910'pp'9l-11
9 i 66-73
.
52
t9
3n6e16aur un-r1uud a1e8a1 lugs e8eop JorPf, ele esel r* rep ''c+a
r16o1d 'adnc 'ria.l,oc r€urnu nu neacnpo:d - rria8ng 'rruesp8rpl
'nueogrgg-rJeulnq ep e+"s r8arlug nelsrxa 16 - e.'r.op1o4 ulp lrJeulng
'rerl ep qmn€ un roru PrPI elezrleor +uIS ('c1a rrolerncul 'arelugc) axald
-uoc alcarqo eJeo uI InIeI ur:d epurrdJns au PJruseJ elJlsnpul 'easepy
'rrelndod
r-ra16au rile Iilnur 16 elrqour 'eqeol '1ie,roc neaf,Ptr ac Iec erdsap
'rreprpurS ardsap 'arg8eof elrunu 'elunut ep JoIeIBJ]sPJe] e3ruqel
ardsap eluese:elur rJnrf,nl rlurlrre ealnd relu Je-S 'a1n1d ap rrndrl
alelrJnle1 pdnp alualrp 'esl3eJd eurJou Joun €aJ"lcadsar eJec a:ec
':o1a1n1d ruguorica;uof, e 'Pxelduroc ep In+sep 'pcruqal p8earlul o
'pplld ep 'plsrxg 'rra16aur IJBur aulqsa^ utp PsuI nEJe rr16ou rrreuruaT
lrDlo
un
!i
rrDuulal
'a8rpgc ap 00I e1 puld rroaun eJ" luerunrlsur ep IaIlsB
le8rpgc lgdec e1 puI^B 'rrriqns Irols e1"ull1" luIS erorp3 1n8un1
alsa 91dr11nu girpun ap
'eseoJ8 rroys 'eo?tuJef, ep
?1"+uazardar
1u1s rode 16 r6ar 1od reur nu
"-ap
IeI uO '1o1 no IIueJJ nc letu ad r6ols
':olrrue:l ay:ng8 urrd grlur rrro6rl6ad
1a1a11e ep aleun ale8ai-rec ap rru"Jc luIS
eelsec" 'alaseo al6alrrd ef, uI 'rn1a15ad
llnrsad ap al1eu6 alaleds ?illns glsea3" nc a8undprls InJec
-sad 1uura1 ap 3un1 igq rnun Inlrl^ uI JerI
lnsai ap roqzgu ap girlncrnl ep IaI un else ?I+so 'IeJlsV
.relndod
deosebit ,,cu cercuri de alun sau de carpen" 1. Abia tirziu ajung
butnarii si dispund de fierul necesar pentru a face cercurile din
metal.
Printre lucrd.rile in lemn realizate de me;te;ugarii satelor noastre trebuie amintite ;i strungurile de lemn (,,strujni!e"), care sint descrise
in documente foarte vechi - unele dintre acestea cu cdlcator ;i alteie
mi;cate cu mina. La strung se lucra mai ales butucul rolii, dar ;i alte
obiecte
numS.rindu-se printre primii mqte;ugari pome- strungarii feudal5.
niti in Transilvania
Strunguri populare din
lemn. Cel de sus are
maniveli; la cel de la
miiloc se invirte fusul
pus la struniit prin migcarea ,,du-te-Yino" a arcului, executati de meIter cu mina stingd, in
vreme ce cu dreapta gine
virfu I unui culit de stru njit proptit intr-o margine
a fusului; strungul de ios
e aqionat cu piciorul
(cdlcitor).
Sint de mentionat si incuietorile secrete din iemn ale ldranilor no;tri,
ingenios construite, folosite in numeroase regiulli ale tbrii 2.
Prin frecarea unor lemne, se obtinea, cri procedee ingenioase, aprinderea ,,focului viu" de cltre ciobanii no;tri. Literatura etnograficl descrie numeroase astfel de metode, practicate in trecrtt in diferite regiuni
ale !6rii 3.
$i in domeniul construirii instrumentelor muzicale, in mare parte
realizate din lemn, tehnica populari romineascS. a dat dovadS" de o
dibi.cie deosebitS.
lntr-o interesant[ ]ucrare privitoare la instrumentele populare romir E u g e ir Parrlesc:u,
Ecottotn'ia bres-
lelor din ,1.[oldoua, Bucuregti, 1939,
p. 26.
2 A l. (J s t a s c o, ittcuietaare cu, cd.!ei,
Bucuresti,1938.
3 T i b e r i u I'I o r a r it,
Conty'ibu!'iwni
la a.prin,derea focultt'i t'iu, in. Avd.eal , MarantwreS Si BtdcoL,ina, Bricure;ti, 1937.
l
l
l
{
i
I
uuel ulP lrolalnf,ul
'7,1'd'Luaqxql e 16 z
'9961'r16arnltLg'xrgwot
ttt,ltt,nQo{ alD aIbJx?nLri alalualuml1s
-uI'Llrptt€xeIY
nI Jeql Jr
-?uro €-s aJ€l n3 a]"rolol eIoISIi
]sJrrqeJ n€-s slualunl\I ul +oI
'1i1lsa,r Fe1
-o nerrni *aFry ap r:airn3 el lS
'reAeJns
eal€1aJ uip alrredPrul neatnlcipl aref, alalqsc lncgl nrlued rirs
-oIoI lso+ ne rJelo rietacy 'alelIIap alJEoI ezoJ rS rz'ran aiuenu
n) iIBLus rnun eaJBJ3nI uI aradaltrd ?llnru f,sapa^op eJ?o '(a1e1t1ec
ep rueloplolrr rollrelo
?luelaf,xa o ep purrl rre ap 1n1u;urgd) BIsg €I
alasnpord elllulure arnclaJ] 'ra a1e r-rgzrl"ar Pu?as ap lBuI alal eJ].uIJd
€IJPIO
'g1rpu;dsg-r alJeo1'areolfa+u€ apcoda u1 rA ec'ursrlepna; uI
"JaIJoleaJO
'uural ui rrnrae.lnr8 el"JPAap" ep
'uelndod -ropraliaur Inluel"l r$ etrlsatpu EOpaJ PS llnq.zl "A ef€olgrrr
-rn eurSed ad gleluaza:d eaurSerur rEurnu 'gsul piur.Lrrd glseace u1 r$
i (6arnureretr1 eaunr8a11) ruadrol,q Inl"s ulp uural ep InreluIc nes ([n13
eaunr8ag) €f,nr3IPS Inles urp ede lngq nrluad alaf,n?c :rorru olcerqo
n" aJsl n3 elre r( eaunrica;rad urrd aJBolIluIII
alerlnl
elaun
lsol
luis
'urual ap Ieur no '1e8a1 rro
'ra1 nes ugleelsatu '6a.rrc ap gleor nr 'in1 eaurr8unl ?]Eo] ad '1ern6p1u1
qnl un f,sarnlpole giglpun! Pnop alac 'PlI"Io"l elldlT 'rnlnzerur ea'rri
-grnc lt IBOSn Inlnuu,ral earecrdsap utrd uriqo as elel 'un1e nes ur11ed
'aricn4s
'urserl 'peJq ep ,,a8eop" utp alSarnrlsuoc es Inunlf,nq '1a11sV
-uol ep prr;rcads 3s "Jruqal ere r{1 3}uerunJ}sur e}saf," ulp a-IeJaId
'alrnJlsuof, leut8rro'arrzoduttc ap alrqasoap
rJnIaI routJ t* arumcnq ap IJnIeI tcutc 'e-ratnl1 ap aIIIruBl 91e3oq o a16as
-oIoI nJlsou inrodod 'PpIId ap rzPls" J"rq3 'or"ur elreo; alse JoI "alel
-"ir"r1'('r1a 1r,lo1 ap rcpld'ereolrnrnp) tl-ool ep rlrosec3e alrra;rp rA
urnca:d 'a16ed ap Inzlos 'ezunJl'uPcealsaur ap eleoc 'lnlequrei '1nteu
'lnrodunl 'Inrunlcnq '."qtulJp 'eneattep '"qnp 'elalarnll elllulru€ ernq
_eJ} nJlsou 1n-rodod ep alrl1JlsuoJ alueurnJlsur rrlla^ rsul alas eJJuIJd
'l"retuelul
urldap ad a:apa.r ap lcund un olsg 'r,,"aurnl P1€o1 uI a1rpu1dsg'r arel
-ndod eleorznur eluaurnJlsur 'Indlnrrnq 16 prruu lugs giur't'rrd plseace ug
acrdrl aldruaxg 'areolquprues" eleclznru alleun rrnpl 1od r3g a1a11e ep
alaun IJ9}JP.{ap r:etu eI e}"1}" rS aur8rro ec alrJa}Ip areodod 'pcrurouoca
-Iercos ar€llolzap ap gldea-r1 Plliunu" o ad" ec Plepolo+ gsul as-npurrul
-qns 'r,,areodod alira;rp e1 alrpuldsPJ lluapaqnr ne e-relndod alecrznru
allsBou elalualunJlsur a1eo1" 9c sotcrpnl potu uI POJ"ruaJ es 'rr16au
mentat biserica protestanti din Sibiu, ca gi biserica sf. Ion din Piatra-Neam!, impodobiti cu cdrS"mizi smilluite aduse de prin partea
Arge;ului.
Exemplele pe care le d5.m aci, ca gi ln alte capitole din aceastd parte
a lucrdrii, nu ilustreazd. decit in mici misuri marea diversitate gi
ingeniozitate a tehnicii populare. Nu existi domeniu in care aceasta
si nu se fi manifestat, dind la iveal5. crealii de o remarcabil5 originalitate; am lncercat gi vom incerca gi mai departe s[ prezentim
unele exemplificiri, pe care le considerim mai semnificative.
Despre plug
;i olte unelte ogricole
Principalele unelte folosite la noi in agricultura din vremea feudalismului au fost plugul de lemn, uneori cu brizdar de fier, tlrn[copul,
hirlelul, securea, sapa gi sipiliga, coasa gi secera. De-a lungul veacurilor, aceste unelte au fost perfeclionate treptat.
,,1n privinla uneltelor, este sigur cd plugul primitiv de lemn a fost
mult folosit in multe pirli ate fdrii. Plugul de fier 9i in genere uneltele de fier se importau din Transilvania, bineinfeles pentru stipinii
Procedee de aprins ,,fo-
cul viu" prin
frecarea
lemnelor
Cauce de bdut
de pd.mint. Raritatea plugului de fier se vede dintr-un act din 8 aprilie
1557, cind. intre lucrurile de pre! date boierului Cinda, alituri de
cai ;i de haine, este trecut un plug cu fier; se subliniazi deci ci
acest plug avea fier, spre deosebire de cele obignuite" 1.
Tudor Pamfile descrie dou[ pluguri de ]emn, unul gd.sit de autor in
podul unui orfelinat din Zorleni-Tutova si celilalt schitat in hirtiile
marelui agl Grigore Oteteli;anu 2.
1P. P. Panaitescu,
Prod,uclia Si uiala econom'icd, ln vol. Viala
Mold,oua, Bucuregti, 1957' p. 48'Rornl'neascd'
tn
9i'
fewd.al,d.
lara
'2Tudor'Pamf
iIe, A'gricwltwra La Romi,ni, Bucuregti, 1913,p'34.
J?Pz?rq
ralj
nr uulal aP
3P
'Z6t 'd 'gt6l
Snld
'r+6arncng 'pnlnilod ptrulo'raln ap axSolot%V z
'8I 'd '6 'ru '626I ',,€rn+€N" r
uI '3np alerleeJeo JolosnpoJd 16 rolalea.rac erdnse osef,Jn+ lnlodouoru 16
p8ugl a4
Tiolr"ue; rruruop ep p+"orl3€rd yef ep gI€JSrJ ecrlrlod 'elseace
'zgleld o rcru prgd
pl€8 II rol InronT
'cse+€Iqlu-rruluroll
oI rrulurol:l
'gdes a1 lluILuoU
csesoc
u."iu.,u:f;1
:Iff:X
'?r€ ol Inulluou
:rnlnoelulc BqJoA 'rl€pne; lruldpls n-r1uad rc
'ta n-r1uad psul nee3unlu nu rruerpi 'n?Je Lunc e6e ':o1 slalleun nJ
'uetu riurrz 16 plel ?qrull nc 'eunq elreo;
,.c1a
leir-rg-r '1r6grd '1edp.r8 'lluorocl mluad alocr:.8e
IJaJas 16 urncard
elleun ep al"col aluerJ€A e+€Jgurnueu +rnJlsuof, n" a]"s e1 ap rua16a1q
'(urua1 urp IJnf,oI allnru uI n€Ja eIaIIloJ'elauJ?oc 'eurlur 'puunc ap
euld 'ee1sac" eleo+ nc) alepodurl Basape 'rar; urp eurr8arlug uI JoIrJ
-n8n1d pcol 1e1da4 spac E^ nrz:rl r?ur eJ?c '1xru 1n8n1d arede 'rer;
nc Pl"p O
ep asard urrd 3n1d rnlsel" a1e ri:gd lolallreJrp
'rurual"eirncolul
ep ,,cseuluror 3n1d"
urual ep Bn16 InIqceA 15 sndxa e-s 'un8nld ep IJnIeJ eIelIJaJIp a-rlutrd 'uaqcun141 urp
,,rr3ruqal i6 ra|urr16 roleradopodec
1e ueuua8 nazntr\I" Inlncsounc uI
'er€loq alsad ap -ro1r8o1oaznu eli
-uale seJle n3 allaun e+se?e aJlulp
alred o gc 1n1de; pcrldxe es e6y 'gs
-eorua8ur e-re JoI ericnrlsuoc'rue8n6
-a16aur neaundsrp eJ€c ep aleceol
-!I-
ep piey rep 'pcerps erielndod o
n-r1uad acrlsrJelceJ"c
elleun' elrlrru
-r-rd r-rn8nld ap ':n8rsap 'eq-ro,t alsg
al XVIII-lea, la scederea populaliei ![rii. Nenumlra!i c[1[sint uimili de intinsele linuturi lisate in paragini. unui
striini
tori
Grapicuspini si tivdtug secolui
slujba; al turcilor, cunoscdtor al situaliei din orient, Jara Romineasci
ii apare ins5. ,,roditoare ;i foarte bine cultivatd"t, probabil in comparalie cu alte regiuni ale imperiului, unde situalia era desigur ;i
mai rea.
Pdcurd din... porni
*
i
ri
*
!
Me;te;ugul ,,boz|riei" , cunoscut de altfel gi la aite poPoare' e foarte
vechi Ia romini. El consti in extragerea, din lemn, a unui lichid viscos,
p[curd) , folosit mai ales ca unsoare pentru
numit catran (impropriu
2,
cirule dar ;i la iluminatul casnic, precum 9i in medicina populari
umani ;i veterinari.
Prima menliune despre bozdriipare sd fie aceea din cronica lui Nicolae
Costin (fiul cronicarului moldovean Miron Costin) , in care ,,ca.tranul'"
e amintit ca material incendiar.
Dimitrie Cantemir menlioneazi de asemenea acest me;te;ug.
Extragerea ,,catranei" se realiza din mai multe soiuri de lemn. in nordul Moldovei se cojeau mestecenii in picioare. Pe urmi se s5.pa
intr-o poian[ un cuptor, in care se puneau vreo zece clrule de coaj5.
din ace;ti mesteceni; se aprindea focul, astfel ca si ardd indbu;it
vreo doui zile.
1H. Constantiniu,
situalia
7774, in,,Studii" nr. 5/1959, P. 11.
2
cldcag'ilor
inlara
Lemnul uns cu catran crapi 9i putrezeste foarte greu.
58
Ronfi.meascd
7746-
i
I
I
I
f
69
'E l-ZVl'dd '6lgt 'rl6arncng 'olDM't'oN oyaoci o7
eI ep ncsouol uola
-lera o 'n c s e I r + ur A 'Ir
;b-loi'ire"t"cig'ai,tp/oq'pry1?n iutyinpwt allraap'cls
cTntp{'p,m11nn,t7o ap t'r',+agiiu,tr2iTunvicaT
utp pullBp eIBeJas ap IdoJS a1r:adocsap lso} ne 'r16arotr41 16 up'l're9
n"-s ar?l acrSoloaqre "rolrrnlpdps-1nla1ud n3
u1
"i "p "1rrpra6e 1".,1r"y" 'a,,c?I es nu alair"rp8rp8 nru 'rdor8 uI 'lnl
elrunlc?cr:ls rS eaunri"luauJal gceo'to'rd eJ"c elezn"c "I ap 'aJeuun
urrd '16 ralezaurn e 16'tunplpc e'rnlntee eauntice ep s?Jlsns alsa lngr8
pdnq'lsn8ug el} PS
'gdeo-r8 uj "'pcnsn as 16 ap-re as'edeo:8 ac"J es ac
rteor8 Inpung 'augr8 ellnur leru apurrdnc ?A edeor8 ]Il3 nc
"irrq"r1
3J"1 uI 'raI3J33 pdroc
'areru IBtu IJ
+I3 nc 16 so:8 a alaugr8 uri es
"^
rS lieu ep uro ap +31s un ep alsa
: uro un erlul ?s aleod 11c sor8 ap
'3J"'1"3 raun EurJoI
'gduor8 ug aleugr8 €uJeo] es eJ?c urtd 'relerec InlIC "
'lncall InIn3
n?aAE lulurgd ug alrdo"r8 pc aunds perg 3I ep ncseuol uol
uI
-"eA I" lJals [nurr]{n uI e+nuri ,,rr:eluaurala runrical" Joun InJpef,
'lsaoJn+ rnln8n[ e 16 -rolareodod ropri
eiurp
-e:8rur ?euraJl ad sale reur sullxa "-s aIaI"eJe3 spuncse e ap
e-s
-ua1 'arieraua8 ug arieraua8 urp 'lollruopur 1n8un1 e-ap 'srursueJ+
€]sece Inlecrqo 'acrr+s as nu 9s alaulr8 1gcul a1eleuaure 1a;1se ldor8
u1 'luJrupd uI JoIeI"aJec ea:erlsgd ernu6rqo es aJls?ou rupi lnrrolr'ra1
e6y
aprpza6e ul 'Pf,lllloau ecode ulp PluI 'w19ft reur ure urnc
"i "p
olDarot aP alldorc
(aunti:as) elrEzog
'grn11ncr-rFe
n;1uad r-rnlulurpd lou ap eelrpulqop el BaAJes 'pl rlod
-urrp'aclnFed Bco,lord nu Inepacord 1lcug 'areo1r6a1doc
earnpgd 'el€pnel ecoda uI '3I^IIS I"l
ep lIlE psul
"ra
rt rtrlrruud
-r,ruo.urr1ed Ie eJepel aplcund ulp JolPunpp
.EaJeuriqo nrluad
rJosun Joun
napaco.rd un Bc
"r,
"r"d"
Jolruecelseur earr[o) rzqlse 9c :n8rsaq
n"s
rolrurd
"eJapJB '3e; ap aurual nr eauria'r1ul as Incol JBI
'gred ap purJol uI alelrl"c o-llul zec +se3€ ug eza6e as
BpeZ 'gprurgJpc ',ulp areoldnc rS lrnrlsuoc n€-s rrncole ad
'rolriunur alun6rurllod ad ap e]"unpe 'Preopunq
'EpEzE) aseout$pr a1le 16 J"p 'l"csn urd ap Inuuel +Intu
ezilrln __ r n3selrlul^ 'I Plere - r"r.r?zoq inFn6al6ag
'pllllnzal?eJeosun ea8rncs as epun pdeor8 o e1 ta8rau
:,,r,rrr"pd ea1ec" ]Iurnu 'iue* un ecald roldnc 3i o(I
"iu,
Este de asemenea demn de menlionat faptul ci in
cu
relatirile expediliei burgunde clin 1445 pe Dunere' se amintegte'
pilstreazd
rominii
ci
vddit interes (cronica lui Wawrin), d" faptul
griul, meiui ;i mazerea in gropi adinci, arse ;i pietruite'
secolele
X-XI.
Megterii din tirguri 9i oroge
a
Situalia megte9ugarilor de la oraqe a fost cu mult mai buni decit
celor din sate.
au evoDar ora;ele, mai ales cele din Moldova ;i lara Romineascl'
Iuatincetinepocamedievall;inuauajunslainflorirea^celordin
alte !6ri ale Europei, astfel clbreslele apar relativ tirziu._In Transiisecolul al XIV-lea; in
vania, breslele ora;ene;ti erau
in floare in
Muntenia;iMoldovaeleincepsAapatd'Iasfirgitulsecoluluial
XVI-lea.Prima;tiredespreobreaslidemeseria;idinMoldova
este din anul 1570. Se dezvoltaseri insi mai inainte unele megte-
(mori domne;ti' slad;uguri orlgene;ti, legate de produclia agricoli
niie pentru fatricarea berii, instalalii de topire a cerii)'
Breslele moldovenqti prezinti o mare diversitate. Produclia aliconmentarS. gi textili, piel5"ria, prelucrarea fierului' lemniria'
metastruclia de case, facerea f[cliilor ;i luminlrilor, prelucralea
lelor prelioase sint din plin reprezentate'
ln tttotdova, ramura prelucririi pieilor cunoa;te o dezvoltare insemnat[ gi un grad de specializare inaintat in cadrui producliei rnqteciobotarii, tibdcarii' curelarii'
;uglregti. B"l[narii, cojocarii, cizmarii,
iaip"rii, gepcarii, slhiidecariil ;i alte categorii sint adesea menlionrL ir, doc-umentele vremii. ln secoiul al XVII-Iea incepe exportul
moldovean de piei brute 9i prelucrate pe indeajuns de pretenlioasa
piali transiivineand. (de unde mai inainte se importau)'
brintre operaliile clrora Ie erau supuse pieile brute, _ documentele
amintesc tib[cirea (cu diferitele ei faze, mai ales cu folosirea ,,fintinilor de dubit"), vopsirea ;i confeclionarea obiectelor de inclltdminte
gi imbrlclminte din Piele etc.
Armenii a;iezali la noi, mari me;teri in prelucrarea pieilor, cunogteau, '
pare-se, unele procedee de vopsire linute in mare taini, al cbror efect
stirnea admiralie. Dupi c"ite se pare, ,,numai ei cunoEteau secretul
fabricaliei pielii fine de clprioar5 in diverse culori 9i mai ales in cea
r Fdceau arcuri,
60
sigefi, 9ei 9i hamuri'
19
.zLr .d,?16r .nrqrs ,pcsnaugtaos n,roJ t! Filac.{;16:f ,_..H :,;n"r;1,="i
wt rt{atn.tn,.u"!{n€rrr,,t?;i,,{l,fo,.-,,:,:
,rrAX
?{
rAX
atatolas
a1{r.1oaooco4 n7 ap ao1soQ ap
:bo:a ,Zsai'g"ru ',,rtpr,1s:' itt
-pw utp
a1a!n,ro
tJ.l,Ir?*rrrrs;n
pn'fi4cn{ni'iii oi"p*ttdairyl- -"-:-1 t " 9 oaop
--?-l
tttX 1D |n'loxas u!
Ttai4siin"th " e e lI o '+S '
;1-t,i11"gd earercnlardl
?,t-t
"gas')lia"littii'-iiltnponQ7i
eorugel 'arincaxa 'p1s 'pcruqal ?3 'tutell 1elac" ?Iu"uJaC ulp JoIe3
"'e1asen" 'rugi alerepq rS eas
InIeAru eI n"Ja ruauPlIlsueJ] JgIrJ"Io
-ep" pulceJl'slrqeJr"rueJ luIS rueu"Alrsue:1 rolue8nSal6aur elesnpoJd
'1v4+ reur ap eueu"AIISu"Jl JoIeISaJq "unqPJls 'ue8n6al$aru
urq 'JoIu
ep gl"uolse;ord eriercost eurr-rd r* pzealep ppeouad rieaece
'eupou 3I ep
-erotu ,-rollreln.rq 'rolrdesec 'JoIIJ"luzI) 'roilrelacpur "
ulp
ruluac olereru u1 'eiualsrxe ap alialurure es Z6Zl EI 1et1n1 sqIV
'rr:aq81np
II
9s €uls-res ezeeiurparcul es
"Jol?l
ad
rnlnlooes 1n1r6:11s
"crJaslq "cs"rnJlsuocal
ug riruaruod 1u1s
"r.r",r1r.,itra
"aI-IIIX I3
"I
(ei1'roP
'l16aro1sn8au 16 rldarp8nial6aur elaJluac uI as-npuJJ+ueouos rut8n*a16atu
-1o6) .rariaur ap uues
rl?unru
'erue,tlrsueJl uI rolriurrs Pzr.;arrlrJexar- as $ero tB 1es orlurp
urp ?3uI
eeunrzr^rp 'eeI-IIIX IB rnlnloces " e+?}Plun[ enop "-ap eac
'sues lse3€ uI
ale e]e1lo^zop crurelnd ala6er
trrnqrrluo3 ne rnInlrrPSPU 16 rnlnsndy
e-r
reur
1r6r11s u1 'ur1p'lpu ap sesep€ 1e'rpde
-o .r"
I
t
a
a
g
{
'
i
-
-
"1ir"1pa"1
'eJ€+Iolzep
"1o,r1isns
arec rolriedre3 1nc:e 'ttneleurur ep a1e8oq "Ie+urLrrR)PZ
ep ellqero^Bl eP inls?p rrirpuoc +nle nB rueurllrsue4;t;ejJT;;:x5
i
up (<1ue1211
ep seIB reur rie8al neJe rlunle ad pcpurrl'u,,rlSarricng
r16ar
-r"o; ir6"rr"set ,6'ruolsn8au lio+ l€ l"1nru ne-s 'a16r'toFrgl e1
'elell€
-ncng urp Inun"cs +31nru e-r6 1acra3 nJled Inuuop pulc" rcunlv
plre ap a1r,rn3n6a16eur'rrrelnlq '.ttletoul 'rlJo1gSei 'rrceqel
"rror"*rr,r-16
rirlunue ?aueluese ep
,tttuutzrc,r,recoloc-rueuPlq
.rrre1a6
']IJO]CnJ]suoc
16 r'rnun1 ep lrro+?uJnl
1,rg5"poip*r1s'r6n1gcp1 'uolrods ad 'r'rerpplpr
ed ttr"iqpt 16 *ecre ed 'eule:e 16 lmer; nercnlard ac
'ria'to8r11 Jo+Ie ale 16 rfeSoq
"d';rr"r'or1od
rec ad alSaluture 1";r1ir-3rr,1"letu aJlurJd
rolr.rolsn8au e1e 'lo1r-reroq 3I€ 'rlAauurop rtirnc alroleu Pcelsl]es ?s
n1r,r"* 'r16arpfin6a16atu a:et1a1e asJalrp reru alas rcun+" ad eltrluac
'appnal rrcoda rnlnrlSerncng e
-uoc neJa IIJEi € rzglsv ap eleydec uI
']S 's nlPnls un-rlul
pcsearp8nsal6aur ericnpord ap"pdnco as nu"allo
' 'a+"1rIB3 ap riuerolof, ap ale 16 neau
podxa ep lueJno
-ndsrp ;xra) '" efuerg urp .telsod ep elrcrJqe; aJlpc
16 gcseauruou erej u1 pfu-apunqe ulp
Iof,IFe .,r, or-r. (elop1o141 ug
guaqle8 eneasdol)
neal$arc arec e1ue1d ,tip-"1""tiqo 'er1seq1e eec 16
eq '' "et6oJ
l.r16ou rrre8nsalsaur ,rtacnpord r-a-r"3 ad rriuerolof, 'IeIlIB
I
t
megterilor fierari, duPi cum
rez;rlta din uneltele ;i obiectele pistrate, era la nivel superior"1.
Miiestria megte;ugarilor transilvineni reiese, intre altele,
din faptul cl ei ajung la execulij de mare finete ;i Precizie. Astfel, Pieiarii sibieni
prepari piele moale Pentru
orge,
fapt consemnat in
iar in
1506
in documente,
cirfilor imbinS. o tehnici ;i
o artl pufin comuni, de o
legarea
mare originalitate.
;i argintarii transilvlneni realizeazL, incl din
secolul ai XIV-lea, lucriri
Aurarii
,
",a!,,
i, ks,
Casa de la
prim plan:
r
rdltr$
,
ce pot sta ca tehnic[ 9i artd
alituri d.e cele mai reuqite
metode
Moi5eni. in prod.use din atelierele oralelor ilpusene. Se intrebuinleaz'
secolele urmd"t"ni!"otu rafinate, de pildi emailul cu fire metalice impletite (in
I, pistratl
I-udovic
lui
a
gali
cle
toare emailoi filigr"nut). Emblema
datind
1a Aachen, este opela unol mesteri aurari din ;coala clujean[,
dinainte d.e 1366. Sculpturile {ralilor Martin ;i Gheorghe din cluj,
printrecareostatuieecvestridinPraga'potfipusealituridecele
mai reqite oPere a1e vremii'
lnsecolulalXV-lea9ialX\rl-lea,mqte;rrgulaurarilorajungelao
;imaimareinflorireinTransilvania,maialesinora;eleSibiu;iCluj,
undesedezvoltldouicentrecleproduclieputernice.August,regelePo_
loniei,aveainll42,drept,,aurarregal.,,pe}IartindinTransih'ania.
locuinfe,,Pteconstluite" ocum citevo Yeocuri
Undeosebitinteresprezinticercetareatehniciimqterilorconstructori din lara noastrd'
lSt.Pasctr,1lle;tesu'glt,ri'lei'nTyansil,uania|>i,nd'i'nsecoltllalXVI-lea,IJttcu-
re;ti,1951, P.90.
62
I
t
"JEoSlunJ
ep sndutr trrJlltl'lnll? od JoI
un ?4 ap 0]nu'!, af)od ?s Prrpe
'
p\qpruoutzp a$a
0sa
J'
Jelndod
rnInFnSal6euI ee+31r^Ilue^ur
purpelop '(ero11e ro+Inur e
rS ec) rl6auprpi esBJ relsace e
'gluesaralur ap +rqasoaP '9cr1
o PSUI Plslxa rBtr^l
'vadgz urp el"llnzal nes
-srJa}3?J"c
areold ap rolade € PlerPeurr
eara8rne prn8rse 'apadar glued
uI '+IeuI eueol
'ln6rradocY
',t'otatrs 2P uu'Lt'aI aP
auot 0g l0,t'?ul, nn olicwtlsuoc
r7aol ug ,tut,'3q 000 L-009 2P
€l ap tsp) a\o\nat7 o ne uruol ap IJ"lu elasard ee e8ngpe ruol Pcep apadrurl eSeIaJ
',,Iaigc" nc a}adec
a}"reqcul luis eIIuPIg
"I
"al"+Ilrs€tr{
'rJelncas rJoqJe
urp lnrodol nc a]"r91 IzurJS'IuPiq'rcrnl'rd191 '-re[e1s
-rreru
'
-
'I
o
e
p
ep
ap
- ,,Ieur
liP3nq ulp Plrnrlsuof, alse €sec - lruer8 lde;
ap prlerd" rsaurnu rlslulecol
"iX'"#n"Jilt:
",
]-t#:il;j fffi:;
lIlY 'punls ri punlor d111s un
'
laricnrlsuo:r
aleod pdoc un
16 1gcu1
'9c6rru as ro6n 3p
'(1ecrpe.r Inx€) ,,rnlef,und" lnrnI ug a16a1or as 'a1e1na:3 uI a]"Jqrlrqce
rep 'runrsuaurp Bc ale8aur rirpd pnop u; lrirpdurl 'rJlaru 9 ap Suni
't"t"1t ap sor8 rgcunJ+ uO 'coq nc eirue-ra purdu4lug au gpeod e1
'al
7'
-
e
E
ru
IB tueo,nuo.,, ]"rp^ape un (1":T:::Tt"?'rtJ;;
-ap ralr' r*
ap lnrodol 16 e11ep r"op pursolol 'rce l"clprr e exalo
prpl) lrldorc'rurielsr
'esec ap
'(-re[a1s ap uruel 16 lruer8 ap prleld) e]ua]srxa eialerro]"ur nJ
'pdeorqeS
,ro1rrrt1.,ro, ,r"16"- rcru 'uaq81np ualAaur rcru n?Je nu lE
nl uolnl ealuls ,nI sxalo ep PIBf,IpIJ lso} E eiurncol
?ec rnl
'JoIrcEp"raur?I
aIIqceA ap 'eJ"opaunH saunlSa11 urp alasec rS
"1" "io,orol
ee 'ar1ln-rlsuof, ap IsllslJelcelel elrurnue uud '11nur re141
rc ;a16a1,rrtue
'rqle^ reru 16 '+uaprle 'Iepour un gdnp PlrnJlsuof, alse Bls"el" eiurncol
'r1i".r1-o-t aprirpe-r1 aurq reru 1ac 1e-r1spd n"-s apul1 aprnlnuri ulp Inun
'rnlnSeg erei urp rua6rotrq InIBS uI '0BII InuB uI Pl"crprJ PSEc o PIBI
'}nf,eJl ulp ruluroJ JoI
erdnss arr'tr-rd o ruPOunJ?
-rJollnJlsuoc rriglurlua.tur
I
o
Ii
€
I
n
II
-
-
16 rn1n8n6a16aur
gs lrurrad eu eJec Ilidaoxa alaurind luIS as?oJoI"A reru l1le- rL1'1-'rze
eII ps 16 aprnc€en elun4ul ps linpp8uI n"-al nu'(ro1ro1
guld
"1"r1rpd
-sn8au ale n"s tolrJeloq a1e 16 rroaun) puIJ ep Jolruaureo aIrJrpPIs rJo
ellnul retu eIaJ ap rou eI lsJrpIJ ne-s aJef, urp sllqeslJad a1a1eua1e1q
-
anumite cerinte economice
locaie. Pentru ca o astfel de
mutare sd. poat5" decurge in
cele mai bune condifii, ordinea pieselor e insemnatS.
prin lovituri de secure. Ridicarea de case din piese
de lemn ,,prefabricate" nu
a fost in epoca la care ne
referim un fenomen izolat.
Existau pe atunci sate intregi specializate ln construirea de case preconstruitel.
Casele
tdrdnqti din
lemn
se ridicau fie pe o taip5. de
lemn, din grtnzi intregi, a;ezate direct pe pdmint sau pe
Cula de la Mtrldlregti bolovani mari de piatr[, fie-cind terenul era inclinat-pe o fundatie
inaltS. de piatrd. Existl procedee specifice de fundare ca cel ,,in furci"z.
'
Desigur, din toate acestea nu trebuie sd deducem, in mod gresit, o
bunS"stare a lirdnimii in acea vreme. Ins$i locuinta ridicati de Olexa
a1'ea pimint pe jos, iar in incdperea de locuit dormeau laolaltS, ca si
in alte odii f5rinegti, 6-10 oameni. Cumplita exploatare exercitati
de nobitii transilvineni (ca gi de boierii din Tara' Romineasc[ 9i
Moldova) nu permitea iobagilor sd cunoascd bundstarea. Der aceea,
se practica pe alocuri in {eudalism, ;i chiar mai tirzit, locuitul in
bordeie intunecoase si umede. Din diclionarul geografic al judelului
Romanati afllm ci in plasa Balta-Oltului de Jos se numerau, in
1848, 11 148 bordeie sub pimint ;i numai 1757 ,,case de deasupra".
De remarcat este insd faptul ci chiar in aceste condilii vitrege, cu materiale putine si mijloace de muncl primitive, liranii au ;tiut sd realizeze construc!ii impunitoare prin soliditate-;i impresionante prin mqte;ug . Si nu trecem cu vederea acest lucru atunci cind admirdm casele, uneori cu etaj gi foi;or, construite incd din vremea feudald in unele sate3,
impundtoarele cule oltenqti, porlile de lemn splendid sculptate, mlies-
1I{. H. S t a h 1, Contribulii la stutliul satelor deudlmage ramtnegt'i, B:ucu2 Gr i g or e I o n e scu, Arh'itectwrapopulardromimeascd,Bucuresti, 1957.
p. l3l.
I Uneori cu parter de zidirie si etaj de lemn.
regti,1958.
u
.
ffi
W
!lgePlns ulP uulal aP elllas!g
.
.::
. tr'
,r{ili
Iis
.1]l
il,,
,l
Tg'q-
'rJlelu 19 ep aurrl
-Ipui o 3I guld '93llo3 9lerpa]"c op
'gileuI es aJ€J
uJnl +"JPAepe un
"3
P]"e8?s o aJ? 'alrlserErll nl ?}"ulq
-uri arrplaq3s o ad plnulisns'6ndp1
-r16ap.rng €l ap Illlresrq eirulodol3
'atferrrupe glectyrlsnl o ]sau
-JIls 'JorI ep aqeo3s rS arnc PJFJ ieo
-Iqo ap elnf,p;'e1r"rn1g8a1 'cla ueral
ep u9oaunle e1 'actutalnd unluT^
sacf,ns nf, ?+sIZeJ a1a 'rerirnrls
"I
-uoo ? 'girqerce-rde earurflgul 16 ea1
-elnar8 e]"o+ nJ 'rar-raqSinp B aJe+
-ieounc p1r*rllgsep o pulpe^op 'Jol
InIeI uI acrun'iricnJlsuoJ e+saf,"
csap?A o aJ?J ad euuqal ep riru,rrn
erei Ezeo+rzr^ eLI o.rec liulgtls
1u1s
'?lIEuI 16 a;riqns ep .rolriarue
ro1 eleaSgs nr '(gcseaulurog erui r$
ulp 16 gsul alaun) €Iu?A
"^oplotr{
-lrsu"Jl ulp elac sal" r"ul 'utual ep
alleul oII3rJesIr{ arn}I}suoc 11 csaraq8
.Inp rnin8n6al$aur I" +u"salelur n1d
-ruaxa uo 'inuual I?urnu 1o+ lr^Jas
e ro1 ericnrlsuoc ei 'auraJl P+InI1l
'aiall" t6 t1*araroq asec
'rlrlesrcl :neauriredu a1 nu JleJ rllp
-?Ic IS rc 'rr.rdo,rd os"l IEIrrnu lellp
-rr ne-u ruergi IJolcnJlsuoc rrre16a1q
uurol ulP olDrPalD)
' rnlnrodod ealrllAllua.tur rS 1n1ua1e1
alocas BAaIIJ ulrLJe +ezt\?u€c ne-s
rcluqo+ elrqef,
a:ds
'rnlnuural
arec
"
'r1Sau
-JeureJ rolece
"Ilnltgur 1u1s
-prp+ alr,rn8n*a16aru tS el 'alew3
'eirorl aiaprpualds nes rrn1t1a1drul
urp TJnpJ"S r$ rricnJlsuo3 alelrJl
arltdm
o remarcabilS. insu;ire tehnicl trebuie si
intr-altul"
loc
d'intv-un
pot
,X;i outtt biserici Ji rnutate
Ca
unel,e case d,e lemn ldrd'ne;ti'
unor
Documentele atest6, pentru Maramure;' existenta
ca';i
a" constructii inci din secolul al XIV-lea ;i
mai vechi'
".rf"t
este sigur ci ele reproduc tipuri T T"lt
i'ncd' i'n uz'
leud'
d'in
lemn
i*pAiUt se pare, biserica d'e
dateazd'
Sistem de imbinare a
grinzilor
din
7364.
bol1i seLa bisericile de lemn, consttuctorii au creat
chiar cupole cu
micilindrice, bolli constituite din panouri curbe ;i
fiind ilustranervuri -'aceast! din urmi solulie tehnicS' interesanti
Regiunea
R[pciuni'
ti de exemplu prin clidirea de iemn din satul
BacS'u'
'
srng ur lemn",
,,-^--L,,- -^r"i+ micu!
Govora este cunoscut un schit
"dintr-un
ce e
adii construit din scindurile unui singur trunchi de copac' ceea
desigur cel Pulin ingenios'
ampli'
Lingi
se observd intr-o
,,Rdspindite in tot' cuprinsul lnrii - Transilvania' Jara
lucrare de sintezi - .. 'bi,"'itile de lemn din
structura' materiaplanul'
prin
Romineascl 9i Moldova"' amintesc
ornamentalie sculil-;i-";;h;i." .ot.t,ot!iei, cit 9i prin bogataintemeierea
statelor
ptatl, vremile indep[rtate care au- precedat
casa
de
!iri;";;;1" romineqti. bl" '"p'"'inti de altfel' alituri
pe care
teritoriul
pe
existenti
striveche'
neascd, legitura lntre arta
Sistem comPlex de imbinare a grinzilor
sevadezvoltapoporulromin';imanifestdrileartisticedinepoca
feudall"1.
care mqterii lirani au trePrintre Problemele de construclie pe
. imbin[rii lemnelor la colbuit s[ le rezo]ve a fo.t gi
' turile
""".t clddirii sau la intilnirea unui
perete despirlitor cu peretele ex-
Sistemele de imbinare (d"
la sa,,cheotoli", cum erau numite
(sau
,,in.chei")
te) , unele,,in c[tei"
si altele,,in cheotori", Prezinti o
mur" ,r"ti"tate ;i sint dovada unei
priceperi constructive demne de toati lauda, mai ales dacl linem seama de condiliile vitrege in care lucrau tiranii ;i megtegugarii satelor'
i"rior.
L Scurtd istovie a avlelor plasticein R'P- 'Rt'
f"ld^11'
.i.'1,- alt. romineascd'in epoca
acad' George oPresc u'
=;;;s;;iit"a
Bucuregti,1957, P' 8'
llseue^oplou asnd
-uror riloq l3 eldr!rs rilog
19
BA" eJef, aIi"AouI o 'rrncJe urrd ala aJlul a]"8el 'aueoloc nrled ap rr$
alse (lnsoeuord 16 lnsoeu) ncu
un-r1uud lrncolul arirnrlsuoc plseaf,e
"I
-rsrq eIE ri:pd pnop elec erlurp 1npr7'1rdo1 qurnld no ele arlul elrrplul
ep eun asurrd luIS elaJlald 'rou
16 rar; ep aqeoos nf, sop urp ed
"I
"]Ie
ap rnlnrusrl€pna; earueJl urp JoIrJolIpIz a1e arado alr6nar r* rreur reur
urp gledocsrda eer:asrg
eler er+urp Bun alse (ZZSI) $a8ry ep
"elrn3
'('c1a :o1a-rlsara; 16 ropsn aielrlord 'a6ru'roc 'rlasopred
pplTd ap) lrtr-rFu1 elJ"o1 elridorc ar1 '(r:nprz e1
'tfro;erluoc'rJnlcos
"I
pplTd ap) plnrq
qns er] 'erlerd Plrsolol era aradecr-rd p11nur n3
"ruroJ
'l€csn
rI as e ?p oluIBuI 'Eelseoe eJlurp lnun ad as-npulcrlde aiuolnc 'asnd
-erdns rJnleJls reJ+ urp ne+ncexe eS acserJ nrluad alllaln3ual I lueureut;
-?r eJ"ur un BI asasunfe rrJlncue+ 1n8n6e16atrq 'e+"3rprJ aiualsrzar
rJoaun glutza-rd tS urc t - 6 ep lJnlsol ur ezvaz\Itln as (epzrurg'lpc
nes alarlard p8eal arec) IIiuEl'I 'a:e1 16 PuJolrun alsa'urc LXVIXg7.'
ep leraua8 uI 'pplld ap 'pcstaualoplolu eprrugr?J 'alrsolol eIaI"IJ
alrl6nsuI eaJepal nJ e3eJl urelnd n1q
-a]"u
aJlurp eJoun
I
'n
.E
''t
-n
-e
-B
Ia
o
(,
-
3
I
-I
-
a1e areorradns
e
poru uI lrnierd BJa eJ?c nrluad ,,eure1" eleun ea^e ral6aur sJBcarg
efulsrg rrrllspuptu e p1e1d1ncs crlsrlre e6n ad ap
eriducsur ul 'ared as 1gc pdnp 'eqlo.t alse Ie aq 'epua8al ap leuos
e
'lIqesoap
-rad un Jeop a nu elou"tr{
1nra16a1q
J
{
pc pqeqord a}reo} e}so 'Ia}+Ie eC
-
'lr,rgrdsr ei r5
ei 1$
E
ndecul
P
lrnupld ep r5
IIpIZ ap :e1(e11
: alsa Ig
'uo+rptz uelndod rolr-ra16aru ruadecud erJnlrPul
"
plerrnurru o eloue1{ rnln:a16a1q upua8al ug 1e.r1sed e prelndod Erzaod
'P+€rperual e
eiuarcr;ep 'aleluozuo IJnpuIJ ap €aJlnlgf,le pulirur-rad 'p1e1n8ar PruJoJ
o eJe eJec .rrzrtuplpc lnrolnle n3 'raricnrlsuoc rriplnar8 e puuollunau
eaJnp glnJq
rcap rS eleln8a:eu rJnpulr op
erezrlredar o
"aJeurJo1 "I
"I
etlerd :cruraruel.Arlolu un aJB sereurqruo3 'el,BJocep crlsrlJ" Pf,IUreJac
ep rcpld urp rrplsnrcug 16 as-npug8nppe 'rldararoq asec r* tiplac 'rcrr
elicnrlsuoc e1 e16aso1o; 3s Inue+srs '?lepna} ecoda u1 're116prg
-".r,1
"p
erirperl eqcel o
Tliunry urp ecrf,ep apiplac e1 16 p1ru1;1ul pull1'Iou eI
nc Ierleld ea.reurqul
ere rJrpplc ap rrndrl alie rS Iip+ac eI
"piulgrPc
-
i
PPlurPrPt ;i p4o;d u;g
Ji mai tirzi:u adoPtat[ de toate1'
monumentele Jdrii Romine;ti"
lirgind spaliul din interiorul
mo-
numentului.
La bisericiie din Moldova executate pe vremea lui $tefan cel Mare'
megtlrii au aritat o mare mliestrie
in executarea arcelor 9i bo1!ilor
(dintotdeauna piatra de incercare
a priceperii constructorilor), gdsind
soiulii originaie pentru rezolvarea
unor probleme complexe' Boltirile
ln calote sferice iau o mare dezvoltare, me;terii creind cu inventivitate gi PricePere forme sPecifice'
ae piiaa bol'lile si,ncpte moldoaene1ti
(cu arce piezi;e) ;i boltil'e complex.e
mol,d.oaene;tf (din opt nervurl seml-
circulare).
Pentru ca monumentul si cigtige
in in5.1!ime, ;i deci ;i in mSrefie,
Ruinele curlii domne$ti se folosesc arce suprapuse' plezl;e'
fortificate de la Tirgo- Pentru a mic;ora gt",rt"t"u Loiliior 9i a turlelor' mqterii zidari au
v i;te
de pildi tuful calca;tiut sd. foloseasci materiale naturale u;oare,
ros (,,siga") .
ru .o.ir*!iile din veacul al XV-lea, se intilnesc
interesante sisteme
acusticd, de o conceplie originai[' de pildi "r5-sufldtori"
din tuburi de pdmint ars ;i oale de rezonanti'
numeroase cl[diri
Aceeagi mdiestrie in construclia in piatri o vddesc
impunitoarele
laice din piatr[ ;i clrimidi, cum se poate vedea din
Curlile domruine domnegti de la Tirgovi;te, Neam! sau Suceava'
&ffi,r"f,i lu.rr, in perioada de centralizare a statului moldovean'
de
nivel
unui
expresia
ploare, 1", it.turulii1" ;i decoraliile sint
arheologice
s[piturile
confort ;i gust artistic destul de ridicat. Din
de ap5' canainstalalii
aveau
palatele
intreprinse reiese, de pildi, c[
lizare gi aPi curgdtoare'
decorate a cunoscut o mare
Ceramica smllluiti cu care palatele erau
ca in secolul urm[inflorire pe la sfir;itul secolului al XV-lea (pentru
parte)' Tehnicd 9i arti
tor picturile in frescl s[ o inlocuiasci in mare
de aerisire
ji
L Scurtd' istovie
feudali, P.
68
85.
a artelov
plastice d'in
R'P'R" vol' I' Arta romineascd in epoca
(er
I
nlns
-uo:ar) la,rarns €alela)
.
'rlpese Jo+Inur ssccns nc l"+sIZeJ €
aJes 're^aons Ie ?Iaf,e elsa sxaiduos oluBseJe+ur r?ur 3Ie3 aJluip InuO
'aldul 1{ elqnP
rrnprz n3 - eaI-AX I" rnlnsBe^ In+134]s €I ed ap puldacul - rods 16
'rlnprz ap pulr Jn8urs un no +ndaf,ul eI 'Frl€Id ep elri?]el rn8rsap lqs
alu€saralur IBtr{'lulurEd ap 1so; ne r}*aua^oplou ri?lac ll}uIp elac ?3
ulrlurule ?s Inzec a 'B3seaue^opioru el"lel o op eqJo^ ?+se Pcpurrd
rrueJ^ JOI
-oc€ollrur 16 :olairo; e eJ?Jluecuoe p+euruesul o es-npulzt1al.r':er1ue6
ap 000 Ll re u"pv rja]6aur
eJeru un r33p osszruesJo as
16
}ndacul e
",eJ"oln["
ep 00B n) 'eJEA r*eaace uI o-lr^PJclsr
" "rIrI{J POS"aprz TS"
aJBtr\l Ia3 u"]als '6171 arunr uI 'lrolPrcnl 16 r:a1{alu ep rPlunu areur
ap pppd ap
eluzpoclur, to1.-tptinl r.,erazrlr',et
.rr,
"I ?J Inld€;
"drcr1rnd
es al erif,nJlsuos ap InlnlJole ee'reoldury
ple-rlsnlr alsa TJoaun
"JnePlsep
'alrq"louau rricnrlsuoc a+s333
erue't1rsuer1
+ef,rprr n" 'a1"1?ulprls ulp rS rsnpe rroeun :tp '(nrqi5)
16 (Lirrprg urp) e.nop1otr\I 'Pcs"auguog erej ulp gurr"I nc r:a16a1q
'uurop rnlsa3€ ?euraJ^ ulp lr3ruqel ale
aurudxa ps Ea,re ereci6
esarSord ele+"uruasul
*o8otrq
16
rolepe e
e-rrro11u; €eJeur
eI ap nueelof,ugJg trrluelsuo3 rn1 1n1e1ed 'nrzr11 l"ru llnru
nO
'alr6nar apso;
e+oala .roun ?aJeuliqo €I €e3np (':l1a allo,rrqre'ezrJ! 'arpq u1 esndsrp
''alrJallp eurJo; ri r.rolne ap asard) glrnilpurs €3llueJa3 'Plu€saJelur
--es
-.
Cetarea Neamgutui
(re-
constituire)
de puternice erau zidurile cetilii, incit atunci cind din ordinui
turcilor se trece (in 1675) ia dlrimarea 1or, praful de pu;ci pus la
temelia construc{iei de piatri nu reu;e;te sd provoace pribu9irea'
Pentru nd"ruirea falnicelor ziduri gi bastioane) se reculge de aceea
ia incendierea cetltii.
Printre trisiturile originale ale acestei cetdli nu trebuie uitat[ vasta
relea de galerii din piatr5, uneori sub forma unor pivnite cu etaj ,
adevdrat labirint subteran.
Dar Moldova mai avea ;i alte cetili vestite, printre care in primul
1
rtnd cetatea Neamtului, datind, dupd ultimele cercet[ri din vremea
lui Petru I Mu;at (sfir;itul secolului al XIV-lea). La acestea trebuie
si adiugdm crdciuna, chiiia, Baia, Romanul, Hirllul 9i inc5" altele.
Atit
Jara Romineascd n-a fost nici ea siraci in cetili. Printre ele se
numir[ cele de pe malul sting al Dunirii, incepind cu Turnu, o
redutl puternici cu cinci bastioane construite in palisade (,,Nicopoiu1 mic.., cum o numeau contemporanii) . Mai spre apus, se tnalla
cetatea Giurgiului (pe locul unei vechi intirituri de lemn), cetatea
de Fioci gi Briila. lnspre Carpa{i, lara era apirat5 de Cetatea Tismana, Cetatea Cimpulungului, Cetatea Argqului, dou[ cetSli pe
cursul superior al Dimbovitei, o alta prin plrlile Buz[ului g.a.m.d.
o construclie deosebit de interesant5. este aceea a cet[fii Argegului'
numiti de popor ,,Cetatea lui Negru \rod[". Situatl pe piscul unui
munte, aceasta este realizatd pe un contur poligonal neregulat,
rN. Constantinescu,
Date noi in
in ,,S.C.I.V.", 1960, nr. 1, pp. 81-105.
70
legdturd, ett Cetalea Netmlului,
A,6
ivTl
t_l
l-,
l*l
i,i
t
.ratule:; €e1?1e3 Jp111nu RI 008 oeJA
e.rtoilqBrg
ulp rollJEJo]!sof InuJnI
-
-ntng
'awtm/L
'It 'd '6961 'rlsor
ap oloxwxc[ 'r e s n 11 'I V r
':
-na uI Plsrxs r€ul "'alrJ9+ul rsrjaslq ep
e+elozl rrlrze)" : rsru"AlrsuejJ I" ,,Arsnl3
-xe rS lelncrlred" ueluoueJ un ap BqJoa
a pc riglac-IolJasrq ro+sace le3rpep nrpnls
un-Jlul 9^Jesqo n3saJdo a3:oa5 'pe3v
'uolPldnl eP elns rlsod?P€ Pu11nd
'ale1a 91 rJoeun n" rS eurrilpui ur 9, €I
gqd pcrpi.r es eIIJnuJnl rer 'asnderdns 9[
-EJls ep rJnurnrp nJ elnzplaJd'arerpde ap
rJnprz allnru reur Jerr{3 16 ra4 'gnop ne
elliglef, 'rJecn3 1n1nd ne-el nu rrcrnl roru
16 rrrelgl rorl{ 'rol elrrnprz eJ}uI "nq}
-uoc gleod ?s - gi€oc6 e1 Pugd un8n€
ep * niplrunuroc eier'r 'erp
-a16aur
"I
-launrd ep etue]A uI ]IcuI 'alndacuoc 1ay
-lse lsol nE'ZV7,l $ wZt urp rolrrelg+ ell:
uIIPAPu rolalrldurnc €rlrJn uI elecrprl 16 apfpla3
a
I"aprv urp rop6es a1e rig1ec-alrcrreslq
'a1rdo1 roleorus BaJeSJE.t nJl
(aurts
-uad unlpzrqasep i6 elalmq8 n"cunJe as eJel uud ezaraleur ea'l'e
'eaI-IIIX IB
-o:3 ur ?-g 'euIiIRuI ur 71 'aurr8unI w 027') Iliprac VryIZ
elelrlllrol rig1ac eleuruasul reur alaf,
Inloces ulp 1o1 puIlep 'leapry ulp
e]so a]"]ef, e]seale ep apedep n1q
eJJurp eun 'Inlnraurlar4
" ?aec€
llu pulrnp ea:elcnl 'auflcu1pe ir]aul 94 ep ind un
uuerpi 'JoIIIp
.\rJr-
LI
ep urind I?uI
g:1erd-u1 edps B ap giueuuopad eleuoridexxe +r"Zrlr.,er ne
1."'1oa*r1^,.g ,"d" eerernro-rd euorinlos e nJlued 'elspurJaur neauli
puls 'rn1naou61g rrrol
t6l 16 ner8nlar es 'erplaunrd oer,r urrd neacarl
-rnool eJ€r uI 'alunrpru ase? allnur r16au111u1 'ElurJur uI pulzunrl?d
'JolrJolrlp^pu enrrlodurl e-rpde as e n'r1uad r€es
riue.rpi ep eaI-IIIX Ie Inlof,as uI PlIpPp 'rn1n'tou61g " e+314r "rpulu
gil"ul ,t-'t*ii1p"I lu 09I ap IBOp rnun "surlnc ed'rasr151 erdu13 u1
'r ,,Ie InP
-ns urp 1nu1i lnun .rogrolrugdgls - piualsrza.r eP lcund rurlln "c eP IAJes e ards sale
PunlJnI ep rueJ^ uI nr8nyer aP co1 rS lsodgpe
'pJou urp lnlnurf rzgd e ards +I1" nu 'leuoridacxa cr8al
r"lu
+Ic
lcund lsece uI" Plrprz lsol V'rnlnuersl rariern8rluor leldepe
-e.r1s
lt
lnteriorul cetdlii Cisn;die
@
{
Et.
ffim
rr"
B
ffi
ffi
i.
t
f
gt,
f
ropa. ,Nicdieri insl, monumentele acestea, ie;ite dintr-o cumplite
necesitate, din primejdii grave care s-au succedat timp de sute de
ani, n-au Iuat proportiile, n-au cunoscut acea varietate de solulii, n-au
clat na;tere la atit de ingenioase combinatii arhitectonice, ca la sa9i"1.
Este clar a;adar c[ in aceasti combinatie de bisericd-cetate, biserica
propriu-zisi este un element secundar, accentul fiind in intregime
pus pe transformarea ei in ir;a fe1 , incit ea sd devinl un instrument
eficient de aplrare a comunititii asediate.
Trebuie sd mai menlionim ci, asemenea satelor, ;i ora;ele Ardealului
;i-au riclicat ziduri inconjurltoare, de pild5" Clujul, Bra;ovul, Sibiul,
in zilele noastre, in anumite
Sighiloara
- ultimele dou5" plstrind ;i2. Ast[zi
aceste monumente ale
cartiere, aspectul de ora;e medievale
culturii sint puse in valoare ;i pS.strate cu grijl.
I
Planul inciperilor Turnului cositorarilor
Podorii
I
ce prive;te construclia podurilor, megterii nogtri aveau un bun
renume. A;a se explici de pildi faptul c[ turcii au linut s5, se serveasce anume de pontonieri romini pentru construilea de poduri de
vase 1a asediul Vienei, fap.t consemnat de documente. ln vremea lui
ln
1Acad. G e o r g e o p r e s c u, Bisericile-cetd.lialesa;ilordinAydeal ,BtclJlresti . 1956.'D'o
oo. 3-4
; vlli
72
.
e.
b " .t y, Sighisoara, un ova., ruedietal , Bucuregti, 1957'
I
TL
" rcrJeslq
-"'
uro^ nu '€Il€+I uI 'ol€rnlu rrln+crd € ?3rsel:)
e+sec€ nt ro+Pu"urese €^\,etr rs?8
p-rei 91ie'o iclr uI" 9r Pzeouuresuor- (vn 'd
ririta "r ,t.q.ri r"ro';;.."g urpti'to1tf';-etetinl
€s elncsouno u1 'to1ed1y '141 t
'Z96I 'au€rpr:o1q e-rnlrpg) ,lt"1ty
'gz'il :fSe t 'i1se-rr-,cngi ',tolx,!?1.1'un,{'p Dx'tols1' ulo '+ o u t tlr E 'U tzo^
r:ifrn:isuor r6 ee'rrn19r1e n:r grn193e1 u1 r
'g*eldurJc"op l;;iap iii11*
"i''toi
'z?,|0oxnalxa a\0'tmw
a'lxnryxrd a\u?ilI ap pia{ o-Topaaop nu 2ro2 ad aiua|sxza'L offiutpto0'{'?xa ap
alsg 'lrqasoap polu uI gsul ?zessaJalul au alern[JJdurl 911e g
"qroA
'rua^oplolu rlua+9s ad easape csalulure Joiliurls
olrJndrq3 'JoI ?sruaJl ulp elaurnlsoJ 16 olallaun 'InJelllqoru Ie ap
afi.rpr8nz apur8erur uI pr"d" ps puIcPI 'eueouec ap PieI Ii?l:aqII lreur
ner 161 ruluroJ rrraleatrq 'Pf,rel eiel^ urp alueurela as"oJeurnu aseoISIIeJ
uI snpoJlur ne'g1e1e8aur aiesnurnJl o ap 3+J" ap
Jolauals
"aJrlg.r8nz
,"aI-IAX I3 inlof,es urp aue^oploul JollclJaslq IIJolsId
aredo ap rJolEaJf,
rol!^Dr6nz DUIDI
'arinlos gls"af,B el
snp ne rnlnuural eiuapunqe ri alepunlsap allJnurnJp ed rarlatd rn1n1
r€urnN 'allnsolul sap nelnqeJ] olsuJlq 16 acrurerl
-ro.1r,r"r1
"ale+nal8
eard nera ttu '1ecsn ad r.rnpod el"JPAap€ 'a[e'ted a]saov 'f,]a epJa1
Inpod'3un1 Inpod'Iq3aA Inpod rAel e1 rer ''c1a rnlncllrag Inpod
'rolrolle3 Inpod 'rareoSo8otrq lnpod Pplld ap n"lsrxa r16a-rncng e1
'ViSt Inlnu" rtl6a;ncng eI as-npulJalar '"rerdo1eosaf InzacueJ1 arJcs
'"aI-IAX I" Inf,sal urp
,,rledoc ap IJnIqJunJl ulp alsa tnlnie-ro 1nte,te4"
g.u1 gr""1"p a1 e8rol aelocrN aJ€3 ad ,,rrnpod-a1aleled" - t:e[a1s
ap auJiq uip aleulpod glurzarda: o e[e,l'ed ap ar'ra]"u uI aJrlof,sgu O
'cruqa] aJape^
leuorfuau ep auruep ?aueurese ap luIS rnInIJ "rqie uI
(alien.rrsuor aP E)ru
:1"1':",1^:f
ulp a{rrnpo4 'p:1eid nc e1n1d
-qerj leleosoSoN Inpod IlnlEq []ollLr nc "aI-IIIAX IE Inloras
-run utuol ap er"osgc urp Pod aP
rorrrd un no n"eJglul as 'aurq reur
puli ps alrrnpod e3 nrJued 'rroau11
'prou ep e^oplotr\I ulp IS iBePrY urp
'6aurog alsad ap a1r:adbce u{uel eP
alunpod luIS elrnJlsuoc luesoJelul
'rreulo3 rd r15az-rog €I aP alao BJ
'prlerd ap r;npod rS lernp
ne-s
Jep'asel ap unpod aP eaJrnrlsuof,
leuorica;rad e-s er€J,V lel uela1$
laice sau religioase' se p1cDup[ cum se ;tie, monumentele' fie ele
Exteriorul' supus intemperiilor' se
leaz|" in mod obi;nuit in interior'
1i
Prin alte mijloace'
nu s-au sfiit s[ expun[ beteii
Cu toate acestea, mqterii no;tri zrtgravL
cu scene multicolore' picvintului gi ploilorcpietdid"ie ior crealii'
puternic' T-a .ministirile
tate adesea pe un fond albastru' clar 9i
decoreazL
,j
rq
{
jl
Humor,Vorone!,VatraMoldovilei'Arbure'sucevita'PitrSuli'B[liinfruntat asprimea climane;ti ;i in aite locuri, picturile Ialad'elor au
pl:":li' ;i strilutului nostru, partri,,ao-ii=""ot" de-a rindui 1oi9ritul
r1
lr
cirea,ceeaceauluitnuodatlpestriiniicareauvizitataceste
*" lntim-
populare rom.inSjit-'
remarcabile monumente ale artei
din Asia Mic[ din aceeagi
covo"rel*
cu
plltor ele au {ost comparate
perioadi.
'
ci.nu se cunoagte incL mijlocul prin
i s-a asigurat o atit de extraordicare culorii ."".to, picturi'murale
de azi nu se cunoa;te nici
nari rezistenld (a;a' cum pind in zjuaunii
d'intre pictorii celebri ai
de
secretul prepare,ii"ulorilor delinut
plstrat 9i au transmis cu atita grijl
Renagterii). Pictoriimoldoveni au
s-a pierdut cu totul'.Este totugi
secretul 1or, incit pin[ la urmd"'
generale aplicate'
interesant se aminiim procedeele picturale
De la inceput trebuie si
Pietre Pentru frecat,cu-
spunem
Seutilizauculoriextrasedinplantesauminerale.Uneoriinlocul
se folosea' pentru extragerea
garantei, plant[ orientali' deci mai rari'
la
aceea;i familie' aclimatizat6
rogului, roiba sau rughia, planti. din
vopsitul linii' Albastrul se
noi, de care se ,""'"io 9i iaru"ll pentru
tonuri speciale' de o nuanll
oblinea din planta de indigo' iar unele
apdreau in fonduri' se scoteau din
albdstrie, u;or verzuie, tonuri care
frlcali cu fiere-de bou' la care se
minerale. Coto,u"lii erau pisali;i
^cdrbune
cle tei' materii menite s[ impieadluga negru d" itm sau
asupra culorilor'- Dup[ aceea'
dice acliunea distrugltoare a varului
J"i sau cu gllbenug de ou 2.
curoril' ,e airotvau'i' upe amestecati "o
,,Megterii
de girle""'
noi unele constructii
ln epoca feudalS s-au hrflptuit lainsuficient
studiate'
a"r*i de mari, din plcatb inc[
hidraulice
expuse "-i:-1,Y1:10t
r Au avut de suferit numai faladele-.de..nord'
ale compozlf rei'
mari
paittut.liniilg'
acoto*t-t"
outernice, dar 9i
I' p' 172'
vol'
a'p'n''
ei
)\'titt'
i'cf. scuvtd istotie a
fi"iiiii
74
cel0r mai
I
i
*
t
3
t
t
t
\
1\
i\
\i
['
9L
'1
tt'tlzd 'n c"s rl-d^ $ c
'Zt t 'd 'prsDauluoA ntoi-r'{
^1at'ta)
'zt'd' rcu ',16ar.t"rirg'8-e^a-r P.s. I ep uSbfi-otg-24'3v'1611'r'st'ztfot'{o'tSoqqtg
wzp alsa{sy 'u E ? s a A 'J z
.id" Tiiiguio*
natnlloazap
rc1aiar;,(
aln{
,Z|-{VU tIIX-IX 'Io^ ',,?ulluog p?rro}sl
"}srlog'r r
"1
ug
ap 1rsdr1 'cru6ed lnltrrds rJunle ad ap pcul laJls€ leuruasuoJ
? regosog
'1csee!a1r,t
e1se9
+I3aO
Ilrrerlsep 33 lurl€
'1csei9r1 eec
eierl
lunardeP lunq r€{u r-PJ
'a1ip3oq es ErlN.
lieer8 P:e; 1ier.r ecnq
fl
ili
V
'aligrt
eP
rrnurnl
aced ap plz 33eJ r6-eur3
,iiJ
i\
'rJolrnqlls u16ou
:aumcdaleiul n:l
"lJls
rrrurrd ellurp lnun 'ra1;osog 'guun uI rJn3RaA rell ep eurq r"ru nJ
{jv
roleulrD In6niel6ahl
ri r.ry
alB^alpotu lia8ps
', ,,aIIU P aP gfuelsrP o ad 'uld aP
uai uud 'lugurgd qns ad ede pugcnpuos" gl?rnllar{3 artsIr no ?uI}uI} o
pc alSalsanod '(9BgI1ror1r.ro, e-s a16tno3:IJ ulp rn1n1e1ed eierd u;
gggl) laua3 nJlad rnlnlo+Iuuop Ie J"+eroas 1n1eig'rur 'IroArS ocu€Jd
'n"ec?I es er?o af,ruqeloJprq oIrJPrcnI ls pulsnpuoo Pl"polol 'rrirnc 16
rnlnuruop ?J"seleu +ngq ep ede arn8rse ?s n"rnqeJl er1*acy ',,r16auurop
'1etc
ir".tg1,tgy" 16 ,,a143 ap rra16aur" nelstxa rliauruop apirnc 93u11 a4
-rlo urn3eJ"o Jall"r"3 un eeAB rnlnuo InsoIoI u1 :o1ade Ie JolIzuIIquJ
?rresaur pc 1n1de1 else Arl"3lllurues ieur 16 aleod req
ep
"1see3e
'. rindaclrd epeo; e^oplotr{ uI }Ipe^op ne-s rnlnrodod
I ? r ur r u o ue r r ue l c l u qa;a":T t
::fr :.:';, f""u "f ,,1"J :lltJl,':##i :"' ;1
-seou aprgi uI rf,unle eugd prasnc?J es ellc urp er"ru r?ur eec 'rrirodord
rfeur ap gcrln"Jprr{ eJ"lcnl o 9+I..zrlT.jeT }so} € 16 ,,1u$ugd ep lqn3 rJloul
ep llru ap a1ns" s?Jlxa n?-s r3€ ',,gu1urog ?crlolsl elsr'La5" urp ruPII"
urnc gdng 'aurr8unl llleuolr>l ep roez €ale Inleu"c 'rialn8unT In]"s
urp puldacul '(aluaurncop op elruaurod rlo ellnru r"ru ap luIS rnlnlr
iti"p""ri "p 1"y1te) eriepunur ap nl6arnong ?3s"ora1 gs ri 'oreul
"1"
eard eauerr pulo 'rairnoqu4c1 ede urp elred o P1"q" 9s lruaut IBU€3 un
'nrzrll rell
ledgs e rluepsdl nrpusxalY 'BaI-IIIAX IB Inloces uI
purrl Blseoe 'rnlnlarrg I€ Jor'r
ep
'?ueelunru a1"1ac o
"I 1€IAap
-alul InsJnc ad pleuuresul Psrlnerprq arBJcnI o ?+nlaxe es 'reloplotr{ "
arrJollq er"ru ap eurarl o-rlul 'e13tr{ 1ac uela1$ rnl Inulpro urp 'Ia}}sY
agresivitate, al poporului nostru, care in general a pus mina pe
jaf 9i
arme nllmai cind a fost constrins s[ se apere, iar nu pentru
cotropire.
Din vremea lui Mircea cei BS.trin (1386-1418) ne-au ramas unele'
arme? ca arcuri, sibii, ilnci, bice, ghioage cu piroane etc'
N. Iorga aminte;te, printre armele specifice moldoveneFti' de o spadd
a l.a Jacione ualachesca.
cind armele nu ajungeau pentru tot poporul
ce se ridica
la luptl, iar
pericolul care ameninla lara era mare, ldranii veneau la-lupt5' cu seceiit" gi coasele. Unealta agricoli d.e muncd. devenea astfel, 1a nevoie,
armi de lupti. Apar ;i unelte-arme, ca furci de luptl ;i bice de
lupti.
For.a cu trei ![poi mai este utilizati chiar ;i in secolul al1'XVII-lea
S[gelile
ca armd" de impuns' Foarte rispinditd era ;i haletrarda
incendiare erau ;i ele cunoscute.
Neexistind zale metalice pentru toat5. armata, au fost create un fel
de haine speciale cu bumbac (sau lin[) , care s1[beau puterea ;ocului
armelor de felul miciucii 2. Radu Rosetti prectzeazd" ci era vorba de
haine ficute din in, umpiute cu lini in grosime de trei-patru degete
iar Papiu-Ilarian arati ci e vorba de
Arme de luptl: bici, si cu cuslturi in ile dese
piin care sabia nu pltrunde a' In*
furci, sabie 5i secure. iraine de in, umplute cu bumb".,
"
chise la culoare, acestea ,,camuflau" pe luptitori' Tot la aplrare
serveau ;i scuturile specifice de r[chiti, uloare dar greu de
strlpuns.
Pe 1ing5" obignuitele arcuri cu sigeti, se utiiizau ;i arbaletele care se
incordau cu virtej sau cu o pirghie (trigeau sigefi sau slobozeau
gloanfe).
uneori acestea erau de o construclie complicatl, dar alteori ,,atit de
5.
simpll, incit se puteau face ugor de orice locuitor de la noi"
Deosebit de interesante sint arbaletele lucrate inceplnd din secolul
al XIV-iea de mqterii transiivineni, mai ales din Sibiu: 25
interesante exemplare se gdsesc
ora;.
w
la
Muzeul Bruckenthal
din
de
acest
Tr a in n M u ta.s c:u, Artamilitavd,4nlataRomineasrtilaircepwtwlsecoIttlui al XVIl-tea, fiadu je:udati,
$erban, Bucure;ti'.1961-' p- 19'.
; e.- C u zacn, O;;ir;
in vol. Viala feidatd i,n fara Roml,neascd
,i Jt[oldora, Bucuregti, 1957.
rll. Rosett i, *-i"iti-iitr; tnilitareavoninilov ltin'd tamijlocwlueacului
-iiiorru
aI Xl'lI-lea, Bucure;ti, 1947,
P. 140'
;A.^ p; p i'"-f f
de rnonttntente istor'ice pentru flomi.nia,
u r-,
"ii
p.
181.
vol. III,
5 R. R o s e t t i, ,Lrbaletele de la Muzeot.t Mititar Naliottal, Cluj, 1931,
p. J,/o.
r
H
r[
rH
rl
,}l
,,6
rl
\$
Arme medievale
gane,
I
.
{!
ii
1\
R,r
lil
l1\
TI
i.i
t.l
lrl
ll
j'r
i'b
i"q
!r
ti li
'l
,t
r1
;{
ti
l1
i'l
lri'
",i
\
lr
itl
!n
l):
\j{
.,i
f,ir
.'
1.'
a.
l\,
:
't
i)
I
ir,
lr
ial
iir
!iti
r.,l|/\,tlr
JOllzelunH
'g
lurirede EtalEqrV
raleleqrE eaJ€uJV
!r
i\
r!
,CHn
\ i*t' *il
'':
l
ft
I ",11
li
.i,
rie8qs ap rrnJJ!A 'E
.i
\fl r=s
\
aPrEqelEH'Z
t
!a131?gJe eaJPulJV
{
'1,
l
Tunul lui Petru Cercel
Tunuri gi tunori
Fd.uritorii de arme de la noi au fost uneori chemali dincolo de hotare,
pentru a impdrtigi ;i altora cuno;tinlele sau nascocirile lor.
un astfel de me;ter, ardeleanul Orban, turn[tor de tunuri, a ajutat
armatele turce;ti si cucereasci Constantinopolul'
Gh. $incai menlioneazi intr-adevir, dupi cronicarul Laonic chaicocondil, c[ ,,fusese romin acela carele dirijase tunurile sultanutui
1. $i mai departe comenteazl
Mohamed la luarea constantinopolei"
astfel: ,,Mie totugi riu imi pare ci bombardariul carele au fdcut
armele pe sama turcilor cind au luat Tarigradul au fost romin, precum
au fost.,. Iati ce scrie chalcocondil: ,,Dar avea imparatul un tunar
cu numele orban" dac de neam; acesta a fost mai inainte la elini 9i
i-a plr[sit, pentru ci nu avea din ce trii; ;i a venit la Poarta impiratului. Atunci acesta a fost primit cu leafa mare 9i a avut grij[ de
preg5tirea tunurilor" 2. Orban s-a dovedit un priceput fiuritor de
,,arme ;i unelte pentru stricat ziduri".
be altfel, se ;tie, d.in nenumirate documente, c[ turn[torii de tunuri
de la Bra;o,, gi Sibi,r, ca 9i armurierii, erau mult apreciali' "fnsu9i
Matei Corvinul, ia 1488,
1arul Rusiei, Ivan al III-lea, cerea regelui
moldoveni
domnii
despre
;i munteni, la
turndtori de tunuri"'. cit
pentru cump[Transilvania
in
fiecare inceput de domnie trimiteau
rarea de tunuri, Pu;ti 9i alte arme.
in secolul a1 XVI-lea se toarn[ in Jara Romlneasci tunuri groase 9i
scurte din bronz, avind imprimati pecetea !5rii'
Apar ;i mortiere, pe care moldovenii le numesc ,,pive", obuzele fiind
botezate,,cumbarale".
l Gh. S in c a i d in S in ca, IstoyiaRom'iniloy,tom.]I,Ia;i,1853,-p.24.
i ond il, Expuney'i istoyice, in rominegte de Vasile
i""i^i'.'Ch;i;.
Grecu, Brrcuregti, 1958, pp. 22.5-229'
,"E;:'F;;.
i,' l.t";isketwile i,n Tyansiluania ptnd. in secolwl al' XX-lea,
p. 179.
r
78
1
'8tI'd'aq,ractt, amrtQg'I {sIeI E1'!\[e
SaleX nrlag rn; lndurlr
u!p ald!rlnru
!rnunI
'(gg zlou) s6 'd 'zf6l 't?r4runy lar ppor uoJ '" nnu" $'Y;nl\f,
"
's ,,Inun-rlrrrp reunu r8erl pugc ellJnunl InlI" pdnp lnun pur.rde as
pcpulll'a1unr;u; a1 es alrod nu eJ"IpJ ueurSnp un IOru ropc 'JoA pulc ale
nc acald gs 1od rreunl IIi"pIoS'rricarrp allrolrp urp puruel aueur6np
elalerur" 'rire8erl 1ndul1 uJ aroleu rI B pl"Je os apun apirgd el€o+ uI
erJa+uelur
ocJeolul 16 ear.r. pulc aurs pdnp a8erl eleod a1 tcec 'ealsaoe
"J crtulu" eJ
ulp rnln:o1g1dnl solo; ap r"ur ri unq reur arl gs aleod nu
pJeopunq p+Brp aS 'sosrid ep luIS nu pp eI eJ"l ad alalunupure ec rur]
-ocos 16 eruJ" Jolsef,e a1afelueae ]"]edeJ ezBlurlqns ]{slelg rnl e3ruoJ3
urp
uI
'?,,,eraAIoAeJ-IJnun] rc '3J1seou
.
"Iellz
"Jnlelurlu
rruo^oplolu P3 Jep 3+"I"
:Pz€elueluo3 nsps€H JBI
aIeJaAIoAeJ
nu'rlores
reJ+ rrrnce 'elasncsounc
'aurJe alsece +rsolol e 6are11
nrled erec uI'ItgI ulp iellplgq B ?uecs o pzeatfiglul r>lslorg urlretrl
rnl eulur ep pleuesep p6ue1d O'r,,"'?]aunlap 1do nes ese6 pugruJn
'a11e1e1ac 16 pugr ed csaucnq4 p+ep ed 'r.rnun1 urp Ernun toJ es-npqp
lJcuI pour e6e ug 'rcrru eleol enop ad reurnu eleza{e'IJnunl 1do a1;c
nes ase6 alJc urp pzeeIJtJo! as eIE 'JerI ep lugs rl6aua,roplour alttnuna"
:p+dnl ep eceol
-[rru acru-ra1nd elsace JolpruJn Inpour uI erJcsap arec 'r>1s1erg 'tr{ zau
-o1od rnln:ecruoJ3 In+xel pfur,Lrrd plsee3e uI ?zealrc napseH ncrecrJled
uepSog 'a1dr11nur rJnun+ ep ros rnun ?eJlnJlsuoo uJ ersardxe elelle
e:1ug e1$asgF 16; ea1-1AX I€ Inlof,as uI erelllltu ra+r€ ea+"+rlr+uelul
I
llr
I
Proiectilul era format din gloanle de fier sau plumb, la un loc cu mate-
rialul exploziv.
Megte;ugul fduririi armelor a cunoscut incepind din secolul al XVIIIlea o epoc5" de accentuati decidere, mai ales in vremea domnilor fanacind armata a fost imputinatd, iar apoi a fost lichidatd. intreaga organizatie militarS" a lirii. Abia dupi Regulamentul Organic, armata noastrd" a inceput s5" fie reorganizatd in cele trei p5"rti a1c5.-
rioli (1716- 1832),
tuitoare, tradi!ionale, ale ei: armata, mili!ia si ridicarea gloatelor.
Topitoorele de drqmd
{*
,f
Nlineritul este foarte vechi in tara noastr5. O tradifie deosebit de
bogat5" are in aceastS" privinli cuprul 1. Un c5"15.tor pe aceste meleaguri, Pavel din Alep, consemneazS" in secolul al XVII-lea urmS.toarele despre topitoriile de arami de la Baia de Aramd":
,,A doua 2i... dup5. o cale de trei sau patru ceasuri, am ajuns la renumita mini de aramd. ce se afld situati la marginea acestui finut...
Aceasti min5. a fost descoperiti in timpul lui Matei Vodi...." 2.
Descriind solu1 din jurul minei, Pavel din Alep spune c5. ,,este rogu
lntocmai la fel cu cel din Alep" ;i adaugi c5. piturile de aramd- ,,sint
acoperite cu un fel de verdeatd. si seam5.n5. cu acele ale unei mine de
sare. ln sus gi in jos, lucritorii transportS" materialul cu ajutorul
rolilor gi al fringhiilor trase de cai ce merg jur-imprejur. ln fund se
sapi incontinuu, noaptea ;i ziua, la lumina tortelor ;i cu mare munc5.
scot materialul cel negru. Acela care nu se poate tiia, din cauza tS"riei
sale, ei il inconjurS. cu cS.rbuni aprinsi ;i apoi ies din mind.
lndatS. ce s-a stins focul ;i s-a r[cit, se coboarS. iar ;i gS.sind piatra
cr5.pat5., iau buc5.file;i le ridici pe gura pulului. Cite un mineral... e
ca rugina de verde, altul e galben deschis si aceasta este adevdrata
araml. Ei, cu toate acestea, amestecS. toate laoialtS" ;i 1e transport[
in casa de fuziune".
$i mai interesante sint detaliile pe care ni ie d5" Pavel din Alep despre
tehnica prelucrS"rii minereurilor de cupru, cu ajutorul cdreia se obline,
prin topiri repetate, metal curat.
Ing. A 1. O s t a s c o;, Topitoarele de la Ba,iade Ayatndd'inti,mpuri,le
la sfi.r;itul sec. XVII (E,xtras djn ,,Buletinul Politehnil din
I3Ecuregti", an. XIII, 79t2, nr. 1-2).
2 Cdldtoriile Paty,iayhulu,i Macayie de Antioch,ia in{drile rorni,ne,
Bucuregti,
1900, p. 182.
1
Yezi:
pre'istor'ice pi,nd.
80
t8
'tBI'd'utapt
""at,r,o?o14[ xmlnqnDr.,rTnQ a1rt,toyp1p3,
'pat 1)lo N
naJJurI,{ e
'pot ,)toN Y' :r!"""Y ,; dl3]'"t-g :
uJ 'relaq3 ap ]l"ul roldnc op iapour ul] lruarJp allnru ap sndxa
"I
alsa 'cr;riugr16 lnaznlq ur '"rpuol ei ?f, lrlurure ap lueseJelur alsg
'alepne; rrcoda Insrnl +o+ uI rou tul 1e1eo1dxa lso1 JarJ ap Inaraurtr\I
"
lnro!J
uI
al
'e
3
9
3
e
'uJrlPg lot
E
€ac
?auraJA ed ap grul
-J1IN
erej ug nelsrxe nrdnc ap aur1,q
Inl
"f,s"aulruo5
',,BISrad rS runualse3
'punzade-rg 'erJJnJ u; rrolpin8au ap elelrodsue-r1" alse e3 rS ,,1elnc
1n1ur3:e ec elnceld ap e6e 1o+ pullJ" 'runurelse3 ulp eao llf,ep plBrnf,
reur alsa
eI ap aloJ"olrdol ur pleJonlard 1a;1se BureJe
ap
"reg
pc 1n1de1"rueJv
gzeauoriuaur oJls"ou a1r-rn8eelau ad ute-r1s
"lsace inJolplpf
't,,etee? ec el"Jnc rd eseournrl
'aur-ro; ur
"ureJ" locs
o-pur8rnc5 'ede ec a8rnc ac 'plr6rg,tgsep prnlgcelserue o urjqo ra 'purl
e+se
+saf,€ uJ ':o1dnc uI nou urp und 1; al6acpr as ac pdnp rS lnrq
"oul
ap edeor8 ug rode a8-rncs es
r6n1o1 l
16 nou urp csedol o
lugurpd
Inleleru
.plecelserue rIJUJ reru +soJ E apun
ul elueJe cnp€er rody 'uo
lnroldnl
ese6 ap pnurluoc 1e11se lcol 1I"-JluI '?oI uI
Enop e n-r1ued und
"Jeo
1-rS 1n1e1eur 3uu1s rody'1o1 sr? €-s ac puld'eeldeou 16 enrz ppre ps
?s"I o 16 ri:pd nrled ap coJ nep rl EroJec 'e;eur gperup.r8 o gz€aruJo; eO
pugd'.Lrleurall€'i"]aur ap rigcnq ap Inun 16 dold rS arcles ep uruel
ep lerls un gze6e rody 'gre1e elrodsue:tr 1-16 rcrur Iipcnq u1 pderc 1g
ra'a16acpr as ac Rl"pul 'lulrupd ur e1r:des gdeo:3 o-rluI ours eI ep
a8rncs as 16 1rdo1 e-rr6ri,rgsap n3 olse lnrdnc ac eurd 'eeldeou rS 1gc enrz
1I+" 'pountu 16 pftr8 aJeur r?ur eac no elnurierlug ]uIS rJncoJ alsecv
'nrdnc ap s leJeurur ri runq:po 30] ad nnurluocur aund JoleJcnl uO
'f,o} ur g1ro1 areu nr pllns gc e6e '-rer a1ese1 16
earrcol[rur urrd'eseolS purgq o
elef,rprJ luJS JolrJo+pllns elro'
"ror?3
arec*rur ug eund els"are 1e:eor-rq1xa ?1"oJ o ad areoleS;nc gde n3 cocs
E
I
Y
a
I
e
1
,-I
-l
-l
a
i-
un plle as as?c Beueruas? raJplarl alaleds BI R) Tlr-ZeSe 1ey1se e rogf,
1 pde uud aJEOSrur ug und es aJec r$ . rrney ap alefurnqarlur eala3e nf,
Ru?rueas oJ r-reur e+JeoJ r rrolpiJns ep aqca:ad o elsa roldnc rnJp3arl
uI 'rrJolJezeJ ad elzze{e eJeo}dn3 g n"s g }uIS ereJecarl 1nco1[rur
uJ'eleurllul rrn6rradole nf,'alleug 16 r-reur elJBoI lurs as"r elsely"
Insop
catalogul muzeului (catatogwe oJ the collect'ions in the science Musewm
South Kensington-Metal'twrgy, 1925, p' 13), se aratd ci acest model
ci
a fost expus mai intii la Budapbsta, in 1897, ;i ci se considerd
in
tiiat
a'fost
Cuptorul
ur" o.r"&ime de cel pulin o mie de ani.
descrierii
ale
stinci, forma lui fiind semicirculari. Iat5. citeva elemente
din catalogul mentionat:
capatul
Cuptorul are diametrul de sus de 2 picioarel ;i in exterior, la
vetrei'lpicior.Adincimeatotals"de5picioaregi3toli.Parteade
jos a cuptorului e c5.ptu;it[ cu material re{ractar. curentul de aer se
jos a zidului din fa]i.
ir-rtrodo." printr-o feav[ trecind pe la partea de
Blocul de fier era probabil scos printr-o gaur5" ce se f6cea in zidul
inclrcare'
acesta. Cuptorul era prevlzut cu un capac;i o platformS" cle
--a
Modelul cuPtorului inalt
2'
gdsit o bucatd masiv[ de fier
lniuntru
Trei mici cuptoare de redus minereul de fier, datind din secolul al
Xl-lea ,uo ul XII-lea, au fost descoperite 1a Birlad, iar un alt cuptor,
gdsit in s[piturile de la Hiincea-Iasi (secolul al XIII-lea), funcliona
de aer in interior cu aj'torul frlalelor'
frin introducerea curentului(Raionul
Turda), existau, pe lingl iucr1inc[ din 12g1, la Rimetea
de la Ghelar exPus la toriid'elamineledefier,me;tegugaricarepreiucrauminereulextras:
Lond ra
turn[tori, fierari etc. La
Muzeul Bruckenthal din
Sibiu se pistreazi 9i astdzi
citeva slbii de f ier bine
lucrate, probabil oPera slbierilor sibieni din veacul
al XIII-lea. Turnitorii de
tunuri sint menlionali de
d.ocumente inci de la sfirgitul veacului a1 XIV-lea3.
in secolul al X\rl-lea, in
Transilvania se teahzeazd"
progresc cu Privire la metodele c1e toPire a metalelor: se
m[resc cuPtoarele de toPit,
ior;i
de prelucrare a
care concentteazd" mai
c11dur5" ;
mirimea cuPtoarc-
r I nicior : 0.332 m.
'?
muit[
Ve'zi ,,Natura", 1930,
nr'
6,
1)- JJ.
f vezi S t. Pasc u, Me;leguguri'
le d i n T ransi luani a Pind i n seco'
tul at XV I-lea,PP. 5l ,56 9i 70'
-fr il
1
I
{
I
t8
'gU'd '196I 'I 'ru ',,orperu arro+sr op Ir?+a3rec 16 rrpn15" u1
'nrpaw lnna uJ' DLLonltsuD'4J utp a,tDS ap rolauJo Da,tDlvol4xg 'T s o q o c 'I v
'zz 'a '<Ig6I Inu"
c
quld eaqratl es la;ls" ri e11e e8ngpe I?ur as r '€apgcs un?oc ulp
"rnur
-eJes puIJ'ool rnun e:dnseap neuJl+" es ar?c IJ?tu aun?Jl ur SJnureJ?s
eaund aS :InJolpurJn ralacns eaunt8eg uJ eJa 'P+"J?s ro-tzr ap pde
urp 'EJnureJ"s urp IIJ?s e-rautiqo ap :elndod Inapaf,ord 'ede urp eas
"
-ape nea8p.rlxe o rrueJ?f 'aulurog roltrgj aI" ar"s ap elalrezol a1"o] nJ
'(ppttd
eI" 16 rtp
trtlncrlred
roun
e1
ep
eac)
e8alaa
ap
inl
pulr] 'ulr]?g iac
'rsruruop 3[" aull"s ap sal" r"tu
"e3Jltr{
"qJoA
?eureJl uJ aleoslJq urrd rede aJes ep alauco 'Pf,s"auluro5 erej u1
'g 6erntr\i ad r:1e1:odsuer+ elsa ?o utplJl? '"al-IX Ie
Inlooas uI '(erur,LpsuerJ ui) eaI-XI I" lnloras urp puldarul nlparu
Inaa uI rou "I rrJps ear"leoldxa e1 pralal os eJ?l e+uaunoop PlslxE
'oL
- oJz
-1,111
'9
-.1i
31
'1i
'3S
-3I
-a
9z
,ul
'e
-ll
a
e
rlrPs DorDlDoldxI
I
'-?
E
1
'a16r,to8rga rS r16a:ncng ulp alaJarlal€ uI elt;urnl
'rrnunl EpIId ap '1e1au ulp IJ"ur elcalqo ardsap ssalulur" elaluaurnloq
'?Jnseur pJrur r"ur ug r6ap 'aurruo11 a1r-rgj u1 rS 1e11o,tzap e-s
u
p
er3"rn1e1a141
'"ru"AlrsueJl ulp
:
-
ezeiuanl;ut RS ?sul adecug ?uees
rarS-rnplaur
"aJellolzep lrq"Jo^slap
uI
-nde eiuarnruoc 'ee1-11IAX Ie ininlocas e elelgurnl
"al
'zl"nu" ?luo; auo] 006 I "nop "-ap eirldoa
"arnpord
elaie,ordn3 g'7'1 €I ep Ini"urn1'gg1t uI '+Eu€g u1 'e*cog e1
a,eu,isns .p,,"J':;iJ'i'Z W
tier8rrua ruallo e16ru ap LILI q llnrls
runqrg) rs qinual ".r3 llx-lx'las ulp ner
-uoc +so1 e (,,uure1 ap iunqrgc") le8ueu
euroro rs rarl ap err'67 ry :::i:irfrljiJi
nc leurnl Inurrd 'elpleru olle 16 Jo+
-rsoc'zuorq '€ruelz ep rro]?uJn1 rralSaur
cruellrsu"ra ug riruaurod eeuarues" ap
ul08 l0DUl',aoorlJ
+urs locas ]s43" uI 'r "'a1rdo1 tautt:re e 15
' gdoorol
raluoJ aurro] uJ eaJ"uJn] urrd asnpo-rd
ail ?s "dacu; 'a.re[ro; ut:d aleuoticeluoc
arJ..ps col u1 'e1a1odo1c 'un] ap aialalnrq8
16 altrnunf iaJlsv 'raur?Je tl i* ra1uol
rrJpuJn] 1n8n6a16aru a-ra1ir:u er 'eiurcas
ealdol glrqrsod alsa
.
?
.
I
I
'
3
I
I
I
-uoo o ec 'rS rerue-re
'Inrarl eho; rS rciol eleod as llegns ap JoI
-allaun eareuoricaped ap g1e8a1 alsa JoI
apoi
ce sarea se d.epunea pe fundul ceaunului, ca ometul' Lisind
concentratS"
compozilia
turna
ceaunul s[ se mai ricoreascl, se
in calupuri spre a se inchega sau se f[ceau cu mina boluri ori
gogoloa;e.
lari bogatl in
era relasare ca a noastri? Explicatia consti in faptul ci pretul sirii
conprivinli
aceastl
in
tiv ridicat, datorit[ monopolului domnesc.
ce
Iati
cantemir.
firmarea ne-o di chiar o observalie a lui Dimitrie
de
ne spune marele cirturar:,,$i in aite locuri se g[sesc multe ocne
ca nu
sare de acest fel; voievozii ins[ n-au ingdduit s5. fie deschise,
1'
slrii"
prelul
cumva, din pricina bel;ugului, s[ scadS'
|n ciuda existentei zdcimintelor mari de sare, poporul era astfel adesea nevoit s[ o extragd" din apa izvoarelor'
Proced,eul este interesant ,dar de ce era el necesar intr-o
Extragerea ;i purificarea sirii cerea mult[ iscusinli'
ln secolul al XV-lea ;i al XVI-lea, pentru scoaterea s[rii din ocni
cu
erau {olositi rotarii. Ei se serveau de o instalalie asemanitoare
local5",
formii
Minl de sa!-e ?n
a fintinilor noastre cu roat5, probabil de construclie
de cloPot aceea
carc e descrisi ca o ,,ma;ini piramidal[ de extras... invirtitS. de opt cai, care extrdgeau gaizeci d.e saci flculi din piele c1e bou, umplufi
I
cu minereu brut" 2.
In Moldova, la Tg. Ocna, govagiii erau adu;i
de citre domnitor ca speciali;ti in extractia
s[rii.
3: intii
tehnica practicatd in unele saline
se sipa un pu! adinc de vreo 40 m' Daci peretii nu erau destul de tari, se ciptu;eau cu
ghizduri. Dupi ce se strlbitea cei pulin 10 m
in =ur" curat5, pulul incepea si se l5'rgeasc[ in
{orm[ de con sau de cloPot'
Sarea se scotea din aceasti lirgire 9i adincire
treptatl a pulului. Scobitura astfel ficuti se
numea ocn[. Cind adincimea ocnei ajungea la
aproximativ 120 m, iar lirgimea la 50-60 m'
ocna se aband'ona, c6ci scoaterea s[rii devenea
prea dificilS.
Iat[
e
A/
Dlm itr ie C antem ir, Descrierea h'Ioldouei'
Bucure;ti.
-'o 1956' P 79
t"i'i
obo 9 i,' E'tploalatea ( ('1t I' t de scre din Tratt'
rtt'' nr' 1/1!51'
.itro*li in eru'l wedii', jn ltc'
i t'ezi .,Natura' , nr. 471106' p' 9r :1 ur m '
1
I
I
I
|
.-:
"
:q
_
<--:--
._ z_-
60
.-_*--*€_
n --------+,
:- t
'9L'd ''rP 'do 'r I {x
-alu€J eIrlIuIClr
'f 'd 'Prsnauxxuoll nmi,t{
I
I
S € d.
l. S I
Ia),t?) n,ttdd 'n J'BS
'd 'L96l
I 'Io^ 'pwtaPotu al"toisx aP
)1nl.rd1nw,r' !i llPntS ut 'DaoP.
-lolN ut. tnjnloilaQ n p1st1a1t'{
-loibaiotrbilx! 't r t .r o d
uetlr, luA \zet\z
'67,1'd '; 'ru '4961
-oJ
u\ '0al-I IJ AX lD
D alDtpMnL 0nop D
lnltllo)as
'tt
",llpnis"
t.' :.,t n a n tp l,M u t P a,t oTnd o<l
n7dn1 1i ntinrtlts u.1P
'1Sr
agcaQsy 'nos?d
nolato*
I" IilIoces uI
eln3sou
no aledgs a1lJnind
'lEnueur aledEs. !.rnind -nl .elarnu ap rJn+rloldurg nr alnurisns rS
"ul111
urp rn1n1o'rlad c1lre:lx]
uI loJ
.aJ"JodBAa urrd ee"oJBuI as
"s l"s"I "Ja Inlaili'tdor8
'pielerdns eI sors era guld '"+I" ed piltod o ad ap r:ledol nc Inlultupd
ap diqc uI rrnpulcs nea8rlug es Iiarad uI'i4aur
as-np,l1c.ro-re'airlod
'
rdor8
g7 i1 pqd. ea8raur rol "aurlrulpY 'nrleuelp ru 9-f ap (req)
as-'pielerdns ".I ea*el 1n1or1ad apun elrrncol uI '+ndacul "-I
"iApr
Jolzr ull-Jlurp a1iau61i
't
,,Pde nJ ?+"celsaure eJncPd
uI" P3
'rnlnpceg lnlnuri u;'r1Sauto1,g Inl€s ap adeorde '}"J?s In?IZ€J
i
uI :lura}u"'} aIJ+rruIO
Inld"I ?os"alurtu" gs plln trn x?aoplol o?'{?xrJSaCI'-ro6n eldec as tz]s"ale
'1u1rupd ulp
Plpulii
"JoAZr ec role
'rnlnroili ,"rirtr1"" ie u93ea1
Plnosounc e ueuelAng
"Jncpd'rqcel elreo1 rJnurell urg '* pr8eau g'reac rS Pl"ours auriqo
aJ€J
"IeqJS
op
urp
'prncgd
eJ?c
es
IaJ un uliuof, rtur rriunur Pf, elSelultue
o rS ea1-1,1y
'1acra3 nJled rnl Inr€lerf,es 'r:o,l'r5 ocu"ld rnl ru?Jo+"p
sqcal r?ur ?ac 'gcseeultuoy
1" ,o1rr1or"s 1n1r6r1;s 3I ap a aunriuaur
*tri "1 'r,,rarncgd lnldarp uI 'l"rPS lac In?lz€J ad't16acpcn1" 1n1es
rlrr}spugtu aru"p ar"} nrJod ou€A lnraloq ar"] ur'rd '9771 u1p
eiulsr{
uI Inlnlorlad eiualsrxg
luerunf,op un-Jlul pleuoriuaur alse "AopIoW
,,nrEou lnD"
16
asullsau lrn)ol
'?11lods
raticerlxa e+"+IA
]Inru
"
'r
e1 9791 e1 ad
-glcnpord o eauriqo os '3]sa3? Inlal uI ,,Ir€IN alauso
Brq€ psnpoJlul lsol " Bpoleru P+see3e 'e'top1otrq ri eiua1untr41 ulp alau
e1 ad
-rps e-I 'eJeurec urrd epolaur nes I"plozaderl lnuralsls nc 'g;41
'1i."op1 ]so1 B" 1odo1c ap ?tuJo] uI Jolauf,o Inuralsls'6arnurere6 u1
\;s.;
Gaierie oblieii pentru
extracfla Betrolului
XVIII-lea, au ddinuit multi vreme la noi. Putul av'ea numai un
metru diametru. Pe m5.sur5. ce
se adincea, se cobora un co; din
nuiele (tambre) f5.r5. fund, pentru a forma ghizdurile pulului.
Co;ul se impletea in preiungirea celui de deasupra, apoi se
sipau iar 3-4 metri si iar se
intS.reau peretii cu un nou cog
de nuiele. Aerisirea se ficea
pompind aer cu foale uria;e
in burlane de tabli. sau levi
de lemn, imbucate ;i ingirate pe o funie.
cind puful trecea de 50 m adincime, coborirea ;i scoaterea pularului
cit ;i a pdmintului se fd"cea cu un scripete mi;cat de un cal. pe cind
o gdleata cobora, alta se ridica, datoriid. unui simpru tambur cu axa
verticalS. gi tractiune circulard direct[.
o oglindS" pusi pe ni;te picioare de lemn, astfel incit sd se poatd. mi;ca
dup5. pozilia soarelui, lumina fundul puluiui.
Exista ;i sistemul de extractie prin galerie de mini, care cobora in
panti inclinat[ pini la stratul de petrol, cum era de pildi" la Nineasa.
o metodS. ingenioas[ de anihilare a gazelor toxice din fundul pulurilor era coborirea citorva coguri cu zdpadd";i gheald, care absorbeau
;i
neutralizau emanatiile ddunitoare.
Pentru rafinarea petrolului, in popor se folosea o metodd asem[ni,
toare distil5.rii tuicii in alambice. ,,Gazul", obtinut prin fierberea titeiului in aceste cazane, se intrebuinta la noi pentru iluminat.
Din gtiinfo populord
In decursul secolelor, in popor s-au acumulat, rezultind din practica
de zi cu zi, numeroase cunostinte.
chimia populari reahza productia unor substante colorante de origine
vegetall, folosite de pildd la boitul tesiturilor; observarea atentd. a
cerului dusese la cunoagterea mi;c5.rii astrelor, plstorii si fd.ranii
no;tri dind chiar denumiri proprii diferitelor grupuri de stere con- se
stelatiilor (ciobanul cu oile, Fata mare cu cobilite, coasa etc.);
descoperiserd" semne reale ale schimbirii vremii, care permiteau cio86
alieued
-aJl nl1€qJ9q eP nluBJ3
'2961'rlsarnsnll
lnln)atl u?p
Dt'ttDd u-tp
.x.dunxpaM
'grljliullls ErnllpS'i)'tlsDoLt'1rnuru5'ro'"t".1r"E
twau,iao 14 atdel'49;;1
o;[i
3 o 1 o g 'A IzaA z
'r16arn.rng 'n{tsou lnlnrd'tt-ut.pt"'o
ele4rqrv" r
:'aa"'7761 :!!!!l-,'u
",lelurllo
tr-g'i
",rn,-,u"1
un ep
'e nlcles nc '1e'tccpe alJBoI ;?p 'Ar?u luaiueleJ+
ap ruaprard taJal"clluo3
'1.rnir.o" po* .r1 'eqJo^ a ia8uls
prlseou- eurc
nrluad allsrd Pno ep alrloc 1rso1o1 e grepdod
nrluad e1e1
-lp3ur lol'Plncsounl aurcl alsa arp"I"ur ?ls"e33
ap (riar
-lllln InrPs " 'pol uriuoc ii""tq r]6ace iacinp Pde ElIaCl
lerd nc e6n8 neler+ rrrPuno
-nq) riSuods utp ]n3?I
^l'q'"'o
alreol F"1*I1
urp tr16ou rrrollncol
:ig ap e1ue1d
u1 giuarrrle g+Inru nl n"?rlc"Jd es ceal
raulolpotu
InJp"f,
'rn1a8u1s
"eJ"s?-I
aseoJaurnu e BaJISoIoI 'Iotu?u ap ellgq 'a1ezn1ua'l'
runur nBauIurPJ tt"'gt seJecar+ gdnp 'lndroc
'z gIorJB^
"I
e-t11c alsad 'eruc 'rcnu prdof, n"lpq
1o1 ad aridnre o onlgdpr 'dutr1
nr
l=""" u1 "nedprc ac 9u1d 's1nur a1a1de1 lnra8n
-url es l"lcelul
uI
r#o "14"1alnlsnd ot p'"'o o eas93 es pul3 'erue'tFsueJl
ap 'rtpurcce'r
"d
", ap alur?ur
"1pa.
'(rauuaf
ilnur) pcrloIJ?AIlu?-ear?ur3l?A ?plid
un
u1 9c 1n1de1 g]ulzard saJalul lrqasoap
1i necrlcerd ", ,oaoa
' a-trlcadsar rolaluaur
"1",rr".
reul3rpatu Inllrau "1zeerc{
-"1eJ+ BelIIIq"+s e1 sunle II " 3p arelndod
tltlsaduralul
'pceo'tord
'tloaun
-crur nu psul els'aoy '""ti"s aluapr3c"
r?urlol
Ieulllpeur Ie +€]ruIII rnlnJall"-I"3 ?+rJo}"p
"ri":r-r1g'acrrrd,rr"
:ro1
ne 161 eluJur€+?J} alsas? aJluip eleun 9J "leropul EJ?d
1rlrri"r
'(1rso1o1 ? 3luasl? ]o] 'u"sJeAI"soJNI nc In+uJur"+eJ+
'r3utcul Irunqre:)
1ec-r"urar aq)
lezruocarcl ? aJB3 Inlu"^"s 'q3lilqg ?3
nu J?C['(erode'La as ar?c
alsad eaund os lluasJe ri rc'rncrour leurnu
eI€f,
as runqrgc nc inueaq8rl u1) auolel"qur
"a ty"tlll
'mcreur
"urnl
stcard reur n?s -- Inrun1
csauollro lndroc ,r1 ,opo'1tti - alnie8rurnl
rJPlopur^\
ele
Joun
TJPZTI€f,oI
'a1e1r1ear uI 'rnlnsiIIIIS aI" areuoruind
'i,tt'"t
eruud e1
lsol n" '*t1oa'suas PJ9I eJapal
lnuriqo ne-s at?o.tj
rJorun ecilcvrd as eJ€f,',,u[I" urrd rnlnsrll]Is In]uauel"JJ
aled,rou
"I
prse upd 11oq rSerolace 1e
n€s
'r
iiuarurel
r3rlcel
ac sJal '(rrrec ap 6n8aurnr)
urepour Inluaui"l"Jl L! 1t'poodsaroc eJe
el"ullsalul alnicalut rS eaarerq
',,uura1 ep 8eaqc" trri "1tj"'1 n"Ja
alaun
'er"olrsolol
rJns"al
"a]
sutf,rpaW
-6ouno'g1e8un1apu1 giuauadxa o adglezeq'gre1ndod Prlseou
ntlerncuS aI aleol"leo1dxa alaseic arlar ad 'a1t6a:3
"1"rto1ir* "1"o1,rrra ri rn8tsap BSuI n€rnulep 'ealsel" a}"o+ ap IrnlgIV
Iepi I5 iiir1rr"dr,. allour
o elsrxa
:ri"
r1"*r.re i6 g1e1a8j.^. "aurnl nc 9rn193a1 ui giua'adxa 91e3oq
ppe'Lerd es rolrue-rpi 16 roFueq
:rr,rr-rirol'earardoldt o"t 'o1'o1d "alapPc
a
-!
II
e
E
3:
^:t:lii:i
3
-
-I
'
e
p
I
I
e
E
S
e
a
-
'
e
-
Mai mentiondm folosirea largd. a alifiilor, piliturilor (aplicafiile calde
sau reci) , trasurilor (masajeie, astd"zt recomandate pe scard. largd) .
Multe din principiile acestor tratamente populare sint in strinsd.
leg5"tur5" cu terapeutica ;tiintificd. 1. De asemenea numd.rul plantelor
farmaceutice cunoscute era foarte mare.
De cuno;tintele privitoare la plantele terapeutice acumulate de popor,
;i in general de medicina empiricd popular[, se va servi medicina
c5lugireasc5..
Medicina popular[ s-a practicat la noi larg in tot timpul feudalismuIui. un craniu din secoltil a1 Xl-lea, descoperit la Hunedoara, prezintil in osul parietal ,,o trepanatie ovalar5., cu o margine de substantd.
osoasS. neoformatS., care dovede;te cd. inclividul a suportat foarte bine
operatia, s-a vindecat ;i a tr5.it incd. mult timp dup6 interventie" 2.
Se pare c5" operatia a devenit necesari in urma unei lovituri de buzdugan, pe care bS.rbatul o suferise.
Este util de subliniat ci ,,in uttimii ani s-a urmd"rit experimental
actiunea curativ[ a unor extrase din anumite plante folosite de t[ranii
romini, ajungindu-se ia rezultate {oarte interesante., s.
t
y. o m o i u, D'in'istovia
zia, -G
Bucuresti. 1923, p. 29.
nted'icine'i
gi,
a inud.ldnti,nturui. tned,icar i.n Ronzi-
in R.p.R. (sub redaclia prof . dr. \r. B oBo.1 oga;i Samuil IzsAl<, Fapte;ioamenirlin
Cnnto.ittu!ii-la istoyia^tned.icinei
?
loga),p.37.
sValeriu
L.
trecwtul med,ic,ine'i d:in hatyia
noastyd..
{
F
\
j
I
I
ltt
68
'^o5"rg eI rode 'e+6r^oBrII €i lllul r?ur ;urSodr+ €c +€^r+c€ B iE
'rou eI
€ apun
+tue^
ftl:j :s,Tifut PffIl,,i,$iisYtn r"Ti'ix,6
u€Clr
ug wo{ayi l?bq?I4i rn1 o pt{a,t}o(t1 ooloTtltqty 'nosor}rurnC[
ep
'z nueaJrll urlluy InI I" lodrcsrp lndect-rd reru
e:zl-r! uI '3IrIS ug 16 (rsrpqS e1) urzn;g
pt'rwo{a1i naU?AI snp
"-suI 'apedap oiiuredrl rA r;r:r8odr1 rral6aur
uI 'llrpi rolar"loq "re1"
?pIId ap 'srurrrl e 'r16auluro5 IIr?i I" utuop 'nuea-tocur:g ul+ue+suo3
Dlznrc u! ul(Uor ufl
'llrunl e1e rirpd a1le utrd-a.trlcadse-r
Jolaleq"Jl" aJ?sarau alrrgldepe nJ lnpollur Ir IuIuIoJ rtliiletcads
- ne)
rel '(lqruti allnu reur nrluad ara1r1
luallo urp aunq r"ul alal
a-rlurrd alrloros luIS arls"ou aleiruredtl ]icul 'Plleul ap llle eldearl
o ad rou €I ?lipp as €lseoe ln8n6al6eur 'eal-IIIAX I" rnlnlocas
'a16r,to-3-r11 rd ,to8
lnlnclacul e1 ed pc 1n1de1 ariuale ap uLLIap alsE
-"uS 'nrqrs'tn13'rie1 'srolo3 'npzrrg'ar16prg'(rsa-io3 rn1 e g1e8oq
€alelr^rlcu ]ErleLuoJ op also epun) ,lo6erg 'BIInI eqIV eI gzaalutr1
-ul ?s a+"uruasul rr;erSodr1 '"al-IIAX 1e ri ea1-1r1x IB ellrnf,eel uI
'a1odea11 €I 'InIncaS preurag nlzrl] rBLu nrualop un nl i(er1e11) euap
urp oslouer{ usol '1LVl-2Lfr1 urrtl ("ltt+t) B^o}uel I el
-oru
"I ',to6erg
urp Inu"aueAIISueJJ etuoJ :e+€1?ulsJls ul "a+"1IAI1ce 1ern6
'niqls
-?ISap ne-r6 r.rolr1lc ep snpal rnlnJgurnu PlIJol€p J"p '€aI-AX I€ ino
-eal urp pouJ lelsrxa ne rnlnredrl r" IJo+?f,sounc ruauPAIISu"Jl rra16a141
'rnin:edi1 re rraruord ep olJas o 16 leuoriuaur ap lurs erlSace oJlulrd
'rou ep rincsounc i-roluadocsap 16 IJo]"]uaAuI'ruarcruqal :o1tru
"I
rS ro 'truruoue leraua8 uI J"p rit1ua1e1 rJolsaJc n:)
-rrd eaurer.r
'arelndod reiurrtrS tA nciuqal eloda Ieurnu alsa nu Intusllepne
u!p
-o
-9u
II
I"
-z
au
Pi
-el
-n
€u
'.t
JO
lynllnc Is llcluqal ln
9SI
'k
yol!ouuI
rp
$tefan a infiinlat la Tbilisi, in 1709,
prim,a tipograJie grwzind.- Din 1709 ;i
pin5. in 17L2, el tiPlre;te 10 c5'rti,
pe care este imprimat: ,,de mina lui
Mihail Stepane;vili din Ungrovlanla
Un autor gruzin din zilele noastre,
Dm. Bakradze, arat[ cd PricePerea
tui Mihail $tcfan ,,era atit de cuprinzdtoare in domeniul tipografiei, incit
el putea sI intreprind[ orice pentru
a umple cu cirti Gtuzia".
Mihail $tefan, tipograful care a ;tiut
sd lege me;tegugul, PricePerea ;i talentul s[u cu multisecularele tradilii
de arti ale manuscriselor gruzine,
apartine agadar atit culturii gruzine
cit ;i culturii romine;ti. Ulterior,
el este trimis din Gruzia intr-o mi-
Tiparniga tui petru
Mo- siune importantS. in Olanda. Ucenicii s[i, rima;i in Gmzia, ciuc
vill mai cleparte tradilia creati de el, tipirind intre altele V'iteazul i'n
piete de tigru ;i o monografie. I{ai tirziu acegti ucenici pleacd la
burn.r., Bagdad si Teheran, unde infiinleazi primele tipografii,
ducind ast{el mai departe fS"clia culturald aprinsi de Mihail $tefan.
Cu toate progresele tiparului ;i de;i ajunsesem s5.-l trecem 9i altor
t[ri, luminile culturii rS"mineau insi la noi departe de popor, iar ne;tiinfa de carte era aproape general[ in rindurile ldr[nimii iobage,
care alc[tuia majoritatea covir;itoare a populatiei.
i
?
1
:
*
i
i
j
l
i
Hordughii 9i fobrici de Postqv
1
;i
ll
Tot atit de pricepuli ca ;i me;te;ugarii se
dovedesc
lucritorii din
la inceput, tehnica acestora sebazeazL in mare
manufacturi. De altfel,
mlsuri pe tehnica megterilor popuiari, atit in ce prive;te sursa de
energie cit gi tehnologia de prelucrare.
Prima ,,moar[ de hirtie" din Transilvania a fost infiinlatl la Bragov,
in 1546, o dat[ foarte timpurie dac5. ne gindim ci cea mai veche
moar[ de hirtie din Austria fusese construiti in 1513, iar cea mai
veche din Europa in 1390 1. Nu mult mai tirziu se creeazd" mori de
90
l6
Ji f7"':;",
oarylrt*nr at oaoppw ,;30,"",,5f:ou'1f,,,';r,;*ili'" t:i :,Xlit'{'ru
'
'd 'OSO
',,r Pn+S"
t/
t
ttl
ax!,t'?I'l 2p nlroory '3 -r a q u a p I t,C '91
uI 'DaI-L4X 1b Inloras wg n?qls wxp'lo^
)lnra]at
'tgg 'd 'f g6l 'llSarnJng '[
,'ldtuxu'rolJ Dtlo]sr DI ?luoltat'1q
llp*tS'"ir'ooidfitsiora ug)o1i,tn'1tn{nwbut Tmcr',to1s1 'np-rng :o Ingt
I
p!
'rlSarnrng eI JBrI{c JolJe}In
-o1oy arirnpo:d ap Jolelleun
"a+"]rlruqal
p]"1nur lsol p '-ro1r16arncng eurleerd uI 10] '99rI uI pleiurrlul 'a16r1
ep A"+sod ap ernlceJnu€tr\I 'EaI-IIAX IB Inlnloras 1n1r6rgls
-eAorcod
"I
eI ep goul
+sol B atec '(rlderncng ap aratdorde u;) rieurn;y e1
"]Ber3
ap eec 'pcs€aulurog erei utp nelsod ap PJalrn]3"Jnu?ur a-raputrdarlug
eqcal relu Eec plutza;d seJelul +rqesoap uO'alsllelldec rrapuidJeJlul uJ
eluJolsu"Jl as RS al-npulcrpardurl our?Jls JolrJn}l?tu eiuarncuoc 16 areqrl
plunru ep -rolaie-rq esdrl 'g1-incs 1e-raua8 uJ PSuJ +soJ € JoI eiualsrxg "ratr
-nlc"Inu"u Jelc"Jeo nc nelsod ap areolponpord rrapuudarlul allnru
r"ru '"aI-IIIAX I" rnlnloces.e alelpurn[ "nop " uI sele reur 'lnrgde ne
e^oplo6 16 gcseaugruo11 e-rei ul 'e nrpnls un-J+ul ?+"J? as runr e6y
'errolesai ]so; e 'eJa aJlulp eluepodrut r?ul ?ac Pl"polo]
s?urpr ? eJec 16 'r-rn1ce;nu"ru eJlulp lIlulp "aJ '?nulluoc or"llo^zap
,e
arcls ploqurr un 1rufird 'InInquIqJS llJapul]xa P]IJo+Bp 'al?c '?lunur
ap IaJ lnrurrd leluaza:dar € ,awsacau rrfurupcgrqrug eerernSrse n:1uad
tlnlleJnuEiu Jol
'rue:Pi JJIpJ Jp J]"s
'?Jcpunf,as JJtJlulalJpul
"l
"J
-rJeru ecoda u1 pulcl lecrlce-rd lnlnsaf 'ar?luaurpnr J?iqt 'rur6etu :oun
€arrsoloJ ap 1e8a1 rnlncol lndec urp +soJ lnlnsei pc rnlnlde; erdnse
"
eriuale 3erle sla8ug qclrpalrg rS xre11 Irct[ 'pwuLu,ta} ol?o1oap7 u7
'rou el pzeauoiica;-rad as nes pref rr[ Ezeazrl
-?ar es ale puIO trtrza? gsul ?]sIXE'r:pi e11: urp osnpe 1u1s alrrielelsur
rroaJ?J nI{ 'reul}ua1o3 ede ed ap ?ec ?3 'rrq8np:eq ap elarttnu pul}
16 pcseaugurog e-rei u1
-rnd 'nrzrtl reur :ede alUJq ap alrJolu
",\oplotr\i
'arulrl ep aIIsIrq"I
rode 13 asrz-nr_rdord 3lr-rn]3Elnu€u nrzJl+ reur arede ro^ aJ"3 ulp
'auarura8 uJ ?-rn]o3;nur:ur o ?Ja eureJl sele urp aIUIq ep eJ€otr\I
'u,,ar+JIr{
uI pl"ruroJsue-r1 16 glercnlard rode e:a "ls"d 'PcIIneJpIII "1"oJ ap
a.rec$rur ug psnd areolp8rnc pde nc alu?lsuoc lrplgds raun altrirpuoc
ug 'riplruaJlxe €I r8unl arnc nc rd rurrrpru elrJalrp ap alar8 au?oolc nl
a,rrd roun 1nro1n[e nc plsed uI a]euloJsueJ] nPJa ?e1sal?" lgdaugc nes
i{ r:arelros uI B}suo3 aricnpo-rd ap
ur ap -rolaiueJpz p glunJ?ru
"rrelg+
rnlnsacord u RzE! eledreutr4 'urepolu r"ru 'Inll" un-rtrurrd llncolul rI
uralsrs lsace ,_rolgturn rnlnlof,es 1n1r6r1;s ards erqy '-rolade tarSraue
"A
ad alezeq 'PJIInEJpir{ €}BoJ nl ,,a,rrd" ciuqai
gleuorirp"Jl
e
podtr qns nera"erISoIo;
allr;q ap Ilour rar] alsalv 'nIqIS l$ lntt e1 16 er1r1q
ap
r.ro
ISUI
er{ca^\
',ro*el
ap
es.
?I?UI'
UIP
I
'a8e
.3U II
lolI"
'u?Ia
.II}"I
!
"I
u9 'l
3np
-I[I
'lott,
avlzl
'aut
IiirP
-"]
I
lnrr
nrlu
+I3u
-UIJ
?arai
t
aJls
-"I-\r
INI
'lir
i56
'601
site in intreprinderea de la Pociovaligte era destul de redusd"; degi
exista o forfd. motrice pe locul manufacturii, rdzboaieie de tesut erau
manuale 1.
Baza tehnicS. a manufacturii rd.mine astfel productia manual[, iar
aceastd bazi tehnicS. ingustS. o impiedic[ sd cuprind5. in intregime
productia sociali, si o revoiutioneze adinc.
Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea apar primele fabrici de postav: cea de la mdnistirea Neam!, cea a iui nI. KogS.lniceanu si cea
a lui trd. Bohm.
in Transilvania, o intreprindere rnanufacturieri de postav cu caracter
capitalist a fost infiin{atl, dupl conflicte grele cu breslele post[varilor, la inceputul secolului al XIX-lea, in comuna Sad, de c5.tre Ioan
Piuariu-Molnar, reprezentant al capitalismului timpuriu in Transilvania. $i inainte de acea"sti datd, in Transilvania au existat manufacturi de postav cu caracter capitalist.
Este demn de remarcat faptul ci uneori cei care infiinleazi manufacturile sint mecanici foarte iscusili; ei proiecteazl ;i construiesc
ma;inile, ca in cazul manufacturii de tors bumbacul a lui Constantin
Ioanovici din Zdrnegti 2 sau a manufacturii textiie din Chiurui 3.
Acestea nu sint cazuri rzolate . Despre M artin Gam,pe , farmacist din Ciucea, documentele spun cd a pldnuit ;i construit singur o ingenioasS" masini de decorticare pentru moara de arpacag, iar in 1845 a cerut sprijinul asocialiei agricole din Transilvania pentru confectionarea unui
plug cu aburia.
ln cadrul intreprinderilor vremii, apare adesea necesitatea rezolvS"rii
de probleme specifice. Astfel, intr-un stabiliment de la Rqchita, a fost
construit un mecanism special de zdrobire, combinat cu o ma;in5. de
captat apa, pentru intreprinderile care nu dispuneau de ap5" suficienti.
Este vorba de o instalatie denumitS" ,,motorul cu coloani de api",
utilizat in 1842 intr-o sp5"l5.torie de aur. Acesta functiona cu o cantitate acumulatS" de ap[ gi astfel nu mai depindea de lipsa de api sau
de inghelurile din timpul iernii. Apa acumulatS. in coloani permitea
ca cele 24 ,,sd.getr" s5. loveascl in totai de 1 440 ori minereul auriferb.
A;a cum vom vedea, cerinla economisirii apei sau a elimindrii complete a necesitdlii ei ca surs5" energetici
- tinind seama de perioadele
de uscdciune
va atrage atentia si altor inventatori.
-
C. $ e r b a n, Intreprinderea nzanufacturieyd de la Poc'ioualiSte ;'i Bucuregti, in ,,Studii" nr. 3/195N, p. 96.
2 Dim Istoy'ia Transi.luaniei, vo1. I, ed. a II-a, Bucuresti, 1961, pp.304-305.
1
t $ t. I m r e h, Despre i,tcceputwrile 'ind,ustn,e'i cap'ital'iste d'im Trans'i|uani.a
i.n prima jttnrdtate a secolulu'i aI XIX-lea, Bucuregti, 1955, p. 79.
a lb'idetn, p. 81.
5 lbideyn, p. 78.
92
t6
'iOt 'd 'La1.ubal|'sw\,t'I DxIolsI utO 'tnlnwst1n11('oc alutn'\nQat.ug t! tnln'u'tst'lopn'a{
,'ti{^,2n1i'p Dpo'ot,att-'rr i ur
"" \ I o i* .jl".jYr], .}r. ;j;;,1 :l 3:
'rc'd'Lg1l'rlSarncng '1r1,tt'9u.'t'cll LLg alD14snpnl, tar'ftt1ooa,t auayqo't'cl DI atxa
'Or
-?,Ld'it ''N t-'{ nrsoul}u€}sLroJ
16 ncsatT!}u€}suoJ
DXUO
'90s
-n3il
'eJarJnlJ"Jnu"ur ralJlsnpul alEullsap 'la t1 ?u"ld elualsixe rol
"alsaJY
-al
el"orJadns 'as€+Ptu ep IlolPu?dep e+6lu ri 1e1ua,tut e e>1[etl nJ]ad
'lrqasoap crlce-rd iruts un t€ gleut8uo g3rul{a+ a-rrpu13 o csapalop el"s
e1rriue,tu1 'ola ozoleq 'qurnrod +ncPJSap ap rut6eur 'r-roleracas '91ca1s 16
alsj{'P?o?pwxpt?s wxp alar ryrap
clurnrod ap lro]Pu9ures 'rrn8nld 3p
"qro^
a\awoofca{nQ oaou owoinou r,5 a\\awn ap axtas o puxn4suoc oi pwgQacwoc a\awoQ
-xu!1ug ay.ip1natB p7wr.awg l)s p?noc oq[ay 'Psnpar - lliald ?orere] f€I
'gsualur pf,ul eJe r"ur Jololsa-rq eiue:ncuof, pulc 'ppeorrad elseace uI
'aauncl ap"o] nera rnlnrdnc e r* InInJer] e 'rnlnu
nrluad alrrieielsut J"p '(alvnueur rei:o1 lnrolnle nc
-ural
"aJ?Jcnlard
aleuorice n"rnqarl rerl ap al"s lalro]llurn1 elal"o1 Pplld ep) Plelrln q€IS
E{!"U rn1 e ,,rur6eur ap err:qeg"
16 g.r.rlrrurrd aiurnr.rd ellnut uI
"Je
'raru"AIISu"JI Ie clluouoca
.Bl elnqlrJuoJ
PS lolllop pull] '€uar^ eI 'JoIIIpnls EaJeulur
lnsa:8ord
-.ra1 pdnp 'prayo es r erel ala^rlledsred e1 gfunuet 1g 'oE[aA nqad
:euar1 ulp ef,Iuqalrlod rrloos IB ]ua^losqe i6 redlog 6e>1-reg rnl I" ^ela
'rrcruqal I" :ol"Aour un alsa a-rallele Jolsac" InJo+alauelui '[n13 e1
'prn11ncr;8e
nrluad sal" r€ru '('c1a eaptrO '[nlC 'eiiqcinS 'p€rv e1) eltuoricepad
Jer, ap e+laun ep eareuoriceJuos n-r1uad arallal" pzeaiurrlug as
"1"po1ol
'g-ro ad pIraJS rp ale+ulql 91 ercnlard
nrlued ISBI uI 91"1rodui arcolqzgr O
ngqrl5 urp r"qez ep
"Jnl3elnueur
nrluad
-rer 're8er4
'eJpuo1 urp rurseu onpe
es nlqls ulp Jgrl€z ep
"crJqsl
e^oplotr l urp
16 euarrl ulp osnpe ]so1 nrz alrurieu rq3"sY 'i{C InI
"
e1 ec 1n1de; All"clJruuras alsg'aleuorfrapad reur 1o1
e!]Jlrl ap
"cIJqeJ
a11aun-turieru ap €eJrsolol uI 'alelie eJluJ '€Ise-rdxa a16es93 r$g auol
'.3aI-XIX le rnlnlof,es 1n1ndaru1 u'I
-qolne Ialrlsnpul
"eJellolzap
sIa
-uro.
'sJa
eall
N?S
-llu
'rrg
'?1
aP
+soI
IIJP
rnu
-IJd
-?u
-nI
ull
3SA
-nu
-nu
{is
u€c
-3^',
Je+:
Dllou nrlod lnl D ,,!u!sDul eP DtlrqDls
?A
-so(
'rnlniobau earapullul rS rn1n8n6a16aur eal6
-Jl^psep'rnlnlugured eerriglgunqrul "I ereolr-trrd,,3lrJrco3sPu" ardsap
rrJolrlr3 ezaurrolul ps 'rurcres eleuruesuJ Ieur alef, arlur-rd 'aundord 161
'(gggt-Zt8I) ,,erugutog" 'ariecrlqnd o po 1n1de1 ro191dru11u1 3oI ap elsa
np 'rflnur ed gdncoard Ircluqa+ rr'rriglpunquri aleuraiqotd'zec erlro uI
aurl
J"I
N?
ISEI
au funclionat cu srlcces la cluj
, intr-o manufacturi de prelucrale
a
mdtbsii.
In 1848, Rajka a fost de partea revolutiei si i s-a incredintat direclia
arsenalului din cluj. A conlucrat, in aceasti calitate, cu vestitul turnitor de tunuri Aron GAbor.
Dupi revolulie, Rajka s-a iovit de greutili materiale tot mai mari. Nu a
abandonat ins[ lupta pentru progresul tehnicii. DimpotrivS., a format numero;i elevi, care s-au specializat ulterior in cliferite ;co1i superloare.
Activitatea sa de inventator a continuat mu1!i ani cu acela;i succes.
La o expozilie ciin Viena, ci;tig5. premiul intii pentru plugul creat,
apreciat ca fiind superior celor din Pesta, viena ;i Americal. Rajka
este de asemenea creatorul unor originale ma;ini de netezit terenul,
tocitoare de paie, ma;ini de tiiat;i de pisat cartofi etc'
cu toat[ munca sa prodigioasd de innoitor a1 tehnicii, Rajka a murit
(in 1876) abatut;i descurajat de dificultilile pe care 1e-a intimpinat.
un a1t constructor de ma;ini agricole a fost mai sus amintitul Aron
Gdbor, care s-a ocupat, intre altele, de construirea unei seceritori.
Un inventotor cere un ,,privileghiu"
Romineasc[ se realtzeazi, in aceastS vreme, o serie de importante inventii ;i inoYalii in agricultur[. Acestea trebuie puse in
legStur[ ;i cu faptul ci dispozitiile Regulamentului organic scap5.
$i in fara
Dunire
Jnrile Romine de rechiziliile forlate turce;ti; exportul peinviordri
devine liber, ceea ce contribuie la producerea unei adevirate
in agriculturi.
o priml iniliativl pentru
I
t.:
!l
I't
pregatirea de meseriasi indigeni este opera
doctorului Zwcker. in 1835, acesta a infiinlat la Bucure;ti un curs
practic de lacitu;erie, fieririe, topitorie, strungdrie, timpldrie si rotirie. Aceste ramuri erau conduse fiecare de cltre un me;ter'
Dupi cum aflam din clocumentele vremii, ,,in 1840, la ;coala de meserii a doctorului zucker din Bucure;ti, acesta, impreund cu maistrul
Taitt GottieD;i elevii sIi, a inventat o ma;inl de treierat"2. A fost
adresat ;i un raport dompitorului, ardtindu-se superioritatea acestei
r S r. I nr r e h. ob. cit., p. 83.
(. lt i. u, Studii despt,e den'oltarea capitalisrnului in
r I."A, d'; *-;;
"
1956, p. 20'
agricultura Romi,n'ie'i, Bucureqti,
I
,{
i
$
t,
t,,
94
96
ap asrlnr
;f 'J':':i
'6tf-8gZ 'dd '8SOt 'llsarncng 'lI 'to^ '" 'Y ?aluaMnJo(I
r
'0gst- ggg1"'i{"'*ou"-llryi ntwouota a1 a'tDoll't1't4
ep
16
gleuuresuoJ e}sa alocrr8e :o1a1
Z,7, lJIp,,POs"aulurot{ "uIqIV"
-ieun€3jliP}9unqlul"1'ioa",,,arra1*aurIIunaJ}PcepP+€pJof,?eriua1y
arlJBur
u3!
IA}S
+so
lnrl
nznrD) f;so1
1n1
,,DorDllv"
-3t
-91(
SJN
'1n3soun3 alsa 3u nu ln]"+inzoJ rBp ',,rul*?ur
InJPJ ne-s ''r9'rapr-Jlul rS
16 earalnd" ap
Tllsal"
"e+"}Il"c
purnzqlql erec gdnp" - rfg+acJaJ
",rJPcJal"
'2,,8+grl
?A eu luaurelredag Ie3"
*,lungl ulp
gr"i""=^gs eund Ig ',,inlnlliPcsr IrIs Bo'arol "Inlsepul "A
lnluaur"]J"daq"eclncsouncaf,"Ilnrolruurop'sundsgr1cer6't""'9u16eur
"'ru? rourl 9d nrq8ap'tr-rd un
esrz ace;a,rd crulol oII nu 9s Eauaurru
"
aJ"+alrac o lnpulJo e iirol
ep rur-e rito,lautq 9s tA autieu ll+-sal" erdnse
1eca1d uard
-eurq gs ?rlseo1 eaurrilpul ad e8nr e ssauzqrpul Inlrigcsr
o nrluad '+lnpP8
na 'r16eu1tuo5 IIrPi lB el areur ap ]I]€ grnllncrr8e
rllsece
-gleu solol un 3p purrl 'g]rJoJSPu ?ou 'aur6eur
"aJefnpoJlul
'ull}aslrBolalsa"'EclnsoiolerBr?ur'1i6r11su1"'d*i+
ec'uadoce altod ps.'eal eauralut
e3rJo eI
alreol pur6eur glseecv
"'el-Ie o €l r"c 6l
sgJeJcnl Pcs"aAoqPZ as nu ?s
;16 prr- i6 alsa "'purr1 preo6n
"r-optltd-ilul
uI luls 'arecsrru u1 euteeru
+o] r€ul 1.l o-Jlul JreIaJ+ ES aJsls
IIO
"1i1€
€p']Inulclqo
lal llcap
und a.rec.ruaureo roc'unq reru }"llnz3.r un rs
ererarl as e
aralnd gurind r"ru +lnur puilel €I43" Inpolaur rS lernc 1n1r8
'gou
guelsrs
91ie o ad
lllnq4 ?-s elec .rrrd '"1., (earecerl) su"olslld
'?sui rrn8n6al{au
glelauralul 'l"loreJl ap pur6eu o tunc? +Ilolspu "-s
urrd ro1 alacrds urp
'earespde n"s
nrluad ropieplos
"1tor5^t1
gr""i,tlnqallul
alaugr3 locs 'ulnce g,4a
"elaleq
as ec'1elaraJl ap a1,eo+ alaui6r:tr41
"'Jol
n"s +lnru r?ur alec 'rJnIeI a]Inur ietu lrc
lndors csautldurl uifnd reur
Iusal
-or.pt t" ti aurAeur a16lu ap a-reiurnclarlul utrd'eJ€JJl-iI "]s"ace
?JA
IJE.
AJE
Pdr
UI
-u
.IJ
u
'1
ll
'I
?,:
']
.S
-
.
?
npulsarpY
-l
:,,+IcocsPu e-s" arec eur6eru
3
-uleardsareollrrueLuJlAg}lnl.rlap}e}tlgJnelluJtLleo.eaaleJC..'Ini
-ngr8nlerareJlalsararlallncr:8e?'eo^auerBLrlalalalrrelcnlurpeuI.I
ea;4"
'eutueoq a1ei19u1
a:dsap alar"oleurrn aIJOS
rI ra4Jttz 'rp 'Inlnrotl"-ol^.:t
earalteounceJ es-npurundord
16
'ariua'tur ec
re
eec ap Pi€I rur6eur
9za13ua ariecrrqe; ep
e
7842, care pomene;te de un anume losif Caruzra, maistiu din Iepureni-Ia;i, realizatot a1 unei inovatii ce permite ca plugul s5. fie folosit
,,chiar;i 30 de ani". Textul din foaia respectivS, prea semnificativ
pentru ca sd nu reproducem citeva citate, v5.dqte, de altfel, multi pasiune in prezentarea innoirii gi chiar o incercare de a teoretiza spiritul
inovator:
,,Prin silinld, felurite incercS.ri ;i dezbateri, au ajuns din timp
in timp oamenii a simplifica felurite unelte trebuincioase la
o indeletnicire si a face cu mai puline cheltuiele ;i ostenele si
capete tot acel rezaTtati prin aceasta zic s-au ficut in agronomie
mari propdsiri.
O nou5. aflare, destui de interesantd- pentru lucritorii de p5"mint, gi
iubitorii de ramul agronomic, impdrtS.;este d. Iosif Caruza, carele zice:
c5" unde in toati primS.vara si toamna cheltuiesc proprietarii si posesorii de aice o multime de bani pentru intocmirea piugurilor, ce din
nebigare de sam5. se strici ;i prin aceasta s5. aduce pagube. Dumnealui
au afiat ci plugul sd nu aibf, nici o diltuitur5" la grindeie sau la cornul
dinapoi, ce numai sd" fie bine in;urubat, ca plugarul sS. nu mai fie silit
a bocini in plugu gi a despica cind grindeiul, cind birsa, cind cornul
cel mare, care toate pe de o parte aduc mare sminteald; iar pe de altd
pierdere de timp ;i in dispozitia plugarului sl rd.miie numai paza boi1or. Cu chipul acesta plugul poate s5. slujeasci si pind. la triizeci de
ani".
$i in acest caz, preocuparea pentru productivitatea muncii si eficacitatea economicS. a inovafiei apare evidentd.
Tot cam in aceiasi ani afidm cd la $coala de arte din Iagi lucra un
,,plug prisitor", care didea posibilitatea ca un om cu un cal si pri.;easc5" intr-o zi o filcie intreagd, semdnatS" cu cartofil.
In orice caz, trebuie retinut faptul c5. la noi, in aceste timpuri, se inventeazS", se solicitS.,,privileghii", se experimenteazd.
S5. nu ne surprind[ deci innoirile, cS"utate ;i gdsite foarte adesea, ca
;i activitatea sustinutS. a atitor cirturari promotori ai piogresului
agriculturii noastre.
Este vremea cind se manifest5" tendinla de depd;ire a nivelului
fortelor de productie caracteristice feudalismului, realizarea unei
productivitili mai inalte cerind inlS.turarea relatiilor de produclie
existente.
1I. Adam ;i N. I arcu, op.cit.,pp.2A-27.
95
rl
L6
'SBt 'd '696t -896 I 'kt,13
'g 'Ju ',,rrp.+S" u,
'0t61 eiren.rqal
u,r,p
'LaLr,LtJcILSwD,LJ ?wlntL,rauxut.
at,tolsx 0p xnllryryrlsz,LI IiL/tbtLLrf-
c
n,t(*sn a?L)CI 'Ltt nU"'r['lt;i
9I '2, 'trJ ',,€rnleN" r€ rze,1 'fZ'ci'8U6I ', ,"',,".";fl"t
A
'rJnr{ol r$ rrndrueali alrunu alrrnooI e1 'e1e,r. e1 riunur urp lrrrr
-aurlu pirol ap gdrsr-r nc r€ alelnar8 areru nc plJodsueJl aJef, 'rrelncrlred
rrrelarrdord gzealeoldxa a1 r* ne el er"f, ad ':ary ep rS 1ur8-re ap 'Jn" ap
e,relncrlred er"ol"ueruase aurur a1le rS lnzpl rue rS ?ur?as ep le8eq ure
'r1$are-r3-oresa3 rrrgrupo ale eurur alalrreJrp e1 ad oloc lll ap pullqtui]"
:r-rnpulJ eAa+I3 urRper a-rel urp 'e.raral o nlqls urp rnlnlsrJn"zaJ
?zeaseJpe 'xlnxJpl.J npl autrru ad 'r:o1e.Lour r1$acr aJ]urp Inun '6rrl uI
'pleces ap aureJl ul sai" reru 'eruellrsueJJ urp aJerurur a1r-rpleoldxa u1
eluepodurr al:eoJ grualqord
?lrueleru pi"rol urrd -rolrrndureel6 rr-rpu
-oricunl eJ"saleu eorlneJprq rai-ro1 earrnrolur ap a1e8a1 luJS €alsac" eJlurp
1
allnprrrouul alu"sala+ur Joun r? rroln" ec gzeauoriuaur rJ alelueurncop t:1-: .l
ur
arec ad eraf," luIS ruolqoln" rual6aur 16 rrrolrcunlu 'aurar,L
"]scec"
r"urJo+ pc 'Ar+ef,rJruuas ep lrqasoap ldey un er 'leuorfuaur ?suI ernqaJJ
'*aleuoricay-rad reur eJerurur rrgleoldxa nc apunrFar ulp r16rlerceds
rd [ey1n ap eereonpe ppl]d ep 'i3ruqa] uipro ap rrnsgur n?r os 'apulo
-saJc rJnlrlord "ro1r16r1e1rdec e:n8rse E nJJuad 'a1sr1e1rdec erirnpord ap
;olrrielar rrrapunrlgd elestruard BzEoen ao ?aeo 'ztue.tpsuerJ ulp p^ll
-3rJlxa erJlsnpur uI eJellolzep a:eolriurrs o Jsouno ericnpo:d ap alairog
'Bal-XIX Ie rnlnlores lnlndacug is
I" rnlnloras lnlrSrg;s e1
"aI-III;\X
'zlnurual
lrqrlsnquro3 1da;p nr:asolo1 olrJ
-nqo] 'aurzn e1 ainrec ui lelrodsueJ] eJa '1i6rg;s u1 'arfcerlxa eurrrd o
n-4uad',,rrnqoc" ug'a;eoldnc uI rlluJ rtur eadol as rS gde u1 elpds as
'1esrd era rody'rJnJuIp" urp n"o+ocs II aJ"o'reJ ap aserl alauo8el n:)
rou
"l lnogI
I
rr
I
?
u
-t
e
P
I
1
I
II
u
-
e-s aurtu urp seJlxa rnlneJeurru lnltodsuerl'arLIarA pllntr{l
'(p-I,tl r$ cz nc) eIBr ep rolpqurqcs er?
ag '(rni ery
"rurl "r ]"lreual
-e:r3o1o; rorr r$ rugluazard) rlderncng urp el€Jel Jolrpc Ie oruqel lrleznl,\r
'rp"rg urp rne ap ?urru o BI ap
e1 16 sndxa elsa rnlnlauo8el
lnlapolAl
'urlrai ap lol (lui[
aur.Lord rd ea1-r11y I" Inioces urp pzeelep
"lsalv
-grd ap re; un) aur6 ed pugFraur 'utuel ap rior nc leuo8el lseporu un
rce sndxa alsa'awti a{ ryq,tnQ,lncnpa xtlla& xaxLt 1at qdetp'Jp^epB-J}uI
'elsurc ep ool un ednco
ariearc o'aur6 ad elncrqa,r alarur-rd
?cseaul{uoJ
'elell" eJlur '.a+eluezeJd n?Je apurl.'urlJeg ulp
-rolniecrunuroc
Inezntr\I BI
nrluad seralur lear un
'0t6t ulrd::olrgr8 ldey un pl"I'rrcruqa]
"rrolsr
plurzard alaun 'rrueAirsueJl uI alrsolol lrodsur:,i1 ap alaceollrru ar]urJd
a
9
e
I
-
t\
]
-
llolDAou! llaulrAl
insi eu gtiu sl construiesc astfel de gteampuri 9i cohuri 9i si
unul cond'uce
trag apa in virfui muntelui cu trei oameni' dintre care
gt"imiul, al doilea cohul, iar ai treilea trage apa afari din minS in
vlrful muntelui - procedeu care ar putea s[ aducb mult[ qurin!5"'
in mic' dup[ cum arati
;i deoarece eu am fdcut la Zlatna o incercare
-o adeverinli
allturati aci, ;i am de gind ca de acum inainte'si fac 9i
Tezauriat ;i-1 rog
o probi mai mare... aduc la cunogtinta lnaltului
Deoarece
aceasti incercare a mea"l'
care era
Invenlia proplr.a consta dintr-un ;teamp de zdrobit minereul
sistem
unui
ajutorul
po. ;l'-"n1inut in funcliune de un lfngur om' cu
folosea
se
cum
he greutali. Propunind wn;teatnp Jd'rd' roatd' de apd''
acestuia in
folosirea
asigure
si
a"iigt"
cle obicei, Criciun s-a gindit
locurile lipsite de api sall cu api pu!in['
din Viena, unde
Datele arhivei d,e ti Zlatna ne Lrat[ cd autoritalile
si nu resping[
aufosttrimisepinliaurm[schilagidescriereainovaliei,aurespins-o
a se increin mod categoric' Mai mult: au respins chiar propunerea de
dinta acestuli lnnoitor priceput o slujb5 de mecanic'
$iaceastaseintimplade;iTezauriatuld.inSibiufusesenevoitsirecuconstruirea
noasci iscusinta tui craciun, ar[tind c[ din inventarea 9i
lucr[ri de
intregii magini rc:,l.t\tl ci el are multd inclinare pentru
ar putea aduce oarecare foioase in acest domeniu'
mecanic[
9i
,,$teomPul
gteampur rui
Urs
lui
Urs"
vreo doul decenii
Pe aceea;i cale ca ;i Criciun avea si mearg[' cu
(Jrs,
mineie din SXcila
de
mai tirziu, megterui lemnar Munteanu
1798 el concepe
In
rimb, o exploatare male' cu peste 800 muncitori.
ap5' ca de
pulind"
,tn ;t"u-p'care ,,poute fi pus i" migcare ;i cu mai
funcliona cu aceobicei, prin aplicar"" on"i forle mecanice". Acesta
pentru
se folosea la spilatut
"4i'"pa """
""::*:;il11;o:1.*'
O a doua innoire a aceluia;i
megter - credem ci Poate
fi socotiti chiar o invenlie
I Al. Nea nrtu, Inoualoti
vomini i.n teltnica minieYd din
Tvansitruan'ia 6n a doua jumdtate a secol,wlwi aI XVIII-lea,
tn,,Studii", revisti de istorie,
211957.
sr r'! rn! E naJ
relgcs ap PulsEN
55
'aJrur{3}
1S
e
rnl rez€q eaiello^zep eI 'rnlnlrJeuru InsaJSoJd eI
"a lrnqrJluos
aJeol"aJ:
JoJpc E 'nJlsou rnlnJodod Ie puIJ ep IIi 'srn nueal
"iJoI
unrogr3 npl InI InlIJeu ortulu nc ?su1 ezeelo6crur nu els"af,y
-untrq
16
'rrdoc no rol
"eJrncolul
el
Jerqf, rJoeun rS riecr;r1ec urind reur rrile nc riecr;r1eJ lJolrcuntu Joun
eeJrncolul e1 'raurur re rJolrlunru ep rnlnJpunu eeJapPOS e1 'u:91eo1d
-xe e eJp3rlrsuelur o e1 'a1sr1e1rdec aricnpo-rd ep ropriela.r epirpuoc ut
'snp e 'ela+I" aleJprunueu 16 ec 'elseare eur€eur 'eiur,rud ell" ur IIEJ
'Jruqa+ lnsarSo-rd eI rurJeJeJ au 'aseolo; erdsap uIqJoA pulc 'IeJlIe aG
'reurur :o1r-re1ar:do-rd e:n8rse eI eref,
16 s-rq rn1 etie,lour ep esnpe eles"olol ap
ed elrrcr;auaq nc
^rleJeduoc
o ep'+uaplle poru u1 'eqrorl elsg'r6ruro:d riecnp
ple!'auozrrep eruns
ase6 rar sll) nueeluntr\I InI €ep ps ]"+rcrlos a+sa nIqIS ulp Inlerrn"zal
uIJd 'PlISoio; 3re1 rS esnpo-t1ul ]so1 eur6elq
'rn1n:o1e:lsrururp€
"eJeJeJ
'arJolsl;
.DAT-III,
-pwnf
o
wLp pran
xtolo,lou
ariua,ru
eleod
rSernlac
n-r1uad
-ale nJ
ap €c
adecuo
-P3PS
rruesap
"
",TfiiTtJj:It|l:llT|*:1:
ep errrornlraqc' aldeou ri rz aun,ic"";
'lodv'FllqecJ?uroJ eJezr1a?t o glurza,rdal et eaao '%nZ nc gluods
eJa rrcunur ea1"]rlrlcnpord 'puir lnrur-rd uI ',,nJrnl ep rrurlur ealaci
-urnls a1*asrurouoca as" ra €lrJo+"p p) E+PJe quillpsgs urp Joleurru Inl
-oleJ+srurupy'rrrele8 urp s"Jlxa IneJauiru 1e1gds ap eur6eur alsa -
ap
rrP
sJJrnJ]
!
-nf,er
-aJcul
o-surd
epun'
uI
?In
easolol
ure+srs
EJE EIl
3or
16
1-
ce;
P+eJe
"'piu!
uI 9u-r
ef,npu(
es16r
,,Miro nrochino" gi sufldtorul spirol
Si in secolul urmltor, o serie de oameni din popor, cu o bogatd. expe-
rienli practici, au conceput si construit masini
originale.
Printre ace;tia trebuie s5. arnintim in primul rind pe iobagul P&lade
Cotr,stantin, mot, originar din satul Cimpeni. $i acesta a creat un noLl
model de ;teamp.
Forurile miniere au trebuit sI- recomande aceastd" innoire impdratr.riui
Austriei printr-un raport special si inci in termeni foarte eiogiosil.1\,Iar.ina lui Palade este apreciati ca o tnira ntachina (;teampul-minune) , autcrul ei fiind denumit in document artiJex natwralis (mqter din popor)r.
Raportul de care aminteam, in limba latin5,, este datat din 30 iulie
1827 ;i se gisegte in ,,Arhivele Statului" din Cluj.
$teampul iobagului Palade urm5"re;te ;i el. inlocuirea fortei hidraulice
prin forti mecanicS, incercind deci s5, rezoive aceea;i problemd a lipsei
sau a insuficientei apei, ca forld motrice in exploat[rile miniere. Avantajnl ma;inii constS. mai aies in faptul cd. functioneaz1" fdrd ap[, pe
liaza unui sistem de scripeti. ln raportul amintit se scoate in evicienta
ingeniozitatea acestui mecanisn.
Un creator de procedee noi in industria minierS" a fost de asemenea
inginerul XIartin, Debreczeni, si e1 de origine iobagi.
crealia tehnic[ a acestuia a trecut nu nrimai hotarele Transilvaniei,
clar ;i aceiea ale Imperiului Austro-Ungar. Cea mai cunoscutd" inventie a sa, un suflStor spiral, care inlesne;te topitul, a fost introdusl
in numeroase topitorii ale Europei apusenes. \renitul provenit de la
topirea ar:gintuiui din Transilvania a sporit prin metodele introduse
cie el cle la 22 000 7a 752 000 florini anual.
O ,,deosebitd
mosind"
Frintre problemele care fr5mintau pe tehnicienii din ld,rile Romine,
exploatarea mai rationalS a aurului ocupa un loc de frunte.
nnginerul orasului Briila, Alexatl,dru Popoaici, se aclreseazi in 1848
domr"ritorului Gh. Bibescu cu o cerere, in care propune un nou sistem
,St lmreh,'A1. Neamf t, Peri,oadattestrdmd.riifeu1 I]1rSI,incepttturile
capitalisntu,lui, in op. cit., p. 255.
;i
i. N e a m f u, (Jn rapnrt oJicial din anu.i 1827 dispre o,inou-a,lie a umui
i-:
tobag rortitt, in ,,Anuarn.l Institutului de istoyie din Cluja,lg5B-1959, p.3BB.
t-St. Pascu, 9t. lmreh, A1. Neamlu, op.'cit.,p.30B.'
t,$.
tlalis_ntultti
I00
t0t
'S8S
'srtl oloa
-
'd 'II 'io^
'xtlau?uroy
aluawntog
77,tp-f a1u'touo?g,'-I :::-:t:ytQ
gIsolo, t1'#%1n "'izt:7r;:i1;:'
'trr€roioc .6 iuerriecrperu ec
sp eselnc' ( ops
t-
ggg l
)
t'staug"oo
"';fuk';:":: ;;t)"'''ki;
7'1:;"?'
'
o:
'
1l
-t
1 ,,lo1rt ie
I-gs ecunrod al3arurrd ,,nPzng rnlniapn[ "aJrnu]Ic]o" '?eJ€1
alrJo"
"ap
n?-s 33
-aoJal iusalui I-" nJluod',,runcgd lndrqc ur'o1oce ltradocsep
Joloop
uI €+e3Jal ?n etec
IerJaltlrrr un" nPzng ap a.rardord€
"ta'tb741
i*n.,n un a.rclsap al6aqroa as 'ue r6elace urp 'luatuncop lle un-lpil
,,"'sodocs lsece BI gsrqciaP
prunrod ri eo.t ap ur-?s €c TIoIUJoAO rrll+sul3 aluturgSnr c"I eunlJ
16 eunq r"lu r; e ea:9d
ncald nc 'eie aJ"JlnI u1 aund a1 e 'ereolr'rods
r-, i* apun '16 Jpltlssap ai e prei urp elre ep IuIrunJ riapq nc" ea'i-t'
alar"oep-gr airnds 1a'apedap I"nI',,"'"u"urslJ 1n1r ad salt reur'nr'L
t" ec lncsouttc
lniFre ri *unnourqc 'etuele r( rar;" ep elulruelgz ,,1eIIe
r-npulcP] ',,nJlun"I ulp rolrJnqeJl roIcIuJoA" SSSI alJquacap 0Z BI
e arec erdsap tct'rodod reur8ur rielecl'
+esaJp€ €-s 'sns tEur "qJoA +sol
'.alrJnool ezalalJao PS oJ"3',,piutlf6 nc srulouls un P3s"Inpupo ps" rr'rpi
,P}nf,Sounf, a+Sa nu tin}Se?e BeJepullul lIcnJ+uI l,,stqr
n,"'1,,.,'^.6 e]a] eS
rnln+ulur
-spp n"-s ao nrl lut8-re ?p Jolzr rnun €urcr:d u; 'rtqele1 ulp
-pI r"r"tr"r.rer" ardsap a16aq:ol BZBI ulp luarun3op un 'nearadocsap
16 eriuale 93e:1e ps dacug'eureJl rSeaace uI rrre3
as aJ alurtueJ1z
"trlz
'raur8ur rnlseoe e araundo'rd e:n8urs elsa nu 'IeIlIs aO
'al"olpleleu nrrrtl ap IIulIu IIrrsoIoI Ba+"ltIIqISod '(lenueru rninap
'ra ea1t1
-acord ]icep aJeur r?ur rro 9 ep) ?l"crprJ "41"+Ilrlcnpord
"
oq
-IIIqoru 'lrur6etu eiuaicr;a a;aundxe Pls"ef," u1 repe6e ?zerurlqns
altod pc t6e l urnc rcru gde uI airullru e8eq nu rIJolP-rJn-I
'r,,""*f rs
lol un-ilLlrp eJrusalul llc "lnlu aleod es eur6e6 'ea1-9 IV
'nll"-Jlui "JrnI
'eur?IJo nc r[n1s
'eei-? IV
rrod eur lrieip,t'u1 rroq"I"s csarnqaJl nu "1sea33 eur6eru "T
'lrJnurPl InJn€ urp
nrJ"pnJ IsIu aleod nu Paulruasv 'eal-g IY
'e1gc{s
Jol e}nos n€s
?JS"rnuIE+ gs
n"s ern1 3s
sl-in nr tz o-llul rr?pnr
-c
"3
1od
"
11c'drspu "]I1" ?l"poep pleds "I'eai-6 lV
2p
"{.na
ad eund aleod 9s arec
e1una,8 ap ,tt { urt' r,clu p{acs nu 1lsuqr\uxp 16 ngr ec6ar;
'nI-I"
'pwiatt'r,wlqaslop o-,llu?QptrrJdnc {s lnrne elpds e op narur Inpolaw
u1
:alarsolPtuJn 91"Je Ie 'nPS rnlnlualsls l?elelrseclla nc 9rn193a1
'tiJllauaq r:eru lndecul 3I ap puif,np" ea'releoldxe ',,a1eutues
ap ]lq
-u1 trnlr:1rc1":)" ernqer+ nu PO 1n1de; nc pugdacul 'alueseJalul
ap
-asoop alunupure aleun pp Ig 'lninllo edz urp Inlnrn" e arauriqo
Pe morgineo unei invenlii
prima, jumdtate a secolului al XIX-lea, problemele de progles
tehnic ;i ;tiinlific au preocupat destul de Yiu opinia public5.. Deschizind ,,curierul Rominesc - gazetd politic[, comercial[ ;i iiterara"
ctin 11 septembrie 1844, intilnim articolul o noud. Jabricit in Mol'clota,
care pune in disculie o interesanti invenlie. Amintind cum anurnite
persoane sustin cd,,in Moldova, ce este lari curat agricolS, nu poate
inilori nici o fabricl", gazetarul observi cd tot atit de nejusti{icat
ar fi sd se sustinS. c6 ,,in Anglia, ce este lari curat industriala, nu
poate inflori agricultura".
ca dovadl a priceperii noastre in tehnica industriall, se aminte;te de
o ,,aflare", la o fabrici pentru facerea cdrimizilor ,,prin mijlocirea
unei magini", care s-a inventat la Ia;i.
Mai departe, se arati ci aceasti ma;ina - pentru fabricarea cdramizilor, a oaleior de acoperit, a lespezilor de tot felul - este inventia
unui anume Carail .
Cum se prezenta instalalia menfionati?
Magina era pus[ pe patru roli, spre a fi strimutati 7a locu1 unde lucra.
Ea se numea moar[ de 1ut, pentru c[ frlminta ;i m5cina lutul. O
cotigi aducea lutul ;i-l urca deasupra ma;inii, turnindu-l in co;ul
morii. lf[cinarea se ficea intr-un cilindru vertical, printr-o osie.de
fier inarmatl cu culite c1e fier inclinate de 45 grade ;i depirtate intre
sine intr-atita incit printre ele si poati trece iutul...
Nu vom obosi atenlia cititorului descriindu-i in intregime inventia.
S5 relinem insi faptul, menlionat in articol, ci ma;ina de fabricat
c\r6mizi producea nu mai putin de 1 500 de c5jdmizi pe orl si nu necesita mai mult decit doi oameni ;i un cal. capacitatea cuptorului special in care erau arse cdrimizile era de B0 000 bucdli.
$i articolul se incheie cu concluzia c[ ,,Ast[ ma;ini intrunea toate
avantagiile... Ea fabrici cirSmidl de zid, de soba, de celelalte de acoperit, c[rimidS cle feiurite brie dupa. modelul ce s-ar cere, c6r5mid5
pentru temelie mai virtoasd decit piatra..."
Tot in vremea amintitului carvil, mulli str[ini vor s[ profite de pe
urma inapoierii tehnico-economice a J6rilor Romine, propunind
diverse perfeclionari tehnice. Dintr-un document de la sfirgitul primei
jum[ti1i a secolului al XIX-Iea, afid.m de pild[ ci un anume Qu6tei,
care era la Ia;i coproprietarui unei mori cu abur, cere domnitoruiui
Barbu $tirbey autorizatia de a construi o astfel de moar5. si la Bucure;ti ,,clupi sistemul francez cel mai perfectionat". Totodati, se vidqte
insi ;i caracterul contradictoriu al ,,progresului tehnic" promovat de
fn
102
gdreq-e
u
r1or1
e0r
g
'r89 'd 'ICSI/IU 'ru ,,€rle["
.MAP?QI
Z
'gt 'd 'gLgt InLtv aQ Tocumut
ropoeJl
EIuDMIVLt!':at)z,touofita{,ta(r.!t'awt'1ot'cnaut?t'+g'epetng'J
eI 9+n[€ ac rJrf,ocsgu ap €+sec€ InJI6 uI
rrrrururo ?l"Jnllnc
"altePdold
€-aG
"
uolef ui]'sllcs ep e]Iaun ellnir l"]ue^ur n€-s 'JoIrIuaIIu ln8unl
ap
a1
-n:
lil
'i
ia
p
e
,,llirlls PrPl iorPyod InlaPuoS"
E:
-Cr
'e elu?saJe+ur rJPuoriselJad eleun puJluezaJd ln?ll Inuil InJoleaJl
,nueauop-rof .N.J 16 1so; ,e eI€cIZnuI eluelunjlsul ap lol€+ue^ul ull
'u ,,Joleleuns €IJP+ a1€arrtrd al uI euIIoIA all"lJoiaf, eJdnse eJe a3 "41€1tl
1€Jrlup€
-oir"a"t 16 luarunrlsur lse3e epesod e3 "'Jolalauns
"41"]II?c"
n"-s r gc a.red as olz€co ar?c r13 'r6e1 ei 1re3uo3 Inun InJp"3 uI O-IIS
'elraf,
-oIoI €;rf,uaur"g'rn1ndun1 I3 +sruolorl llurnueJ un 'rri1e e:lul
'graur"c ap
-uoc BI aIIZ ep rrlz g+rrazerd 1so; e gdreq-euiiorn 'grei uI
prrznul"p'tfg.t-,q ellniu r"tu +?lnoaxa n?-s apun'rarr1sn1' elelrdec urp
uI }"p ljacuo3 un eI 16 9+ISoloJ lso} 1? 'a1a1ie ar1u1
relJopuasog
"I€s
elssJelrun etirzodxa o e1 1e:n8r; " lnluerunllslll
'"L"r1 e1 glenutBJo
'vzm?s '19 'r,,ururoJ un eJl?J 311
gln3pi "'eJlseou aprndrurl ulp raurloll raurJol "aJ"qurqls uI e:"cJeoul
aJ"f, l"clznlu +uaurnJlsur un 'p{mry
ulp rnlnlscuolor.L rriourprls eJluIJd
)1
-a
-a
+e
,7
0-
a
T
o
g-r"-ad ep r?ur ?ec" glurzerda-r
)ourloro r$ g:gurnu as 'arlseou alalrz
€
-1
!ou!lo!^ lolllrol
D
arDqulqss oP orD)re)u!
o
t
3
n
'urgrls rnlnlelrdec eaPed uip 9r1
e]IB neJetu
-seou erei l"Jn3nq 3-s eJ?3 ap ,,rn1nur[uds" B 'arurol alie 16
qns rsg8ar urol o t\zrt7r reur eJBc ed'pcrdrl gJlsolu o alsg ill6oJncng
BI Jnqe ap PJBotu gss"rnJlsuol ?s InldaJp gql" nu PS Iueurru 'Io3es
diurl : asndo-rd aoluqel rtrpuoricepad lnia-rd rcep 9+"I
.rr",
"p
"p 1r"y,
a8nep" PS
pc
as
'z?Juenlrnlnlnsuol
,,€eJBpu"uoced" ep ?Jn3nq
"euaules€
aiuarncuoc raun" 9ie1
.r1 eJ"o+gulnJ
ep ?+IrL oX ',,p:"i
"un€aplo]
"rrro
nrluad',,IrJoLr eareiurrlul nrluad r6e1 e1 r3r? +Iueluoc ?-s urns'n
"rtf =
nu
zse 'rlearncrg tt rJnqe n3 ?J"olu o ?ss"rnrlsuoc PS lnlderp ?qre
dulrl arec uI 'ru" ep 9U ep ?+€Jnp o ed nr8ap'tpd un a'rec
?s Iuaurru
''rgzrape-r1ul
'urgr+s lnursrlelrdec ep sele teru 16 urstlelrdec
i"+g"6
1
a
a
S
l-a pus si Petrach,e Poenayu, (1799-1375)
chiar
- ideea
daci ulterior allii vor fi reluat ;i perfecfionat
lui.
Petrache Poend"ru este in general cunoscut ca organizator a1 ;colii romine;ti, continuind in aceast5 privin!5" pe Gheorghe Lazdr. Dar prea putini gtiu cd. el
este de fapt un precursor ai credrii tocului rezervor.
NSscut in 1799, Ia Benqti (Vilcea), Poenaru pleaci,
dupd moartea lui Tudor Vladimirescu, al cd.rui secretar a fost, la Viena unde are posibilitatea si studieze, deoarece obfinuse o burs5..
Ca orice student bursier, o d.ucea greu cu banii, d.e
aceea caut5" s5.-;i mai intregeascd" venitul cum poate,
lntre a1tele, spiritul s5.u inventiv niscoce;te ,,un
' condei portdre! f5"r5" sfirgit, alimentindu-se insusi
Fetrache Poenaru cu cerneali" t, pentru care obtine la Viena si un brevet de inven!ie. Este clar c5" aceasti,,pane tb.rd. de sfir;it", cum este numitd in
alt5" parte, nu-i altceva decit ceea ce denumim noi azi toc rezeryor
sau stilou.
Dup5. cit se pare, acela;i brevet l-a obtinut Petrache Poenaru gi la
Paris, cd.ci iat5" ce spune A. I. Odobescu:
,,Petrache Poenaru se ocupS- la Paris si cu scorniri ln micile industrii
practice. Am vizut cu mirare cd"la25mai1827 el obline de la guvernu1 francez un brevet de inventiune pe cinci ani pentru un condei
portdret, fdri sfirsit, alimentindu-se el insusi cu cerneali; une plume
sans fin, portative, s'alimentant d'encre d'elle mdme ! Picat c5" desenele anexate la acel curios document oficial nu mai existi, cici arn
fi cercat poate si tragem folos din inventiunea cornpatriotului nostru,
care lnsugi nu se dovedqte a fi utilizat-o rnai tirziu. Cine stie daci,
pe timpul cind in Paris gi-a bdtut e1 capul s5" scorneascS. un asemeneil
condei portire! gi nesecat cle cerneali_, nu-;i va fi ad.us aminte de
nevoile ce trd.gea, in tineretele sale de calemgiu, intingind merer-n
condeiul in c5"limara de la briu" 2.
Inventia 1ui Poenaru prezinld, interes, mai ales cd se numdrS. printre
ceie dintii brevetate de romini. Socotirn cu atit mai mult necesar si
n-o trecem cu vederea.
Pentru a completa biografia lui Petracire Poenaru, care a fost o figura
luminoasd a culturii rominegti din secolul trecut, trebuie cel pulin
t
.
rominegti,, de prof . A. \i a s c qu,
Cunostinte {olositoare, p. 5.
t-blioteca
2 Petrache Poen'ant, cuvintare asupra
vielii- 9i activitS.fii sa1e, rostitd. la
,
22septembrie 1889de prof. A. L Odobescu,
Bucuregti, 1g89.
Cf
Petvach.e _Poenaru, ot,gan'izatoru,l gcoalei,
1e s c
104
g0t
ittBautg'lo-\ uI
'4t 'd 'tS6I
' ouxzllovXuao ' I '{o,td oxr'ou,ral,Lt u!
E o 1 o g '1 'A lzoA z
'sLLLDMnol salsxlottl,lo1.t' slauuatQ
sa'1
.'e
'gg 'd 'aeSt ',,r16e.rncng urp ecrzrl aiurrl6 ep rrfglercos lnur+olng"
'" QZtt-ttg1)
:rura1ue3 er-ilrrurq
r
rS
(SOf i
ncsaptrq a"IocIN '(gtlt -Ogg1) ouizncelue3 ullu"lsuo3
-gggt)
uI allqasoep elltatu nc rJEJ
ap eqJol alsa 'er1e:8oaF alSa.rrrd ec
"aal
-nlJ?J raJl ?Jptunu es arlseou liJgi Ie gur"as ap rfeig,rug rruri-rd eJlrIIJd
llI
E
i.
lle!!DrnlDu
pB lfer6oob o,r;ir3
li'
A
'csalpFa"rd as aJ?r al"IJos
r:arela-rd aleleuuresul puliunue 'g11o.l.zap as eJEl ari:npord ap alai
-,rol n:1uad elsn8ug eerd csepaaop as alepna; elrriela-r pulc earueJl g
'rrndull
elsaf,e n.rluad
l"lul"ul
elreo] napaco-id un 'ecruuqcoJlcala alec ad 1ut8-re 16 tne nc 1ra1od
n:1uad pJrJq€I o pc"I as ps aundotd rt,tasar1 'Lun?? 1oa ',,erei o-Jlu1
rpolzr ealnd J?-s e3 gultu ep aIrJnJrnI urp eped pullpl 'leterncul ap g
'a1ad ap ai-npurig:nc 16 e1-npuglgds 'gnou
Irlf,el a1r-rn,r.e1sod ece;
"c fipoal nrluad nt8al
etet 'n1?ot7a1atwa7ry
e ap 3n6a16eru nou snpe
""
-rrrr-rd un ppJof,B 868I erlcluraldas 95 urp lseuluop ]lE un 'g.reogung
'ullqo el
tsasape rS ,,rr8a1r.l.rld" JOr re alrruouoca trirpuoc allou nrluad rcrdil
rJoleluelur trugs erlAace rioa 'uolelou Jollntu eiuecsa,l,ra;a alSeounr
',,iarppod nps Inrapuoc" al6acocs€u nJ?LIaod erlf,"llad pull
"auleJt
1l
,
tr
L
e
i;
-l
II
1
J
u
I!
u
'T alrnulur aiaiuels
-qns no r:p3rxolur roun ?ruJn uI lrJnur e 1 rar;er8o1o; lelaruord ap
"
rpeor:ad ui +"zrlrln lsol e nu rcru atec 'lnuroJq el"s alaiuat-radxe ur
easolol nrlsou Inlsr3"uueI gc 1n1dep alsa lueseraluT ep ]Iqasoa6[ '(lggt ul
eiur:rg u1 glnuriqo lsoJ s ',,ardr1orren8ep" glrrunu 'psrz-nr-rdord erle:S
€rcnl
ap) rer;e:8o+o! l-alr-ZrIeer
'?g8I
-o1o; erur"rd
lerJeural
?f,
"lsecen,rluad
"i elzauzgtpug
urrd 1r1*ernlng wp lsrc"urJel rnun ?
else 're
"eace
gleuoriuaui ar; ps p+rJarlr eJ"o Jep.'elrlnqzreu leJglepe e 'a;ectacug g
'uluroJ rnlnrodod ea.reip,tug n-r1ued
niglarcog 1e elurpa6e:d rS aulurol{ reltuep?3y i€ nJqtuaur 'eA"S 'JS
rnlnr8elo3 Ie .rolcaJrp 16 rosalo:d lsoJ B pc 'crue8rg rnlnluaureln8ay
?aurarl ur acrlqnd rrunrirnrtrsur ealnr8el l€lc"pal e ?f, rurlultll" r"ur ps
3
-
'
!
.
-l
e
j'
Primul d.intre ace;tia, cronicarul Constantin, Catttactt'zino, a fdcut studii
strilucite la Padova (Italia). Bun cunoscetol al concepliilor cartografico-geografice, ei a intreprins cercetiri geografice laborioase, pe
baza clrora a intocmit prima harti a Jarii Rominegti -excelenta fafi
de realizirile altor cartografi ai timpului - tipdritd. in anul 1700 la
Padova. Harta cuprinde elemente de geografie fizic]a", economicS. ;i
poiiticl - unele dintre ele absolut inedite - ;i a contribuit mult la
cunoa;terea patriei noastre peste hotare. Dupd cum se pare' ea ,,2
servit drept model pentru realizarea hdrlii lloldovei, intocmiti ulterior de c.ltre Dimitrie Cantemir" 1.
Este vorba de prima realizare cartograficS" a unui romin privind lara
epoca in care a fost realizatd - teprezrntd o
noastr5., gi
- pentru deosebit['
infiptuire ;tiin!ifici
pritnu,l roruti,n care & I,d.sat o operd. de rnare
valoare in strdind,tate. Picot;i Baddeley au relevat inci din secolul
trecut importanla celor peste 30 de descrieri aie sale asupra Extremului Orient.
l)upl cum se gtie, el a intreprins c61[torii in Asia orientali (1675- 1678) '
clin carc cea mai importanti in china (a fost cie altfel ;i primul
romin care a vtzital China) . ln descrieriie sale, el d5" importante
cletalii etnografice gi geografice, intocmind cu propria-i mini hirli
ale itinerarului parcurs. De menfionat c[ a c[ldtorit pe drumuri unde
nu mai fusese nici un euroPean.
,,Descrierea p[minturilor ruse;ti de dincolo de Urali trebuie considerat[ nu numai prima inminunchere a observaliilor izolale si sumare
ficute c1e premergitorii sp5tarului, ci ;i prima scriere despre Siberia
cu conlinut etnografic" s. El face de pi1d5. prima descriere a ostiacilor
clin istoria etnografiei ruse 4.
Milescu noteazd cu grijS configuratia solului, insemneazl riuri, riulete, mla9tini, insule, cu toate distanle1e ce 1e despart. Ca un adev5"rat
explorator de tirlmuri necercetate, el ,,a introctrus in atlasul Siberiei
ilenumiri noi de riuri, lacuri, munli" 5, care nu erall cunoscute
pini la el.
Geograful sovietic D. X'I. Lebedev intreprinde ln opera sa GeograJia
in, Rttsiasecol,tt'Iwi al XVILl,ea un amplu studiu asupra lui Milescu, a
SpStartri N'icol,ae x[ilescu
lConst.
Herbst
este
si Ion RXduIesctl
,
Islctriadezuoltdr'i'iSeagva-
.fiei irn Ronfinia, ln vo1.'XIonogafia geograficd' a R-P'R', vol. 1, Bucuregti,
p. 18.
3C. Rirbu 1es cu, Prefald la N. LIilescu,.ftona,l de cd'ldtorie'ittCkina,
ed. a II-a, E.S.P.L.A., Bucure;ti, 1958, p. XXXIV'
a Ibident. p. XXX\IT.
t i ttaintasi de seantd ai' gti'ittlei romine;'ti, MIC, 196i, p. 13.
1960,
2 f bid,ent .
T06
t0t
'qsnrl
'0t9'd'6-c6I'rlsarn3ng'Ef,iIIiurI+S €r11+Ipg
'I c I o P r r{ ts E l'{ 'd 'I r
^
urp'pe-r+'arl'fo,r7oa?rolx/tL,tadorsapv)r'rotsl
-urils uida3uof rJurl Ezvq ed ?lrnlPll€ 'n-rlsou InJodod ri erei a-rd
r"^oplol,{
areo}i^IJd acril:I8oa8
-sap alp3Colf,If,uJ €1ere.\ep" o elsa
"l
rJrurnu r€ alep ap arigSoq erelu o pulzulJdnl '(Pxaue o ?tnllls
-uor alrlulrue aliirgq erlulp Eurlrd ereJ el) xaaopgtrV DaraxnrsaCI
'1ILL nes gIrI {IIp pul}"p'eleluaurepunl gorSriurrlS ?s eereJcn'I
'nrzJIl
r?Lu eurees auri e^L grrpiurrlS er;erSoa8 ?J€3 ep ''c1a tou rrieruro;
elelptunueu nJ 'aIIgA 'JoleseJa+ etlerSodol 'aoruda,r :olrrniaq8 "lluilI
prlpul erer ui 'zerLEJ iIIp ales ayirgq nes rnlnlodourluelsuo')
gcrruouolo 'Pprzr!
1nue1d 16 ec gsitard ap l3I EI atrsa - pcrlrlod 16
Jiuralu€l ap ?+{Iu3o}ul ro^oplol'\l
arlerSoa8 ep elueueia nf,
'luerJo uJ aureJ^
uI"}J"H
reull
"ac"
-lpau ie rqesoapug rS .roiaiur116 1n1a,Lru alnpep es or?r ulp 'ellpaul el"p
yzr,ezrLtxL1 Ie 'eles aIJrJdo u1 'auado-rna lquil olaiedrcui:d ui asnpeJl
'lJ]]iB ap'1so; rS ne e1a:aJISeIc 1u1s giur,l'rrd glseace uI el"s elrJelJcs
,e3 eurq r?ru rlJn} ad
lncsounf, Jrura}u"3
ra ueroduraluo3 +{E eje3rJo
"
'Ieralrzlrlinlu piulrlt 3p rnlnluo r: tS rnlnlorrled e '1e1s
'u"e,\oploul ttluop nrlsnli
soruourJB +"uIqLuJ
ap rnlnulo
"-s
"al"lIAIlle
rnlsare ?3lelrli+f,e ug 'ar16 as runo gdnq 'eroda aiut,trrd ellnur ul llt
-pdap e-r6 Ia 'au?urolo ratieunuop a1e r{ aiepna} rrJlnpulJo eprirpuoc u1
'EaI-IIAX I" rnlnl"J;\ 1n1i6r11s "i +"tuJo] 16 lncsar3 'nJlsou rnlnJodod
re rJ"Jnug'J 9ur€es ep r?ril Iec sJlulp {nun lsoJ e lnLt'a|ua) ?'t,ttxwxcI
'"f,rleullrr" o rou eI slJls ? arec lnu,rtrd lso] ,}] Pc ared as le lol 'eulleul
ri arlsaral eleuritre ardsap lBlEJl rin arnqrJl" Ierrl es I ncsailtr{ In-tr
'trrdord aitrfe,uasqo €I ep
"uneaplolug
ap asairlJ rolrrieuuolur EZeq ed ncs e}Izn" urp
eeu-rod nJSeIrtr\I 'llile
"{
161 rrurar.L re r;erFoa8 lilnur ac durtl u1
rturnu oIrJeIrJSap neeuroolul
'relgds rninleip,tul el" rrfJJnI aseoJol" r"lu
alef, ernlrlsuot x?uxt/3 a\a'i'twafi u7 pttgQ 6 qs\oqol o'l zp',oxnq?s u!4
Lun,tp ap a'Lx,tpuxuaswI ap lJn+gi.e oJv) '?'Las a7r'tcar'taot{ 6 aTaio,to nc 'xauu'/3
o1iprpQwrg'lip{a os a,rur u9'bxsv plxlunu on1nywgwtpc{ a i,ryd x1!u't'p xaIas
vafix,tlsa7 eaJe,Itrnl l"rncnq ?-s el33 3p ,,eJelu elJeol lnsaccns" pzeru
put,l't:d alep a1le
-llqns rolnu r6e1a3v 'r,,Iarraqls E ?3IZII
"IJ"r8oaB
ap erJes o 16 pugluazard ,auarraqis J0ITJnIJ e 'plcerol 1e-raua8 ul 'eJeIJ3s
-ap o lrruro+ur ?" E+sa3e 9r puj1g-re 'nlsalrtr{ a"loJll{ rninrelgds eprr:
-adocsap ?auarues? ap ezercarde 'rsIAopIqBeN 'd 'I crlellos 1n1ei9.n'u1
'acr;erSoa8 rolt:rradorsap Ie ?ur"as ep crJolsr 'piurr16 ep uro 1{e u61
'gcoda eaf," ulp IarJeqIS e are;o1dxa ap
rolrrirpadxa IE ]ueurlulnc lcund un Plaplsuoc o BrsY ul ellolgl?f, rnJRJ
tifice inaintate pentru acea vleme. Prin aceastS" operd - intocmiti de
Cantemir la cererea Academiei de $tiinfe din Berlin, ai cirei membru
lumea afll pentru prima dat[ o serie de fapte cu totul noi
era
-
despre Moldova.
Metoda ;tiinlificn de lucru a invilatului geograf moidovean meriti
s'i fie in rrod deosebit scoase in evidenld.: pe teren el i;i f5.cea scurtE
insemniri, intr-o etapi ulterioard intocmea schite ;i hnrli, iar in
final trecea la elaborarea definitivi.
Studiul iucririlor lui Dimitrie Cantemir dovede;te tot mai muit cd
;i in aite domenii ei avea unele idei inaintate. Astfel, in chimie, invitatul suslinea materialitatea substanlelor chimice ;i alcituirea materiei din atomi. Cantemir este de altfel, a;a cum s-a ardtat printr-un
studiu recent publicat, autorui celei mai vechi lucr5"ri rominegti
din domeniul chin-riei, datind clin 1701 1.
$i in domeniul muzicii, Cantemir a fost un inovator. El a inventat
urr sistem de notatie mazicali , in care a transcris diferite cintece
turcegti (drept note serveau literele alfabetului turcesc) 2.
in anul 1796 apare la Bucure;ti o interesantS" carte de propagandi
agricoli (nu este prima de acest fel de la noi, dar meriti a fi relevati).
E scris[ de Dimitrie
tipogra-f Rirnnice&nu gi intitulatd:. Oarecare secre;i ale rue;tegwgul,wi sdd'irii, td'lnt'd'cite dintr-o
t'ttv'i al,e lucrd.rii pd,rui,tttwl,wi
ccrte a otnwi dascd.l testitu si iscl't'situ,
in
me;tegwgwl lttcrd'rii d'e pd'mi'nt,
ad,icoi al,ot pl,wguk'ti.
Autorul m[rturise;te dintru inceput dorinfa de a impirti;i ,,minunate secreturi, atita de folositoare pentru semindturi, pentru roduri
;i pentru flori". In carte sint promovate multe idei inaintate pentru
acea vreme. Plugarii sint indemnati ,,si aleagi siminla din spice
groase ;i pline ;i virtoase". Totodati, sdminla trebuie bine preg5titi,
recomandlndu-se amestecarea ei, inainte de seminare, cu ,,o api ingrogat5" cu gunoi de dobitoace, care are multi silitrd gi este totdeauna
suflet gi vialn tuturor semdndturilor". Secretul sporirii randamentului
rezidd.
- aratl" autorul - in salpetru.
intr-o lucrare privitoare ia istorizL agri culturii noastre, acad.
G. Ionescu-Sise;ti considerd pe drept cuvint ci ,,acest modest autor ar
1D. Toclericiu,
D. Cantemiv-Precltrsol al unot'teovi"i cl'itt do'tneniwl
chimie", 1961, nr. 7.
2Teodor T. Burada, Scrierile. tnTr'zical,e ale lu,i D. Cantemi'r, domnitovwl Mold,oua'i. Ertras din ,,Anaieie -\cademiei Romine", seria a lI-a, tom.
XXXII.
chi,n'ti.ei, in,,Rer-i:rta de
108
60t
'0t6I
'r)6arnrr.g[ <ot,Lr'lluoll ug aloil,t?D l,tilLxxt| DaiDtlottzac[ 'n
.II 'd
I o i.] tI O 'C:
9961'r16er
satruar3s _-,,eruulunotl ua enbrgluarcs aL\ E'I" uI 'axuvur'
)1!,LetJsn1 ap Twaua(Qolaavp a'I ',I+ 6asr 5-n r s a Lro I '5 r
-ncng 'sagnbrldd€
-noa ua aIorLlSD
ap
ncseuglals 'r5 ?unds - redorng Inlsar uI pulc ad"
"erepgl ('gzacuerg Brurapecv rS 1a111e ap o-]Bf,rlqnd V) ZOgt/B-, 'ru ra inull
-alng uI gcrlqnd o aJ?c ',,rl6ernong urp ecrzrl aiurrcs ap Iliplelros"
pf,runruof, o 16 ,,grryriurrlS giuepodrur eJ?Lu ap" e+6e+ooos o nosau
-plals nrJoSeJc I alsauluror ul e]€+J?par airlou raun BruJoI qns 'JSe3
-ar8 srrcsnueLLr rnun 1n1r$rgys e1 a1r-radocsap lso] ne alllurure aII-IoIJcseG
'rnl rruraJl e puralqo-rd plu"lJodrur o-rlul
ppre8uele ap erlrzod o ed +"nlrs e-s InJo+nB re eararcard? uI acaJ
-"oep iplu"seJolur rEur ?er a,rrud as ru ttielrasqo olsac" aJ+ulp
"u4llI}
'rirroalaur
arlseou
ep
erappc
o
rS
IIr?i 1n1u1ur9d ad lrsg8 (lnureur
ep nlueJf, un 'lugupd ep Jnurafln3 un
ap
crrolsrard
l"urrue
lrqeqord)
un '."oI-IIIz\X i3 In3"eA uI
srJssep B urruou? seurpJ uJuroJ Jol?}e3Ja3
'uro
-Lu
i
!tlr
J?I
'pe
INII
?u
-or)
'pll
33I
nJl
Jln
-nu
'1\t
o-/,
-at:
'(p
'rrJnllncrJSE
e elfglgunqurg ap rrednroard nf, riglarcos ?iulli nel eru"AIISueJJu1 r$ eauauras" aO 'uepeg urp acrruouor8y rriglercog IE nJqruaur
pul^e',,r6e1 utp
eal"+
'>l"qlf '1 ad arlre.roloruord
-ro1r1$r1ern1eu
"c o+ul"ul r€r\I 'ap"rlg rn1
u1 leiurryul
-arcos"
?rul
,,1nrerln3"
"-s
"^oplotr{
ei luaunldns Bc'es ar"ol o 16 a1eocs,,ea1e1ario5"',,trtt1Je rJelnpPut"
"
]uls rafetrq rS (1r1uiure InJolelualur) -ra>1cn7 llJollop .rer 'relatoas
-urrrd +esog 1"IJB3S 'alurpa€ardacrl a uesqocel snJ un 'tn1nlo1
-ruurop alel"r] '"cIqO IIeqItr{ e}se ra e1a1urpa3er6 ',,rrulunU Prn}In3
"
es gg8l uI 'pld"r elJeol e16erc 1a1
-ir8e-p a1e1ario5" o r"rrlr
"zeraualul
lsare ap rolrfrgr ln.rgtunu '"aI-XIX I" Inlnlooes e aleleurnf eurtrd u1
o-.4ut:d
', ,,epede aJrolIE
'rrn1a; e1{nru ap r-in8nrls poseapoJ gs" eira ec nrluad',,pugrnc gceoc
'?aualuas€
es
alaureod" arey e nrluad ,,IJn1aJcas" arnIBAZap
"alJec
"s
aq'roun8
nc pl"3elserue pde nr l-npulpn '<unq lullugd u;
arnqaJl
"alsac?
e1 ep .lolaiulules" BaJIJgsg-r rqgrS as
aledor8ul
nJlued
"
'"Jn1{nJr}rA rS g"rnllncmrod
nrluad aJ"o}ISoIo} rJn}"JS n"p es a}J"3 uI
",eureod
'p1"1lo^zap 1[nru nrzJJ] Ieur I] ?A eJ?3 '-ro1a1ue1d rrJpJoIIauB elepo]?tu
rrrp €un 1de1 ep plurzardar Joleiulruas eare8ale Ppu"luocal nu"aolulull1
1e:3odr1 arJlrurig ar?f, uI lnpou ?f, Elrasqo 11*ast5-noseuol 'p€f,e lol
', ,,8Iq"l-I tlp ntzrll r"ur gleJoqele 'Jolel
rarirrlnll e a{e,Iaulur Ialloa} rrrosrncard arluird +elgurllu r; ealnd
Pp'
a3
1"
ils
u
-4
-9
?f,
ul
a}
Pil
Ior
nJ
ap
-ur:1d
pietre este pusi la indoial[ pini la 1798, la noi aceste fenomene par
a fi cunoscute, c;,ci invalatul romln descrie fenomenul cu cea mai
mare acuratet[" 1.'
De-a lungul secolelor, inv5"!a!ii au oscilat intre parerea c[ meteorilii
sint cu adevirat pietre cdi.;ttte din cer gi opinia, cu mult mai rispinditi, c[ ar fi de origine p[minteascl (de pildn ci ar fi pietre lovite
de trlsnet sau aruncate din gurile vulcanilor). Aristotel contesta, de pildd, ci meteorilii provin d"in spaliul cosmic, iar in secolul al XVIII-1ea
aceasti p[rere a devenit atit de dominanti, incit multe muzee
au renunlat la colecliile de meteorili. ln 1790, Academia Francezi
a conchis, lntr-un document semnat intre allii de marele chimist
Lavoisier, c[ ,,din punct de vedere fizic, ciderea pietrelor din cer este
imposibil5.". Dovada ;tiinlific[ a origrnii cosmice a meteorililor a fost
adusi abia in 1794, intr-o valoroasi lucrare publicat[ la Riga, de
cdtre E. F. Hladnii, care a ar[tat gi legltura dintre corpurile meteorice
;i fenomenul steielor cd"zitoate.
Gr. $tefinescu arat5" c5" peste o suti de ani, Stanislas Meunier, in cursul
s5"u de geologie aplicata, caracterizeazl meteorilii aproape cu acelea;i
insu;iri ca gi anonimul romin. Atit de precisS. - din punct de vedere
;tiinlific - a fost descrierea observatorului nostru, incit tot Gr. $tefinescu a putut deduce, pe baza ei, ci meteoritul c[zut cuprindea
troiliti, stabilind si din ce categorie de meteorifi ficea parte'
1
Existi
1a
noi unele menliuni 9i mai vechi, dar destul de irnprecise din punct
de vedere gtiinfilic.
gX6glardo rS
!Sauzp.tput
ap Joaa ufi
0tt
'0t't7, elero eI PuId EprE ps
al"sgl n?re rc? elelelsur aorrlcele Id-pI IgZ elrr 1 rolizerls 1e crlqnd
In+"urunlr n.rlued ealBlnrJ+lala ]rsoloJ B aJ?3 edo-rng urp 6r:o lnrur:d
lso1 ereo6rurrl '7BBI uI 'piuacsapuecur nc Idrupl ap 0gI .e+uaurle
"
(r1*arncng ulp +o+) roleqv eI ap porrlcala
uI rer 'ZBBI uI
"Ierluer BBBI
elel"lsur lsol nE
'erugruog urp ecrJlcala aJEo+"JauaF alarut:d
"alsal"
nrluad aJaoelaurq
alb,trrd ec uI ',,rJolrncol
o" purnlrlsuoc
"]eJglape
':o1air1n alalaur*rc u; reir.toqrugq ede nealrur-rl arec adruod euorice
€]seer" gt gzeauoriuaur rruraJl aleluaurnoop : r16a:ncng ulp ,,JolrulluIJ
Inluarurlrqels" "I ep eoc rd leuoriuau ap e+se rJncle n] rurAetu alaur
-rrd arlurr4 'rliarncng urp rrippeqrl Inrr"d urp rroruqa+ Ineznry uI
+nzq^ rT eleod 16 eJls"ou alalrz uJ pu;d lerlspd e-s rur6eur relsece InJp
-uIIIf 'ra eiuarcrya lrpe^op E-s laJlse rS aza-rcn1 gs gsnd +sol rrncle nc
"
pur6eur erurrd 'gde ap alrrour putzrlered 'leiaq8ug e eir.Loqrulq pulo
as eur€I pc pur€al ap 'gr"oru els€ec€
'grdse puJ€r o-Jlul erqe I apre
"A
"I
ourc?ur ?s lnrl B-u ruaurru 'erueJl ?llniu 'ec a1$a1sa.rod ag 'EJ+s"ou err1
-snpur urp rJnq" nc gurieur eurrrd '?Jeour o eI'pzao1alsur as SSBI uJ
'alsrlerradur iralnd elrJ"u ep
piey areolrqorug iaiuapuadap rS rrrarodeul eluardure lepnd e erurou
B
erei ug inlnursrlelrdec
-ooe Jer 'erzJl+ nlqru"sue uJ
]soJ
RJlseou
?suI
e rolrurSeu
eaJr-JIoz,:Ze(I 'llnur r"tu
-rolrrnru
'a,Lrlcadsar
1o+
]nrsarc
1n1o-r
-"J InJ+unpIuI '('c+e rnlnuruel BrJlsnpur 'pl1lxa+
'p-reluarurle
"rrlsnpur
'rn1n1or1ad EaJEurJer i6 erice.4xa) eurr-rd rrJal"ur ap asJnser
"rJ+snpur
Joun e grls"ou e-rei ug eiualsrxa ap a1e8a1 eleJ sel" reur 'rarrlsnpur
ele rJmueJ ap erJas o 1"]Io^zap ne-s 'a1sr1e1rdec rolrrielal lnrpeo uI
G
r'ruqel 'raiu'1s elp Iluourop aseoreurnu uI "nou a-ra1nd ;tTlt:l;
e+euruesul
-uIruJrI" rnlnrodod B eJ"oleeJc eelelrcedec'rJpurJolsueJ+
el6eounc eJlseou rrielarcos e EJrurouooe 16 BI"rJos
f
"Jnlf,nJls
plns o f
er"t uI 'aseon11nurnl rJp+uJrupJ] op loJas un alsE 'rue ap
adeorde JeJ+ '|W6l lsn8ny g6 ap p+r-Jteur nJlsou rnlnrodod EiJolsr I
earBur 16 glgt urp rrfnlo.rar res"oreua8 a1a1rz arlu I
uI
"rn+rloo
lrrpspdau .npnlc uI
Dezvoltarea industrialS. se fdcea in general lent, datoritS. insuficientei
capitalului, lirgirii incete a pielei interne si concurenlei greu de infruntat a mirfurilor din ![rile capitaliste dezvoltate.
Cre;terea forlelor de produclie, extinderea ;i perfectionarea relelei de
comunicalii, utilizarea tot mai largd a masinilor in cadrul unor ramuri
ale industriei din lara noastr[, crearea unor institulii de gtiinln ;i
culturl - fie ;i pe o scari mai restrinsS. decit in alte ![ri - dau posibilitatea afirmirii unor remarcabiii novatori in domeniul tehnicii ;i
;tiinlei. Ei continui si dezvolti tradilia epocilor anterioare, demonstrind inci o dati aptitudinile poporului nostru in acest domeniu.
Pretutindeni unde se ivegte o clt de micd. posibilitate, forta creatoare
a innoitorilor tehnicii gi gtiinlei noastre isi spune cuvintul. Se formeazd" ;colile ;tiinlifice ;i tehnice rominegti, in cadrul diferitelor
discipline. Realizd.ri remarcabile sint obtinute in domeniul constructiilor, al industriei petroliere, in biologie, medicind, chimie, fizicd",
matematici, geologie.
Inventatorii no;tri se preocupi de o serie de probleme de avangardS.
ale progresului tehnico-gtiinfific, inscriindu-gi numele in cartea de
aur a tehnicii. Astfel, Al,. Ciwrcw, Tr. Vuia, A. Vlaicw;i H. Coandd.
se numdrS. printre pionierii avialiei
- continuind o intreagS. pleiadS.
de inaintasi mai putin cunoscuti.
Apar ;i inventatori ,,universali", activind concomitent in mai multe
domenii, cu unele rezultate interesante.
Dintre oamenii de ;tiin!5", E. Racoaild. creeazd,;tiinla faunei pegterilor
(biospeoiogia), George Constantinescu
- sonicitatea, V. Babeg este pionier al seroterapiei ;i descoperitorul a nu mai pulin de 50 microbi,
Gh. Marinescu se numS"rd printre intemeietorii neurologiei moderne,
J. Bol,yai, este unul dintre fondatorii epocalei geometrii neeuclidiene,
G. Spacu deschide chimiei noi orizonturi, iar Al,exandrw Proca prevede existenla mezonului.
La sfirgitul secoluiui al XIXlea, Anghel Sal,igny proiecteaz5. ;i construie;te cunoscutul pod peste Dunire, operd tehnicS" de valoa.re exceplionali, ;i ridicd" primele silozuri de beton armat din lume.
Proiectele inginerilor romini se dovedesc a fi indrdznele, depfuind
adesea interesele capitaliste, ceea ce a f[cut ca cele mai multe dintre
ele s5" r[min[ nerealizate.
La inceputul secolului al XXlea, inginerii Alexandrw Daaidescot, ;i
Ion Ionescw proiecteaz[ irigarea intregului Bdrdgan, pentru invingerea secetelor pustiitoare. Ciliva ani mai tirzil, in 1908, Dimitrie
Leonida. elaboreazd" cutezitorul proiect al unei hidrocentrale la Bicaz,
idee care gi-a gdsit infiptuirea abia in zilele noastre. Pentru a
inlelege anvergura viziunii acestui tehnician, sd amintim c[ pe atunci
Ir4
9tt
'I.t!,nca ap alxlnxua,t.a u? pu?d xs oal-Ax 'lo 1np22s
0/L onnl as ac pJ alds?p'xnlnsn{u ap znodod alp xs Lxuawn}
'xxzasuu,t{ ac ?,loqxuro{ atpl,z 1,J1.u't,,tputuasug tcl,rt'I,ua'Ltteut' uloftp %u 1,oN"
u?p ?a
:pun;ord r$ crlualne urind reur alsa nu €1see3" euIJ
-r-rd urp eJ"c J?p '.rn8tsap os?zlsas l-nu JoI InJoln" Itlu arec ad c111 un
'euo1
- sol r"ur urocnporde: a1 arec ad JoIrJnpuIJ InclJ] a]sa €]sacv
-qoln" eiurrlA 16 ecruqal ap ?i"I lelsolru"u lniardsrp 1e-raua8 ug 16 ernrl
u?r"JJ rnl erl"l ap cruqal nrue8 Inun e ]ncal] ug p1e1du;oc adeorde
ea-rerou8r gcrldxa alu?ururop JoIewIo e
'
?orlorJl"drlue eau1pn111!
nJ l,ou a1 ayr'tut,tQ Tugs
,,asu,llsap a1afntq
'a!0?puxp,tls uxp psu?'t'Lx(L au a,toc'osaoxqnP ap ap a{ ,m $co,to o,t'pccwnwoc tS
t,tr.,n{.ocsa7t nuo pugJ a{'1ntoynto bop x-ps xnqaq to ?to) oxaco atlp? ap
tolEc ',to1 oa,r.acq{u u? lvcxpaxdwt 6 Tagncas,ta{ pyopoaqgc alsa apln or.r,nc{
a1acx'p,toi r,tg xou a'L'psullu? ap ayaoQ as 1gc r2ncs o a{
-oJS?p eca{ a,mc
e,rucq(a ug wn{ a7 6 eoy ayuto,taQocsap nc csa1p{ as rurotfaw alp pwgc ad"
:rrolrradolsap ap piel llipUi"iollo IIuIpnl
-lle pplcnl alr€o1 a:arca:de o pp Ie '668I uI glnuli piur-rayuoc o-rlul
'
,,??tpi aam1ao1Qxa naqt 't{ aa,n1nQ
wLxuaor!!?,LoQ azaeywa,m8 qonulcs ug atoc'prll?Iod tol opluox1c ,tol Incol u?
ewoQ a n4uaQ 'piw'l'lli op xluoxuuo ryqu,Lal ytwen'tyr'yoQ "'oiuaaas-opnasQ
piwr.gi-opnasQ nc o-pwlroco1ug 'o,t16ow to1lxtaxrxJx1oQ aeymQ uxp ?lo,tp&
6aqeg Jo+ciA
oi
-apo r,aiwr.rgi aant{.nsa 'rcyr.1on1cagalur. uaoxJatc{ap
}U"A€s nJlSoU alaJ"ur ?rJJS
-
aqsa
-
I.zp?so op tnE,toSr'\o pzuazl"la?co,tal ac oa?J"
'prde.r reur 16 aJeur r?tu 11c 1r;ord Inun ?oJeuriqo 11cap
elSargu:n nu eJBc 'tnlnrolsn8au erftzod pldope eaun;arSoru
"Aacll"
-ozaq8:nq 'nllsou rnlnrodod re rielureul rueuteo Joun ale aJeol"Aou
aprirarc rS aialcarord ap piey 'rruqe+ rS cr;riun16 lnsa:8ord ep Pi".iI
'Inluaiel
rt-e ap alelrlrqtsod ap IaJ un
"crlrrolel
rcru neasp8 nu grei uJ oJeJ"oap 'a1"]?uIEJls ug pledrcuud eelelrarlce
a.reoSg;sap r6-ps rerqc sunfe ne
- II|I" # oyytpana7 'ncsaux?uo?sttoJ
nSog'ppwaoS'nycoa - ra orlurp rlun 1I3uI IeJlsE 'rol Jolrlauz?rpul
eal"c uJ alrl€ls el"Jprunueu +ecrplJ e 'tr16ou JolrJoleluelur 16 -rolr
-olrradocsap Balelrlllc" urft:ds ep 1rsdr1 ? ar?3 '.ro1rrer6our rS -ro1r16ri
-elrdec Inl"ls ep al"lsellueru lerJel€ur ur[r-rds ap esdrl 16 lnsaralutzag
'a1sr1e1rdec tariercortq aIeJ?Uas ul +"lulurJouluJ Beace 3p
epruoel rnl InlcaloJd 'd3 000 gZ g8urle ps n€al" erqe rr16a1
+so1
"
-oJqog '0t6I uI lalerpaurt rr3rJeueq ne.rn8rse nu eJ€J 't;?ru ep llle llill
-solur uI pl"seJalur 'salaiulaurcl '"Ja nu g-r]seou erzaq8rng 'ere8erg
g0Z
ep adeo-rde
ap
ralerluacorplq
ppe3s"c
dJ
Ie
000
ler
"s"orureJ "I ap el"rluaoorprq raun eiicnrlsuor
apeol 'df
?sul Eapel
000 0gI
-ard epruoel in.raur8ur 1(5a1a4 1e8a.r rn1n1e1ed gleurlsap) df 009 I
eadgdap nu ac aralnd o nc 'p.r1seou erei uI pleJluecorprq grn8urs o elsrxe
La
i'ncepe sd' Jie agi'tatd
i,ncepcttul ,ericurui nostrut., ctnd, cestiunea rotntnd.
4npresaewropeand',LeJournald'esDbbatsd'inParis'dela1826'depli'nant
,ooito, zice ci d'rept cwui'nt cd' pe I'i'ngd' al'te lipse dwreroase'
gi,*d'r-n,
-aaott
cel,e
;i scriitori care sd. tr|nob'ileze
;i pe aceea cd. nu am aaut poeli
i'.n1ine
;i pentru Ewropa"'
ce Jd.cr,tserdln la' Dundre pentrw noi
cercetd'torii care
Diept ace&sta, d,oncnil'or,;i' astd'zi' 9i nt'uttd' urente i'ncd'
treu,ttul pat,iei
,, p;ooua iubi,re ;i i.nJl,d:cirat entuzi:iasnt. cautd. sd. rei,nuie
sd' scotoceascd' frin
romi,ne, osi,nd'ili ro, i; sd' al'erge i'n toate ctirecliit'e'
sd' dea peste notile
gi'ndi
n-ai
gi'nd'ul'
toate biblioteci,l,e ;i acol'o wnd'ii'i '*
boierii' 9i' cd'l'wg'i amd.nunte priatitoare t'a ld'rite noestre' l'a d'ornnii';i
'gdrii
';i
cei
\nudlali.
trrrro curios', d'oncni'lor! in
ld'ri'Le rotni'ne' cu
d.e negciin!.a cea noai concpletd gd'se;ti
'
i',n
, sciinte'
- ':.
al'dturi
priuire la
trebwie
ce
spicuiri
.i'nd'elungatel'e
oo'neni i'nad'!a!i in toatd' puterea acestui
faci', sciinla cea noqi iogoti,
ncai mwl,t I,a'iaeal,d.;i Lwmicwai,nt, oameni a cdror i,nidtdturA iese cw ati,t
e i'ntunericwl' ce se i,nt,inde
tleazd' cw at6t rnai strd'lwcitor, cu ci't mai ad,i'nc
L
asupra contemPoranil'or l'c;r" '
ceea ce "f[cuIntr-adevir, noi n-am avut in trecut cine s5' 'JrAmbileze"
semlaDun[re..,cimaicurind'sS,nedefiimeze,minimalizindsauignoridicind
rind pur ;i simplu tot ce era fiurit pe aceste meleaguri ;i
import'
in slava numai ;tiin!a, tehnica si cultura de
Referindu-seladezinteresulguvernanlilorvremiifa!S"deoinvenliea
|u Mikail, Brd'nemw, ziarl|",,Tara,' scria aceste rinduri caracteristice:
problemeie navigaliei aeriene' cit
,,Este trist a se constata cl pentru
intimpin[ greutlli atit de mari'
noi
.se
;i pentru alte inventii, la iluzii"'
Sl ai in !ar[ solulia celei mai mari
irr.it i1i pierzi orice fel de
c[ e un romin
probt"-"'a veacului ;i si nu-i dai nici o atenlie pentru un
balon gata'
iare 1i-o prezintd;i s[ opinezi ci e-mai bine sd cumperi intreagd se
pe o paginS"
e enorm" incheie editoriaiul ziarului' unde
2'
expune situalia invenliei lui Brdneanu
Construc!iiimportante,uneorichiarrestaurareaunorm.onumenteistorice,
in timp ce proiectele de mare
se incredinlau unor speciaiigti din Apus'
sd.
valoarealeinginerilorrominierauingropateinbirourileoficialitalii.
romin
Tipic[ este at"itudinea guvernelor trecutului fa!5" de savantul
derenumemondialC.Lwaditti,descoperitorulbismuto-terapiei,cdruia
is_arefuzatindoulrinduricatedrapecareocereain!ari,iaratreia
dupi nurnire,
oarl a fost indepirtat de la catedri la pulinI vreme
deoarecedenunlaseinconferinlepublicestareasanitardnecorespunzdtoare din Rominia'
,I onescu-G ion, Ill'cercaye as.up!,a''istoy'ie,i'sc'iin!,elor 4nfdr'ile rorni'ne,in
t,tiiti" f izic'e'' anul 1895' p' 145'
..e';1"iit"r"s..i"ialii'a"
z ,,Tara" nr. 173 din I I decembrre IUYo'
il6
/tI
€
JolrJrensul" rS eJls"ou rerruouooe ,,Pcllrceds" "JnBuIS II PlEJapISuoJ
."rr-r11r,rrrb" r6gsu1 pc gunds ?s n"lrn rrrurler6oru 16 rarzaq8rnq rruelf,rlal
B
-oeJ'aurpJls JolrJnlsnJl rolsln+ " e1€lrsalau esurlard r$ rerrlsnpur Purln
e]uolu"ulure
uI eaJeulru?J
lnle; uI ect;t1snI as e nrluad ',,p1ocr-r8e
"lsaou
gtel"BCrerululourlJgJaprsuolvezal"lnJsounf,es-npulzruoca:d
:ro1r,-.r1"1idtr'rri.riuodxa ap PlezrlaJoel relqc lso} B €rarodeul 9}s"ale
uI
gc 1n1de; +nrsounl alsg '3seJar6our-ozaq8Jnc[ rnlnur8ar 1ndur1 ]o1
rS
un
9qe1s
auriuaur eA es eJBc erienlrs o 'riaqe;1eu" ap pJooeJ rPurnu
a1r1d
arrlsnpul o nc eel-Xx 1" jo1ot"' 9urclur11u1 Pr+s"ou erei :rrarodeug
--o, ,r,ro ealacad ppeod JoI Inlqu"sue uI eJnllnc rt erurouoca '}ncaJ1r(
uI llJap ]sclprJ rBur la^ru un eI acrlliuIl6 rriplr'r'r1ce earezrueSroI"uI
'}"lErB
urncard ,rolrurseru rr3luqe+ 1e sa-r8ord un'cSaJII poul uI
p-s urn3 e$e 'aundurl IsIuIuoU e 91sr1e1rde) r-ere+Io^zap PO aleo+ nJ
',,audord
"aJ"llolzap"
urrd ar1 'llrpi alrurouoca rrrgpnalul eelec ad e4-zec-e^dnp -'p8urle
"
alaselJ aJ"c ad docs 1n'rn8uts e+se e+soc"
l-?s oseJpruJn areo]"+Eoldxa
usruorical
u1
'+ecrprJ reru leo InlrloJd-'iJPi alle nc elercJeuroc aprielar
azaq8rnq
rter
-ord ap nBS ,,eleuorflu ralrlsnput" ? arelerncul ap Irnsgur
'rJoaui]
aleure-rn8 lcunle lasaralur ap rricrperluoc rS rede ':n8isap
'el"olr3unuj JOIaS"u lalrazrur ?
pulnqlJluoc 'rrr?i ?IuIoLI
,rr'unur Jolruatueo rr:e1eo1dxa eaJrJulp"
"I
ap nruacaq
-ooa uI ]Inu rtsur 1o1 sunrlgd e ur?Jls 1n1e1rder 'ntuacop
'rruraJl esard u1 alnlgqzap 3:e1 ed purrl 'gururod ap sBLUPJ
e1ri
nB neproc? al arec niueura'Ln8 16 Jolrunrsacuoc el" erercrlauaq
aFri
-?ler3os eJlul elBraqr,rg ,rg*o, 1n:odod r€ 1n1e1s nrluad aseorauo
-Jlezvl!,J+rsaseolepu€]SellIecelelrolIIJInJ}Suoc€uIcIeSeurnser6-9s
o"1.t"a prei u1 r6ap '(neqnreq 'uoss?111 'laruolq
apqedec acruqa+
"t.o1
aurgJ}s loleruJr} a}"p
-rro1"g 'pella15 'z{e1.Lror3 '8reqsnor15
"{elcreg) ap ralaiar e rnztl+
-Joc? Jolrunisecuoc e"1tt aa sele r"ru acel as e1aso6
.aJsolrcunur Jolaseur JolasaJalur
rpc JolaurrJd earrnrlsuo]
reru 16
"irr"1
urp n16r1
ar"o]?unpp punlord er69prlc o-J+uI l"rlur n" Pr+seou erei
16
-elrdec eJ?c 1-IO 'aulgJls JoleuJeluoc- "ul{u ad alep r}eJO - 1n1or1ed
aurq alsg
ar"c erlul - IIrPi aI" al"Jnl"u rripSoq aIrJBuI P3 lncsounc
"p1"qrtt ep nBS lcero:d ap 'cllaroal Inslec ap rzze; puri
16 pcunru ap
-edapau 'roq""r1nt 1tlp.tf8 gcsernldp;ul I6-?s 'runrie'l'ud
eJlurp
,e"rf,r; Iial-t raun epnrc uI 'sunle ne-u roru rr16ou rrJol€]ua^ur
eiel u1 'r€rrlc qulrqcs uI
iif"nf .tiip+pntpt+s ele al"u.''esulau eurnu roun
poul uI
eslop.tr.rorold 'n:1sou rnln:odod € eI"oleaJf, eirol crleurelsls
JoIaseI3 rrrgsgdau en'r1odu4'eJ"olIA
,rtr"pr=.lorr"p'
"r",'alueunuop
alsa '1e:aua8 ug g:1seou erei urp rAorole't
,".tr,
-o1sr''e1ar8
"rJolsl
16
rolrueueo e rA -rolruercruqal e 'rr16ou rollrollradocsap
piulir6 ap"ido1
ro191dur11ug ng
Jolr.role+ua^ul Jo.rnlnl e adeorde raiualsrxa ealsa'rod
inniscute" a1e poporului romin, era foarte inapoiati. Apeiul lansat
de Ion Ionescu de la Brad pentru progresul agriculturii prin utilizarea mijloacelor mecanice ;i a unor procedee agrotehnice perfecfionate, rdsuni decenii la rind'in de;ert.
In numeroase cazuri, interesele capitaliste frineaz| in mod direct progresul tehnic, confirmind astfel pozitia contradictorie a burgheziei
L1a a" tehnic[. Iati ce se relateaz[, de pildd, intr-o scriere a acadernicianului $tefan Vencov:
(6n
,,concesionat i,n 7868 unwi capitalist Jrancez, il,urninatwl, cw gaz
capitagrup
de
unwi
i,n mi'ini'l'e
Bucure;ti
- N.A.) trece, d,upd' 2 ani,
ti;ti romtni, care construiesc wz,ina de gaz de la Fil,aret. Dupd ce storc o
lwue q.aere d,,in aceastd. exploatare, aand, l,a ri,nd.ul, I'or i'ntreaga insta'
l,alie wnei societd.li engleze, care, dotpd. T ani de exploatare, o cedeazd' wnor
capitati;ti Jrance'zi. Pey'ind,area prin at\tea mi'ini, strd'ine de imteresele
piporull,wi, & a.aut d,owd. rnari neajwnswri'. i.ntti, a i,tnpiedicat Jabricarea
-d,e
rna;ini ;i wtitaje d,e cdtre ,ind.wstriq. nalionald., deoarece capi,tali;tii
strd.ini wrmd.reau sd.-;i ai,nd,d, utitajul lor; apoi, a Jost o t'ri,nd.6n calea
introclucerii wnwi mijloc mai pract'ic de ilurninqt, il,wrninqtul, electric'
Bazi,nd,u-se pe co'ntractwl i,ncheiat cu Primd'ria Bucwre;ti, Compan'ia de
Gaz a contiiwq.t sd. fwnclioneze t'ind. in 1908, ci,nd, i,nceta d.reptwl ei, conBwcwre;til,or a Jost
Jorrn contractwl,ot,i,. in acest fel, ilwminarea electricd a
r.
aeac"
de
sJert
wn,
i,ntirziatd. cu aproape
Inventatorii ;i clescoperitorii no;tri au ;tiut si inving[ nenumirate
greut[li care le-au stat in cale. in condilii vitrege, de cele mai multe
ori ignorali gi lipsili de orice sprijin, ei au izbutit s[ dea la iveali
crealii de'mare valoare, de care poporul nostru este astizi mindru.
lncercind s[ infili;am bogata activitate a innoitorilor;tiinlei ;i tehnicii din perioada 1B4B-1944, ne vom concentra asupra principalelor
domenii in care ei s-au manifestat, asupra celor mai importante realizilri pe care le-au oblinut, ajutincl astfel la inl[turarea viluiui uitS"rii
.ur" clasele exploatatoare au incercat sd acopere o pagini glorioasd
"o
a istoriei gtiin{ei ;i culturii poporului romin'
rAcad. 9t. V e n c o v, De
pp. 14-15.
tra Jdctie l,a lunoina rece, Bucutegti, 1952,
6tt
'Jolcnrlsuoc rour8ur ap eruoldrp puguriqo 'VLBI ul serf,ns nO
purrurel o er?c ed '(urirag) 8rnqua11op"q3 BI op poruqelrlod
BI
"Ieocs
rf,ap erJcsul eS 'rrf,rur{el Inrpn}s ards lrqrlsrzarr seJ}e elsa du8rle5 r{
'BruBurJeO uI luI^E e-r?ur un asenl e3rlqnd rrprcnl a1le r* rrnpod ap eli
-cnJlsuoc 'euraJl eec" uI 'zlloqurlaH ueur:a8 uerclzl1 InJ+snIr ?eJpurnu
n"-s rps rr-rosa;ord aJlurJd 'ErruouoJls€ €urJn p nrluad psul 'uIIJeg urp
uJ
srJJSuI
BalelrsJalrul1
'leq8uy ad a16a.Lrrd Ir ec
"eer
"-s Ia
"I lol
'gcrpiurrl*
e+"lrlrlce g1e3oq o ereo6elsep Ia : alaso6 tS r.rnpod
ap pleuorieu eleocg e1 rosa;ord +rrunu alsa 'rrigllnoe1 Berrllosqe gdnp
'grei ug purualel{ 'urlJag €rurqc }€rpn}s e 'eJeur reru aIa}"J} 'suo}Iv
"I
'pJ"rurlpc uI rJoaun eiaq8uS
\rzJll reur 1t1sa.tod
"IeauJec - leq8uy
€ urnc e6e - lgcu; 3rr; ep +I+" puJer ?Je nerncol epun elseporu el"po
uI JBr 'rurind 16 :er neeuol riur-rgd ap rlu€g 'suollv nps alalerl nO
"I
nacrl ap as"IO alaru
euna-rdurg 'ersn:4 uJ 'urepslod
l"unuJe+
"-eI
-rlII] 'ecrl"rueleru lrqosoep poru"IuI purSgrpug 'rur:6cog e1 lnrzeuurr8
16 p:eurr-rd e1eoc6 +erurn y 'rue$cog g8uil 'rldaugqras In]€s urp u"q
un-JluI lncs?u e-s '.{u8r1e5 .rolrios re rrdoc reJ} rac aJ}urp lnun 'laq8uy
-
'z
PS
II
-II
JO
-q
'
FI
al
e
.(SZA1-rcS1) ,{u8rleg
laq8uy lnraur8ur lsoJ " eJBc lroruqe+ I" Jolrouul InIaJ"ur elado 'epo,teu
-re3 eI ap lnlue8r8 'acsaanyo{ or.ugw,oy ug 'pinqe11 'y a16a.tg-r8nz e6y
',,"Ialu"p o ec preo*n 'ree u-a16e1n1d gc aled 'r;nua-r1 alareoltnpn8z
p8reale arec ed 'rarl ep grnlrlaldrug e*errn
'alIBuI ap 1g1e-r$
"]"o1 llouI
elell" ap alaun apedep ap e6e 1u1s 'g-r1erd u-alrprz 'urft-rds ap elereonrd
'auglrdoc urp a1r16a,tod neaq-ro,r eu eJec ap '1ur8.re ap rrnpod aleu
-nurur aleoB urp ?rnun eiey ug 'r[p.rrr ep erunl o-J]uI rueluls po ?IS
-a-rdun nep eu cseulruoJ rnlnrua8 e uedn-r1ug acruralnd ralsace eri
-eJpu 16 eafasnurnrl 'lelelsul 16 epadrurl Inref, qns'rridou ea16rur1
Eolureu
u1 '1npod'rrun1 erelpq uI Jolr3n19r1s 'piieul es
"JJS"ou
ls
ap
'?1
0
?'!
0
a
10
t-
o
-0
u1
-e
IE
-o
-
-
!!c!uq4 eI?Bc ad
1
studiilor se perfectioneazd citva timp,
lucrind la diferite constructii din Germania (lucrdri
Dup5. teiminarea
hidraulice, calea ferat[ Cottbus-Frankfurt etc.), dar refiz6"
contractul care i se oferd pentru a r[mine acolo. Vreasi
revind in lard, pentru a-;i valorifica experien{a dobinditi.
intors in Rominia intr-o vreme cind infiltrarea capitalurilor striine era foarte intensi, iar guvernanlii concesioneazl. pe capete lucririle publice - ln primul rind construcliile de cii ferate - concernelor din Apus, Anghel
Saligny este numit, la I ianuarie 1876, ,,inginer ordinar
clasa a III-a" in Serviciul de poduri si sosele al Ministerului Lucr[rilor Publice.
s5. construiesc ! spune el unor prieteni in
- Eu vreau
ajunul intrS"rii in prima sa slujbi din Bucurqti'
Oricit de ciudat s-ar pirea, acesta era un lucru neobi;nuit
pentru acea vreme, cdci inginerilor romini statul 1e
incredinla cel mult rolul de a supraveghea lucririle
A.
Saligny student
executate
burghezia
de alli tehnicieni, venili din str[indtate (p" aceia
ii privea cu incredere ;i simpatie, cu atit mai mult
cu cit concesiunile prilejuiau mari afaceri). Dornici s[ faci repede
avere, concesionarii pridau sS"lbatic tata, construind prost ;i la
preluri de jrf. Se foloseau materiale de calitate inferioar[, se
inc[lcau cele mai elementare reguli tehnice, lucririle abia terminate trebuind si intre adesea in reparatii. Plata liniilor de cale ferati
ficindu-se dup5. lungimea acestora, pe kilometru, concesionarii nu se
sfiau s5. lungeasc[ traseul cu nenum[rate curbe ;i bucle inutile, dar
in schimb fSceau de mintuiali consolid5.rile, ceea ce ducea la mari
neajunsuri.
Scandalurile se lineau 1an!, iar Saligny a fost printre cei care au
dgmascat cu curaj, in repetate rinduri, aceasti stare de lucruri, afirmind. cu tlrie capacitatea tehnic[ a inginerilor romini'
in sfir;it, in 1879, guvernul nu mai poate face fall protestelor opiniei
publice. Statul este nevoit si rlscumpere toate liniile ferate concesionate, iar corpul tehnic romin capit[ un cimp mai larg de afirmare.
Se revizuiesc, se consolideazi ;i se refac liniile ferate, se construiesc
poduri gi tunele de inalti tehnicitate, se realizeazi insemnate instaialii portuare, se introduce betonul armat. in toate aceste acliuni,
Anghel Saligny a jucat un ro1 de frunte, aducind o contribulie valoroasi la progresul tehnicii' noastre.
tn anul 1879, dupi furtunoase campanii in presa timpului, la care
Saiigny a luat ;i el parte, se incredinteazd pentru prima oar[ unor
ingineri romini, in frunte cu D. Frunzd., construirea liniei ferate
120
liel?9 el IuBrle5
el!nJlSUO) lJnf,oc
-orseloJd
es'eiro1
eiliPlri"c
l{l
I
ti
a
J
J
-
'
aJeo]eeJf,
aJ?ol?A 31sn[ EI purceJd" 'areole'rour rS
'?s ?ouraJ^ ulp rrsluqa+ i" u1d91s 16 'ro1'csoun3"
"p'1,r",1s.roo
:
IJII
pull9'it
AIJCS
oJ€olPzuTJdnc erezual3?J?c o
-oJd 'N 'p€f," 'duFrIeS InI rarado "
nu
Erseeuluror
irulruor .,t"i"t"q"1 e]srxe lod
,1t;T: ::-*;
t-11q"to'g po-'"1
-*rqg'es a+elrlrl3e PurJn urp Pls"aoe 1a lrniard
"
gltttoii"u eleoc$ e1 rosalord ':otladns cruqel
'a1aso6 rA rrnpod
"p
rode rA eulurog rarur
alurpasard
'te
1t
InInIIISuoJ 1e alurpe6ardact'l'
gdnp lJolrue Insrncap uI lnu
-apef,y Ie nrqurau i.o1 1a'a1ls as urnc
"
ug 16 rep 'lu"ln3exa rA luelcei
apicunl'r6
-li"p
"f ig1rtt-"p
e1€1ur"ul
"-"f "r", "d
-ord raur8ul ep es selelrlrlc" uI r€unu nu +3zrJa13eJ33 "-I
laluIouoJa IIJP+IoAzap
IIcIuqa} eare,lourcud nrluad eeunlsed'aJ+Seou
eqtnls uI pounru ep earalnd p1eo1
-orir"p"a ,6 rou reur alec allde
'
snd e-r6 -{u8rleg 'acruqel ninlos aleu
l"urlcul 'at8laua ap urld '3rur?urq
9s
'(riglatcos ralser"
'nrzrll l"ur) '{u8rleg leq8uy rA
auriep
1e alurpa6ard ep ericunl
"A Ie
elsa J"laJ3as
elred acel Irolepuol rJqulau ap Zg rec eJlurp ler 'gzunrg
ssgr?+oq a]€]rurualos eI
re Inurud ',,"rr.rq"1i1od lTi?1ail9!" eareiurrlul
;i'ut1 g"arnBneul as pulf, 'rIBBI arrqurolco 8I B-I
liuazardiu".rr8ui
'r.rrpil. rol,rouardarlue' r]"lrl"3 areolgzundsaJoceu
ap Pi"I 'IaI 000 00I 3p
rricnrlsuoc nrluad''ea191d es +Ic lel 000 90t
rer .uarural ap elureul e1e3
urincl reru }IueAaJ e ul,1 ed nlpetu In}Soc
'r164*9r96-npzng
"I
'alluqol rrirpuoc aunq uI alEz1leer'aprprcnl
]so1 ne
nale ale inginerilor ;i tehnicienilor no;tri, pe care i-a ajutat s5" se dezvolte, Saligny a pus in aplicare toate procedeeie 9i metodele constructive ale timpului sdu, mai ales pe cele noi, pe cele mai inaintate. Mai
mult, prin munca ;i talentul siu, e1 a fost in stare sirpromovezeleh1'
nica, in unele direclii depS;ind str[indtatea"
Anghel Soligny
-
pionier ol betonului ormot
Trei sferturi de veac au trecut de cind la Galali ;i Br[ila s-au ridicat
citeva dintre cele mai remarcabile constructii din lara noastr[, docurile gi antrepozitele din porturile acestor ora;e. Autorul acestor lucrlri
deschizatoare de drumuri in tehnic[ este inginerul Anghel Saligny,
omul de al c[rui nume sint legate cele mai importante constructii
economice realizate in ultimul patrar al secolului trecut.
Primind in 1BB4 sarcina de mare rdspundere a construirii docurilor
;i antrepozitelor din cele dou[ porturi dunirene, al c5"ror trafic cres-
intii
temeinic asupra
clddirilor similare realizate in alte !d"ri. viziteazL o serie de porturi
str5.ine, studiaz[ marile silozuri clin porturile ruse;ti ale M[rii Negre,
intrd in corespondenli cu constructori reputali din alte !iri'
Cu toate u."ri"", Saligny nu preia de-a gata vreuna dintre soluliile
constructive studiate. Aceasta cu atit mai mult, cu cit locurile unde
trebuie s[ construiasc[ prezint[ condilii specifice'
Solulia elaboratl de Saligny este indriznea![ ;i original[; dacI la
inceput a fost privitS. cu neincreclere, pini la urmi ea a fost apreciati
de tehnicienii de pretutindeni.
La cheiuri, pimintul era foarte siab, iar apa se infiltra Pini la 30 m
3.
2
adincime. Saligny concepe fundalii pe straturi de fascine ;i Pilofi
Cheiurile acestea gubrede, fundate pe fascine, se vor innbmoli
-curind,
spuneau cei neincrezLtorr.
Timpul nu le-a dat ins5. Ior dreptate, ci lui Salign5', cici lucrarea
diinuie pini ast[zi.
in ce prive;te silozurile, ma.rele nostru tehnician a hot[rit sd utilizeze betonul armat, introducindvl ,,pentrw i'nti'ia oard.... in ,tara noascuse considerabil, Saligny se documenteaz| man
Acad. N. P r o f i r i, opera si, actiaitatea tui.^a^nghel saligny, 1t Anghel
Salipntt. Sevia de Bio-bibli'osrafii, Bucuresti, 1956'
;F;3;t'*,"i"li,'.a J"
f" t'rngimea {" 9- s me.tri ei cu. eia"'i"i8 Jiliirl
ai"'foi in loc du sirmd 9i,-u_neori, umpluti cu
metrul pin6 Ia 30 cm,-i;g;ia
slabe'
tof""u"i, folositd la lucrXri de construclii in terenuriarmat,
introdus parlial
s pilot: stilp de f"*", a"-"i"i, d" b"totr 3au de beton
sau in intregime in Pdmint.
1
122
eltpJg
tzL
e rs rollTisn'r+suoc
'lIL'd'7,1 'trr '996.I ',,Ilicnr+suoc ep roloi€Ir-atretu
€rrlsnpir'r..+ '';J(-,::it:":l,,*W::"{,!,t1?+31i!i,'::'#'{:;*:,
'#-ft ";rJ:L;"J;Hf #;,1',i;:ff.'JJ'"";,,lJnlf ,:1ff;'-;$i!""H:1'"1r1;Yn*
gluotI wg axl'u1y'4 tr',t'p77dozap yntt,to1s1 rS rzan 'g1 'd "ytc'8o 'r r r J o r d 'N r
nffi [:Jli11lH":i;#ii]i'ulTi#:il:mi:'I':i":IHTJ:':
fi
'nvrI+ r€lu lln{u nc
erqe sndutr ?-s eJ?3 napeco;d un IaJlS" pulrrourord 'eynpns x,mlpwl'o
r$ lezrpln e ,{u8rleg '11icnr1suoc rsealece u1 'yataua? ug r'cicn,t|swoc
ug a'px4snpux to'lapo?aw 7x r'i tr"r'pco4a{at( 7a 't'os'mca't'Q wn oc o{ 'tap
'loxw,tu xn'lnuopq xxcxul'1ly 7a iawzpt'pwg nwor'(,Ln oJ I'ow'nw nw atede
au du8rleg 'IaIlsV ', aurrilpul ro1 e8earlul ad alelncexe luIS ellrnz
-oIIseJesurp.rtlatuzap"Jn}BIncaleuoSexaqelnlaclTdzIIeeJefuSrle5
*;:;vt::,';;:i,:;;;'fi ,'l:::l'.;]i"",ff :'#i'i'T"i:",iii:T,:5,
ne-u rJnzolrs ap rollrze8eur elalnle) ?c 1n1de; else +u"saJelul reur rS
'rrfcnrlsuoc ep rJeur rJgJcnI
EI +BruJ" Inuo+aq csasolo1 areo rrgi aleurrrd a-r1ur-rd IaI+s" PJPrunu es
'.{u8rleg rn1 e alsnl eJruqe] rrunrzll t6 tnlnlernc P]IJo]BCI
"rulruoll
uL,]BJJ
rcrN 'aureJ^
'a}"xrl ?)uI n"Je nu rnl ecrlcerd rcru r$
"ec"
"rJoa+
-?suoc" llicnrlsuoc ap l"rJe+"ur un I] ep alredap eJe }"ruJ" Inuolag
"
('1cund ei gsnd RcuI pulrJau erSolouqal - SZBI lS OgSt urp nere
1"urr" uolaq ap rrnpod 16 rcgld nrluad aleleJq elaurt:d:er '[1eure uo]aq
urp rJoII ap ese^ nrluad] +a^aJq lnurrrd 'BSBI uI 'elureul reru rruacep
pnop oeJA nt Jeop asnuriqo ':eruolq 'letule Inlnuolsq InJo+"]uolur Pc
€l ep elrJn)o. uIIluIuI€ ?S) 'r ,,79icn4stt'ocuawttuasr01 awn'lu9u,tvoa!'Wu|'n'{!uad $ ptl
Constructorul de poduri
Remarcabilui talent tehnic al lui Saligny a avut priiejul si se manifeste din plin la construclia podurilor de cdi ferate. In timp ce nenumd.rate poduri construite de concesionari fuseseri luate de ape, el
construiqte trainic, pe baza unor solulii perfeclionate, inovatoare.
Activitatea sa de constructor de poduri a inceput modest, cu controlul execuliei podurilor metalice executate pe linia Ploie;ti-Predeal.
Ulterior, in 1882, proiecteazd, pe linia Adjud-Tg. Ocna, primele poduri
combinate de gosea gi cale ferat[ construite in lara noastrS. A construit poduri in lungime total[ de I 100 m pe linia Buz[u-Mdr[;qti,
de 535 m pe linia Filiagi-Tg. Jiu, de 4B2m pe linia Bac[u-Piatra Neam!
;i in fine pe linia tr'ete;ti-CernavodS. de 4 0BB m. Pe tiniaFilia;i-'Ig-Jiu,
s-au construit pentru prima oari tabliere prelungite cu console in
terasamentele de Ia capete, pentru a se suprima culeele (picioafele de
zidilrie de Ia extremitSliie podului).
Saligny nu avea d.ecit 28 de ani, cind i s-a incredinlat proiectarea 9i
construirea unui pod de mare anverguri, podul de la Cosme;ti, peste
Siret (pod dublu de ;osea ;i de cale feratl). Lucrarea a fost realizati.
in excelente condilii, solulia adoptatl trezind un larg interes in cercurile tehnice din lari;i de peste hotare. ln stalia Latga a executat primul pod de beton simplu construit pe iiniile noastre ferate.
Inovaliile introduse de Saligny ia noi in construclia podurilof sint
numeroase. Pentru picioare de poduri, el a folosit tuburi metalice de
mare diametru. La R. Si.rat a intrebuin{at pentru intiia dat;. articulalii de plumb la construirea unei bolli eliptice de zid[rie.
ln aceast[ vreme, toate piese]e metalice ale podurilor erau aduse din
strlin[tate. Saiigny nu se impacd cu aceastd dependenll;i lnfiinfeaza.
in primul rind ateliere pentru reparalia podurilor metalice' Organizeazd" apoi astfel ;antierul naval de la Turnu Severin, incit acesta
ajunge si poati executa tabliere gi construclii metalice.
Nlemoriile tehnico-economice lntocmite de Saligny pentru fiecare pod
in parte sint un exemplu de documentare temeinici, de elaborare
scrupuloas5, de promovare a soluliiior bine fundamentate ;i tot atit
de indrdznefe.
Printre liniile de cii ferate la care a lucrat Saligny, se numiri Adjud-Tirgu Ocna, Birlad-Vaslui-Ia;i, Crasna-Hu;i. Toate acestea s-au
dovedit a fi adevd.rate exemple de tehnicS. irepro;abili. Cea rnai
cwnoscwtd. d,intre real,izdril,e sale i,n aceastd. direclie este |nsd. l,inia
Fete;ti-Cernaaodd., c&re cwprind,e trecerea peste regiwnile mld,;tinoase
ale Dund,rii ;i ruarele pod care traaersea.zd Dundrea.
124
t
I
i
ii
t
I
l
h
i
I
q
i
t
'or€rpeurlalur rzurl8 roun 3leled€c
'alld
elTe ep r6 el.red' o
;i [';Y
*
;
;'t
"p "lolitlltp';t*;;J
;;i i.:1.;";'"Ii; ;i'nle-s
ccd",;'";i;
i
9zE3E as
eJ€?-:d ':o1e1rd
e
areorird pnop arlurp-lIrrplqrsap
;i :;:'?, i', T:' ]to'' l(
i',
f
:,1
T
'.
'?13p
ap arls"ou elalrz uI ropul leur r"-s aur3
Ief, alse 1n1aio pc 1n1de1
l€p €-s er"3
ratinl"t
l*1, lrpr."'ared du8rleg
"p "itrt,torard
a1$a'rr'rd ar u1
'nll _"j^
'1npod lrnJlsuoc aIJ ?s eiuJn aJ"c ulp InI€rJe}"u
"Ilplpq"
p1rTuaux?uoJ a{omE wr'p
'aw.n1 aBaa.ttru? u?p 'aluxrpxu atc'pod oa'lxa't? 7a r't
raricnilsuoc :+ep "I - Ia}lse purua^ap lnpod
poQ Bwnl xoxu 'lor -eJap
"I;;
rreprqosap t 16 'ur 06I ap '96er:n glerluac
'aun8unl ur 0?I
'"aryuno alse
"11, "p
€aJrsololT
uralsrs
_rqf,sap o azazrlEal gs slulJed
Inlsacl]
"-r
aciruouoca
r$
IBur
runJ 'al?tu nIAnII un nllued ay'trrlod l?ur elac
'Ii?}
3
eloc +uls elosuoo nc a*zu'8 Pc gcseepa^op 9s PSuI ]llnqzl Ig
sorao aJlseou alrrirpuoc ug
-iottrto ap plrsdrl nu';p1et"8tro erel"Jl o
t-t3 'eriocS urp pod aJ?rLI^Inun erirn;1s
nc rzurrB ap Inrualsrs
rn1 earecrlde '€elsels "ltoi
'1darp a el 'asosn1 i"u
-,ro.
"t liioloy
aalosuoc
2
0
t
n
_f
]
e
p
e
-
;
.?}IIJIPUI
-
gldnlogdnplloapaleldaccelso}ne.ue.I"o}IouulaIeSeIIapI.?JIutIs}n3
du8rl"S Pc 41"01
ap alJal"ur uI alelrJoln? eJ?Irr o l"Jeplsuoc era
I
';I;#n"1;il1TlliH:it'-"
poru ur rcunl" ad efurnqallur os "?
e'rn1cn'rlserdns nr1
-uoo op nou I€Ira1"* t, "1"o* 1n1aio (6 1$ lnlnpod
tf.l 1tt*"1"t (f :'{u8r1e5 rnln:aur8ur lnlcarord
-uad alosuoo nc tzurr8
"p
'f{ 'p1?c" PAJOSqo rtit'rour rJ"ur pno6"
BBSI uI eeonp€ -- IJIJoJd
'plern8neul alsa eticnrlsuoc '.968I atrquraldes 6I eI r"I
,rnlnpod e ?le]uau"punj e-r1erd aund as 068I ellquo+oo 6 tl1 '1r6r1;s u1
e1"lr3 rz1+se 16 1u1s el"s alrJnueld 16
'arzrca-rd ap nldruaxa
"c
ap asndo:d apinlos ep I"sIpBr
aIeInrI"J '9BBI IS gggi
"rp lliuarnruoc
;1r-t1."rord
pzea-roqela du8rps 'IPS re rlela n"re
al3eqasoap as
"r".
rraur8ur ap lern[uocul 'IuE rop ap drurl
rilnu reru rel aJec
"r1rr1p
'er9un6
alsad aP
'y
e 16 ppo.Leu:a3-r1ia1eg alersl rarurl earelcarord du8rleS uI
rnlnpod
'"r"i.rrperf,ul
alsace
r-PS ellolau ]so; n" apipluolne '11i1puoc
i.ri
'ar"olgrplsllt, a1,sp8 PSuI lsol nB nu alelcarord (gggt "t) "1s"ace
aprirpuoc arec nrluad
op rf,INI 'a+€zlcard eurq r"ru lso; n" alruqe+
"+"p
un lezruelto "-S 'I lnrura-rd l"pJooe E-s nu r3lu
'slncuoc
"allop IB
eleluazatd alcato'rd B ele3
eaaoe op :-.opip1da16e 9su1'sundsaJo3 ne-u
'elerel rerurl " Pcruqel a-rtrcnl eled
't88I uI +nuri
"-s
SJncuoc
InuIJd
-rcut:d .argung eisad ep rnlnpod earelcarord nrluad
'rarulluou
e]€l
i
i
e lels ap raiuapuadepur "arlpuiqop gdnp 'plua8urrls errruouose
rrrp8al BruelqoJd
-r."r"., o ", lrr-ri "-. ppr"1 alec uird ?eJ€uI nc rrrpi
i.'tl
Podul de la Cernavodi
a1elrJnl€ur e1 IuBrleS
"{-
;k
LZt
'.{u8rleg
eru 000 000
t
:1eio
'Y Inl le crutisl lnrroulotu utq r
eu 000 00t
aueo8e''r 00g I 1 alrd nrluad
e1 9u1d) ariepunl ap unlgdps eu 000 Z9
ar.tgPrz
i(gde qns aturculp€ ru 0t
aepr o ?p
'.a+EZTIEIJ rarado rareoldurt
"rdns"
runlol InlueuorsaJdurl 'ur 09-7'V ep IJaprqO
arguncl alsad unpod gnop rolac alaladec
eu alelncaxa rJPJf,nI ap
-sep 09 pul^€ '9+i"q
-orr
11
"1JipL,^
elaieur
rs
*
"+raZrIv?J
'{
"}.ad rraplqcsep no '?acrog lnie-rq alsed pod
ap
allr
'eJPunO alsed ledrcurrd rnlnpod eJ"Je uI
]so1 reru
I
n"
'pleaq8
asrcerd lugs elelncie3 _-a.l.e.rdns +ua]e rI e-t erincaxa let 'eln8rs ri
__
'lirpd a1le ur.rd leldruglug ?-s runl'gcsea6nq9rd as nu PS i"epe^ uro1
Isur alelnar8 o e1
'Pod nrluad
?crlu
'uaSoruo lcaped a
e3npuoc Beace ap rS greor-radns ]Inru giualsrzer ap
a-rci5 '1enn1ard 15 leredard aurq a nu
Inlaio '1epnd Inrer; "p "tiq".o"p
'1a apundspr ilc"xaul_ealelrir8e:g
1ni"io pulr rcun]" r?urnu arede
'azazrlJe^e I-PS Ie csaqPrS
se[" reur'p8er; alsa 1n1aio P3 "]rn nNrrnleradura+
as
ialnz?Js
"I
'BABJlo
i6-ps erzJllul nu rrcrldacs 16
".t"-o
ri rit1e5 urp Jolrrnzops raricn:lsuo3 Inz€c u1 rS e3
rrSorpr,tur '"IIPJg
'e31o1 ad saccns nc aleerlde 'pre'tgurrd ap :op:nfaq8 earaS'reds nrluad
apriecrpur
e.trlrzodsrp rc eleJlsezui ]soJ ne rnlnpod alareorcrd .'rn1
garrg ni.rlg u1 laio ap rolrrnpod ealelcaro:d u1 alnuliqo elaleqnzar
ai
i-rlp,nSplrgdrul 'g1e"rutra'rd erinlos uL uituor lnraur8ur
::-f'1':i::l
41"]
'rrnpod ap rricn.rlsuol 16 er8rnlelaur uI Plncsouncal
alnqaJJ
-rJolne o 'r1sqn1a1ag'I{ lnrosa;ord PJ }erullqns
'r,,raII ep rJPronI rS areuoriraluoc
uJ riesatalul rolriuertrqel 3 Pcrleuralsrs t6 pcrlue8r8
erirrodo nf, '"':olrrie-tou1 roJnlnl piualsrzer o undo arec
es 93
apfpcapnta'rc1 nc" 'ra1cln1 I" +uorJ lnurud u1 ?II3
'rn1n1aio rrrPZIIrln erinlos pulurisn5
'3ruqa+ InrJouau
I *qj
a,*-
luerlsuoc alsa
Ia
': ra pler3ap isorlolrr^ rI ;l,J;llt:Jrl"HTJTi ;
e1dn1
'ro1p8ut.tu1 r6ar e.t' lniaio '1n1aio nc 1e1pnd rnlnrar;
ulp pc gsug salaful e du8rp5 'lrsolol3-rt1 era (arecalsaue
urrd ?lelulurpr; 'Plldol Pluo; ep ar"q o-Jlul rnlnuoq
rnlntlrlrs "arapr" urrd lnuriqo raII PcIp"
-Jer
" IA
'telpnd urrd lereda.rd sora; leualeur) leipnd Inrerl J"r
'ro"rolrr,r'u1ind era 1n1eio 'PSuI ]ncerl rnlnlof,as 1n1r6r;1s
eI ad iJoilrnpod ericn:1suoc nrluad leleur 1r'tr-r1od reru
terasamente; 100 km lungime de piloti 1;
(Cifrele acestea nu cuprind cl5"dirile.)
Cu aceasta sintem cleparte de a fi ardtat intreaga grand.oare gi originalitate a acestei magistrale opere de inventivitate tehnicd. Nu existi
tratat de poduri care s5. nu citeze strdlucita realizare a inginerului
Anghel Saligny, incoronare a operei sale ;i contributie de seam[ la
dezvoltarea tehnicii mondiale. In schimb, in documentul zidit in portalul dinspre Cernavod5. al podului, care incepe cu nelipsitul ,,Noi, Carol
I...", ;i continuS. amintind de ,,ajutorul" dat de ,,Dumnezeu", precum ;i
de rolul ,,inaltilor demnitari ai statului"
numele lui Anghel Saligny,
realizatoral lucrdrii, nu este nici micar pomenit
I2
i
I
:I
Podul de la Cernavodl este, dupd cum bine remarcd prof. ing. Ion
tehnici cea mai m5.rea!i fd.cut5. de inginerii romini"
Ionescu ,,lucrarea
in acea vreme.
La 2l septembrie 1895, ziarul ,,Adev5"rul" scrie urmitoarele despre
inaugurare:
,,...intr-adevdr, ce am vizut? Un suveran sceptic, vanitos, inconjurat
de nigte slugarnici politicieni, care au impins lingu;irea pini a compara pe pigmeul Carol cu Traian... Nenorociti inspiralie a avut dl.
ministru aI Lucrdrilor Publice cind a zis suveranului sXu c[ el a inzestrat Rominia cu drumuri de fier. Cum nu s-a gindit dl. Constantin
Old.nescu la escrocii Strousberg ;i Ambron, protejali de prinlul Carol
Hohenzollern, ale ciror hotii mai multe generatii de contribuabili
trebuie sI munceascS" pentru a le pldti?'
in 1916, cind armata a incercat s5" arunce in aer podul, pentru ca acesta
sd nu fie folosit de trupele inamice, construclia a rezistat. S-a cutremurat, a cedat parlial, dar nu s-a pribugit, TragicS. situatie: tocmai
Saligny a fost acela care a fost nevoit s5. indice, pentru aceasti operatie, punctele mai slabe ale constructiei sale!
lucrdri po]tuore remorcobile
in
1899, Saiigny urmeazd lui Gh. Duca la lucrdrile portului Constanfa. Antrepriza Hallier activase aci mai multd vreme, pini ce totul
se terminase cu un mare scandal ;i un rS.sundtor proces.
1 Acad. N. Va s i1 e sc u Kar p en, Vi,ala gi, opera
lu,i Anghel
Bucuresti, 19a6, p. 5.
2I on Crisan, A. Saligny, Bucuresti, 1959, p. 122.
128
Sali,gn1,,
;
I
I
6ZL
.alJodns el
'llL'd
ES
''lt)'Jol
ut',tol lttrt.tol:t tt lDttttD uolao )P.rlrtD)t'tqDI)td
z
arnqer+ eJEJ ed Jlturt,rrls 16 tJIiJnJlsuoc eelElnel; InInueJe+ ellIu
r iun €urtoJ ep '+€.''l€ uoleq ur p e ricn:1s'oJ cll +ueluole : rer pet{ r
-su€r+ or' c', rcg1 d
'z rnl sarueJ^ urp ll,Jruqel
u1 fu3r1t5 ed tzeanlrs
"pJ"8ue^"
II - aurlilpul ad rolroPld rollunlsuarulp "Ii€r-l?r\ '(rricnrlsuo3 uI SJEI
rz?+s" al"zluolaJd) alepns JoIIJTI]9uIJ" PaJIsoloJ 'PJrldlia eunli3as nc
a]"ln3r}le rolrcgld saJlnJlsuol '-ro1a1n1ac slaluauola el ari"InsrlJ" ep
rolalcund €elexl1 a16a,tr-rd oc ui du8rles op 91ecr1de ?f,ruqal erinlog
ep PieJ sar8
'EIIprg 16 rie1t5
ep elirnzolrs EI 91ecr1dt
"rluqol
"I
-ord nou un pzeJqJreur '(016I-906I) a1"3.I-iqelard aluatuele ulp o1"z
ap rJnzolrs re-r1 aIaS
-rleeJ lolalnlal Inualsls uI alelnJaxa 'eiuelsuo3
"I
'10u4ffi
uotr?q
ulp I antp\,4 li lfotld p,rci w'9 xox{' o'l umo aw't( nt|wat[ 'J?)zx'\xtr\l lxo-s
'ai"eJef, ep
eiur:1suo3 e1 {u8r1r:5 ap a}"}ncaxa er"npod aIuPJ3nI
"-I
rnlniraruor al"urlsap IJnzolIS nc rrze8tru Fllop 'rnl :olalcarold ezeq ed
'?rlplr as pod uI 1oI 'a.reolpzundsrloJ alluqal alriielelsur n3 l"lop
'eles Jola+"rrJep E i{ lnrq rninlorlad ea-relrzodap nrlucd eJ?o^JazaJ
nc'rnlnrairi 1n1.rodxa n:1uad urztq eJeur un a16atnr1sucf, Ia'tou €I
iu8rle5 y ap eiuetsuo3
1or1ad ap rnlnlrodxa 16 rrrgleoldxa ala.trlcads:od ep saIB reur r$ ea-re1
-1o,rrrp ,p j.rr,16,ro3
PrIJIpou du8rleg
"rn1n1rod 1e lerirur lnlcaro:d
;f";t':'t'ff' "il[:i':
Cind, in septembrie 1909, se inaugureazd. construcliile de la Constanta,
Saligny spune cu indreptilitd mindrie: ,,Atit sub direcliunea regretatului inginer Duca, cit gi sub actuala direcfiune, numai ingineri
romini, ie;ifi din $coala nalionaid de poduri gi sosele, au lucrat la
conceperea gi executarea lucrdrilor portului".
Nenumirali strd"ini care au vizitat aceste lucrfui (magazii, silozuri,
instalatii pentru petrol) s-au exprimat elogios in legi.turd cu inaltul
nivel tehnic la care au fost realizate.
Un an mai tirziu, in 1910, Anghel Saligny fd.uregte noi proiecte de
mare amploare, ca director general al lmbunS.tS.tirilor funciare din
Ministerul Domeniilor. Planurile sale nizuiau la valorificarea zonelor
inundabile ale Dun6rii. Aci insi, Saligny n-a putut realiza decit
lucrdri parliale, deoarece problema prezenta proportii ce depigeau
cu mult posibilitilile statului burghez.
Aceasta nu era lnsi vina lui Saligny, ci a orlnduirii in care el igi desfd.;ura activitatea, lngridit la tot pasul de limitele ;i contradicliile ei"
Astdzi, cind avintul constructiei transformd, intreaga noastr5, !ard.
lntr-un uria; gantier al socialismului, se cuvine sd cinstim pe Anghel
Saligny ca pe una dintre cele mai proeminente figuri ale tehnicii rominegti de altd. dat[. El a fost un inginer patriot 9i un innoitor al metodelor de construclie, un reprezentant ilustru al pleiadei de tehnicieni
progresigti care a ilustrat cultura noastrl.
ln ciuda condiliilor vitrege ale regimului burghezo-mo;ieresc, talentul
9i spiritul siu lnnoitor au avut un lnsemnat aport la progresul tehnic,
contribuind la formarea traditiei tehnice rominesti.
Constructori volorosi
Nu poli vorbi despre realizdrile de altd dati in domeniul tehnicii
construcliilor de la noi, fdri a aminti de inginerul EIie Radw (1853-1931) care, ca ;i Anghel Saligny, a dovedit in mod strilucit capacitatea creatoare a corpului nostru tehnic. Dup5. ce si-a inceput activitatea de constructor, lmpreuni. cu Saligny, la controlul lucririlor
liniei Ploiegti-Predeal (1877), Elie Radu gi-a continuat cariera construind peste 500 km cd.i ferate, 2l km poduri definitive, 1 000 km
gosele noi de mare insemhd,tate, dintre care unele pe trasee dificile
de munte, tunele, diguri, alimentiri cu api etc. La aceste lucr5"ri, a
dat solulii interesante ;i adesea originale, care i-au asigurat o autoritate tehnic[ bine meritati.
130
la.j
!
s atsad
uolaq aP
nPeu
Pod
'z-I'dd
-JJC'
e'j
EII
ru{
-uo
JOI
-l-\
-J3
{
II]i
€rrls.npul" s
'l 'ru 'ZS6l ',,rrfcn:1suoc ap rololerra+r'.uit e i6 rolrrionrlsuoc
'SI 'd '696I 'r1*a:ncng
'taz,t\aQ aaffitaqqa p(rtp a|ozt'\Dz.4 ?oLu,to uolaq ap tr'icm,t1swo) 'r e .l p u v 'Y z
'zz 'd '896I
'rl6erncng tnpoll al1g r.nlntaur?ut' nn(o t,! niatl 'n u e r 6 o 11 '61 'C r
'"s eledo elsa (elilzodo areru o l"urdu4lul ne ie]+Ie ep eJBc) rou
Inlol no Irdrcuud ed erls"ou IeIElrdeJ E Rde nc eers+ueurllY 'alrsoloJ
rzelsr 16 lugs eJeo rs erurculpe ut 1VT, AllcadseJ 16 ur 0gI elenlls
"I
'esnpa; alelrrnp nJ pde op llnlgd elu"+Jodur pnop e eiuezasd luedocsap
uI e+"]nf,exa rculpe ele["ro; uud
E np"U erlg 'r16a:ncng
"aunISeU
'3 ,,]?tlIJ? IftlIlU
purnqrJluoc JoI eIrJszII"eJ
-olaq e aieipuoru rrsruqa+
"aJ"+Io^zap
"I 'qarrJe Inlnuoleq lrrgcrlde
puruelep'(
uI rro]?eJc
arlf 'nruaurop
+sac"
alrrnlndacul €I ep €rul +€uruesul 1:ode un lnle n"
ruIIuoJ Iluarf,ruqel pc 1n1dey +elurlqns ap le;lse alsg
(r16a"rncng urp 'raiuapuedepul 1nre1d5 ad
ep) plocr:Se elrurqc ap rnln+nlllsul salrnJ uJ rzPlse
',
.
,
r, . .
..1 I ,l-..,., ,
, ,,
j,
'":,'i
.-',1
.':
I"IJeleru Inlnou eI€ elrqesoap a1r.rr6nsul o+sJlsuour
-ap lsoI ne IeJ+sY 'IlrPlrglul sac3ns nc wlsrzsJ
"
€purJg 'gpqerce:de ?uroJes o pul+uezeJdar 'luarurc ap
io€s ep e+ns no o-+errpJul e 16 ur B ap eJaprqcsep o
puIA"
uoleq ap ppurr8 o lrnJlsuoc V'e+ueseJ
+eruJe
npe5 aIIE '1eru;e Inuolsq
-a1ur piuar:adxa o lnoel
"
ap PisJ ne+s3Jluelu o ruolcluqe+
Ilun .rerqc 16 lels ep
Iuaueo riinru aleo ed rlJepeJculou epundsgr " nJ+uad
'r ,,cllelso lcedse ec r* 11c 'eridecuoc
ap pl"auzprpul
+I]" 'apqec:eurer e+e+Tr:zal puluriqo
"'a1aso6 nrluad"3letuJe uoleq ep JollJnpod e rou e1
lnrolerilul +soJ e" npeg atlg
a^-,
JLI
I";
Iu
-o]
-T
TT
Ia
?r
'Ie
-sa
n?
lll
ro
ui
ep
Irr.
tf
"l
ir
rrJrnr+suoo ln.roloruord 16
'ecrlelaru rrnpod elupseJelur ep
"eJrnJ+suoc
g8ugl e4
'e'
'''
Lui Elie Radu ii revine un mare merit in ce prive;te activitatea
Direcliei generale de studii ;i construclii, in a cdrei conducere
a lucrat aproape patru decenii (1881-1919) ; a fost de asemenea
pre;edinte al Consiliului Tehnic Superior ;i unul din marii
profesori ai $colii de poduri gi ;osele (iar ulterior ai $colii
Politehnice) , unde a format rnul!i ingineri constructori valoro;i.
L'lnul dintre cei mai reputali ingineri constructori de cii ferate pe
care i-a avut lara noastre, a fost fuIih&il Ri,mniceanw (1852-1915) ;
el este proiectantul ;i reaiizatorul a sute de kilometri de linii feroviare ;i al unor remarcabile lucrlri de arti, infiptuite in condilii
1.
ireprogabile, in ciuda dificultnlilor naturale ale regiunilor strlbdtute
Cea mai insemnati dintre liniile ferate construite de Rimniceanu este
Riul vadului, una din iiniile de munte cele
linia Rimnicu-vilcea
mai bine construite din lara noastr5.; profilui clii a fost aci tiiat chiar
in stinci ;i linia a trebuit pusd Ia adipostul torenlilor prin lucrSri
ingenioase, apdratd contra furiei apelor Oltului etc. Ea atezistat foarte
bine de-a lungul vremurilor, astfel c5 pini 1a construclia liniei Bumbe;ti-Livezeni a repre zentat ,,punctul culminant al artei constructive
romine;ti in materie d,e cd.i ferate" 2. Numeroasele tunele construite
de Rimniceanu constituie ;i ele exemple de rezolvare magistral[ a
unor complicate probieme de tehnici. Dificultllilor terenului ei le-a
rlspuns adesea prin solulii noi, perfectionate.
De altfel, la lucririle de tunele, mai ales in terenuri argiloase, inginerii no;tri au dat dovadi de multi iscusintd, elaborind chiar o noud
3.
metodi d.e lucru, cunoscuti sub numele de ,,rnetoda romi,neascd."
Aceasta constd in faptul ci ,,facerea zidiriei incepe prin facerea radierelor sau a unor elemente de radiere, pentru a avea pe ce sprijini viitoarea secliune a caraPacei 4.
La Muzeul tehnic al ciilor Ferate, din calea Grivilei (Bucure;ti) portretul lui Mihail D. Rimniceanu se afld ast[zi la 10c de cinste, al[turi
de portretele lui Anghel Saligny ;i Elie Radu, cu care a muncit o
viafd. intreagd pentru propi;irea tehnicii romine;ti. Ace;ti ingineri
romini au dovedit din ptin c5. pot construi mai bine ;i organiza mai
chibzuit lucririle d.ecit antreprenorii ;i tehnicienii din Apus, cSrora
1,,Buletinul Societilii Poiitehnice din Rominia", 1915, nr..10-11,. p' 801'
z'(. D. R o g i a nu, Ing'inerul Mihail' H' Ri'mn'iceamw, in,,Revista constructiilor si i materialeloi de construcfie", 1958, nr. l, P l:
; n. 'U t a, Orig'inea ;'i d'ezaoltarea ;d'ilor ferate rornine, in manuscris'
- Centr. a M.T.T., P. 11.
Bibl. Tehn.
i Societatea politehnici din.Itominia,
Centenarul Cd:ilov I;erata, Bucure;ti,
1930,
132
p.
196.
nueorlurul1
t0t
-qo+Trod rriplarcos Inur+orns'!
ur 'nrrr4y7r',!v9i"u9?rtuu'JJ.'f",r'|tft;fti;
'61 'd
'tatrln( pa,o^qLla pQnp aryzr.|ar,
t!f:i.f"\X:( #f::;;T:2*k:rrrn,;,X
,rf,,r,,
-xxa-I :€relsece I€ p3r+€+s eleurrule+epau 3p Inp€J8 llcap.eJEuI l€ll1 rrn193a1
op J?rrrnu rnun €eJeurl:dns urrd PI€aJ €Jn+cnJ+s urp lnuifqo. e PzEq op lnur
o+so^Jes
r
-o+srs oJ"c u1 'eleurruJe+opeu cr+E+s JoIouo+sIS Inln3l€c
"I
"+sEOcY
'(rn1n6ero Inro+llqe nrluad) ereJeII 3{ OOI I ap e}€}nar8 u1 aueosal{3 n)
aaiueld uIJaAeS-nuJna e1 al6ernJlsuoc xl'oxunlH '7 1n:aur8ul :PluESaJaluI
ep ?Iqasoep alse 'ue rielace urp 'a:ezr1"al PlIe O 'e+"iozl rriepunl
ep rJnrolq ed 'alcnpuoc n:1uad aJ"olJalur rrnlo8 nc 'p1e-ra; el"c ep
rriels e1 aueo:ad ep rJnproq Plnoexe as '016I uI 'uurel ep zarru tS
arur8unl tu B op l"tur€ uolaq ap tdi11s 996 6
aunricas nc
'606I uI l"lncaxe e'at1su4'6" ':olcnrlsuoc :aur8ul lle u:)
're^oqeJd
urp Irip?Ic
"relncrrc
'rut6cog
"I
"aI"A
ap erJas o eI 'T ap EruJoI u; 'aleruqela:d rzur-r8 urp ]"urJe uolaq ap
eedueld 'mzty1 r?ur ru? rop'1ezt1ea: B Ie loJ'Tillouoru rd1;1s ep a1e8a1
'a1err:qe;ard leur.re uo+eq ep alueruale ulp 'a1aso6 nrluad alade:ecl
'eieulg e1 '1rm1suol e mJSlIlxJxN aa?sr,tJ :aut8ur lnrosa;o.rd '906I uJ
'ln;n8urs gsul elso nu IE 'Jolal"clrq€;a:d rrotuqal 1e .rosrnca:d
un leraprsuof, II eleod .{u8rleg laq8uy 1n:aut8ur ?c +E+Pre urY
'crlqnd lnpodsuerl E+Bpolo] pulzluJeporu 'n ('c+e rolaur6 3 erJolelnpuo
lleql6 r-Jfizn leldtuoc adeo.rde ?ulurrle arec rriepunJ '?lnpns ap eapaco:d
elrrunue 'elercads unzeceur) aleur8r:o eruelsls ep olJes o snpoJlul
e r1$a:ncng urp elelureJ+ ep raleiar ea:ezrue8ro no 1€ulsJpsul
'rruqe+ Inruaurop uI Jolelour un 16 +soJ € ncsadrlrg InJosaJoJd
'a epolaru lelsecp ezeq ad alelncl"c alcaro:d
gdnp soleluele poru u! a+ezrIeeJ luIS areI oJaJ rricn:1suoc ap
alres O ', ncsa{r4r4 opopur: elaurnu gpeod rI are3 '1nc1ec ep ?r"olr
-adns gcryriurrl6 ppolaur o nc p-rn1pFa1 ug 'roltricnrlsuoc eiurrl$
uI elarunu sIJcsuI e-r6 ncsadtild 'I{C 'urg 'auluroU reruap"sv
Ie nrqruaru sele lso1 16 e erarpc EzEq ad 'pleut8uo aJ€JcnI
o alse '1ue rilnur ap durrtr P3IuI{a}IIod eleoc$ e1 lnuri 3-I eJ"3
ed 'gcr1e1s r$ giualsrzer ap Insrn) '(Lt6l-.7,gg1) ncstQr'I?t'Llt
'utE 'ptd'areolen aJeru' ap u"rolleJoe+ un ed - plaldruocur rS
?Jeruns :n8rsep - eJeJeurnue e+s"eoe ulp ruplrn ?s elngeJl n^\
'nJlsou rnln.rodod te
JoIaf, aIB
Iuerciurle+ r6o:o1e.t
a.r1ut-rd es-npullJ3sur
leut
"elace
JoI eleurnu 'a:etao:a; alrricn:1suoc lerirur grasefurpa.rf,ul as II
Plan;eu prefabricat
(Cristea Nicu lescu, I 908)
cu placa de 4 cm grosime, Id.timea de 0,50 m ,si lungimea de 8,40 m,
montindu-le cu ajutorul unei macarale rulante 1. Rezuitatele au fost
publicate ln,,Buletinul SocietSlii Politehnice".
Este de remarcat asemd.narea dintre aceste plansee gi ceie indicate
in cataloagele moderne, elaborate la noi in ultimii ani.
36
Astizi, cind prefabricarea se dovedeste tot mai muit o directie funa industrializdrli constructiilor, \'aloarea acestor realizdri
damentald,
de pionierat tehnic apare deosebit de evidenti.
Hidrotehnicienii no;tri si-au adus de asemenea contributia la progresul tehnicii in domeniul lor.
Un hidrotehnician de seamd a1 fd.rii noastre a fost pro{esorui inginer
Alexandrw Daaiclescu (1858-1937). lndrd.zneala conceptiei sale tehnice poate fi apreciati. dupd. faptul c5. a preconizat ca podul de la
Cernavodd., singurul care f5.cea legitura pe uscat intre Dobrogea ;i
lluntenia, s5. fie construit pentru cale ferati dubld.;i;osea gi a propus,
intr-un amplu studiu tehnico-economic, amenajarea pentru irigalie a
unor vaste terenuri dintre Siret, Dunire ;i Olt.
Studiul la care ne-am referit, prevedea, intre altele, folosirea canalelor principale de irigalie si pentru navigalie, amenajarea de ,,trepte"
ale canalelor in uzine hidroelectrice, vaiorificarea apelor uzate a7e
ora;elor pentru irigalii etc. A dat solutii originale si in ceea ce prive;te amenajarea cursurilor de ap5. din vestul fdrii, asigurarea unei
leg5.turi navigabile a Bucuie;tiului cu Dundrea, amenajarea Prutului
astfel ca s5. devind navigabil. Ideea amenajirii integrale a apelor
-
1
Prefabricatele de beton arnzat
134
S'i
istoricul lor, in loc. cit., p. 711.
9tt
'296I elunl l-r€ur Gz'sa,,uoo DaILop lo-ap u;r,t9"';f'n:')'tty
'896I 'rlsarnong
j
';-'i;s
" J: i' g' y t5r8uol Eet-II 1e e1 e2e g iS lorlrd rariras 1npode11
1o" uJ;r16-'n)os'0Luezuc{r#!;{;i",1:f
- -t.dy',6e61
,r)llr,"or$l{i,fl:
,ar!::r,t:r;{
'+S e3.roa5*
'aiuopug
n
alsl,uole ,+aatBwr
uJ 'I,uoru,tag
-,,u'1.en1.
m,npl.L,xarv
yn7bia{o,t'4
'f :;']"'3Th """':"1:t:';'5"ldi j;'!:"':u:"
,,*,,;,'f"?,;u
'6161 'eaj1;a--nrluurlg rnln6ero ealelua-Lurl€ nrlued +colord
r
s'Y'O'S ap +"d
-n3o lsoJ B IIIuI inrol r098I Inue uI etqe :taili ap glerrlsnpur arienp
-ord nc eurnl urp grei ern8urs rounle ad era €IuJruoU '?euol 9ZZ ep pulii
p+"uluasuoc eelBllluBc 'p1er.r1snpur aiicnpo-ld ec rairf ap raricnpo:d e
pl"rf,rlo aJerlsr8eJui erur:d PlncPI ]so; e lcunlv '498I Inue 'leraua8
ug '1e:aprsuo3 e+se r16auluro"r ararlo.rlad relllsnpur rrral3eu IB u" eJ
'ere;t1o4ad asnpord a1le rS rartrzueq 'ep.rnraln csepqqop II 'erzoldxa ni
JolaJeoloru B pf,rurla+ uI €elef,npoJlul n3 Pl"p o 'alec ed eJeur r"ur lol
TJarezrlr+tr ed ezeq es lrr+snpul
1n1or ed 16 leururnlr e1 luedurel rnlnlorlad
re+sec€ eiuepodtur 'eoI-XIX IB rnlnloces e alelpurnf enop € uI 'llilper]
rqcel rou eI eJe larulurog € ,,nJ8eu Jn?" ep lli?8oq lrl€ur €eJ?srJIJoIer\
erollorlad lolrlsnPu! allrnlndo3ut u!(l
'pcruqalorlcala 13 .ro1a1eua1eur eiual
-srza.:'ar:laruoa8 u1 urgJol"p IJ elueseJelur rrinqrrluoc ep olres O 'Irq
-rsa.rdurocul pInII un nrluad JolrJn+Jola rS .roprierurolap 3 in3leJ ep
glduls ppolaur o +Bcrpur e pleigrrug 'JoIepInIJ "crueceur uI 's Ie ap
allllqels 'rou r8el Joun ? AISnI3ur 'apruaurop a]eo+ uI eurpnlllrurrs 3p
ep
.rop8al e Fzalurs o leluazard rueulre9 '(OSOI) tuloq>l3ols
"l 9+€l
"
-r1de pcrueoelu ap lnsa:8uo3 Bf 'Inlqul€suB ?ul{uJa}ep er33 rrrleure:eC
rincsounr +uIS pulc rcunle 'aualqo-rd ep dnr8 llrunue un nrlued eulpnl
-llluqs ap r8al crleurelsrs pour uI pcseesp8 es PS olrtrrJad alec eleur8tro
rS alduirs apoleu Iaun InJoleaJO elsa 'Plls?ou e-rei urp a6ero ro11nul
reur ? pde nc rlJplueulrle Te ro+eztlear'(B7CI_-47g1) r'wucw,tl9 oxsl'uox1
'aln6ered €c ezaJcnl ?s aleo el?luo3
aurroJ ap alueueld afaye-rdns 15 aleurolne eJeplqcsap-aJeprqcul op eusru
-€f,eur nc 'p1ueue1d eie;e.rdns-ul rtnlpzrq3sep undord rnlnlaleJq rIJolnY
'.rolaueldorae Tlip+lilqe+s Inruauop ui +alelq un aurfqo ', daqc-re3
'V'T n? er"roqeloc u; '4661 uI 'IaJlsY'rrcluqel ele rlnureJ e11e ep r-i
nosaprle( InJoseJold 'euJepou rI3IuqeloJpII{ I3 reluord
ledncoa.rd
"-s
'tzl6l ulp Pzeelep a:e: 'nsseprl"o Inlnlosa;o:d ie
praue8 lcaiord lnunrd ulp POuI alede - elelrienlse eleul o ep rz?+se
Prima intreprindere industrialS. petrolieri din Rominia a fost rafiniria iui Th. Mehedinteanu de la Rifov, lingd. Ploie;ti, care a intrat
in functiune in anul 1857. capacitatea ei de prelucrare (partial folosit5") era destul de mare pentru acea
vreme:2700 tone anual.
constructia rafiniriei s-a bazat pe procedeul conceput si experimentat
de chimistul Alexe Nlarin, farmacistul Hege ;i Th. Mehedinteanu.
Folosind !i!ei de Pd.cureti, ei au obtinut prin distilare (intr-un alambic utiiizat de Hege pentru prepararea esentelor de flori ;i plante)
petrol lampant; ars in l5mpile aduse de Mehedinteanu din str[initate, acesta dddea o luminS" puternicd. ;i pldcut5.. Petrolul lampant nu
se congela iarna ;i, in afari. de aceasta, avea un miros mai putin supir5.tor decit al uleiului de rapiti ;i al distilatelor din ;isturi bituminoase 1, folosit pin5. atunci pentru iluminat, fiind totodati mai ieftin
decit acestea.
Th. Mehedinleanu partrcipi in 1856 la licitafia pentru luminatul strizilor Bucuregtilor. La propunerea lui, se hotS"ri;te luminarea orasului
cu petrol lampant. Pe baza contractului, el comand5. in striindtate,
la Hamburg, instalaliile necesare rafinS.riei de la Rifov, concepute
pe baza experientelor fd.cute in !ar5.. Aceasti. instalalie se compunea
din dou5. cazane cilindrice verticale, cu o capacitate de l0 000 litri
iiecare, incS.lzirea fS.cindu-se prin arderea rezid.uurilor c1e la prelucrare.
lncepincl din apriiie 1857, strizile Bucurestiuiui au fost luminate cu
lSmpi de petrol iampant. Bucurestiul a fost primul oras din lume ale
cd.rui strS.zi au fost luminate cu asemenea l5mpi. Abia dupd. doi ani,
in 1859, se folosesc si la Viena, pentru luminatul strS.zilor, li.mpi cu
petrol ; cu trei ani mai inainte, in 1856, se introdusese acest sistem
de luminat numai intr-una din gS.rile Vienei 2.
Distiieria lui Mehedinleanu a fost adesea imitati in anii ce au urmat.
O fabricS. metalurgicd din Bucuresti a construit zeci de cazane ca acelea ale lui Nlehedinfeanu, servind la instalarea altor distilerii, la
\,'alea Arinilor (Nloine;ti), Telcani etc. In 1871, se construie;te in
apropiere de ora;ul Buziu, la Monteoru, o rafinirie cu capacitatea de
prelucrare de 9 000 tone anual, cifri considerabili pentru acea vreme,
iar in 1897 se ajunge si se construiasci in !ard., la Cimpina, o rafindrie de petrol compusS. dintr-o baterie continuS. de 16 cazane, avind
o capacitate de I 200 tone pe zi.
Extragerea si prelucrarea titeiului se fd-ceau pe vremea aceea cu mijloace rudimentare. Totu;i. nu putem trece cu vederea faptul ci. in tara
l Aduse par!ial de.la tlistileria de 1a Orsor-a, unde se prelucrau uleiurile oblinute 1a Anina, prin carbonizarea gistulilor.
2 Vezi si G h. R a v a
;, D|n istoyi,a ftetroluhti yotninesc, E.S.P.L.P., Bucure9ti, 1955, p. 30.
I36
/01
'01 'd'oxu|?ttoY u? pnalqo4?4 ?x/\snpux ap xuo ?'p plns O I
'r16e:ncng 'oxugtuog 14'9 xLrxuqal xx'tplloazap lnrx'tolsI t
'VL 'd 'IIT'lo^ Id6l
'69f 'd '0I-6 'ru '1961 ',,az.l # #';:Y'i
't ,,rzqlsa t6 Plstxa
...a^rlf,npord apuos ep aJsul JPuInu un
rsru epuos olsaf," ulp aloujt
;11i1p.,oc aunq uI 'etuelsrs alsa:)e nl odr;s PS IaJls" pur6na'r'erugtuoll urp
el-npulldepe'rrpuorica;rad snpe
acrSoloa8 roituntieurrol alrrirpuoc
"l
ne-a1 16 tritlelsur elsa3B Pos€esoiol PS PSuI ltipau; n" IuIuroJ rrJolic
-.rrr- i* ii,r"rrruq"a" 'ro1r:nlerls E rJ"ur TIJPuIIcuI r$ urncard 'rotu 16
rolesap Plrrol€p 'liFltnclilp rreur leurdrullug
rre+ rror
"rr"ip e1)
"i,r",tr"11"
apuos rar] IeJ ]sace uI pdes as 6[8I uI ]eI 'nlqer
n"-S '(elergg
nc erincrad pursoloJ epuos laurlrd ea'rero; eseaugSprq e1 epurrda:1u1
es tgBI u-I'(uua1 ap rurlprd nr) eucg'31 93u31 'alareosotr'{ Bi I9BI
uI ]ezli"al E-s Plru"caur aredps erur'rd 'Jolepuos e pllu?cour eredps
ep Jolepolaru e p1e1der1 "aJJf,npollur 3I snp ne 'aleriueur aceoltru
tira ,t,tlpt rolr-rnfnd uaredps u1 eleurdurllul Ir"ur Ieru lol apiplnarg
'alip8oc1u4 aP IlIuJop rrroltleoldxa ap e1"IJe'r aceoifrru urrd aler
-eclere 'rol alrrnlulurpd ap titnlal ]uls cJe]Ilorlad rrnuaral ap rrelaud
3er1e
-o-rd ruergj Iilnur 'a]"]!ulprls ri grei urp 1n1e1rdef, +Inur ieru 1o1
'allJlolu
rnlnlorlacl eere-rcnlard rd eareltoldxa puIf, 'Euta.t'r Plseef,e uI
ri-ro; pulzrlllnau a11z1a1ac ':nqe nl Jololu JIur un easoiol €un J"op
'"^oploru u1 rnlnrairii eare:rnlard n:1uad Ilrelllslp I6 elar ulp '106I uI
'euntJpJptue no Ia P]"1suoo - * ,,eJn8uls
'a-I"uII€J ap relJlsnpul
II ]nlnd " nu nJlaurooJt ui]"
"I 11rap lrsg8
"un
uI purluilqns fu8rle5 'V Inrau
rolripllun
1e ,ttlturt-rd Inra+leref, 168I
-r8ur 'reluarulpnJ ep Inlsap 'ieraua8 u-r 'af,"I as rnlnrairi eaJ"J3nIaJd
. ,,Piualstxa aP aceollrur a]I" nB
ltu ?Jpurl} 'pluntu ep IaJ lsaf,e el aSrncar e PSul lilolau 1u1s I rrfrour
eelur€uJ le-rnc 111e no Srau rJolpronl r13aoe urnc Jo]gzutrdrns e1sE"
:rairucg ?Jn3 ei 1sr1or1ad Joll3unur rnun rrirou lnlalrrd nc 'rct1n8e1'1
npBU lnraulSui ggOt uI erJirs aJ slal urllulul€ ps sosrrd ep olse nl{
'r,,nrzrll Ieru ep rafri eP a-tr1
-J€rlxr iarJlsnpur riJpllolzap a1azrqlsaJf, n" l{ taiti ap a}urrupJgz a}Inu
r$ -ro1 ecunur urrd erec
luadoesap ,'tt i16".tr-o tiar,t ap rrJIJrJc"s urrd
.i*tr.,r"iri
re rraruord 'rreind r-r16ou rollrosecopard 1nle-rnc
rarrlsnpur
'earaclecrrd
'earurialsr csap€Aop eJef, 'arierrurpe ep euurap arado
ri
arnlrlsrroJ 'rJ"ur ep ]rnureseau aloctrad 16 riplnarS pullunJJul 16 arel
-uaurlpnJ ap lnlsap aceollrru n] a]?]ncaxa 'rrcruqel Pl"rpuoru erJo]sl
"
uI ecrun 'rrgrcnl "euauasy" '(ezea:g "I op lnind) ru 6Zt '(tilrelt
ei ern8plri) ,n sgz '(loripg BI nrsalals) * ovz '(116ecpcnrr "I et"ol
-auy) ru 0gA:Pl€uolfclacxa orulculpe o ap r:nind ledps ne-s Prlssou
sistemul de foraj percutant--hidraulic, care
permite obtinerea de viteze mult sporite de foraj. In 1904, Antoro
Raky, care lucra de multi vreme 1a schelele de la noi, aduce o importanti imbunit6lire acestui sistem, aplicind o suspensie elasticl la
balansier gi prijinile de foraj , ceea ce permite accelerarea vitezei de
avansare a sapei ln teren. ln deceniul urmitor, inginerii tomini Bel'
d,iman gi canti,ti concep, primul, un sistem de foraj percutant cu motor
de fund aclionat cu ap6, al doilea, un dispozitiv de sipare folosind
o sapi ,,lirgitor" cu dou[ bacuri mobile.
Brevetul Beldiman a fost experimentat in 1910 Ia Cimpina. E vorba
de un trepan hidraulic aclionat de apa sub presiune, dispozitivul
motor fiind instalat in fundul pulului gi permilind 200 lovituri pe
minut. ln 1912, se sapl la Poiana cimpina cu dispozitivul cantili,
1.
rrtilizindu-se un motor electric ce lucra uscat in fundul pu{ului
lnceplnd din anul 1899, turlele sondelor sint ciptqite cu scinduri
tabii, iar in partea superioard. se monteazi o piesi grea de font6,
;i',,1in2a,,
, de forma unei farfurii rlsturnate; aceasta servea ]a evitarea
inspindirii excesive a lileiului ;i gazelor in aer, ca gi la reducerea pericolului de incendii. Iqind din gaura de sond[, guvoiul de !i!ei se
izbea de linza gi cddea, pentru a se scurge apoi in jgheaburi anume
pregitite i gazele erau absorbite de exhaustoare si dirijate spre releaua
de conduct" d" g^"". Acest dispozitiv reptezintd" ,,primul sistem folosit
pentru separarea lileiului de gaze" 2.
ttl"igttii sondori de la noi sint solicitali in numeroase !5ri, iar acad'
Gh. Macovei aminte;te c[ i-a intilnit pin5. ;i in ;antiereie petroliere
din Maroc. Sonda cea mai adincd de la noi (3 380 m) ;i una din cele
mai adinci din lume ,,a fost sdpat5 de un inginer romin ie;it din
s.
;coala romineasci"
in strins5 leglturl cu d.ezvoltarea industriei petroliere, se afirmr ;i
primii geologi romini de notorietate internalionali, aIe c[ror celceteti u,t dus la descoperirea de noi zdcdminte: Gregoriw $teJd'n'escu,
Grigore Cobd.l,cesctt,Glc. Mttnteanu-Murgoc'i,L. Mrazec;i allii, iar Petre
Poni intreprind.e interesante cercetS.ri asupra naturii petrolului nostru, fiind cel clintii care i-a studiat in mod sistematic compozilia a.
De altfel, numirui rominilor care innoiesc prin crealia lor tehnicostiinlificd" industria petroluiui este destul de mare. Nlenlionim printre
ailii pe v . M. Bodnd.yeanu, titularui unor brevete de invenlii referi-
In
1896 se introduce
;i
7 Contribt,t.|iun,i la istot'ieu.l industriei ntiniere in Rovninia (petrol, gaze natu'
valc. rdrLtnti), Bucureqti, 1931, p'60.
p. ii. rreri gi,,Revista Petrol ;i Ga2e",1957, nr' 9*10, p' 462' s'"iiiat*,
Acad. G. 14 a c o v'e'i, Contt ibtr!ittnia varnitteascd, la cunoagterea petroluItti, Btcuregti, 1940, P. 15.
i'A ; ;;a;t capitr-'teie privitoare 1a geologi 9i chimigti din lucrarea de fa!6'
138
6tt
't 'd " ''lniL'tols1'
'IoL a! 'a\lq\sr1.qwat
xx''plooldxa lrnx'tolsl
oI LwnlinqN,tluoc
''Ot-e "o\azo?
'ru
16 1or1a4".
'496I
'savJtAi is zsv'dd-alb'tnloLL
",ezEt
n3 '8-raqslarrureg 'C'3 IS uu"tulog'111'V luoselold e1 ap piea'ug
uriJeg ef .riruar^ re riue.res rJEur {r3 +n39} "-aI r3 areor"redns elllpn}s
'rrgugrunl ap rrueSolo8 neasdri r-pr nrluad '(r16a:nong
rnlniero B alrolsr ap IneznilI ize) nin$ rn1n1e1ed eiel urp rnlnr"ulla'
z
€urunl e1 aia.l'u; ps eldurglui as r Easepe 16 losqns un-rlul ltnpze8 era
'nielrpaur urp eautierlul es'rn1nacr1 1ndun1 uI 'e^BS Inluils Inaf,II "i
errssul as es'1a111e ap a1e1na:3 Pln+sap nc't6n1o1 lllnq.zi v 'Jeunznq uI
uaqle8 un +IOep rounle sele nu '[rzu1 leur ISIJn+JFIrr "A run: gdng
aurlai 1,92e1 Inf,Iur 'aia'lu1 PS crurog
uI rue acazardsrop
;g1e11de3
"I
EAorB:J e1 rode rB rueScog
e1
'lldo3
ase{ ap
r1$erncng urp leralcl e 1a 'nrcn1 ap gcru5al ar€lnPr uJ
plerp.todurg 'er1rure1 eauii ri; nar8 nc arer '$ero'lau uro un +so1 " rnl
nu"elepg r9ze-I
1g1e1 'r16arn3ng "I IgBl alrqualdas 1 "I ?nosPu "-s
nuDolePl IPZDI : lou lrnurnrP aP rolPzlqlsoP ufl
'p8ear1u5 Beurnl u1 arecrlcle lrsp8 e-i6 eref, napasord 'ara;r1or1ed
-rolasnpord eeJ"urleJ mluad rlll3eles roiriuallos earaztlr+n uI PIIq"+
op
-sa+uof,ur ealeluor.rd Pulisp ?s Islls€ puiSunfe "iulruou 'plqcll ]Ins
plxolq nc rnlnrairi e PAIlceles er?uller ap "poleur +"roq"Ie E lg 'nuu?1
-?pE ,tpzo7 'Jp elsa 'eIIJPi eluo] uI Plncsouncar turu?un 'rn1n1or1ad
e acryriurrlS rar8olouqa+ ele rrn8t; e+u"saJalur reur aIeJ ellulp "uO
'?
uip aJelloJled elararlue6
"Iuoiod
ad erelrurrs IJ?zII"el ep er:es o eserpnls ere) ''wsouol'O lso; € EJeIi
ef,npoJlur er?J ueroru
ug roleze8
-or1ad pJls"ou
"aJeJIIIJoI€A
"IJlsnpu
-q"1 1rr*rr4 ', rnlnfero; lndurrl ug redes e:dnse elelxe rrunrsard E erez
-rleeJ ep elapolaur e1 a.rr-l'rrd n3 e+eloJq Joun I" Jelnlr+ 'rou e1 pcrun
g,r"o1ot nc rnlnleqnl 1e rolerirur 'ncsaup1n7p'lg 'V "d'rn1nuan1o1 e
gl€Irlsnpul ee.raurfqo slured ne eJ") 'rn1n1o'r1ad € eJ€Illsip ap Joles
-npord t grt-r"1 earaundruocsop €I areolurrd aluelrodrur lrpn+s Joun
€epll{oul
Itr:oln€ 'out,r1e4 '3 'rp ad '(eridnra la1ls€ pui-rdo 'lnuepnq
nrpuecur ep zBJ uI e-I?3 '1a1fdnra lndrurl uJ InJoI sulls ep leru*Ie un
ep Bqro^ era) giuelslp 3I 3p leuorfce 'PrrIn€rpII{ areprl{3ul n3 lr}ueA
rnun rrJol?lua^ur ,nr,,totinT .1 * |r,caa '7 rueur8ur ed 'aunrsard
aJ?u qns elells ur:d rnlnfero;1ndurr1 u] rapuos rrln8 eereSu"]e "I e:"ol
*;
',:''
t' 'rrc
-{)
,f,/:,
t
/f/ft",' ,,
'
Vl/,, ")
--;^*r
Yl,l,.'"
"",g.*
&" t, '--S' r':"
\(
\--o
r-Y
..,
I
.
\
q* \
\
\
=.
-*
:-\-*
*,'"
*u
"\#i
'ffi}
/.
i (
cel dintii i;i dd doctoratul, prezentind o tezd din dome,riul chimiei organice, care a fost mult apreciatd (1887) 1'
potin dupi aceea pleac[ in Anglia, devenind asrstentul;i
apoi;eful de lucriri al profesorului Hodkinson, in cadrul
Iaboratorului de chimie de laWoohvich (1888), unde numai
rareori ajungea si lucreze un str[in'
Cu toatl cariera strdluciti care i se oferi in strdinitate,
.; revind
.o.'inX in
in !ar5.
lari
prefer[
--^{^-x si
br. C. I. Istrati, fondatorul ;colii de chimie organici din
dd
r'7r uq
inzestrafi, i;i
LrrrErr frrzE-LroLr'
IILtllrcru5l tineri
sprijinit numero;i
a sPIrJrlrrL
care a
11, carg
Bucure;ti,
\ I qq\r tr'deleenn este un cercetitor de mare viitor.
cind chinrist:'l'll1:
ll llltJlT3l:l:l'",': ::i:":,T:l'T:
sa ca asistent ;i apoi ca ;ef de lucriri in laboratorul de
chimie organicd p*.ur" il conducc.
nu dezminte increrlerea acordat5. intre 1889
Edeteanu
/
o activitate. multilatelall :i 1",1".:
desfs;oari
el
;i 1897,
\
V
{
organice. ,,Buletinul Societdlii
chimiei
rodnic5. in domeniul
de ;tiinfe tizice" d'in Bucure;ti (societate printre ai cirei
Lazin Edeteanu fondatori se numirn ;i el) ii publici o serie de cercetiri originale.
Edeleanu studiazi actiunea clorurii de sul{ asupra anilinei, derivalii
acidului cinamic, acliunea cloralului asupla oxiacizilor etc.
in anul 18g7, dr. Edeleanu este numit director al laboratorului de
chimie al Servicillui minelor (din cadrul Nlinisterului Domeniilor),
iar in 1906, cind ia fiinfd Institutul geologic al Rominiei, devine
directorul Secliunii chirnice a acestuia. Aci cercetdtorul i;i consacrit
toate eforturile cunoa;terii ;i valorific[rii petrolului rominesc'
I)e asemenea, Edeleanu este numit director al rafindriei Vega, funclie
pe care o deline timp de 4 ani. Sub indrumarea lui, se infiinfeazd.
o sectie cle fabricare a uleiurilor de uns, prin distiiare in vid - pe
2.
vremea aceea o noutate - care apoi s-a rdspindit in lumea intreagi
Edeleanu se poate numlra astfel printre pionierii utilizlrii vidului
in tehnologia uleiurilor lubrifiante'
lmpreuni cu o serie de colaboratori de valoare, ca /' Td'n'dsesctt',
G. Gane, C. petroni, Siluia Dulugea, intreprinde cercetiri fundamentale in domeniul chimiei ;i tehnologiei petrolului'
dez,,Buletinul SocietSlii cle Chimie" din Paris ii publicd studii care
vluie proprietifi importante ale lileiurilor noastre brute' Edeleantr.
f
r Teza trata Despre u,nele deyi'uate ale ac'idului feni'lntetacrilic ;i^feni'li,!,obr'ttivic
(B;1in;'l'8gi-'B".tinerDe-utsche Chemische- Gesellschaft, 1888, 21 ' 522)'
a"".,otiind o reactie generali descoperiti de Ho{mann'precwrsor al chirnizdr'ii
, v"ri'i.*o".^ii'"
q-.;i a. T. " ir ", L. Ed.el'eanw,
1958' nr' 2' pp' 6l-62'
petiiiutil,ltt ,,n""itio'de Chinie"'
t40
t?t
.
-nolr elor+?d np
rna+ruotri\l"
6s d,
ir;;r.:i,?j.;,?fl,i? I' ili',,""*;
vI 'tuuqappa ''I'tp'!rl([['!;J"a'i":,T.t
jJ
?rj$":
ATfETJJ ernleradura+ o EI atrzIPf,UI Urrd acrueF'io ai_uelsqns Ieun ?sJeuIJoJsu-eJI r
"':;;i;;,i;;;';rsds t) aoLtLSo(ut'ot ns 'utDMno/ .a1o'r1v( a-7
'sait.btwttl: 1a sanbtsttTS sVlVt,t(o,t4 'uroMnot alotla4 np apnlg I"
*-,rn,''c't,i s*ii{il4
's ,,lrr?zl+eur
-fJ? rrJosJnrard a-rlurrd Ia]1sB as-npuJnlis '(aunq"rpc urp JoI earaurfqo
urp rolaslpurore tr.rautiqo a1e[e1ue'te ]Ipa^op E IE"
ep
1or1ad
?iBJ)
'u (e,to1 'rurue,tldsuuad
- IuaJotr\i
'rreual6ng) aur?Jls alnJq Ilnlorlad alrralrp 16 rl6augtuoJ elnJq alllnl
-rr1ad aJlul Ar]"r"druoc ntpnls lueseJalut un aliaursoluJ InJo+€]etrJa:)
'aueg nc punardutr ]oJ 'el"Jnlesau rJnqJ?f,oJplr{ r$ rerqr eq 'a:eprxo ap
16 arezr:arurlod ap asnpo:d allralrp 16 ecrleurore IJnqJ"coJpII{ a}"Jau
-a8ar r; 1od erorpr 1nro1n[e nc 'rcruollns rzlJe -rede arireeJ P]sBaOe ul
ep aricunl uI Pllnzar
: grnleiaclural ap r( clrnllns Inlnplf,s erierluaruoc
orer alesnpo:d pzeelacrar Ia 1 1o-r1ad ulp alel"lrlslp l{ clrn}Ins InpI3"
'C nl punerdurl
eJlurp ericear slureure+ Pzelpnls nueelapE 'Jp 'aue3
'eJ"lllsip ap Jollrnnplzal e 'Psllll
-1?1Bl n"s pcrruJol 'otectJc ep riglrun ?JEJ ol"Illslp op eJ"u arielelsur
aclacuoc reur es nu rzg+sv 'elrluJal IIrPc"Js 1e rosrncard un la}ls" alse
nu"alepE 'rn1 raridacuoc eaialsnl ]"J]suouap e prarlo"rlad "Il]snpul uI
areol 1-es n?ruJl-r a]i"uJ aI-rnleradura] a-I"3 ad luepodrul InIoJ 'JOIJ
-jllll 'a)ileurorl? IJnqreJoJptr{ rnlnrairi e - Pcrrula} ?aJeJeJl - e ?aJBu
-a5o:td urrd euriqo t nrluad'tn1n1or1ad eaJ"lllslp €l ap lollJnnprzaJ
azezrlver €s ?lJeasul Ie '006I ulp ?lul 'lejlsv
" ?3rtuJa+ "eJalloslp
'urldap
aurrrluoJ eI PS sale rrJruqal erinlola JoIJalIn arec ad
ad
'es?oJaulnu alJBoI
rrica-rrp ur pzeelualJo as nu"elapE 'lndacuI el aO
uI rnlnlueA"s oIIJPlalJac r3 aprpnlS
1rr1. ,o1rl1or1ad iaturtqc Inrueuop
'seJalur oJeur glIJSns eJ?c '.rn1n1o'r1ad IeruII{3
3I
1e
Inrueuop uI ?z"cl ap arler8ouoru o'rl6arncng 'f lnuri'rninlo-r1ad
i6 nlsasguPl 'I nO
ie.rorieuralul lnsar8uo3 ?I erlunruoc 'rur:1ad
punardurl '/06I uI 'r lsaultuol rnlnlolled al" aclurltls ti arrztl rolri
n-r1uad tlSaultuo:
-elarrdord e:dnsr: aJ?crunruos o 'rafurrl$
"aJ"lio^Zap
pluizard 'nrsesruel t
rarie,cosy lnsa;3uo3
":rr:"i;j:rTj
"l 't05I u1
g16I '(erpuol) Ogiil '(rl6arnrng) Z06I '("8Ei-t) t06I '(sue4) 006I ulp
y 'lsauluroJ
a;ar1o:1ad alruuuna-r t6 elasar8uol
"I 1a11se ledicrpr:d
puttl
,r-,1n1o-r1a.I IE I-ro1g3soul1l runq IBlu Ia3 aJlulp Inun 3l lerrarde
'aleuorieuralur art1tiut1lS Iunrunal as"oJerlnu e1 alred "r 9s 1"+I^uI e
O
descoperire de importonfo copitolo
mai important[ cercetare a sa, care a dus la o descoperire de mare
importanfl, Edeleanu a realizat-o in domeniul rafinS.rii selective a
petrolului" ln anul 1958 s-au implinit 50 de ani de cind, in laboratorul
Institutuiui geologic romin, savantul, roncin a reugit, pentrw t'ritna datd
Cea
in
Rafi narea petrolu lui lam-
pant cu aiutorul bioxidului de sulf lichid (schema lui Edeleanu)
lwne, raJinarea procluselor petroliJere cw bioxid, d.e sul,J, adicd. separarea din petrol, a u'nor grwpwri de hid,rocarburi conr,porcente, Jdrci m,otliJicarea lor chinoicd.
La inceputul secolului a1 XX-lea, petroiul lampant (denumit popular
,,gaz") constituia produsul cel mai valoros aI preiucririi lileiului;
benzina n-avea lncl o prea largl intrebuinfare (automobilul se afla
la inceputurile lui la noi in tari, iar aviatia era de asemenea ln fa;[;
aparatele de zbor aflStoare in lari in 1912 se puteau numera pe degete) . De aceea, petrolul pentru iluminat reprezenta utilizarea cea
mai largd..
Unele petroluri lampante rominesti erau insd foarte bogate in hidrocarburi aromatice; in condiliile de ardere din lS"mpile obi;nuite, produceau mult fum. Aceasti imprejurare constituia un mare neajuns,
care f5"cea ca lampantul de Bu;tenari s5. fie socotit de pi1d5. inferior
lampantului de Pennsylvania.
Metoda obi;nuit5" a rafindrii cu acid sulfuric nu se putea apiica unor
lileiuri bogate in hidrocarburi aromatice, de felul celor romine;ti,
aceste hidrocarburi rS.minind mai departe in petroi. In aceastS. situalie,
un mare numir de lileiuri erau improprii pentru obtinerea unui petrol
lampant de caiitate. Scopul inilial al metodei Edeleanu a fost tocmai
inlS.turarea hidrocarburilor aromatice, oricit de bogat ar fi fost petro1ul in aceste hidrocarburi. Chimistul a incercat mai intli s5. utilizeze
solvenli organici, cum sint alcoolii, eterii, acizii
etc. Procedeul s-a dovedit neeconomic, deoarece
solvenlii organici erau scumpi ;i recuperarea lor
in condi!ii avantajoase nu era posibili. Prin folosirea
ca solvent a bioxidului de sulf, Edeleanu creeaz6.
un procedeu economic ;i mai eficient decit oricare
aitul: calitatea petrolului lampant rominesc a fost
astfel ridicati la valoarea calitdlii lampantului de
r-*
Pennsylvania.
In
.
t,
cazuL procedeului care-i poartd azi pretutindeni
procedeul Edeleanu
petro- rafinarea
lului se- realizeazl" pe baza unui
principiu nou,
acela aI folosirii importantului rol de dizolvant
numele
ttr
el,*orural{Ypor+ry
;;
ffi
Il;,",;';iF,;3"8}
ffi
;:;;ff:P,;";#;:;'} '';';'?:tlt: ;tTti';:
i#'#i'ffi*;fl :aif?g5f i#$:
.il iiti"",rxe ap leu"olol e ?r"orrelur eaped'1
prnorr"doi
""1r"a
",r-rpor1,r, a rt '11ns
ap prxorq nc r-{ ecar ln}€ur}"r nf, ?JnpIT3 ep qrulqcs
.rrid'3p1- ap ar€ul1€r ap e-rnleradue+ "I lrcgr else +"illslp Inlor+ad
aPaA
: ereuoticunl
"eJ"olpurJn
ep Etuar{3s
-ard 'urgpa: o eJ?3 ed 'nuealapg nielelsur routl ? nrdrcur:d
'pzearadnce.r es 1e-rode^a ;lns ep Inplxolg 'a1(areunn as
'sorole'l' r"ul alse
a,re.redas Jo.rPO 'acrleuro:e ellJnqJ"f,oJprq puguriuoc
"
JBr '+"uIJ€r InI€IJa1"u else sorolel
In+f,€Jlxe '.rolaurzuaq
-'top-rnraln3eJ"1"J1 "I
e 16.rolaurrolou € ''roprnlorlad IrJ?l"J? Inzec uI
in1.ra.rod..roc
uiiqo as i;1ns ep rnlnpxo
:1ins ap
Inprxolq 16 lnjcerlxa'1n1eur1t; 1a;1se
nueatapf telielelsur
es 16 gredas as IJnlEJls gnop ala3 ']Ins ep
undns
e nrdirul.rd ap euraqtrs -rq earr.tod"Ae "I eJ?cer;
plxolq
u1 (1n1cer1xa) erur:d l3rJel"ur Ie
(rcrurlalo 16) rcrleurore rolriuauoduroc e
ol"t(
o/00'0
llDJlx:l
elinlos o'rot.relut 1ec r* '11ns ep plxorq
ug (inleurler) auud rerrapur Te IcIu
-?U"u 16 rcruryered:opiuauoduroc e arf
-nlos o ':or;adns lec :IJnl€Jls ?nop JoIeJ
ea.re:edas auriqo es le]lse 11r1Srur1
lrorlxl :l
ps€i as t6 ptqcll IIn_s ep plxolq nr JroPr
rourlou r-,-:|
:ap1o:1ad lnsnPo:d Poelseru" es :IIWJ
zos [J
-ado alareolguJn ug 'piuase ug 'plsuoc
1o1r1sr6 l-l'l
vcNl9ll
- o0 ens trnleradural €I 'prqcri lins
op prxorq no al"Jeurur -roltrnraln e 16
luedruel rnlnlorlad " ?Arlcales aJ€urI?J
i"si*
U.napeco:d - nu"alepg InapecoJd
ep
lnj9 toIlsro
'r ecrua4"u 16 ecrurlered unqrecorprq
urp sale r"ru +"urJol '-ro6n reur 1n11e
'aseolleyse iS aseour*p.r aiuelsqns 16
ocrurlelo'e3t1?utoJe rlnqJecoJplti urp
aped ertur l?ur "ec u1 snduroc 'nar8
, r"ru Inun :rrnleJls ?nop uI rieredes
luIS rnlnlorled " erelrlsrp ep rr6npo:d
'ppoleru ?+s"ace urrd 'Inlorlad yn1
-P3IB else eJ"c urp rJnc[J?JoJprq ap InI
'nxelduroc e:dnse 'aseoI rrnleradural e1
'plqcll ]Ins ap rnlnplxolq l3 llcelas
zitd in schimbdtoarele de cdlclurl ;i apoi solr.entul e indepdrtat prin
evaporare, in trei etape de presiune, cu ajutorul aburului rlort 1.
Bioxiclul cie sulf si solr'entul sint separati printr-o serie de operatii
speciale.
Procedeul
;l instcloliile Edeleonu in tootd lumeo
,,Procedeul Edeleanu", ,,instalatiile Ecleleanu" au devcnit curind binecunoscute in toat5. lumea. in urma ini..entirii ior, Edeleanu a fost
numit membru permanent in Comisia international1 pentru unificarea
metodelor de analizd a derivatetror petroluiui, in care a jucat un rol
de seam5.
Procedeul Edeleanu s-a incercat semiindustrial pentru prima dati in
tara noastri la rafiniria Vega (1909), dar prima instalatie industriali
s-a realizat in Franla, urmati de instalatiile din llominia si Indonezia.
Ulterior, metoda Edeleanu ;i-a lSrgit considerabil cimpul de aplicatie. Ea a trecut de la rafinarea petrolului lampant la rafinarea benzinei ;i a altor produse de distilare. A fost folositi la extraclia fractiuniior aromatice, la separarea aromaticeior din benzinele aromatizate. la deparafinarea produselor petrolifere etc. Din gudroane s-au
extras substante antidetonante care, adiugate in mici cantitate benzinelor, m5-resc simlitor cifra octanicd. Cu ajutorul unei extractii
Edeleanu modificate, se obtine din benzinele aromatice un benzen
99,5%. Datoritd unei intregi serii de solr.'enti selectivi, a luat nastere
ulterior industria modernS" a uleiurilor lubrifiante.
In Germania, unde a lucrat timp c1e doui decenii, Edeleanu a continuat neobosit cercetirile sale in domeniui chimiei petrolului, perfectionindu-;i necontenit inventia.
,,Descoperirea acestui romin, ficutS. in Rominia, in Institutul geologic al t5"rii, este pagina cea mai insemnatS", poate, in calea progresuiui ;tiintific ;i tehnic al industriei si chimiei petrolului", scrie prof.
dr. L. tr{razec cu ocazia morlii lui Edeleanu 2.
La sfir;itul deceniului al 3-iea al veacului nostru, peste 40 de instalalii rispindite pe tot globul, care insumau,,o capacitate de prelucrare zilnici de peste 30 000 tone produse petrolifere, aplicau procel Vezi descrierea proccdeuluiin Lexiconultelt,nicyomin, elaborarenoui.,vol.7,
1960, pp. 102-103.
2 L. Mr a z e c, Dr. L. Ed,eleatrtt, in,,n'foniteur du P6trole Roumain", nr. B
din
144
15
aprilie
194
l.
I
ut P
glez!letxoj?
9UlZUaq
rnlnuozuaq ear€tlrqel
glt
at'p wt'
'696I 'urlreg 'auttll!?ottad
'dd '9t61 'rl6arncng "nuvalapg "I I'nI alo pzalSue
o{vl?oqqtg'n .r € .r n p ? d'O'xo op tza1
oquq
'6il-Lel
ug rolatana/rq *,to1t,tp,tcn7
' t nT ny o tT
a
(
o a,ra'
lo ounc
D
l p r slt
a
surotqgu?t
u gM
o,t
n
a
wnti
n
€
't aB u r s o-: .lttl*i]"fl'"fi
t';t-'"j#+t
qt,tl,
"
"'
; lt ^;o"
8utfr
S
'
-
.arerlo.rlad rarrlsnpur ele rolrr^ ap a,rtlcads:ad
1n1ol1ad pc salaiul " IE
alaun lnzP^eJluJ InJol9+af,Jac eJEs rlc salelrplcnl ]"3J"uIeJ ap e+sg
"
'ralercads rJpJOnI J"nlo l"3rlqnd nr:-s 'nuealapE reze-I rnl ele aul
-grls elale^arq a-rdsaq'(raurlered earelrpdapul nc Irnqr€corplq ap Ilnc
-alserue ap eauntiernda nrluad napaco"r6) 986I ulp 899 SZ ulruor Inlal
-a-rg 1 ("'aerlcrcilod rS -ouour acll?luoJe JoIIJncFBcoJpIq i" rJorJelur
rop8olouro e aunriecuq"I ap napacor4) 016I ulp 7SBI uluror Inlelerg
:!?l!I?d'tt nr ar"roqelo3 ug - (aleraurlu rJnIeIn nes 1or1ad urp arEI
-r1srp utrd r3erlxa roltd-roc er"clllrlru ep neparord uO) ,06I ulp t6
"
csouruloJ InlaleJg :ulrlulure 'a1es alala.LeJq eJluIJd 'e+"1?urpJls uLI
regrei ul ele^erq ap 07 lnuriqo " IE'rnlnlue^?s e ariualur ernSurs
nu rBp 'pluepodurr reur ?af, alse IIns ap prxorq nc PAIl3aIas eaJ?urI"U
'g8ee:1u; Earunl uI
l"Jncnq e-s eJ?J ep InsacJns gcrldxa elseef,Y 'rn1n1or1ad rerJlsnpur rou
anrlcadsrad srqf,sap ? eJ?3 crSolouqal napacord un elalunuprue e13o1
u; ]eJoqele e nu"elepg 'nou crpiuul* nrdrcurrd un ad es-npu;zeg
'z lrsolol 3-re1 alsa napaco-rd lsare
'es eareluelut €I ep J"eA ep e1"l?urn[ alsad e1 'rzq1se 15 pr 1n1de1
'T,,nu"alepg Inep
?ruJrluof, alelrlercads ap TJPJJnI eluaJeJ reru eIaJ
-
'
-
a
J
I
f
-
t
(Plnr:tre:; tr*;
(o/09'66)
:
NlzN38
fr
(elnrl;:ar1
aro|llsrP ouoolo)
=
?riroilxa Duoolo) 7/l
Qurrolol J w
9{ozrlouoiozap qurzuag y66 (VC8
plrlouoio
aroPunfas
alodr:ur:d
(P1n:rt:ar,;
zos 4*
vg
PUlzuaS
runrilo/i (
runllrorl :
031
)
YON3
nu este menit numai sd serveasci drept combustibil, ci ;i drept excelent[ sursi de materie prim5. a industriei chimice, a intrev[zut in
mod clar viitorul petrochimiei 1, dezvoltarea modernS. a industriei
petroliere confirmindu-l pe deplin.
Doctorul Lazrar Edeleanu a fost unanim preluit de cercurile tehnice
;i ;tiinfifice. In 1910 este ales membru de onoare aI ,,Societd.fii de
gtiinle naturale" din Moscova, in 1925 devine membru de onoare
al lui ,,Institution of Petroleum Tehnologists", iar la 7 octombrie
1932 i s-a decernat medalia Redwood, fiind primul strirn ciruia i
s-a acordat aceasti insemnatd. distinclie ;tiinfificd.
La implinirea a 75 de ani (in 1936), savantul a fost sirbitorii in lumea
intreag[, principalele reviste;tiin!ifice consacrindu-i articote omagiale.
A murit la 7 aprilie 1941 la Bucurqti, in virsti de B0 de ani.
Descoperirile lui Edeleanu, ca gi alte crealii tehnico-;tiintifice ale
savanlilor no;tri de altidati, n-au servit insi la imbunitSlirea traiului poporului. Dupl cum se ;tie, in trecut, zdcimintele de petrol
ale ldrii noastre au fost jefuite barbar de c[tre trusturile imperialiste
din apus, ln strinsi legdturS. cu capitali;tii no;tri. ln timp ce muncitorii petroligti se zbdlear in mizerie, crunt exploatali, venituri imense
se scurgeau in seifurile magnatilor petrolului. Interesele capitalului internalional au dictat nu o dati reducerea producliei de liiei gi
concedierea in masi a muncitorilor.
Abia o dat[ cu instaurarea regimului democrat-popular, cind industria petrolieri a trecut ln miinile celor ce muncesc, acestei ramuri i
s-au deschis perspective nelimitate de dezvoltare, pe linia unui progres tehnic neintrerupt ;i a unei cre;teri continue a productivitdlii
gi producliei. tn zilele noastre, cind cercetiriie gtiinlifice in chimia
petrolului au luat o mare dezvoltare, numeie lui Lazdr Edeleanu, al
aceluia care a rcalizat primul solvent folosit in rafinarea petrolului,
cunoa;te cinstirea care i se cuvine.
Ameliororeo lignitului prin procedeul Gr. Filitti
La inceputul secolului al XX-lea, chimia industriald romineasc[ mai
cunoa;te un succes: ameliorarea lignitului prin procedeul Gr. Filitti.
Pini la inventia 1ui Filitti, se folosea ;i la noi procedeul ,,austriac"
denumit ;i procedeul F'leissner. Acesta nu dSdea insl un randament
mai mare de 600/o, ceea ce era nesatisfdcdtor.
r,,Revista de Chimie", 1958, nr. 2, p. 65.
145
nt
'8t6I-ItOI 'dd
'gte
t
'r16a:ncng
'II 'lo^
'r'm7m1nt'ur'qc
InIDnuntrN gdnq r
aurerSolr4 ep arru r6"eace urp'rody'lIuFIi lao" ulp 3l Ott pulr {nru
-rrd ug n€urnsuoo as '1ru8t1 3l OOO I ap li?lllu?f, Ieun "er"rolleur" nr1
ulp o/o11 eunsuoc as rlrnlgd ea:rz1pcu1 ni1ua4
-uad rcap'1nrq
lnlru8ll
:rerie:ado lniuepg
'pJ"Ie es€ocs n"Ja l"Jorleure 1ru8r1 nc alalauo8e't' ''rollrod?A ?eJ€u
-IuIIa ur:d g.Lelcoln" uI eaunrsard ?asnpar es ac edng '+luBII nc ?l€c
u1 'ul8a: ap rrunrsard
drurl a.r1u1 elec ,aleoleurJn
-rrr"l
esasnJ
lua
3
'i1]
I?U
"1Jo+aJ
eare8urle nc ?+"p o '+n3aJ+ era g-rncpd ep InsaJxE 'IrcrJq"J oI" aJiu
-?f,aur .roprielelsur EeJelueurrle nrluad rieiurnqarlul 16 rieururlle n€la
rieruro; titodert 'rug1e:prqsap eJ"seceu urr8a-r ep Bauusald e1 ea8un[e
i. prrg3 'rade eate-rodeaa pugco.t'o.rd 'a.lelcoln€ ulp eun-rlul 1ru8r1 nl
olEOJpcuI elalauo8e.t u1 'edurod roun InJoln[e nc'p1e1ce[ur era P]rzlglul
IaJls" eJnc"d 'rnlruoldnc alorsso1 u5 rnlnlru8ll "e:apJe ap asnpo:d
elazeB \) ).02,7, e1 e16az19cul €s eJec 'erncpd pIn3JIc erec urrd'T^ai SZ
ellc ulp eJEcaI] asnduroc'ereolrzlpcul Pnop eleza6e ne-re alJoleJ eJlul
'ayc1e6e1ep :olacedec sndo 1n19del e1 'alecol nc lnzplerd 'arrgptz ap
ap giuelsrp o
cru:e1nd AIS?ur un-Jlul 'e11e ep eun ur gB'L
^rleurrxo-rde
BI elrplz n?Ja olalJolag 'lru8ri auol 0I ,Lrlerurxorde nJ alsJJ?cul I]
aJ"car; u'I
1od erec 'p1ero;rad PIqs+ ulp 'a1auo8e.'r rculs 3]Il e ?lJoleJ
Be-IecnpoJlur pugirur:ad 'euntse;d ep trnqn:n6 Joun InJoln[e nc neaptqc
-uI es 16 neeprqcsep as lolelJolel aI€ alsluoJ1 aiacede3 'rnqe n:1uad
alnzglaJd'aun8unl ur 9I ell3
rJnurop Bnop nc greor:edns eeped
"I
ap'1aio ap aAeIJo+nE IaJ] ulp eeunduroc es aJ"+srprqsap ap erieielsul
'r IaI +sace ep eritlelsur o euoricun1 tunl 16 elsuoc e3 uI PlEl
'3"002
alsad ap p:nleradural o ei PlrzlP3ul grnopd rolrrnq" Incol uI pzeeiurnq
-eJlul Ig 'areorradns alullnzal ap ea-raurfqo alrutred a-rec 'arie'l'our PlEu
rrilasug o piur.trrd 9+s€ace uI ecnpB Illllid'r:) ep leurSeurr Inepecord
arielelsul o-rlul
'%St-Zl eI tt-1t
"i ep 'Ple^cape
eonpeJ aleod as prlseou erei urp ropiru8rl €al"llplrun'PZeq E+seece ad
.ra €aJecJ?Jsap rS leunrduroc JO? nc ralelcolne eeJISIJee 'i6npo.rd roltr
-ode,r Bereururrla 3oI are rode lpde urp o/o16-Ot r6-npugzrard 1n1ru8r1
'(elnurut 0B-_0g) rr-rgzr-rode,t' rA rurzlpcul ezEI e^ze?urrn lalnurur 0t-02
gzeeJnp e3 €aac 'iiernles lJnqe nl rnlnlru8ll saJlzlgcuJald co1 ere pzel
eunrd uI:azEI e+Inur reru uI preoSplsap es eiieradg 'erelsourle 07,-Vl EI
'1eln1es Jnq" nc +Izi?cuI alsa lniru8tl 'raussreig rnlnapaco"rd Inzec uI
'aJ"]"Jprl{sap ap sacord un ep €qJoA a:a}e?Ileo ?IInq Ieru ep
un e1 'riru8rl
Irqrlsnquroo un auriqo as e nrluad 'crtu r?ur leluacord
rrun lerirur ne llc '%gV_ag alsad e1 ep'aunqrpc urp pde ep rari'rodo:d
uI plsuoc ear"Jollauru 'leraua8 uI 'Pc rnpznatd PS ernqeJl
BeJef,npeJ
'ln
I"
€l
i
It
-oJ
II
-s
rS
-n
es
-IJ
els
IOJ
-3
al
'al
?ar
Il
eJ
ep
e3
I3
UI
-:
mai scad 225 kg - apa pierduti prin evaporare - ;i se
adaugS. 36 kg picurS. Astfel, se oblin 703 kg lignit ameliorat. Randamentul este de 70o/o, deci superior cu ce1 pulin 10o/o altor procedee
folosite in acea vreme. Lignitul deshidratat prin procedeul Gr. Filitti
are o putere caloricd cu aproximativ 5-10o/o mai mare decit a lignitului deshidratat cu abur.
Astizi, acest procedeu nu se mai utllizeazd., deoarece picura pe care
o folosea este necesard. ln alte scopuri, mai importante. Altidati, cind
lignit,
se
picura rSminea in mare parte nefolositS, utilizarea metodei
apdrea
insd. avantajoasd.
O disciplino ltiintificd creotd de un romin: sonicitoteo
I-Inui dintre cei mai valoro;i inventatori romini este inginerul George
(Gogw) Constantinescu r.
Dacd deschidem ultima edilie a Encictropediei Britanice la termenul
Torqwe conaerter (convertizorul mecanic) , citim urmitoarele:
,,Convertizorul mecanic este un aparat pentru transmiterea automatl
a energiei de la un motor sau de la o altl sursi de energie la un ax
secundar... A fost inventat de inginerul G. Constantinescu" 2. In continuare, enciclopedia prezintd pe larg, cu figurile necesare, principiile
;i func!ionarea convertizorului, subliniind originalitatea conceptiei,
avantajele pe care le are, in raport cu alte sisteme de transmitere
a energiei, precum ;i multipiele sale intrebuinldri - la motoare cu
combustie interni, turbine, electromotoare, locomotive etc. De altfel,
lucrS"rile iirventatorului sint citate ;i in bibiiografiile unor termeni
tehnici ai enciclopediei: astfel, la sfir;itul termenului Power transmis'
sion (transmiterea energiei), se mentioneazd, printre numai citeva
lucrdri fundamentale, lucrarea lui George Constantinescu V ariable constrwction oJ aotton'tob'iles3. La termenul lt'tuention, inventatorul romin
este din nou menlionat, printre numai 16 creatori de invenlii ai
perioadei care a urmat primului rdzboi mondial, in leg[turl cu perfectionarea motoarelor de automobile a.
1 ln octombrie 1961, cind ing. George Constantinescu, care locuieqte in
Anglia, ne-a vizital Jara, autorii lucririi de faJd i-au prezentat, in manuscris,
capltolul privitor ia sonicitate; textul a fost cu acest prilej revizuit de crea-
toiul acesiei discipline, ceea ce a permis o prezentare mai completd a bazelot
stiinti{ice si a oersoectivelor ei.
i Thi Erty'tlopiedii Byitann'ica, London, 1955, vol. 22, term. Torque cott'
terter.
s lbidem, vol. 18, p. 395.
a lbidem, edilia a 13-a, vol. 30, p. 508.
t48
-uplsuo3 (n3og)
u
,
6?t
r'
arn':&
' 6tv' d' r
?ylT;H?u,
r o^' 616 r'
:#T/;:ri;' Tl" i l iS f if f!","
6:'{
-sr,Mswv,tluo astlba,4 y'str'ttuog {o fi,r,oaqaaqJ'!c s e u I Iu B + s u o C'C
'6y761 'rlierncng 'acrjifurrlS rerfce5 alrrrouetrt ''IX 'tuo+ 'E-II € erras
oC '5
€1su ",oulruoti
r5iirepicyelaleuy"'iripie:1xg'pct'uosniu??tS 'n ssouI +u'1Zt
'd
r+ 6
z
e
'waP?QI
' r zs
r I' dd' s ge r'
-8
aq1 lo
'uoxl,ts oas q!,toN
..::..4a;.-6:
. ,6ffi
'j
1i
-4
I)
I
-14o.
IOI;
'slr
?
?'"r!(;"'J lJ11 6
r' trt it1: ;{3r :":yu'
:34r .i"i"1rT,ir?o i,ift,f s"""n3r.|*nrrul_2
'962 'd '096I/6 'ru ',,€rruqelorPlH" i
-€el
e
116
'(,to75
arn
cns
'B ol?s oleurslu"caur eJ+ulp ellnru luzrller r$ lndaruor e epun '(sqn'n
Jr,wuos aqa) rc1ercqel un Jerql +BeJl €-s r 'el?s ellriuarrur teerrlsnput
r$ aorlrlod aIIJnJJe3 aJlgl ap rou eI aleurduSlul lso1 ne oJ?3 n:l
urfrrds ep resdrl ?]rJo]"p 'azetcnl 9s 1rolau ]so] e apun 'er18uy u1
(uprcnl Ielsef,e erdnse rualeJ
reur uro.l,) eiurrl6 rlou B g3rleurs+€lu ?eJ€lueruepunl pulzrrlJdnc ', a1e1
-rcruos ardsap pzuq ap es erado erede 916; uI J€r '(696I ulp er€-I3nl
o-Jlul p}€re lunc pdnp) niplroruos e pcrlcerd a:ecilde eurrd RZEezrIEar
,uI6I uI .eu"a3li ere pulf, '668I ulp gcul wdncoard e-1 are3 guralq
le
-ord o 'n ,,ecl1snf,e rrie:qr.t. uud pcrlsnce ar8reue ep rrunlslursuBJl Ie
nc ro]?ugruase nrdrcurrd un pdnp" '(tpiqtlt uI sals reur) aprn11
"Iece
,r! err1se1" rrierqr.L urrd acruecaur rarS-raue "oJelrursuerl ad RIEZeq
'anurluoo Jollrpaur rrcrueceur e ?JnureJ 'Ia ap el€aJ3 gcr;riurrlS-ocru
-qa1 gurldrcslp enou - oaJolTJxwos csa,tud ales alrriualur eJlurp 3]u"+
-rodrur rerrr eIeJ 'rrueuop alrlellp urp 'aseor8 erunlol V PzeauJJoI scliJo
ep aleerlqnd 16 er18uy ug alnuriqo alalelerq r€unN 'eerunl
nrr"u,1 lueled
uI a1e1ua1ed rriuarrur ep e+e^eJCI 0ZI aJe nlsaul+u€lsuo3 afiroag
e3.roag
Pl€o+
'rrllB ar+uJ
'uralsulg
e-r1u1
'uralsurr lreqlv
ad 'rrf1e
err€IAI aG
eun3 err€lAl
16 errnS
+leqlv IS
'eapurrdnc eJEc erJes o-rluI'ra arlurrd €Je ncsaulluelsuo3
a8-roag 'tto1t:adocsep r* uoleluelur rr"ur ZI le|uazatd
e (euenuer 9I ulp) ,,crqde-r9 eq1" 9za13ua "]srlar 9z6I
uI pulf 'g}ua3er plep ap e}se nu e1"}erro}ou
P+see3v
',
e1 aledrcuud
lnunoxaT 's Jo}e}uel
F
b
f
h \
\
/
lf \
{
l,l.".ri 1," -/
k Yr.I t:1" q>
{
, 1 t ** } . "---\-,1, f-."
i1 *r.
..€.r=d
I
f.
'\.1',
';
..:
-'l'l;ii,// -#;:
g-.#,:
, ':
{, ,' ,,
it ,r ,
!t
;J.,,i-{
h\
Llt{l i\
'
ill:.
t"
uI
-Ja
IE
uJ
-'1t,1
?,\
-s.l
?
lu
'Ia
nf,
er
'ta
3II
-u
\e
p1
IN
^a
,,e1?1IOIuo5" 16 ,,ectuos rur6etrq" rluaurre+
elrrgzrl€eJ plurzerd
rI
ulwo't'
Jxut121
-ur ap elndecuoc alereolezruoJcurs eI preJeJ es ere-ronl
plle O -(,,ocsaw\uo\swo3'g'tW rCq pa?ua&ux ruaTsts
o") p ap +eeJc urelsls un ep "qrol olse ?f, puluori
-ueru 'nie:qrrr urrd rarS;aue seJelrursueJ+ nc 9:n193a1
uI pzea+rl 1g , plecrlde PJrzrI ap :euo1io1p 1n)sounf, uI'I
'aluepodu'
leur aiutla;ar €AAIIJ urPuoriuau PS 'r
P13o+
"alunl
slros n" rozl}re^uoc erdsap re..'nl{
urp rrfecrlqnd
02,2,
gdnco rc
es
ap o.Tnrn
'"="oJeurnu elr"o] luIS uIruoJ InJo+"+ualur
" rn
ereo elelll"rcads ap alelsrlal 16 a1a1e1er1 'a1a-reuoricrq
€4.
p
a-1r
-3r
I]
aa
-u
ES
Astizi,G.constantinescu este membru de onoare al,,Societd!ii inginerilor"
din Anglia, una dintre cele mai reprezentative asocialii tehnice britanice'
Aprecierea de care se bucur[ creatorul sonicitdlii este demonstrati de
faptul cd i s-a incredinlat elaborarea referatului cu prilejul centenarului
1.
.o.i"te1il (5 mai 1954),lucrare distinsl cu medalia de aur (Simms)
Aceste date ;i fapte trebuie subliniate in mod deosebit, deoarece
astilzt in S.U.A. se caut5. a se ignora adevaratui creator al sonicitilii.
Astfel, intr-o cunoscute enciclopedie ;tiinlificl americani, citim la
termenul Sonnics (sonicitate) : ,,Un termen inventat de Theodor F'
Hueter gi Richard 8o1d..." 2. in lucrarea masivl editati de ace;ti
doi autori sub titlul Sonnics 3 se arat5. ci in prezent sint pe cale de
a fi descoperite un numdr tot mai mare de aplicalii ale vibraliiior
sonore in ,stiinln gi tehnica, sonicitatea fiind un ,,domeniu in p1in5"
expansiune,,, dar numele 1ui George constantinescu nu este nicdieri
pomenit. A;a cum remarci pe drept cuvint prof. dr. ing. Matei Marinescu, cercetitorii americani ,,ignoreaz[ in mod intenlionat lucrarea
fundamentali a lui G. Constantinescu The tkeory oJ sonnics... Insi pin5" ;i
formulele pe care autorii citali le publicd pentru teoria forajului sonic
a.
sint aceleagi pe care 1e g5.sim in cartea lui George constantinescu
G. Constantinescu a luat pozilie fali de aceste tentative de a fi frustrat de prioritatea sa principald. in una dintre ultimele sale lucrdri
despre sonicitate, distinsS. cu medalia prezidenlialir de aur a ,,Societilii inginerilor" din Anglia, el spune, intre altele: ,,Sonicitatea a fost
d.efinit5" incl de acum 40 de ani, in lucrarea mea Teor'ia sonici,td'lii tratat d,espre trqnsmiterea energiei prin uibralif ' Termenul sonicitate nu
a existat anterior, el constituie o parte din proprietatea mea literard
gi sint indreptS"fit Ia paternitatea ;i prioritatea definiliei sale corecte'
in sensul lui cei mai larg" 5. Dup5" cum subliniazL pe drept cuvint
acad. Remus Rldule!, G. Constantinescu ,,face parte clin clasa inventatorilor-descoperitori, a marilor creatori ai tehnicii, care au trebuit sd
6'
creeze o ;tiint5. noue, pentru a face posibile invenliile lor"
Creatorul sonicitd{ii este de asemenea inventatorul ;i primul constluctor al maginilor de for![ gi de lucru sonice ?, a c[ror experimentare
l Publicat in ,,Transactions of the Society of engileers",_London, sept. 1954,
tillul A hundred yeays of deuelopmeit in nichanical engineerirg
u ian Nistranrt,t Stitriilic Eicyclopedza, Toronto-New York, ed. a III-a, 1958.
3 New York, 1955.
4,,Stiintd si tehnici", 1959, nr. 2, p. 18.
t'{;;;i;;,'Extras d,in The trqnsactio-ns of the Society of engi'neers, iunie, 1959,
o.74.
iR"-ur
Creatorul gtiinlei' 9i tehnicii sonicitdlii, in,, TehRdduIet,
nica noui". nr.333 din'11 octombrie 1961.
; 1" ;f;;; Lnor invenlii din alte domenii, de pildb acela al materialelor de
sub
construc!ii.
I50
19t
'2,'d'L66l srred 'ggl 'ru ',,ouuerr9e +3 elrclouroln" enbruqol €T" uI sanbtwoe?1't't
'Cr
stnaa 'sanbtuos sapuo sa'I 'n3souI+u€+suoC
suotxoc11Qdo sasoal,p
'+Inur
relll +o1 undui es rrJgorJ(l"IaJd elale]uB^e 16 snpel r] ]n]nd e In]soo
'ro1 rrrgluou rS el"JuqeleJd Jolelueruele IrJaonpoJd ruguorfca;rad ezEq
ad erqe I ro1 rrrpcrlde e glerirur ezel uI (IzIur?J?c rd lrlouour uolaq)
crselc srz-"6p Inuelsls 11cap edurnls r?ur e1a 16 lsol n" ':oprfcnrls
-uof, B3ruqel r.zp+se pzeeuorinloleJ aJBJ ']etul" uoleq ep ale+"f,rJq€IeJd
'+€+Tn edeorde asesn] eureJl Pllnur ac gdnp 'rriecilde a1dr11nur lrsp8 e-r6
eJls"ou elalrz uI BIq" aJB3 '?uun uI Ilue3ap nJ +?+ua^ur 'ernr1 lnuezec
ruglln nu pS 'e+" lozel laldurocur poul acluqe+ eleurelqord e1 ep puru
--rod 'rriplroruos Jolalrlcadsred earecapnl u1 urrdr:d au PS ernqal] nN
'arfuala"rd oerl e3rprJ e ap lnldarp gqle r"ur
ps RJ9I 'BlIe nes ariuarrur o a-recrlde ug psnd Bepel r$1 ncsaurlu"lsuo3
'g 'crlqnd Inrueuop ap neoualap ealsace pugc '-ropriua.Lur erdnse
alelarrdo.rd ap lnldarp nelue,re8 alale^eJq eJ"o uI rnlnueu-Ia1
"eJaf,
-ar1 gdnp 'troereJe nld 'rJnlles uI Pprqoul e1 gs 16 elela^arq a-radurnc
ps ne"reye.rd re arlulp iilnur lrn1n:o1e1ue.tur rl6augq rrnldarp a1ue1
-:odurr :oun e1e1d r* aunricuny u1 1n[e11n urp rirpd eunq raun seJrnc
-o1u1 lecrldrul II re areuorica;rad :o:gc e altriualul ep ?iBJ rl6erznlua
ea:d 1e1pre n?-s nu rzalSua rr$errlsnpul 'dr1o1ord ep PZEI uI ?uIurPJ PS
rriue.tur ep arlas o B3 lnc?I € eo ?ae3 'e1es aliur6eu aJlurp
"Jollnru "
el"rJlsnpul rrrecnpo.rd e lcund e1 ee-reund nrluad sel€ r?tu 16 eare^tr1ru
-rlap nJlued aprirpuoc +"eJc n?-s r nu nosaulluelsuo3 a8roaS tn1 'lo
l alrqecrlde ar; gs Sunle 'a1dr11nu r:riglpunqrul rS ugluauruadxa pdnp
'ppnr+ pllnru pdnp erqe I elr6rglpsap cseu as nu apriuaaur gc er1* as
'a1red pll" ap ad'eJluos elalcnpuoo 'e1en1ce ezv! ur 'gcu1 g1utza.rd a1
e-rBO od r-reur rriglnarF ri; l"clprJ Inlnlsof, e1€erolep es €1s?af,B 'eJeur
r"ru eJepurlxe o runoe pqd 1en1 e nu olluos :opur6eur €elrsoloI PJeC
'c1a aleua-r8ue rS alarnc ap alolau e r€ur
nu alleun-rurdeur e1 'ecr1a 16 rnqe ep aleulqJn+ aJlul rolaleuar8ue e
eaace ad ereoderr z1 'aza1rt, ep rarln3 ?a+"lrsaceu €JnlpIuI rriglrcruos
ea.recrlde 'elqourolne e1 'acrJlcala apur6eur llcap alrq"Jnp rrzru ri
'areo6n l"ru +uIS ecluos a1rur6e141
lnurfa:lug ep ausel reur 'aur11al
'r,,efurr13.I"ru
rTou eI€ actlce:d rrfecrlde ele+IJelrp
zarpnls es lndacul rue 16 onaJnltptl ap a1nwt,t'o{ raun srsesod ug 1a11se
sun[e ruy "'aoluos ar€o]our ul aJrr]lala eleJeo]oru a1eo1 undsu"J] ?s
]Ilnq4 uly" :etrcs Inrol"+ueluI'97,61 urp ?lul '31e PIrEur ap rJnuar+
:oun eaunriJEJ1 lrJzrIEaJ n? nosaulluelsuo3 Inln;ozllJaluor 1nro1n[e nc
ap
-qe
b:
'8
'f9
3J
-f,r
9s
-?T
lu
ta
?r
nu
aleuorioe alalrlotuocol'rzpJls ad lelnclc nE,,nosaurluelsuo3 alalrqour
-olnv"'Jluos InuecorJ t* 1n:oleropad ppyd ap 'saccns nl lncP; e-s
Disciplina creat[ de G. Constantinescu nu 9i-a spus ultimul cuvint
in gtiinld ;i tehnicl. Soluliile simple ;.i originale' pe care le d[ unei
serii intregi de mecanisme, a;teaptd' abia s[ fie puse depiin in valoare'
prin invingerea dificultSlilor ce mai persisti'
vorba mai
Sonicitatea are importante aplicalii ia magini de calculat (e
rezonanla
de
9i
ales de calculatoare sonice ipecializate in probleme
felul,
tot
de
turnate
pieselor
imbunltllirea
la
oboseal[ a materialelor),
la generarea energiei mecanice direct d'intr-o sursl de c[ld'ur[' in
de
*"[l.na etc. In"ultimele decenii, s-au dezvoltat mijloace sonice
geneiocalie'
geodezice
9i
semnalizare, de reperaj, prospeclie, ridiciri
etc'
ultrasunet
de
sonice
ratoare
noi mateProgresele considerabile ficute in metalurgie, aparilia 111_lor
rialr, mare a precizie a metodelor mod.erne de prod.uclie inlituri treptat
multe dintre dificultilile de care se lovea fabricalia ma;inilor sonice
in trecut.
Printre ultimele invenlii ale lui George constantinescu se numari o
magini de integrat ecualii diferenliale 9i un beton armat in care fieruibeton e inlocuii prin ,,f iri;oare" metalice (sirme extrem de subfiri)'
avind calit[li deosebit de interesante'
Motemoticion 9i constructor
Fiu al profesoruiui
de matematici Gh. P. constantinescu, George con-
ne
stantinescu s-a niscut la Craiova la 4 octombrie lBBl' Gh' Jileica
care
pe
matematici
spune c[ tat[l lui a fost ,,cel mai bun profesor de
lla avut tnvl![mintul nostru secundar" 9i desigur cl el i-a iL.pi:i,1.
vaiorosului inventator de mai tirzitt gustul pentru aceastl ;tiin!d"
G. Constantinescu ttmeazd ;coala primari 9i liceul la Craiova' iar
dupl terminarea lor (i899) se inscrie la $coala de poduri ;i ;osele din
Bucure;ti, absolvind-o cu cea mai mare medie obfinut5" pind' atunci
de vreun student. Puterea de muncS';i perseverenta sa' ca;i originalitatea soluliilor tehnice pe care le didea diferitelor probleme, stirneau entuziasmul profesorilor sii.
ln sfir;it - iatillnginer. Pe la inceputul secolului, lara trecea printr-o grea criz[ economicl ;i absolvenlii faimoasei ;coli d.e poduri 9i
sau
goselJ erau multumili daci puteau gisi vreun post de subinginer
vacant
inginer
de
post
Singurul
ferate'
ciile
la
de impiegat de mi;care
Tatil lui G,Constantinescu a
tirziu la punct de fiul sdu.
1
't52
9i
tiperit un manual
de trigonometrie, pus mai
t9r
€f,ruqer 'x,'iptr'rxuos Lxrxw,lat
x *ir,,rl7|:"i;:7;"?;Zrtl
J'J-t*t'
"'L Ji:
'9961'r16e:ncng
'lnwto l,nlniuawxJ ?,1??ibJ?I|o r'{nttoa1 u!'p a?_wauialg 'n3souI +u"1suoJ
uip ,,eciuqelli?"*#iTrl"rt"T."JTjl!1g"
'c
rnr €orercnl i6 rue
'l6ec'e
l'.it"i
'9 ':eurSur ep rauloldrp tereuriqo nJ+ued r
-ord lelncexe
€
ncsour+ue+suo3
'rle ur00g ap aurr8uni o ed'tu 97 ep rraprqlsap 0I nJ ar?3arl'pnfpy re n?1
-grPl{ ep ellrnpod'u"ruou p3u11 i16e1prg sI ap +eurre uo}eq ep inpod
"I
'tu 9I ep eJap
: le,JJe uoleq ep eJp"c r13 lou EI lezrleor pod lnurud
-rqf,sap o o, ',rfgpeqr-I inf,red uI llnJlsuo) ,,pIA elsad pod" Insrz-"6€
leuelyoq ardsutp eneaso6 ad ap aleplqcsap ur ?I ap inpod:rllrlurure
pS 'rolruercruqal InsaJelur rz1lsa rS cseza:1 sreo rrinlos ed gzeezeq
es l"rure uolaq ap InI alrJnpod 'PlcaJor urldap ad e:e (rue ap 9Z 3p
e1) ese-roqele o eJ"c ad euoal €c pulllsuoruap 'gJlseou €f,ruqe} uI
"lsJIA
Bur?as ap aJ€zII?aJ o +e+uezerdar ne ncsaurluelsuo3 '5 ap eaI-XX Ie
rnlnlof,as IB nruacap lnrurrd uI a1"zII"aJ +eurJ€ uoleq uip apricnr+suo3
'e el"rls"cug ropiloq rnlnln3les e gleur8rro
3rJoel o BeueurasB ep leroq€Ie v 'Ilq€+seluof,ul alsa raruord ep nES
ep elllrqels
InlrJeru r3n1o1 'a1r6pdap luIS Ba+saf,€ alelnruro1 'lzPlsv'I3
u1 pcrlqnd
o
1""1", ap elnturol edg1ezlzq 'z erroe+ 3p IeI+s" 906I-?061
16 EzaeJoqele ncseurlu"lsuo3 '.9 'elnlsace E Eleleruelul eurq erJoal
o Eiesacau ?sul eJe 'arn8ts eII 9s 1"rur" uoleq ep eIrJeJcnI €c nJluoil
't
|
i
I
-
I
(a1e19utPr1s
ulp lepodurr srnqeJl InJerI ':o) ef,rl€lelll apricn.rlsuo3 +I3ep JaII
urind reru +Inru nf, €urnsuoo +eulre uoleq ep apricnrlsuoc 11c nc 'sole1
-uele reur 1I]" nc aredu rg InrlnT'+eurrc uolaq ap roltrirnrlsucl eilrn+
-JoIe afcesuoc r6-ps e1-{grploq as 16 1nro1rr,r eurirede rI lelreletu rn}sare
gJ ESuI a8elaiug n3seu+u?lsuo3 a8roaS '(rirurnuar Iuolsruqa+ loun
ea:eq8e,te:dns qns 'e8er4 eI Rlrnllsuoc 'e:aprqcsap ru 87' ep Plloq. o
un 'sue4 €L,alsalg3" 1n1a1oq) csa6nqprd es lerrel"{'u
'Iaseg
"I leloq
lsa3e urp e+Ezrle:: rricnrlsuoc ap erJes o 'leurJe rnlnuo+aq " Incl"o
ap prn8rs Ezeq o pullsrxeeN 'P3ruqal eeurnl uI rrJpqarlul Inuures qns
arec ug apeorrad
gsnd elsa leruJe Inlnuo+eq lrlgzrirln
"alelrun+Jodo
raun apundsarol elrlpnls Purrure+ r*g ncsaurluslsuoJ 'C pulc ea{rra:A
'If,unle ep
asJncs rrue3ep ase6 adeorde elef, uI g+"arc 'g:ado es e8earlul ezeztr
-e]3eJ?r RS eele atet aluezalns reief,e ealarad lepnd e noseul+uelsuo3
'+euun ne af, IIU€ uI
a8roag rn1 e gcryliuul6 rS Pcruqe+
"a+3+rlr13e
gzeale8ue 11
'?s €aJeonpuof, qns lege nlcrlJes un
"I
rS rolnfe uI eurl rg 'elelrppa ep ngs lnrosalord 'npeg erlg '1r6ri;s u1
.asnd-sns aueosred reun rnlnlefe1ord auIAe-I 'ednco I-PS ?]IJelu 16 ear
-purn n3saurluelsuo3 '5 arec ed 'rlSarncng uI lels ap erierlslurupe uI
'
La construcfia actualei clddiri a Marii Adundri Nationale, s-a observat
la un moment dat ci un zid se deplasase cu 10 cm de la verticali.
Chemat si rezolve problema, G. Constantinescu a construit o adevd"rati centurl de beton armat, salvind construclia. Cele doui bolli pe
care le-a executat aci prezentau o soiulie atit de indrdzneafi, incit
deputalii nu cutezau s[ intre in cl[dire. O expertizl, a profesorului
inginer Ion Ionescu gi mai ales demonstralia in cursul cdreia G. Constantinescu a incS.rcat construclia cu nenumirali saci de nisip, a ardtat
ci aceasta rezistd chiar la mari suprasarcini.
Plaryeul de beton armat construit de el la actuala clidire a Sfatului
Popuiar al Capitalei a fost atit de solid, incit a rezistat atit la marele
cutremur din 1940, cit ;i la bombardamentui pirateresc al avialiei
naziste din 1944, care a avariat grav construcfia.
George Constantinescu a mai realizat castele de api din beton atmat,
constructii din beton armat la fabrica de oxigen din Bucuresti gi alte
lucr[ri remarcabile. La Constanta, a proiectat o moschee, la care ,,s-a
aplicat pentru prima oari in lume construclia in pinze subliri la bolti de
4-5 m deschidere" 1, sistem care abia astdzt $i g5"se;te o larg[ utiiizare.
In vederea pistririi lileiului gi a derivatelor sale, a conceput construirea de rezervoare de beton armat perfect etan;e, pentru inlocuirea celor metalice folosite curent.
ln domeniul transporturilor, G. Constantinescu construie;te o ;osea
lntre Doftana ;i Bqtenari, destinat[ exploatdrilor petroliere, preconizind ;i introducind folosirea picurii pentru fixarea prafului. ln
1909, concepe un monorai echilibrat, adici un mijioc de locomolie
care nu rula decit pe o singuri gin[, siguranla in mers fiind asigurat[ de un sistem de echilibrare pendulard (cu zece ani inainte, in
1899, primul monorai fusese inaugurat la Wuppertal, in Germania).
Innoirile sale nu sint insi decit rareori bine primite. Indriznelile lui,
bazate pe calcule matematice precise ;i pe o perspectivi clari a progresului tehnic, sint privite cu neincred.ere gi aclesea respinse. in 1908,
Consiliul tehnic superior ii respinge propunerea de a se construi toate
podurile din beton armat. Autoritilile de pe vremuri erau ostile folosirii betonului armat in construclii. Erau preferate proiectele unor aventurieri, cu care statul se judeca apoi ani de-a rindul. Descurajat, in 1910
G. Constantinescu se hotir5;te si pirXseascd lara gi ajunge in Anglia.
Trebuie si subliniem cd. gi acolo debutui sdu a fost destul de greu. Primele invenlii ;i 1e-a realizat acolo pe masa de bucitirie a propriei
sale locuinte 2.
tIng. George
St. Andonie,
,,Hidrotehnica", nr. 9/1960, p. 286.
2,,Hidrotehnica", p. 287.
t54
Inginerul Gogw Conslanlinescu, 1n
991
'rz6I
urp
0I 'V
'rlsrrnJng 'allroleqza(l ,,'aululou Isruraperv eIeIeuV" Y!'pp'Jaorunt
r
.jilfp"S 'ixai'qa,o1iwoj nSog'Swlttiplr'ar'ycn o't{nso 1'4o4t)E '^ tr; t I " S
UI
eualqold
IeIlI" Pc sur^uoc 'gcr1eure1eur ol"c ed els3lznur raruourJe 'a1e1rpc
eAIozeJ ?s €IoA elsac€ Inu"ef,rT 'rJnpJose ep 'elpoleur ap
rlJaf,uoc ep
-Iznur ap r"unu ledncoerd gsul eJe nu 'u?a^ol?rc rnlnrSaloc e
nc rnlnuerd eiei ug rFe:1u1 lJns?ec "e]?1s aJ"c InJPUII
urp
Ppeoc
"I"s
'uerd e1 alqc PS 1eig.l'u1 t 16 ecrznur aunrsed nc "1lnls"
nJsaurluelsuo3 '5 'lsruercl unq un "Ja nPS IPIeI'RcIZmu n-r1uad 1n1sn8
rS suirdap e 'ect1trualeru POS"aqnr PS arllluel u1 1eig^Lur e runc e6y
.scruos raiurrls e
n3 P+"p o 16 ecruos IaISIUISUEJI eaJseJs
"ls'eec,e
ur nosaurluelsuo3 a8roeg lrurod ? eJec e1 ap lnrdrcurrd alsa BlsacY
'?cru"ceur ar8-raua uI nou urp P]"urJoI
Bc purlres
-su"J1 alsa erierqr^ '1I"IPIoJ 1n19dec e1 larsrursu€Jl ep nlparu
'pde nc aurld e+lnpuoc raun
?lcnpuof, urp ede 'rrierqr.t cnpo:d as
un-J+ul rrfe-rqr'l' urrd rer8reua
lnlpdec "I : Ie;lse RzeazrIEeJas crlsele nlpaur
elrursuerl
riplrlu€l
'ar8-raua
1od es 'zEa
ep
elrq"Jeprsuoc
"rrr*.rrnr1
urrd alrursuerl
lsao" uI 'alcnpuoc uI 10+ saleiulaurq'apIqoII u1 rrierqr'l'
as er8reua pf,Ep elrrnrcnl carlad as IoIIIB In+o+ nJ 'rnlnrae " IiPllIIq
-rse:dtgoc rrJeur ?lrJolBp '.Psnpe-r a ('c1a lJnln"$ 'aladuro:1 :eleolznur
alrJnqnl €I glezrlrln) 1a11se alrrusu€Jl as eJel scru?f,eur eerelnd 't6n1o1
IsuI eJeJlua3uoc o
I rnlnrae erie.rqu uIJd rarS:eua IIJalIuISu"Jl e Tunq
pzE?zr1*ar as 'elcnpuoc o nes qnl un-Jluird lrrusuer] 3s e{epun 9cB0
g1"rpt, glelol er8raua ulp Rleuuasulau aped o +Icap pulluazerdau
IeIu eaf, ?3
lcund un-Jlul gzealclec as ac er8raua'aprard aS Ie ? a1:ed aretu
'aJIJals
saleiugeurq lpcruos er8reua ep ounrsrlua o nl ece' "-ep rualy
nrieds ur csapulds?r as PJouos ?sJns o e1 ap pceeld al"c alepull
apun
"c
olDlltluos Dl P)lznul Dl eo
'Pleporslu +"uI?JlsuI B-s nu
e16a1ai1ns eJec ep 'es errled ep ssaluru" II oia 1 rliauluror rrnlpsai rS
'er18uy
ap eriealoc es eprpuelds PleJ" aIE^zEelr^^ I-eJec
"Jolef,y
"-"r"L
rodtu!
uI
leoaid e ncsatlllu"lsuoo '5 'rou 3I ap r6errlsnpur rS 1e1s
ap r* r-roaun 3q 'lnseJalulzap ap leuori
ep ruaur"o Joun
"a1"+ISJe,l.p"
-dece6J 'rol alrurlur ur ll?Jo nu eJelcu?ur1 elaceolllur r€p '. lnurisns
'aJ"o]
ne-1 rt 1elerncug ne-1 r-r16ou rruaroluqa] r* 9furr16 ap lruaur"O
rl" e-rn6p;sap t6-e nrluad slolul 16 e-s 'erei
"a+BIIAI]oB
-€1s es ps rJnpurJ aleladar uI lnJA e 'nlqala3 esluelap pulf,
-"ar)
uI ?f,seelrq
'nIzJIl I"J l
1
-f
II
1
e
'
1
nu va putea deveni un bun compozitor. A citit mai multe tratate de armonie, dar acestea nu l-au satisficut. Ani de zile, cu o
mini pe claviaturl ;i cu creionul in cealalte, G. Constantinescu incerca
acorduri, solfegii, game, ciuta si mdsoare vibra!iile coardelor pianului,
in sfirgit, urmdrea o fundamentare matematici a teoriei muzicale.
I\{ai tirziu a redactat chiar prima sa lucrare pe aceastd temd: Teoria
rnatematicd. a acordurilor mwzicale (rdmasd nepublicati), iar in 1907
line o conferin!5, in cadrul unei asocialii studenlegti, despre armonia
muzicali, ln care expune un studiu al vibraliilor din punct de vedere
al aplicirii la teoria matematici a acordurilor muzicale.
Auditoriul din amfiteatrul facultilii - in mare majoritate compus din
studenli - care l-a aplaudat cu generozitate pentru indrdzneala
formul[rii teoriei vibratorii, in care problema armoniei muzicale se
punea ;i se rezolva foarte elegant, ca o problemi matematicS, nici nu
bdnuia atunci c[ acesta este numai inceputul unui intreg sir de studii
riguroase asupra vibraliilor, probleml ce avea si-l preocupe pe tindrul
inginer tot restul vielii sale.
Modalitdf ile de transmitere a energiei cunoscute pini atunci erau:
presiunea aburilor, legdturile mecanice de transmisie (angrenaje,
arbori, cabiuri etc.), electricitatea, aerul comprimat (transmisia pneumaticd) gi apa (transmisia hidraulic[).
Nu putea fi oare niscocit un mijloc de a transmite energia mecanici
prin vibralii
sonore?
Iatd problema debazdpe care o desprinsese G. Constantinescu din cercetarea armoniei muzicale la pian. Natura ii oferea doar destule exemple
ale transmisiei energiei prin unde, atit in spaliul cosmic cit gi in mediul aerian sau lichid. Se gtie de pild[ de foarte multd vreme c[ tuburile
umplute cu api pot emite sunete - aceasta fiind firi indoia15. o dovadi
a transmisiei energiei prin mediul lichid. George Constantinescu voia
insi s[ transmiti prin lichide mai mult decit simple vibralii sonore.
E1 era convins c[ va transmite energie mecanicS" prin vibrafii in masa
lichid5" (uiterior a realizat chiar transmisia c[ldurii prin vibra]ii in
tuburi cu api rece).
Citevo cuyinte despre complesibilitoteo lichidelor
Era ;tiut c5 un mediu lichid transmite vibraliile. Se cunogtea ;i faptul
ci lichidele sint compresibile; s-a considerat insi in general compresibiiitatea lichidelor ca fiind neglijabii5 si s-a crezut ci elasticitatea acestui
mediu nu meritd vreo atenlie deosebit[.
I56
19t
's-t 'dd 'ou6t
rorur
'e-II E etreg
'rl{arnf,ng '3)ItIiurr+6 rrIiJ3S aIIIrouraIAI.:J5.'*oI
'c r
urp'sdrlxt :pst'uos niulll| 'ncsouIlu€+suoo
"'augurog
-b'pttg
"T"t"ov''
'(p-reopunq 'artiue16 nrlued) 1t'trrlod lnluaurour ri
ap 413+IlueJ ar?ur o 'Inlnp
Inrol tsI rode ptrezrllln iI pu11nd 'a18raue
lrqrrl
urrd'aseutze8eruu;'a3IJ]3aIe eJeolglnulnse ap
""t"turrdruoc
rlcseu
arJaleq o-Jlul ?f,'4J33 UI'aJ"olslnulnle ep elJe+"q o Pz?alua^ur
-i1,r"1*o3 '5 'rade rriglr'qrsa:duroc e Pl"Irlsnpur earecrlde nrlued
'r,,e1euotie.r reur eslureJd e1 ap laJlse lruJod rue rA alour alalnllec u1 rade
ad rrieslnd
1e[r13au rue-u PO n:1ued Ietunu ']nuru
""1"1r1r,1r.";duroc
'r8un1 alJeo1 elcnpuoc raun lnledec e1 'pcnpord ps a:ec
000 g
"it"a
uraJlxa eJe
irur6eu
ps
o"I
I6nar rue '-rg "']nurur ed 0z-01 :snpal ep
'ar"c uI arzdruod ap
lnulru ad iritslnd ap InJpurnu 'I€Jn+"u pour ur
rurieur ap IaI un rnJlsuoc as e "I sunle c-s 'rade eriraur ap r"urnu
else ede pc sIJo?1 e1 ap pu1ca14"
Inol"c uI "ur?as pululi 'pltqrsardurorur
'as"olt1c"]leds reru i3
'lorJelin '11nde1ec ap InIoJ
,,eiueur:opad" lr6na-r B nES ,,In:olllolu"
ern[ ac InInpIqf,II eaunrserd €]Ipr-l eJ?l nc Pulru ap edurod puluorice
eacnpord o aJ?rrr
',rr-ri lrrrn ,,elnulru" eJec 'rue tI ap 6eiaipq un PSuI
ep giuelsrp o e1 '3>1 8 ap e+€lnar8 u1 irlcarord
r€ur ?eo earerrtr{ 'ur
009
.Ps
lllnqzl " n3saurluelsuo] '5
un ',,un1" Bauaurase un-Jlurp '33unle
16 rriglrulseia e ?Ilq€lncslpul Ppe^op o erE
'racle
rriplrirqtsarduroc
gsurdurl
irrncre ep gued ?lrlrl^z 'uolstd ap
'31 OOt ap a1e1na:3 o
rriglna-r8 e 'so[ ug 16 sns ug 'p1dr11nur 33r"]I?s "urrn
es rode
i* g,U ap aurrfigug o ep 'rnlnuolstd Bp€oo alsad ppec 9s
"sPI
,nrlaruerp rrlaurrlrru"lgI ap uolstd un eldepe as 1 'Pde Irlll 9'0
"urn+
nrsau!luPlsu03't
n:1uad
efuarradxg 'rar3:aua
uI znqo un nf, t.tgf
"e-talrursu"Jl
ePeuaJS aP JolE)unJV
os e,ec
.',,,
"t
glisolol II aleod 'rteur
tunrsatd
' I,r,- Ijn:i.Tigj;ll.":,j",#:ilrnil
.
'"'-':".*-
''
' '::'
a1r'taf rS
- gdruod "I Je" ep Jo^rezat
. ul't r3ru PrgI 'g^rl"uralle gdruod o
n3 alcnpuo3 a16ru u1 edurod as 1r:np
u13 ad esasnd iI oJ"c ueuroual un
as pulc ad
asnzgl 'rreual$ng €l
"lI"
'g1"po'rrarca-tde Jolsace eafalsnf
elopul as nssaullu"lsuo3 a8roaS
ap
Dovada practici fusese astfel fdcutn ;i G. constantinescu incepe sesi breveteze inrrentia in mai multe tiri. In Statele unite ale Americii
se lovegte de o neincredere totali. Patent officel pretinde (pebaza
referateior intocmite de specialistii americani, la cererea lui G. constantinescu) , ci o asemenea inventie (bateria de acumulatoare sonice)
este ,,o absurditate".
Pentru a dovedi c5. aceastd afirmatie e lipsiti. de temei, inventatorul
romin este nevoit sd. invite ia Patent office pe un membru marcant
al lui ,,Royal Society" din Londra (Academia englezd. d.e stiinte), care
se afla intimpldtor la Neu' York; acesta declard., sub prestare de
jurS.mint, ci maginile de acest tip ale lui G. constantinescu functicteazd" in Anglia, cd a vdzut per.ronal cum lucrau.
Experienfe interesonte
Analiza fenomenului
son ic (f ig. l)
studiind compresibilitatea apei ;i proprietdtile mi;c5rii vibratorii in
propagarea ei prin mediul lichid, G. constantinescu a ajuns la intemeierea sonicit5lii. Astfei, la transmiterea energiei prin electricitate,
mijloace hidraulice, aer comprimat, cabluri
care se invirtesc pe o roat5, prin curele de
:- transmisie, prin axe supuse la torsiune, roti clin_
.. .. - - --'.. - ,,.!ate, pirghii etc. s-a mai adiugat un nou
.:r
t',
. ,t
,.1,;::.:,1:;1',1,i
, ,:lii Transmisia hiclraulicd. clifrri. esential, prin principiul ei, de cea sonicd. Transmisia hidraulici.
'
este, de fapt, caracterizatd. printr-un curent
continuu al lichidului utilizat, pe cind in transnisia sonicd (ondulatorie, prin vibra!ii) sistemul vibrator se bazeazd" pe elasticitatea mediului pe care-l strS.bate energia2. particuleie acestui mediu soiid,
lichid sau gazos sint in stare de vibrafie, adic5 se d.epiascazd si ele
(altfei n-ar vibral), dar nu in aceea;i directie tot timpul.
Este clar a;adar cd. avem de-a face cu o transmisie ondulatorie.
Pentru a ana.liza fenomenul sonic, sd. urmirim urm5toarele experienteB:
Oficiul dc brevetare al S.U.A.
Racordurile lichide sau solide folosite in transmiterea energiei in sistemele
hidraulice ;i in te.legraf erau socotite ca deprasincru-se ;iri fii;;,; si ca fiind
p.3ctig incompresibiie 9i inextensibile.
" E,-.L. a m m a r y, Tratts.ntiteyea energiei prin uibraliite apei, in ,,Science
1
2
et Vie", nr.54/1921, p.3l si urm.
r58
,+-
,
69t
'Ie]}s€ rurnu rualnd o 9c€p
- ,,giuet
i:zecurFerrrr nosollr+u€+s
-n8rs ep pdedns" "'op leJ un'sorua8ul 'Lrlrzodsrp un
a41e rS 1e+cnpuoc aIIre8l€ds rua'le-rd € nr+uail
-uo3 e8roeS 'nJcnl ep
"1.t"p'a"t
( p'ule i 5ue1e 1ca;red €Je nu In+rn3rr3 rJoe+I€ ',7g lnuolsrd ?qJeosq€ 9s
r:eS-rr;ds es
pulc
ealnd 11cep er8:eue glit'* tt- eacnpo:d g 1nuo1s1d
"asaP€
e-ui lnroltlualur €+sao€ In+€+lnzar "-I
Inqnl) 'lrlnqTp e11nur gdnp 1lcep sunfe
'J',I'UDJalU n,l,Jn| ug
'rn1nqn1 In'8unI uI gle8edord r6 g 1nuo1
o.tu,to{suo,t7 as aL,tolntq'Lc otF,tana 1afisy
:1t+de+6e
-srd ep €+€ururlalop €Je eJec erBreue rlzllr+n r6 eeqlosqe 79 lnuolsrd
'/i
1?lol
rr" 1a n-rlued ec €eec esnpord os rrunlv 'F' ulp ielac lrllllurrs
uI
ec prFrr rnielered
"p
Incol
-ru€ur nr-rrn1gFe1 ui esnd 1-{6 'U ui tnqn} €oprqlul
u1 sun[5
uolsrd un gst:1d ncseur+u€+suo3'C 'rlig+ueurrledxe 1z lcund lsecr:
.apulOsaJc n€Joru runrse.rd relsecr: ?+srzeJ pullndrr:ruau 'r:o8lEds es lnqnl pulc guld
7.g
,"i" .rrp arr?cer] nc
repun €eurpn+rldruu '91a.tru€ur ep allJnJn+ pulnurluoJ
"a+io'
'rninqn+ 1r-r8un1 1o1 u1 e8edo:d es e:ec 'trur:d ap 9i€J
os +IcuI le;lst:
?Iqnp eurpn+rldrur: ep ?pun o eeutiqo
grurx€ru eunrsa-rd ep
,.0-,,", 'uolsrd €I €auc,roJ !+r:lcallar
"
. r''€uoz puls l.luotuour uI l€rqJ 'sunrsa:d ?rulx€ur ep
'"t.'l)
'
pulu1r[€] r'lo+c€J
" "oo, o ee,r:ocI uolsrd r:1 ep 'r1e8e
ii1"1r". riol 'eruroyrull €ze+1'\ nc ?3s€el'1^uI es €s
€nur+uoc elelrurru ?c€('rnlnqnl 1n8un1 c-ep Tturn
'P+€+seIler IS 11 uI
uJ eauo^e.r p+elceller
"puo
'€+s€oc€ B+€p 3O
g1r:do e.ra eunrsa:duroo op
"pun
'6 e:n8r; uJ rJPuIJn aleod es urnc e6e 'ppun ep rrrur!
-rtr-r1 1t lcexe n1dr11nur un no EIr-BI g lnuolsid ep
giuelsrp o €I U- Inlcund u1 srqcul e:e rt r;leurruralep
aurr8unl o €a^E InqnJ er€l u1 'eiuarredre e11e o r{
nJseul+u€+suoc 'c 'e+"p rol-so3rl EZ"q od
/\
1./
+nc9]
€
1'L
(1 '311) r'uos
!nlnuauoue, €zll€uv
'- nc 91eFa
0
else ,f Epun ap eerur8unl 'duir1 ep ur+lllrun u! Ile'\rueur ep JolrJnrnl lru
?zo+rl else o
-purnu e+se ursrnlnqnl1nEun1 u1 p8edordeselepuno-lPcnc
?J€Cl
'rnlllprtlslI e IIJO1.'PJqr.t rlrpc6rru € Tpun ep eerulS
-lnl
e+se PurJoIrun T+ue+sip T+sEeJV 'e1r:3e 1u1S
surrx?ur eunrserd ap a^rsocilns
erielcr
alalcund p,r1roa", elef,uelsrp Tc +uepr^e e+se 'gruJolrun e+sa rela^rur:ur
l1 trod
e3eieoa6l 'y 't'C 't-oleprosnurs roqrnc oIe+€uopJo urrd aleluezarda:
'9+ll3rpLIr erltzod
o'plqclI raueoloc eie elcund ela+rrolrp uI ou€+Inurls elrunrse:d
1]IurI ?c"Cl
.r1'"t-"p"111o lnuolsrd'lrco1[rur rtunrsald ?eJBoIeA elurze:de: XO
ro^ as rlol€'{ elsece r 6 urnulrurur r6 runrurxeur ar}uJ esurrdnc
' arporr"a
"ar'rpor,1",
rJoI€^ ap erres o-:pr-rd rcep eceJ+ rnlnqn+ Il:.o-r?lor?o lcund un-r1uJ "sunrsaJd
(grn8ty od E+eoeunlui urind rtru)
elr]ncesuoo
eunrse:c{ 1:sr:oI ep Euoz o ap aleredas rsEE Jo'\ es eunrsa:d E+IEUI oP
euoz Enop E.r loJ:ls€ Tle+suo3 e5'uolsrd r:p es-npuI+lgc1apu1 'rnlnqn+ InEunI
ep Prtoz o
u1 p8eclorcl as (g:n8r1 ed nrFeu u1) auoz elseoY '3 eunrsard ElI"uI
?rrtlo] EA os 'g' rnlnuolsrd e gs:nc are3ol; 3I 'urnc epel
ee+r€d e:ds rnlnqntr 1n8un1 +o+ uI Fzeeseldep es au'rz
as 1 ern8r; u1'psnCo
elselv 'rnlnuolsrd ?
ouIA
gs'eof ep
-r+-np op eerecSrru ep esuporcl 'InInprqcrl e e'ropur:lsop ap rS eunrse:d
euoz nt puluJell€ rrllnplqlrl a1e aunrsa:druoo op r6 eunrsard er€nr ap
ep er-ros o-'r1ur:d
'raueoloc ln;uni +o+ ui *r.1o," "1, r6 aunrse'rd ap l,?qrurqcs
rrlp"r1 es runrslndurr e+sec€ '9dr: cp ?ul?olol o Ez€auorslndurr uolsrd un Ec€(I
aleuoz
ln figura alSturatd se poate vedea in ce conste aceasta. Aci se 'observb o
conducti inchisi, avind o lungime egalacu un muitiplu al lungimii de undi.
O cameri D este ln intregime umplutd cu lichid, avind un volum considerabil
fa!6 de volumul cursei pistonului B. Camera are pereli rigizi gi e pusd
Rezervor de energie sonicd (A pirghie detrans- in comunicare cu tubul din vecinS.tatea pistonului.
misie,Bpiston;Dre- La fiecare curs5. interioari a pistonului, un curent lichid va intra in camera D
zervor sonic) gi lichidul ei va fi comprimati pe de altd parte, la fiecare cursd externd a
pistonului, lichidul lnchis in camera D
se va destinde. Potrivit capacitilii camerei, in ea va intra gi va iegi lichid la
fiecare rotalie a manivelei. Camera joaci
deci rolul unui rezervor, comportindu-se
ca un amortizor, absorbind energia undelor incidente si reflectate cind presiunea
este ridicatd 9i restituind aceastd energie
cind presiunea scade.
Presiunea mijlocie in camera D (rezervor)
9i ln tub va fi aceeagi, astfel incit atunci
cind se vor produce undeie reflectate
succesiv si vor atinge o amplitudine corespunzd.toare presiunii mijlocii, pistonul
va lucra pur gi simplu spre a comprima
lichidul in camera D in momentul cursei
sale interioare. In schimb, lichidul se va
---*f-comporta ca un resort, restituind aceastS"
energie pistonului, cind acesta va efectua
I
cursa sa exterioard.
Cu ajutorul unor astfel de rezervoare,
conducta poate fi complet sau parlial
Schema unei transmisii inchisd. Ca urmare, inventatorul a putut plasa, la o extremitate depirtatd
sonice cu mai multe sau ln orice punct al conductei, aparate care
s5. utilizeze numai o parte din
motoere energia
undelor.
In figuri se vede schema
unei linii de transmisie sonicd, cu mai multe
motoare; fiecare din ele este in misurd a absorbi energie si a efectua o munci
utili.
Generotorul sonic, hoveuzo oclionotd sonic
;i clte mogini
Principiile d:scoperite de George constantinescu i-au permis se construiasci un generator sonic. camere-rezervoare sferice servesc la echilibrarea fortelor ce se exerciti asupra arborelui manivelei. ln acest
fel, generatorul sonic al inventatorului functioneazi fdri trepidalii ;i
fird zgomot. Tubul ce leagi rezervoarele sferice are drept menire se
egalizeze presiunea din fiecare din ele gi sd permitr sd se imprumute
ambelor rezervoare intreaga energie debitati. de generator.
t60
EJTUOS EZna^eH
. .,--
::.::1
.
{o
sztotltosot'o4 ar1a" rTIp
a
!
1
1
I
: .i
.296I
_€nrqa] z urp 664 ..ru ,,rnuerodlurluo:),'rrr
at17
AIJ
iJ,?&iu![tur':,lr]]r]ri;]rif" Xrir*;
s€.I}xE'slil'tiLos'n 3 s.a u l } u ! + s u o J'C z
ll'x'1'tD'ie I nPPU sn urollr
'I"rpLIou raqzvJ
"el{op l?-ap
a:rpuldsp-t o 1e19dpr e rS tqcsog
1ac gdnp ap IIu" u1 p3-ie1 ep Inlsap
lso; Iasolp sJeolour "I af,Iuos eceolltur ur:d
"
"p lerired letdoc
"-rt1
'uulruoJ
[nJo]"]uaAur ap elndacuoo 'lolao
+€Luolnp +"pu"uroJ lnrolca[u1
ne-s €ru?tu
1ndi1 ep ereolca[ur nc Iaserp eJ€o]our a]?J?urnueu ]"3rJq"I
-,,tf tl 'aseole1ue.r.B 3]r"o] rrirpuoc u1 13 loruo?z 9t91 ezeauoticunS
'(StOt ar}r"ur'GIf, gtl 'ru za18ua 1ua1e4) arapr" ep
1r..o1o1,{
"reu"c
uI +f,eJlp 'Inlnllqllsnquros 3 EuiI el.rso; arar169rdru1 o pulcnpord 'a;a;s
-oule op elns ep runrsa;d qns 'ro1calui u1 8un[e ,,areo1nc:ad" alapun
arec ur.rd Inrpaur puTIi plqJIi Inllqllsnqruoc 'ttiglrcruos lnrdtcur;d
ad elczeq ereolcalur n3 lesarp oJ"olollr lndacuoc n3seullu€+suo] '3
t-l
a
lil
!
I'
"
'Jruos B+?uoltr3e
?zna^"q o
tortalln ]rnJlsuol € InJo+"+ua.tur 'ltipltcruos lnidrcui-rd ed :|"z?q +oJ
'relpu;dsgr p8rel o ep leJn3nq e-s 'rrnslndtul ap uoJJuIS sluos
roler-rua8 un a1*asolo; aJ"f, aJezruoJculs ep nJsaurlu"trsuo3 '5 Inua+sIS
'aie uip
E aunlsJol
"IeJPceiI
ep pfuapuadapur glalduroo o lrurad arec 'alrncs runricas uip +"luloJ
alsa qnl lsalv 'IIqIxolJ qnl un-rlul gsrtlsul PIJ€ es (1ero1 ap u?cor3
e gr uaundnsard es) uguorice [-"s ruatA ac In]usulnJ]sul
un cp
"clJo^
e1 pugd ratS:aua ?eJalrursullrl nrluad al6alJas el plqcIi ap
"u"olo3
'f,rJ+3ale JOIOLU
Un
Fl! uos
a!s!usueJl nrluad
1rq
-:xal, rnlnqnl le n rlel3c
nes purolur allsnquroJ n3 Jolou; ttn 'lnqe nc ltnuitqo Jolou un ?J?o
-?unq 'PZJ+IL a'r?ur ep Jo-r"uap ep
nES eJocg" un
a-I?f,a;eo dr1 un
"I
e1 1e3a1 UolSrd un alls nl aJ"3eIJ
rierlsazul 'rJrlelaur rrpurlrc Tilnru
'
,.-:; t
', ,.
,,,
-,:
.,1
.
..
''
',
.
''
.. '''
i
-
,''...i....:....':]]..:']:
!!
'-
o
,i:i
r,.- -:
-llr;
.!. _.i
Una din aplicaliite care s-au cerut inventatorului in 1916, intr-o vreme cind era abia la inceputul stabilirii legilor sonicitilii gi ale utili-
zdrii ei industriale, a fost in domeniul tehnicii militare.
La inceputurile ei, avialia era folositi pe front ln primul tlzboi
mondiai de citre ambele tabere gi nu numai pentru zboruri de
recunoagtere sau bombardament, ci ;i pentru dueluri aeriene. Un
mare impediment in aceste dueluri era faptul cd mitralierele nu puteau trage sigur decit pe un tur de orizont de 180 c1e grade (in spatele elicei). ln fala elicei nu se putea trage decit cu riscui de a o lovi,
ceea ce putea duce la deteriorarea sau chiar distrugerea ei. Riminea
astfel inutiiizabil un cimp de 180 de grade, deoarece nu se trigea
prin elice. Francezii au avut ideea de a blinda o porliune a elicei
cam pe unde se presupunea c-ar putea-o atinge proiectilele.
Dar era posibil ca glontele si rico;eze si si loveasci pe pilot
sau s5. deterioreze motorul. Solulia era deci departe de a fi
satisfdcitoare.
Germanii ar realizat un fei de cuplare a trigaciului mitralierei la un
ax cu came, aclionat la rindu-i de arborele motorului de avion' AxuI
cu came era calculat in aga fel, lncit prin rotalie si se blocheze sau
sL se lase liber trlgaciul, dupi tururile elicei. Da.r;i solulia aceasta
era o improviza)ie nesatisfS.citoare, care cel mai adesea ducea la blocarea totald a mitralierei.
Amiralitatea britanici a folosit atunci un patent al lui G. Constantinescu. in esenll, era vorba de o aplicare a sonicitS"fii la tirul mitralierei. Prin transmisia sonici (care era extrem de precisi) se infdptuia
o sincronizare perfectd intre tirul mitralierei 9i rotalia elicei, astfel
incit se putea calcula cu precizie momentul cind glonteie trecea prin-
tre palele elicei firi si o
ating5..
Sincronizatorul Constantinescu (Constantinesco Fire Concrete Gear) a
fost una dintre cele mai cunoscute inven!ii ale lui George Constantinescu,
cici s-au construit peste 50000 de aparate de acest fel cunoscute dupd.
inilialele G.C. ln vreme ce elicea se invirtea cu peste 35 de turalii pe secundd, se putea trage ,,prin ea", chiar cu mai multe mitraliere deodatd..
Apo rece incdlzegte!
Studiind mai departe sonicitatea, G. Constantinescu pune in evidenli
analogia dintre legile gi fenomenele sonicitllii ;i cele ale electricitilii
in regim pulsator.
162
t91
'112'y'tD'iaI
nPPU
snruaNe
'alueurelred' urp aor'lce,"
z€3 arrro u1 1dn:erlut)
'(rh1n:r j e5r'boi
dJJ"i-J.-"ia;ritra'1.",i 'j",,,ti??Jr3l'lfrX!:,9"t!ityirt"?:''ii;q4itif;i
"'p
ap pleulln r
eiuarsapu€Jur
"p
Inlrn3Jrc aclnJaJlu! 3s nu POep '!n1nr1j earldol't6
'
{)
0
10 ? xJ
xu) s o'4
II}
Pi
J?'La
u1 'a1
er1u1 'r'rnsues Pnop elac
lea-ro e 1a 'eltuos 16 pcr:1ca1a alrr8raua
snp
r-atataurelul
-f,JJrp rrJgurJolsuet+laa:iezrlael uIJd 'r'r'fpTtct'wosotlua?
"I
€ eJ eaat '?Jnpl?l ulp e)ruos at8raua lcerrp arnpord es aJ?c u1 's:a'Lur
rnlnlcale eerrradorsap ur-rd Jolelualul ep JolJalln +ello^zap ]soJ "
(eoruos alel3npuof, uI pJnplpl ap "aJeonpotd) co'toTacluos +JaIa +secv
'a,,Prnpl?r pcnpord ps
uI eJaJ pde nc
r6n1o1 rd reurnu ezarqrl PS r:l 'aInsJIc nu 9s ede a'rec
a4
ia;rro1", un 'nldurexa ep 'tntlsuol eleod as rtiplrcruos lnrdtcurrd
'ole eJ?ourtuel 'acrlnerprq esard
9i'ro1 o Plrseceu eJ"J TJPJJnI
el rqesoapug 1t"*"prlt, "p p,,,,ot et8-rauE "'aper8 ep 00t:erqc 16
aleod a.rer 're eaxzletul goeo-tord ?Jouos epun'pfual
OOa;OOt
"3or1"
IJnpuIJ e1"+
-srzar o ep PJrp" 'tn1n:olelaua8 sndo re+snpuoc lnlpdec ep
'Plouos Ppun ecrJo eJ gleloalJal alsa epun 'aledtc
-adar ug
"*op,rr.oo1
eI lei€lsur rrnslndrul ep Inrol
?nop elec erlul 'ra]onpuoc I" lpdec.un
-r-r"t"eep psnio.rd €Jouos epun pulfrulsuet1'ezEeJqIA J€op tc 'e1nc-rrc
nu ede elsnpuo) uJ 'eJa;Solil+" 00I elsad racrqo ep 'eunrsa'rd a:eur
au €5" :3ut
e1 pde nc ro 'Jae ot i-rt purld 'psrqcul ?lcnpuoc o rurndrqcur
PS
-alqord ralseo€ Earunu?I nrluad 'rn1nro1e1ua^ul r"llp
TTti"'tuPp
o 'eluJn
'leriualod aP Pfuareltp
"I
euld 'arn111suof, la+rnpuot ale alcund gnop aJlul eunrsa-rd ap eiuaraFg
'pqrsodu-rr e nu InJ3n1 rep 'acruos :opiie-rqr'r 1n'ro1n[e nc (,,rai
-rr1rrr"r';-eiuacsapuecur ui-rcl) ?ssoul.',nl ar3raua ecur snpord "-s nN
qns alecilde eIai"IJ
icrlrJc lnlrund uI 'elcnpuoc ad 'uoiueur lnun "urlo;
'rade ea:
-"ie,tt lalduroc as-npulzruoclr€c 'Jo00t-00t r"lqc suIlB ne-s r"p
-eqrarl earnpord es Ef, reurnu nu lrcul '?]ieug ap llle grnleradure? o'lIoA
ur:d '1a;1sy
Inlol ui lcexe 'eutruralap ealnd as 'aceJ gde nc alcnpuoc
'al€col rrrzig3ul Iaun col pulp ',,Piua1srzar" ep
3-s 1nzqrctd
IrI un lerurol " qnl ap glsnBul reur eaunricas :1eidrul+u1
af, eaa] 'rollnpuoc Inlsal +Icap snpal r€ur nJ]3ru?ip un nc qnl
ap
aunricas o-rlurrd ?lcnpuoc o-Jlulp aunri'iod o +rnsolul " nosourJ
ap "Ja
-u"]suo3 'C 'eoruos ale3 nc elrJlcalo Joleueruoua; e ar8o1eu" o pulcpg
'9+
-es
PdI
'nf,
e(
-uI
IaI
el
-E.I
-u
-nT
-t
"]
ne
In
u
'rpll€uIl"urrue^ap"A"JnleJadurel16eJ?urreurr;e'traiualstz
-er IB llo"a ]ser" uI glello^zap ?rnplPr ap ealellluec 'InI 1n8un1 1o1
u1 el6azlprul es Inllnf,Jic r6ap 16 'a:riqns reur o InJrI apun olooe aJ"ur
reur aunricas o Elapun luale
Ieru IJ t,l eiualstza-l'1s3-t uI ]IoJp a-rriqns
crJ+f,ole 1rnf,Jl3 un-Jlul El"p T3 ar16 ag 'eluesaJelur piuerredxe o E+"I
,,Pentru colculul oricdrui mod de tronsmitere
c energiei"
G. Constantinescu ajunge s[ constate cd legile ;i formuleie curentului alternativ constituie, cu oarecale modificiri, legile ;i formulele
noii discipline ;tiinlifice, sonicitatea. El nu numai ci a reu;it s5. transforme vibraliile in migcare, dar a putut s[ ;i stabileasci legile acestei
transformlri. El ;i-a exprimat convingerea ci se poate fundamenta
o gtiinfi a vibraliilor capabil5" ,,si serveasci la calcularea oricarui
mod de transmitere a energiei"l.
Teoriiie ca ;i calculele sale matematice relative la formulele de bazd.
corespunzS"toare acestui scop, le expune ln lucrarea Tlte Tlteory of
Sonn'icsL, pe care am mai amintit-o, apiruti in 1918 in Anglia; guternul englez a socotit-o atit de prelioasi, incit a linut-o secretS" nu numai cit a durat primul rdzbai mondial, ci;i dupi aceea. (orice utilizare particularS. sau publici a conlinutului clrlii, filrd autortzalia
guvernului, era consideratd, un delict ;i pedepsitd. ca atare.) ,,Metodele
sebazeazd" in intregime pe propriearatd" inventatorul aci,
sonice
t6!ile elastice ale lichidelor, iar eiasticitatea este folositi pentru
transmiterea energiei"s. ln aceasti carte, savantul ;i inventatorul
romin stabilegte mai intii principiile fizice ale sonicit;.fii ;i de
definilii matematice originale aie transmiterii curenlilor sonici in
tuburi subliri, trateazd. despre curenfii sonici in conducte lungi,
stabiiegte teoria matematicd. a motoarelor sonice, teoria curenfilor
sonici de inaltd. frecvenfi, analiza matematic5. a iiniiior sonice de
sfir;ind prin teoria matematici a transformatoarelor
transmisiune
sonice.
-
,,Este o lucrare de-a dreptul fascinanti" mirturisea in 1959, vorbind
despre ea, pregedintele ,,Societllii inginerilor" din Angliaa.
Dupd. elaborarea acestei lucriri, G. Constantinescu face pa;i importanli in domeniul tehnicii motoarelor. A realizat astfel motoare
sonice sincrone, asincrone, monofazate, bifazate, poiifazate, cu 9i
flri colector - intocmai ca gi cele electrice - avind avantajul
de a fi mai simple ;i de a cint5.ri numai o treime din greutatea
celor electrice.
1 G. Constant
inescu, Sonic'itatea, Bucuregti, 1919. Extras din
Politehnice", anul XXXIII, nr. 7-12.
Societdlii
,,Buletinui
'iiie f heory of Sonni.cs
a tyeatise on transm.ission of pou'er by u'ibrat'ions,
I-ondon, 1918.
3 Op. cit., p. 2.
o T'he lransictions oJ the Societl' of engineers, iunie, 1959, p. 98 (extras)'
r64
s9L
-uoc roun errr*ci?rur
ul
-u
a.,j, 3 e,
r'i
o' c
llp.3c]:::ij"I$":"i,;]it#iiilTli:;i";^iiii:;
n n n' ini'+rlusu€i;
ii'a o" t:'i,'i:',,.T0":$
1
i",1
"
Jil?r
;t.H3t
"'= :
""r1.9{,1tL, }u€ r:
'6fl-t;'I 'dd'ij',a/ot {o t'+oatlaaqa 'ncscur
n,J',15';"" ;l
l:di"i';Tii {t,li, # ;
", "'
iTlldYn;i/ tq:*
: ne
pc
\
r
' ncseurlu€]suo3 a8roaS
ep J"c?lu a16a1uil[e nu rJIu €]sIAeJ
lnraur8ur'e3ruos ropurseu InJolseJc
ur I'gu e1 +o11d
'pqecreura: +e+IrrzoJ lsese puluruesuo3 ierulculp"
un e3npoJlur € nJluad alnurur 06 ep eloleu 1nA" E Jnq" no ?lauos
o ac drurl ug 'aurrcugpa u 8'17, e1 uto11d un epun3as Z7 uI snpoJlul "
'Jnqe nf, loleleuos B ll3ap ?l€J
erJoleJqrl eleuos 'p1en1cala eqo:d "T
uI
-ipr, r"* pqe:edruocul else ra eiuarcr;e pc 16 cruos Inluauop ?z"au
€'€J" a5 'lugrupd u1 .ropiopd IIJaleq ?]"ullsep 'alrol
-olice
"]euos "o
-"iqr,, aumice no seleuos reun el,g I3IlsIJslcBJ"s €Aellc plutzetd es 196I
e]sIAeJ uI
er:qurarou 6 ulp ,,pJocatl-s^\eg Surraaul8ufl" Eu"sl:eure
'(eralsece
e p8rel
earern6n nrluad rJ?]af,lac 3eJ es aluaruienlce) Jolau?colc
reurnN
€aJ"zIIIln 1*rrp".d-g ? eJruos relcnpuoc B ?AISecxe ealelna'r8
'6o/o96 :1tu
'eaJlnJlsuoc J"II{O }l}
-crfdacxa lueruBpu€l un n3 sruos uesolc Inun
uI elep
-nqzr 3-r InlnJo+"luerru1 'a1arF ecllelsolulB rrirpuoc u3 16 pde
adtd
-unlncs lelduroc 1.r1. pi1" ierqc euoricunl 1od rS alinqr'r1srp ep
ul
-rs n? nu'alduns ep uleilxe luIS eJluos elau€col3 id3 0? ap col ap
df g ep Jololu uIL nJ puluoricunl - e3rleunaud alac ec /o9
un n"eppp nJseurlus]suoC 'C ep ale+ueluI
%Og
"p lueur"pu"r
ep JeIqJ 1e8a1 a
e)ruos alaJeolerolr"d 16 elauecol3 'Inlnue3olc InJolgl?q
ur-rd aslulsusJl Jolepun eiuanllut
lnuolsrd :?3ruos €lcnpuoc urp Inprqcrl
qns uolsrd un gc6rur es eJ"3 uI cll"+eru qnl un n€ e3ruos eleuecor3
'rnlnyerd nrplrdrcerd lndocs uI ?ullu o-tlul +EZIJ
ap
-an1nd gde ap 1a[ rnun eeJ?suel nrlued sluos Joloul un 'gppd
'?]"I
't,,'313
redrl ap .rolasard e 'a11aun-:opur6eur e 'p:n11ncr:8e u; eulqruo3
-ereollrl earauria.rlug 16 earecr.rqe; 'earelcarord ug upcrpldrurs JoIrJ"lIr
trinq
Eelec prq3sep elg'elerJlsnpur rriecrlde es?oreurnu u1 ri:e1nd
'1o:d pc'reruer
-trisp n:1uad e1r-lr:1od luls - ncsaulretr{ Ia}"tr\I 'Fur "rp
un
aoruos a1areo1o6" 'InJo+oJ a:ec$nu u; und aueolsrd elsec€ luolsrd
elar"olol I
a1lc pcSrur as et?c uI rJnqn+ ellnru r€lu Jo1"+s uI n" eJluos
JoI
-_
allqDtrDular aiuDulrolrod
La motoarele electrice, energia electrici se transformi concomitent cu
prefacerea in energie mecanice ;i in energie a cimpului magnetic, in
cildurd (din cauza rezistenlei) etc., ceea ce la motoarele sonice ale lui
G. Constantinescu nu se intimpln. ln plus, motoarele electrice reclami
axe, roli, lagire, amplasamente speciale, uneori clldiri anume amenajate. Motoarele sonice n-au nevoie de toate acestea.
Inventatorul romin a preconizat gi aplicarea motoarelor sonice la
lucrul sub ap5. gi chiar a construit astfel de motoare'
spre a reduce greutatea motoarelor de avion, G. constantinescu a
conceput un motor sonic, aclionind deodati dou5. sau mai multe elice
de avion. Un astfel de motor, care punea in migcare o elice de 180 CP
nu cintirea decit 30 kg!
Sistemele de foraj gi pompare sonicS. aplicate in U.R'S.S., S.U.A.,
ca gi in lara noastril, capiti o dezvoltare tot mai mare.
Tehnica aplic5,rii sonicitllii la foraje foarte adinci in industria petrolierd se extinde treptat, fiind introdusi in numeroase firi ale
lumii.
Se utilizeaz[ de asemenea pompe sonice pentru extragelea din subsol
a petrolului ;i a apei: ,,Un generator produce vibralii longitudinale
in tubul de o!el, care se propagi sub forma unor unde sonice, cu o
vttezd. de aproape 5 000 metri pe secund6. De-a lungul tubajului, la
joncliuni, sint supape rotunde, care se deschid automat sub efectul
vibraliilor ;i permit trecerea in sus a lichidului. Pompa a fost incercati in practicS., in bune condilii, pin[ la o adincime de 6 000 picioare"2
(cca. 2 000 m).
Rezultate importante, verificate de practic5., s-au oblinut ;i in deparafinarea sondelor prin curenli sonici. Parafina depusi in interiorui
levilor de extractie este indepdrtati (respectiv se eviti depunerea ei),
prin simplul efect al curentului sonic care trece prin leavd. timp de
30-50 minute la fiecare 3-4 zile. Aceasti invenlie s-a aplicat ;i in
tara noastrds.
Tot G. Constantinescu preconiza inlocuirea arborelui de transmisie al
vapoareior
de la turbind. la elice printr-o transmisie sonici,
direct cuplat5. la turbini, iniiturindu-se astfel uria;ul, costisitorul gi
stinjenitorul arbore.
Energia sonicd, di randament indeosebi in lucrdri care necesitd o
forli
mare
L Yezi,,Contemporanul"
nr. 799 dln 2 Iebruarie 1962, articolul
Dan Pavelescu.
2 G. Con stant inescu,
Sonnics, 1959, pp. BB-89.
sVezi Rem us Rd,du 1el, art. cit.
de ing.
166
Sonicitatea
L9L
'(V - gSt 'd
e1 aP '3r1) arelnPued aP
e1
'reiuerredxe lnlndacug
P+ueI oref,siul o roIaBJe^ Prurldul €nop €
'eu€osJad reurrJd EuIlu op sol Isix urind 'ee8re.t ad eulur eurf, gueosred enop y
'(e16rur o-s €urcr€s
eueosrad
oJe €ollop 1e 'enee8re.l euri lnrnrrd) r-ro1e:ado rop loloc lolrulJru eereseldure
nc 'sneder u1 raieS:er etlrzod spol es e8u11s€T'(89I 'd e1 ap'3r;) re[r1e
o ep pulcnd€'€ulur nc enee8re'r eurf, aueosred urp eul'sreoeJ?o
alelner8 o nc ?Irq o-:1ur-rd PleulurJol ee8ra'r o ap csolles es aueosred gnog
o+r?lrruoJ+xe
iYzeq 3p piuar:
-adxa ea:eoleuJn rulndlqcul au 9s 'ra alrrdrcurrd e8alaiuI € nJlued
'elsrursu?J+ ep la}lse o lIS?3 € ultrroJ InJOlelueAuI
'rnlnJololu ele aJ"Ipauralur elile+nd 41"01 nJlued 'eoilop le-ap rnla3
eJdnss Inuola l"luoln" polll uI ezelsnf? r6-gs il1urp rnlec P]IIIIJad ps 16
eris+or ep p^rleler JoI EZa+t^ e16a.rr:d e3 uJ JolPiruISu"J+ aleroqJe ep
'Irilpuoo eunq uI 'a-rn3rse 9s
giey rnln.rolou € ?lalduroo
"iuapuadapur
eJec rrsrrusu€J1 Ieun rt:tsP8 €uelqoJd +Inur ep P3uI snd 3-s '?ee3? eo
'(exaldruor aleuar8ue 13 aleiurp rio.r'axe nc ileorlep ue8ro un 3p €q
-ro^ purl} ':o6n gzealcaJep es rode 'durnos e+se pull InuIJd ul) rolps?I
-sll"seu vE ap vrLlz tJI gugd r6n1o1 seru?l e rue+sls ?sa3?'solu38ur r6ag
'InlnJo+olu relec PJ?orJelur Rze+r^ o n3 ?cs"elJI^ul es PS
"
?ri"n?rs uI luIS rnlnlnf,rqe^ alrioJ puJc uzes uI rnlnro+otu rczalr^e ?JEo!
-?zundseJol aJecnpal o ellle es docs 1da:p are 16 9cr1se1a ep Inlsep IS
9 TSAJSOJd else "3&Idnc eJ"3 urJd uelsrs "c1e lnleriueJelrp 'ctueptec
ulp
InxB 'azalll ep erlns ,,?3IS?I3" urind reur nu re feleJqtu? ,,In3rselc"
Sndruoi ersrrusu"J+ Ap uelSIS un-.qut-rd 'tior e1 IeISJeue ? aISIuISueJl
alse InFlrqouroln" InJololu 'llnuelqo pour uI
3p aleJoqre
"I 1"Idn3
'ezeJ?uep PS elnqeJ] e3 JOlOur eclJo
nrluad ?llqel"^ alsa oliue^ut PlsBece uud ncseullu"lsuo3'C ap ?1"p
pl"ruolne gze]J^ ep rnlnlolPqrulqss reuelqord erinlos J?p 'rozrue^
-uoc rnlsac" euiln ed ep +Inur IeIu Ie3 ezersrlsuaq 9s ales ad alsa lnFq
-oluoln? pf, eelpd es 'arslursu"Jl ep eleluelsls uI lou Inlo] nc rridac
-uoc raun Inlrlau eJe al?3 'cIUesAuI OIUOS InJozl+JeAuoC alsa InInIOl"l
-ua^ur € ?rerrec e8earlug utp rriuelur aIIq"JJBtuar r€ur ele3 eJlulp €ui)
rluDtotu truos lnrozll,lo^uo)
'alzrceld eJBru n3
e+"zruoJf,urs IJ eelnd JoA JoIeJeouIIuBI sIIJnolnJ 16 -rerq3 'e]"1r3luos ep
Rzeq ad srf,erd elJ"o} Ezeauoli3unl eleJ"ols^ele 'alaleJ"cetu 'elunrcur^
A, B,
C, Experienga
cu
verSeaua
ln loc de vergea gi miini,
pirghii de fiergi puruburi
Vergeaua incepe s5. penduleze, avind ca punct de sprij in mina primei persoane.
Dacd. persoana a doua lntele9te seria impulsurilor (iig. de mai sus - B) , prima
persoand constat5 c5. este obligati si faci un efort mai mare pentru a menline
in vreme ce rniciulia de lest a vergelei ia o migcare pendulari
cu o mai micd. deplasare unghiulari. Totul se petrece ca 9i. cum punctul de
sprijin arfi coborit de-a 1ungu1 vergelei.
Dac5. mina persoanei a doua accelereazi migcarea, mina primei persoane exerciti un efort foarte p'-iternic, dar pind in cele din urmi este antrenat5. 9i ea
in pendulare, in vreme ce se observi ccncomitent o reducere a amplitudinii
deplasirii unghiulare a bilei de la capStul vergelei'
Fenomenul dd impresia c5, punctul de sprijin al vergelei s-ar ii deplasat automat
vergeaua,
in josul ei,
Migcarea pendularS. a acesteia (din
B) se transformi intr-o mi;-
care de foarfece.
Pe misuri ce impulsurile persoanei a doua sint mai puternice, depiasirile
miinii primei persoane sint mai accentuate 9i punctul de sprijin continui sd
descind:i, pini la confundarea lui cu bila de lest a vergelei din partea de jos
(fig. de mai sus - C) .
1n acest mornent, biia rdmine imobild 9i deplasirile miinii primei persoane au
un maximum de amplitudine.
Si vedem acum in ce mod adapteazd. inventatorul acest fenomen la converti-
zorul siu,
168
luEloA n) loz!xJa^uoJ
'nPU3d
nl
Joz!lreAu03
sc
9:
oi
.:
'pouros rEru'I€rJods .{rlrzodsrp un ezrlrln
Inrolelus^u! olElrlee-r uI J€p 'ii3q3rIc nc €1€oJ cr+€ruoqcs +€-rn8rJ €-s ouassp utr
('Z el1.' ad auniice o pullrcroxa'gpreoc n-c ?uIrJ o ep glnuriqo
lu 13 l'{
piuareyp JorF3 E es€tu "+u€+suoc
efuelsrzar o e^lutzetdet ut
-esndnse:d
- trAi
:r' oloroqre ed g1e1ec allnl- 7 lerec3yu u1 snd e:oqre >J :riaqcric no
n-r1uad
:e1eo.r n:1uad c€1€ op fe:q un a+Ic putr^" elolq
- , i6 J f/ Iuor^ol
:araurfsns
?+u€+soi €seul-E :ocrllour glalq-O :l€ipeurlolur rernei -2
g :.relnpuad +u€IoA nes :elnpued ror^ol - tr oraa uI
ap 1n:ar1ed e1 5e1e
A71'd e1 ap'31; ui rB leper) ;elnpued rorAOI nr ln,rrlrzodstq '7
'(sot reur op '3I]) -relnpued +u€lo^ nc ln,trlzodsiq 'I
:r-rozr+re^uoc ep r:ndr1 Fnop pP^ as o+Ern]?IE e1r:noarl u1
0:
P:
e'j
€
' nlnJozr+.roAuoo eelelrlrurHr:o
gfuel
glsuoc €ls€aoe u1 rA
1
-srzar op 1n1dnc ri glrqruodsrp
?crr+our eerelnd or?uI +eruo+n€
Inrqllrqra Pzvaztleet os leJlsv
'e.rec6rw u1
snd aleroq.re ed enurluoc
rrro+EIncJrc r-rpcSrru
uI
16
'+ueI
-rcso lnrorlol orl€c ep gurr;dtur
as rI 03 o^r+eura+Ie elrrgcfrur
?rurolsu€r+ aroqrl n"s rfeqcilc
no .roirfo.r lnrpau:e1ur urrd
aJ€c 'alue8Joluoc alarq €nop
a]€luoru +uIs'Jar^el rnlsao€
:";"-T1?'";"*'T.T;-?
r-npuJr
I
,r,, .
;""
eI
J"11#;'
+eIncr+Je '1ue1rcso
{TH
lT ;:111 :
nc os-npul+Jl,rur '?Ier\rueur
n:)
l;Tr.ff"T:il;;;,;lffT:
1. Convertizor cu levier
2. Convertizorul montat
la un motor cu exPlozie
Convertizorul aplicabil la autovehicule, vase propulsate de motoare' ma91n1inlocuiti.
unelte etc. suprimd ambreiajul, iar cutia cu vjteze este de asemenea
vitezelor,
schimbdrii
in
cazul
(excesive
conducatorului
manevreie
controlul Fi
a accele.
comandi
sintplir
o
]a
demard,rii etc.) se leduc, gra,ie con\'ertizorului,
sistem
Acest
oblinut.
de
ugor
asemenea
de
este
rdrii motorului. I,fersuI inapoi
viteze,
de
trepte
firii
autornat,
mocl
in
energiei
transmiterea
permite
mecanic
cu un cuplu mare de Pornire.
G. Constantinescu convingea pe cei neiniliali in problemele acestea
in special printr-o demonsiralie de mare efect: conducea un automobil
oprinde la distan{i, flcindu-l si urce o pante, modificindn-iviteza;i
metri'
citiva
de
lung
cablu
du-l numai prin simpla aclionare cu un
iegatlauncap[tdepirghiadecomandlaacceleralieimotorului.
InverrtatorulaprezentatlaexpoziliadinParis(1926)prototipul
convertizorului sdu, instalat pe un gasiu de automobil' Aparatul
a fost unul din punctele de atraclie ale expozifiei' G' Constantinescu a demonstrat de altfel de nenumirate ori, pe strizile Londrei,
viteze prin
funclionarea automobilutui (ta cale iniocuise cutia cu
construclie
convertizor), aritind astfel. ci invenlia sa nu e o simpl5'
teoretic6.
tn fig. de
la p. 171 se vede un convertizor constantinescu plasat
in lolul obi;nuitei cutii cu viteze a unui automobil'
170
LLI
'Z96I orrenrqol Z ulp 662 'ru ',,1nuerodureluo3" e
'(I96I orrquol
r
utp 90ts 'ru) ,,era1ulcS" rnlnrErz ro+lrluo^uI "n
l;nt:X",;llit:ilrlll$
esn3all .Dsnbi sxtouoq r.lpo1t ep Inllll l€plo3e e-r cluqalrlod
:
1n1n1t1su1
rer.plerseurogiurpe6oleztue?loe.u.d'u"Iluepecv.esealsutc
uI .InlnJol"lualur earedrcrlred nc 'prei uI ?]Ilolpqrgs +soJ € ncsaull
ru" ap 0B € ear€slalru? '.196I eTrqurol3o ? "T
-u"lsuo3'5 InI e
gier.l, ep
u"t
'e,,ellelJolac
lnfe:d
eaP
-?rs as nu nJ+ued 'eur6eru llnllsuol €-s nu 16 'a-rr1 ep 000 9I 'Iu€ I
"
apdurr1rrg111p1dB.Sltr['..iua}SISInInoUIIJ?3I}IJOIeAeal"cuJs}"3
-rpr.r 1ro; ne rricnrlsqo a]"lgurnuau '1nro1e1uelur ?e1?J" e urno EdnG
'u,,snpal op rueJlxa Ilqll.snquloc 3p urnsuoo un n3 :ep 'p:o/iu>l 09 ep
IJIuIAI}eIaJezall^nl.autosradgn.rlued.d3gIerununs.PuIueI
guieeur ep Iepou rnun erir:ede u; riesaJalur pulrlau" e13s :oprfua'rur
.euneep1o1ul e3
e r3re1 rugcrlde eelef, uJ rcrpard snd ne-r rriueci:qe;
'r,,erJas ug ericnPo:d n:1uad dr1o1o;d
uneleSunleasps}I]uIIe}}Se.aricn:lsuocapJolliie}ap"pcI}eua}SIS
nrluad tolrmpuol esdrl 1so; p eSruos aJ"ozllJaAuoo nc lolru
earello^zep UI SoIJaS deCrpUeq Un" eJ le+elE ? nSSauI]u€]SUO3 'l
eJeleoJe3 o
lrqouolne
]Eruour rozrlra^uo] -r6eUr
,I,t
: "€: '-*.
r -*;a #t-'
ffi*!-Sr1.
1r! ggB gr?-'
r.1!
*.{.
#€
&i,..",
i $l fi'#li "
j*, ::;li.i i
V *t
Itr'-n f
r9jj
.tii
6r
..n-
L!"-j
:
mu1t5., foarte mult5. vreme de
cind G. constantinescu, tind.r gi talen-
tat inginer romin, autorul primului proiect de diplomd. privind
constructia unui pod de beton armat de la noi, izbindu-se de indiferenla guvernantilor, a preferat sd.-;i incerce norocul pe meleaguri
striine.
venit sd.-gi mai vadd, inc5. o datd. patria, marere inventator a gi.sit-o
mult schimbatd,.
,,M-a surprins... mult ceea ce am vilzut gi, in mod deosebit, faptul
c5. totul a fost realizat intr-un timp atit de scurt. Sint impresionante
construcfiile, dar mai ales organizarea declarat el intr-un interviu. o vizit6,ln Rominia de azi contribuie si la spulberarea unor neadeviruri, lesute in occident... cu ochii mei am vdzut... aici uzine
moderne, bine inzestrate cu tehnici. modern5. Meriti, de asemenea,
toate laudele ;i cd.rlile tehnice care apar aici. Sint foarte frumoase
;i
abordeaz5. probleme cu nimic mai prejos fa!d. de cele strd.ine..."1 apreciazil el in acela;i interviu.
ln cuvintul sdu cu ocazia primirii titlului d,e d,octor honoris causa al
Institutului politehnic din Bucure;ti, George constantinescu, vorbind
studenlilor adunafi in aula acestei venerabile institulii, le-a fd.cut
urm5.toarea recomandare
:
,,Ast5.zi... tinerii au prilejul
sd. se afirme 9i si faci descoperiri insemdomeniul acestei gtiinle noi (sonicitatea
l/.,4.)
care este larg aplicabild. in tehnicS.! Le recomand. sd. continue -de acolo
de unde am l5.sat-o eu, avind satisfaclia de a putea deveni pionieri
in aceastd. gtiinld. care a apS.rut in Rominia, datoritd. educatiei ;tiintifice pe care am primit-o ;i eu intre zidurile institutului in care md.
nate lucrind
in
gd.sesc acum"2.
Pentru rezolvarea problemelor tehnice pe care le ridic5 industriali-
tirii noastre, sonicitatea deschide perspective extrem
de interesante, mai ales pe linia aplicd.rii largi a acesteia in forajul
gi pompajul petrolier, a realizd.rii de motoare sonice eficiente pentru
ma;ini-unelte, a aplicd.rii convertizorului sonic la tractoare gi prese,
a introducerii transmisiei sonice in siderurgie atunci cind este necesari incilzirea concomitent cu presarea (prepararea brichetelor de
cirbune, forjarea pieselor mari etc.), a realizdrii de perforatoare sonice
pentru industria extractivS. De altfel, s-a ;i construit o interesanti
pompd. sonicd. in cadrul Institutului de studii gi cercetrri hidrotehnice,
zarea socialistd. a
I
,,Scinteia", nr. 5306 din 3 octombrie 1961, p. 3.
2 ,,Scinteia",
172
nr.
5307 din
{ octombrie
1961,
p.3.
tll
'896I 'Z 'ru ',,roleurur sIoIeuV" wI 'uoBspg ',tp Inapacotd
n c s e r + o d'A e
?oN'ee p e I -I
ul,td. l.nlnto.tol ottwtyag ug asadolQ
'
drN N-r rN o'
urp 662 'ru
D
u
a
MNq
ao p o !
aM r rr,
',,rnu€rodrua1uo3"
*,
ur
o
ro
r'
-
l,fJ,; ":;:W":"t "' f
'aarD?trxuos 'n c s
a,
3"J
?"TI
"t?uJ;t*lt;"e
1
arincrad ep elrrnlrlof'lloJ es B ?nurluoc edes ac durrl ug erinr:ad ap
Trn+rlol TTdlpl erdnse azan]oeJa ps redes elru:ad B uI ?]suoo
- Inrolne
el6aurnu
urnc
uellnuns AI1"]oJ
'oruos
II
lnfe.ro;
- lu"+noJed ed elrrd plie eplnfe"rog
'aleuori;odord a1e.r8:opur[p:d rrrpzrll]n
ad:er
"cruqe]
"rtuos 1n[e-ro; ad e1:ed o ap ad pzEezEq as ue8seg lnapeco-rd'eiuase u1
'(*elerrlran 1ce;-red rrng8 laun ee-reur{qo) rrfplrler ee:ri
-?lgunqurI u; 16 unca:d 'ernlsaoe rnlnlsoc ?aJeonpeJ t6 rnln[ero; reze+rL
uI pqlsuof,
rnlnapaco:d ee:ecrlde ur;d .trlrzcd lellnzaJ
'ue8seg
"elr:?ru
pJ}s€ou r:ti ug 16
un
IueAopJTr{C 68 lnlaurr:ad ed ap 17y'ru
"puos "I
lazrlaet e-s Bt6I ug '1a;+1e eC[ ',,el"urpn1r8uo1 rarierqr,t eaunrice qns
ezeronl €s nou urp adaru;'es eer?suel? leunuJel e ldei ap oJ?3 edes pc
1€]ere n? eJ?o'IIIdZV alafuar:edxe ep lrpe^op lsoJ E nronl lsacy'redes
rrJpsuele pleuruasul eJrJeur o auriqo aleod es 'lldip+ r:-rdnsr ?Arl"u
"
-JelI" ?3rur"urp guroJ€s o els?eo€ uird pugp i6 .tr1e1o-r rnlnle-ro; InsJno uI
ezerqt^ gs edes pug8rlqo" pf, pulf,r"ruer ''V'n'S 16 'S'S')I'n u; gcrlce.rd
ug alnuriqo alelinzeJ eleunq l"uuresuoo e o4uecsr$ 'y 'yo.id 'zgt6l uI
'S'S'U'1 uI p]€orlqnd'ue8seg'I'rp e er€rcnl o e1 eie;e-rd u1 'InIn[
-€JoJ rr3rur{e1 eareuorica;:ad
a}u€seJelur ninqrrluoJ elaun asnpe
"l 16 ecrpor-rad uI olnl"qzep 16 (euern}so}
ne 'a1e1purg-r1s 16 grei urp e1"+€r1
e1
gleulqnd ue8seg '8urrp e elr"c o leie;e:d 16 e ncsaurluelsuo3 e8-roa5)
rrielrcruos InJol€aJ3 ap alerce:de 16 eleuoriueur eles alrriualur ur:4
ela$ n1tut.tpt{
7.i pco1aTso,tpr,q
'cr.uos Tnta,to{ r.5 o1ou,oti,r,o{o,t{
artuos teo?ntn aa,r?lxntsuet?
aa,ruzr.yoyn u,t,tQ pfwa1stp b,L
oawroosatQ a.ranplsuli Lr,r, o1. atal '{a,to{ ap lua?sxs nou un
LgIt1IZ'ru'V'O'S Inle^arg r* octuacaruo,tpr,tl ,toTowmsat{
+elnlr+ur ' Lg6ll
oatbzx?,tottto wo,rQ
'tS
aywoync,n{ aoiryo,t ttr,t{'ar,yayo,t,'tnyntarcf oatawotica[,nQ
"t{ r.ro1t'tyuaulupxtvl aa,tr.ipgpwnqtug n4u,aQ ppo}an }"In}r}ur Vt6li6BLZT,
'Ju uluroJ Inla^eJg:luIS €rnlsec" eI" rriueauy ep elal3Jq elaledrcurr6
'rrpi alue;ip ulp elelrleneds
ap iriecrlqnd ug alnrgde acr;riurr16-ocruqal rrprcnl ap 69 elsed roln€
"
'rueScog r-I'206I erunr I7Z eI ]ncs?u'ur?sog wo7'But gJpurnu es'llipl
-r3ruos ele rou ellepl ?rnplpl nc qe$riprqul n" eJeo rrueroruqal eJlurrd
P
e
r
-
r
I
I
-I
91
-!
I]
o
(
1
p
I
-
-t
t
,t
3
-t
e
I
I
-]
+
'rcluosoJlcale InJlIrI ardsap pzaelerl r16a:ncng
urp 3ruqalrlod rnlnlnlrlsul Inrpeo u; plnuri erielraslp ep aJercnl o JeI
p
-
I
I
se dau sonic, ceea ce face ca sapa s[ vibreze. ]Ietoda se bazeazS"
pe vibraliile produse de pompele de noroi in garnitura de foraj
;i transmiterea energiei la distanla prin garnituri de foraj (f[rd. aparat
cle vibralie de fund). Trebuie menlionat c5" forajui sonic este astS.zi
larg rispindit intr-o serie de ![ri.
Pe de alti parte, pentru a evita siparea glurilor deviate 9i a ruperii
pr[jinilor, I. Basgan relevi insemnitatea utilizS.rii de pr[jini grele
proporfionale in garniturile de forai; acestea sint egale in greutate cu
greutatea volumului de lichid dislocat, 1a care se adaugl greutatea
lisati pe sap[. ln felul acesta, se obtine o sdpare verticall, al clrei
randament economic prezinti o imbunS.tdfire de 30-50% in raport cu
metodele anterioare.
Acest sistem se bazeaz\ pe studiile 9i calculele inventatorului, care
ard.tase ci, in cazul forajului, punctul de aplica!ie a1 forfei arhimediene
se af15. la capd.tul de jos al garniturii gi nu in centrul de greutate al garniturii de foraj introduse in noroiul de sipare - concluzie teoreticl
prezentind, a;a cum am v:azat, o insemnitate practici deosebit[.
Tolent inventiv 9i impreiurdri potrivnice:
Dumitru Brumdrescu
cum ii spuneau prietenii * a {ost
Tache
Dwmitru Brumd.resc,u,
la un moment dat unul dintre cei mai populari inventatori ai no;tri.
de;i nu de impor$i aceasta d.atoriti unor invenlii foarte numeroase,
serie de proiecte
gi
o
ianld. capitald.l; el a avut, cum se va vedea,
foaite indrd.znefe, pe care nu le-a putut realiza, deoarece nu a fost
sprijinit.
Nae Brumirescu, mic
la Ploie;ti.
gimnaziul
:urmeazl
Tache Brumi.rescu
xe."ot la vdlenii de Munte \n 1872, ca fiu al lui
funclionar de stat,
Mijloacele financiare ale familiei nu-i permit s[ studieze mai dep"rt" gi dupi ciliva ani de stagiu ca functionar Ia o administralie
l"r""ur", ," hot[tegte -- la virsta de 23 ani __ si vin6 in Capitali'
Dar nici aici nu are cum s5.-;i asigure existenla decit angajindu-se din
nou intr-un post de obscur funclionar'
(biplan) ; aparat megan-ic pen-t1}t
Iati citeva dintre ele: avionul Brurnirescu
de control; curifisubmarini:;aparat
de
."f"tt*"1
p".t.ari;
t.p*il*rtpta"
rle cale feratS;
vag.oanelor
automati.a
cuplarea
pentru'tilll;
toare mecanica
trenuri maii; aparat pentru piro;;;i; ;;;i;tt;n'; f.ine-aul;*;A pentru
t."i.-uutomobii; sonerie frri c*rent electric'
;;;;;te ;;;;"ili;
1
174
9LL
JeG 'lJnos elJ"o]
Blncexa as eJnAeJSoJrd rJ?c '11nru e.rnp
"ofelsnJcul elrlolu n3 elel
'r16au1uro:
dunl un--r1uI el"lncexa arI ?s erirpuoo nc
-snJJuI eleuorieu alcalqo ap eJ?ur leru ?pu€tuof, o acnp" II seccns lseov
'sB Irqearu.radun l"ru lac uI uolJ"o ap
pcsold o 16 eru:o1sue:1 ealnd 'rrfrodord elrurnue uI 'aurqle ep g:eac 16
purlered ep calsaure un 'nJ+uneulp ed 'g+uela3xe elsa rrrnlrdrl eiuar
-epv 'Ia ep elndecuoc arinlos o n3 i-npurdtl 'ce1oc rnun € e11e ap 16
eped o ap n1to1d re rIBJelB[ riarad rop ral gzeaune:durg rigcnq €Aa]Ic
urp af,BJ eI ncsaJ€trrnJg 'tululru luaruspu"J un eapgp 16 grunur Pllnur
?arac eJ eaac 'ln8eaolJq no lrldorc uruol ep Plecnq o-Jlurp neacp; as
apl*o1d r3unle pu14 'eriuale lrqesoap poru ui nea8prle ales ap16o1d 16
elairuop 'eloll" erlul 'al"s alaleuodxa n:1uad lur8re ep erlepeur auriqo
t06I ulp pre:Fe erirzodxa €I rer 'f06I-t06I eu-ret e8earlul Frls nc
pz€eJf,nl Inro]?+uelur'(lezrrro:dur Jarls+e un-Jlul gleluJoJsueJ+ €un
a:ec urp) eJeurec pnop eel" apun'rde:elgf ealq) urp piurncol eorur uI
',,inl Inool erererJ ad aund B gcul urind reur 16
"I
aunq alururod rS InlrJaru eferncul e nrlued Iou €I ap lrlp8ardau lercos
prurlcrl '1ua1e1 JBUIJ un nc o3"J e-ep ruuel" pulJnc uI
rnlnrpeur
"f,
"
r]erlsl
raselafug 16 rriplrleur8r:o ealacad 1pp1oq pour uI
?3reruer
runc eie _- ns1lnd'r n3saJprrrnlg TnI aIIJEZTIea: 16 a1i:nue1d 'p1ua1e
ro?c 'BeJaJEd lequnqcs e-r6 rep '-rolpza-rcugau ur"c
reur oJeulurexe o
"I
1r.tr:d €-I rleJlsl'rp'lndacu1 "f ',,el"s alr.rpc6rru 16 ea-rrqro-t ug leual
nc 16 pnurl '6aqceo tpu11 un" €J alJcsap
elJ"o; 'plsapour
"mlgln?l
'I'J InJo+cog 'rolrrgdncoa-rd
1g 'rcunle ed lncsounc E-l eJ"J 'r]"Jlsl
ea]"+rsrallp +lcep n"JlsnII nu ofef, 'eJourtu rriua.lur pcug .rn8tsep nBJg
'pllJop eIII BI letuolne €aprl{rsep es ef,
a+"+snrcul
pderu o
noJrq eI ap as"of,Ilclld Jolaro earr+urure uI
- 16
sournrJ eles ep16o1d '1nde:n1n11 'eirulaluqrqc',,1ed uI lIlI3 ap lerede"
un eJ?o a-r1ur-rd 'alcarqo elallf, nc gdrcrlred 1a a-rec e1 ',,-ro1efurr13
EaJ€luIeuI n;1ued rtunriercosy" rritzodxa ealp8a-rd as rounle reurcoJ
as-np
'prei u1 eurleJ 'tgGI ul 'rody 'ctuqal lnsarSo:d nJ +uaJnc
"I
-ulund 'srle4 pI IuB reJl oeJA al$arprl rupcnf Jo]soc? In]IueA urcl
-
:!
-{l
n
1
,.
3
-oruasur n:1uad e'"r*upe +In.', n"rg 'pirulalrrqrqc o 16
"t#I"::-:i:i
-n+nII :JoIruoIZIJ"d arerpure; +ruelap nB eJ?c 'la ap alelualur alcarqo
Enop nf,serpurnJg rnl €aJISos pdnp pupnc ern:gde rnlnsrJ"d eitrd e4
'srJ"d
ap ?lesJar[un erirzodxa e1 acald es elrur:ed
"I
r-"s eJ?c rueq ep €urns o a8ugrls € ep alse nps 1ndoc5 'JollJo+eru"
epurl ef 'unolaqrq 'airuop 'r16o1d :uruel ep elcerqo e+rrs1lp oza-I3nl
ps grnde es 'nrJrlJas ap JoIaJo eJBJ" uI :aialcrrls nc aurf es eJ?3 ep
aureJl o eI ep 'Ir3ruq31 Ie leuors€d
nrcnl ap ruerSord un alSaurcolul
I
T€I
manual, cu o sirm5, de fier inro;it6 in foc. Brumd.rescu gisqte insi
mijlocul de a executa in serie pirogravura, inventind rin procedeu
care-i permitea si aplice mecanic desenul dinainte stabilit.
Promisiuni gi dezomdgiri
In
1905,
ln sfir;it, crede cd. norocul ii suride: un potentat ar znei,
ii promite un ajutor material substantiai, pentru a putea
un ministru,
s[-;i
pun5. la punct alte inventii, mai importante. Naivul inventator
lichideazd atelierul si-si vinde sculele rudimentare, convins cd. in
curind va incepe sd. lucreze ln stil mare, cu mijloace perfectionate.
I\'Iinistrul nu ;i-a respectat insi niciodatd. cuvintul dat, iar inventatorul i;i dd curind seama cd. fusese inselat.
DezamEgit, se clecide sd. ia din ,ror, .ul"a strdini.td.fii, ca sd.-;i incerce
norocul aiurea. un agent comerciar, profitind de amirdciunea rui, ii
prezinti, atit de strS.lucit viitorul, incit bietul inventator, sed.us de
mirajul ce i se lnfdli;a, se hotd.ri.;te sd. plece, impreund. cu familia
5a, in capitala Imperiului Austro-Ungar. Acolo, ,r-" .u ,,asociatul,,
siu s5.-i comerciaiizeze o invenlie in care isi pusese mari sperante:
un sistem de inchidere sigurd a broa;telor de la casele de bani (fir5
cheie, cu combinatii de litere si cifre).
Dup5. citeva luni, Brumirescu constatd. insd. cd. agentul comercial
nu-i decit un pungag, care urmd.re;te sd-l tragd pe sfoard..
lleintors in !ard. in 1906, este ajutat de dr. Istrati sd. participe Ia c,
nou5. expozilie gi sd. concureze pentru un premiu acordat celor mai
bune
jucirii mecanice rominesti.
Degi exponatele sale stirnesc admira{ia comisiei, aceasta ezitd, s6,-j
acorde premiul, fiind ,,un concurent fdrd. rivai" (fusese unicul candidat
prezentat la concursl). Dr. Istrati intervine, ard.tind cd Brumd.rescu
meritd pe deplin premiul, ;i cum cuvintul savantului atirna greu in
cumpd.nd., comisia se decide in cele din urmd. sd.-i atribuie, prin d.erogare de la regulament, premiul fixat.
i;i
Avionul Brumdrescu
Era prin 1909...
Avialia, in fa;i, trezea mari sperante. vuia se ridicase in vdzduh
prin mijloacele proprii de bord ale avionurui siu. Bl6riot trecuse
canaiul Minecii. Toatd, presa era plini. de succesele aviatiei.
t76
fr
It
L
Stilrj
tlr.ilLi:t
t: ir)_tlril!11:l1l
t, -.:.. :1 t.\aat_
'_ici;lri
r:;,-;l:l ir :!11:
;'l!
,.
r7or.jxl
l,l'il6i
irj i:1q::r::iz:r-lri
i-tjlria(j
it.iprt
;lil
!j ?rilal
,l;1.1f, illlil
l5{)t
!l:il:iirliir
!irrairlr!
Y
i:fj 1:!ils
i::lr:iil!rJr
c,llirl
'iir!l:i
":a.,)i
La!:t:r Jirii:'\
lr!l!11!a)l;ii
3-lil)iCfllr
O-,tlirr.:(':i:l:!r-11:
11) ?AiiL:i.ll
ri r:l -iltillii
t;)i ilir!!:r';
+i!:i
:u,rt.sllaiijlii
ilijnlJt:
i''
.r.
;: ,
i,....
l:i
' "i'i:;i:'
'1
,rrrr##6dffi
:lll**t*''
i:, j:.i::irr.i,f,t:'rr, :r.,
fi 6kgn*nu'o**
c9
> u^
O LO
s'9
go*
o>
: x.:
5o
3&7
.B;
'-
a{
-l6- jo
V)
n
6)
..Oo
Jo r
6.- z
trl
ty
Frx
do
v
Es
:o
vt
3
LC
&
A
-
h.Lr
aE!
.€
u.:
c-9
-E
O
Lv
of
._G .F"
o(J
L> -.:
F
L]
N
r 5,q
'-u:
cL.-
si,;
uz- a
l€d(
A
H
t<
l*-"."o
tS{;'-
-
)
"a?
u'.: r
,_ pO-
*s
53i
;90
7
;oc
a
t^/
T(,
tr-
lJ(
tiS_y
co:
c,
L
til
eE
H
r{
J
.n
N
1\
'i.
cn
!|(
o. b -
;o<:
x>!i-
ij
,-
}
8:
3l
fi
sl
il
=o"z
9 .:ui
!
P
Ei.gr
6
c -.4== :'
o c\J "
U9",
O€ L bou €
o - 2- i
o-:
3
cO o .!
L E!
sa !
i
${
ri
ir
tr
,1
i
UL Oa\
E(,o=
(.)[) '.i:''ii"lil" ' itlt ilrri:.i:,1:l('.T ll N')1".t.1
,l;1,1 irl) stlilll'ill '
']!l'r
(
l; Jsllr" i
).)\.rlll
tl
I
]u{} }n,ji.t;l llllli'1i11 ll} tl''l[ !i '
r, ;
iri
:
'llrrif,rl)
[,,!!
:'.\llriti]r"iiri
ifl "it
j
*.S
{i*
\.'
*€
1,}J1.) Jll{t(l fi ;}.\tf.i}1I'} '}l l.}.} ''li!trl '1, ' .r[ \.1,].\ ']'l]]li ).1(l lir].ll]l']r"r \
lI-Ilb ltlJr{.tJ^\n(}{lr.}l ,}.llfrr.}.iri .}l,iri}}t.lil ,}l .t.}ll.f.xllil.) u lsrll.}.i
suoJllll $llol.I '.t.)lIltlr15.1.1 .rll,,.l .i,).).1.)\.) ll ll.l")tl{lIJ!1il.) l,}rl.){i.t.}
'i1i9r1lruos li''lglrlds
ezeq
ad 'n)saurtu[]suoJ
aS.roac)
aP alear) E^llotuolol zur'rd ti llqouJolne
ii . :i.t
InLulJd
!
ll
i
'.)s{)(l t,t,r,1
'1J*..-1.i!!,'l{t
\.r
tlr t }t'f
rr
llillit"n.
l-S}-; r{l,15tj.t"t!r, $tqtdJ. t 1t1t&ri
..-i::r.:,
]n t,,stinrnn rnltrrt.'t ,t",. ,"/*tu. a ,,r&
/.,.... ..
.,. - t nt. n,,./,aillttrntbffric
,'/'
/,
,////.',,.;,/ #,: '{fuy ,y'L/-,/),,,/tn
t1,// t.t....\.:_: t,. t/" a.r:.7. ,*,
.;,r,,y' r,,:er,lrlai,
i,./ //. /1",_",./tl/,../4.
ik, ll.
t93?
I
i{)liit
tli,i
trrrd
3A3C^N
t)ii!.t,tk.i
tnt
lt.
I
l,ts3,!37
rl.ipit:j1
I
lat_!
I
kv*o"
I
tI
I
!
i
I
*
,tJ
* y-tg'. tt.
Brevet oblinut
in S,U.A, de dr. ing. l.
Basgan.
Al
i#
tlt {'\
,..i
'.
laq.-'{,.
r
"
\..
t-.1
y'J**.:iq'*rt
rr. . arll./e.i
A^ ;\).
i
e*ffiffi.
itneaScA
t._)
b:Pr
illl
.
,.t.,
: .! i.,: . , r ., il1.,t ,,
r,!::,,,:,1 ,i.,,,,,.i,,..r1
>,.,.,1, 1!ir)1r.,;,,litri.iri.,rtt
i:rr 1,r;rt,.,lrt*litiitrlrr'''l''rtltf'll'r
r,,!!1:,:i,,;;,
\!;tlr llll'
': lr; :rrtt' r 'ri l"''1 1
""'l'r
1.,,:
,:,r,r.irl,i,
.,:,,.r,i-,{,,i,i
I,r,.l,i,.illt:
:i.r,,I-lrrrit
r:r,r_.ir,, !il.r,r..1
'i,
il("'r:irll
rtrt:rltt,,ir:',1'il
rtl
;r t:rlriiti{lil;l,r''
ll';' tr"rrii
rit :11't r' :ill; '':ltllllll
(r'rt,!r i',,ttti;l
1'r'r,ltril,'r
\.r'tril,'1'1'.rllr',r'ri:ru
r.r:.
. l. : I rr.,:,, l.rrr,.r ,i.rt lr il]it,..,.r
l,!iilri,;rt rl,..r1rrri*r:l
;i t !!;',-i
l ,:i-.r"lr ,t!:li.ri r !ir'rrrrrllir::..., ,:llt:/i,r.i.t
, I I ,i i.r:{r.t ,,.,r.r r.,,!,.,rr r:i tr, !r ,.,1,,.rii ,l.r i',
.' ..: :,r .r.1.,/i 'r' ,,'i..rrl(.!/:i.
irl!,.'ttitl:t.r
." 'rlr', rl . ,..r!" ir".' ir, ,1, !'',lrr:i
-'i :""'1".
'I ,l I 'i ,.i -. t .r i -l lll,,l', : \:, tll 'r' i1 .,'r
'lr'. ., r ll|.,-l:t:;, i,,f ,i,
.,,:,r.rr;rr., titilrlrr{'
,,
:! r
rll. l
', 1
"!,:l1i
lJ,
I't lr!.i!t.t rlrr',ri,1.r
rttr i|i rlI r,'l.rtrl
\r.r.t-tr1 , ,l\. , u .. ,
;1rrr.r tr.ir.i
( rt ;i l.r ttltt,,ttt,,'
lr'lr' nt,rrlr'rttr' t.r.r
ri,,u.r (r:itt,' !irr,r
irl.,f :i iil1.r rlrr,.., t 1'r' l.rlr!i.,ir1l r','l,ri,'t.
t ...1:',r' irii, rr '.rttl.l 1 't( rlt' ;i.r'!lli t;i rrt:tlti.ttr';l !'.irr:irrr'
(,,:ilil,tll.r!.r,lir''.lir'.,1i-lrlt:,
:r;.t ill ,it lt,'tttt.Ll,i'
lllr'r 'rtlt' itltrt
" i
I
l
,l, t.rl,irtr'.i,
itilr:fltt
itt tttltt:r. irt -1',,r.,l ri:rt , rI
ttt,ri ;r;,t,: ,;i tttrri t','ttl,,rlt l,t'lltllr rl,,lll t, Irr, til.
\ ir.,-:t l: :t ltt'lrttit rlt l.trr' l,,r ;tll,,t tlt'rr f, lr, lll l':,1 l.'i'l
r':! ;rlr :,,5:l til.ti t;'tr;it: itt littrl,ttli ttt.ri lr,'ttlrrll
'l',,1u:i lll.rl., ;t :,rl;i|,,r ll|1,!11...i ii f,r.,t .,rtr-f.r,lrr',rr';
,.ri,. 1,.rrr.r l.r -i.ir;itrr,r:,1,i
-,ri,. .r.r\ut .,r s.1rl1 i., rrtl'
ri,.1,,i1,'..., (.\tt,r,,t'ilit!.q.r.t
1,!tlr.: i1'!ii.li:1. I ir iilirl, l, ir i
:r.:r 1.ltut 1,. :,1, -.-.,. ,.1. .ttt t.rIt.,- .i( i.l,.,r,t 1,.irr.r i.r r:rrr., i
trrr l:r t,rtl.iii, :,;..t1
,1.r,..,., t:!rr,,r,i,.ltr.jirlrr,-r.iurrrrr,.i,.irrt
r'1
r'r 'lr'r; ''tr.r
!!ir11i' l l ! trlll'rrr'rt rt "'l't1t 't'!l l"ttl'l
ri,,;rr.i .r ,,ir:ll:iri ,li .;lrirr! r t,r tttrri ',1,rr'. lrti l,?, 'rt lr:'rr
,.rj,, :t i,,.! ttl.lt :!l.tr,. .r ,,t l,tr. r:tr.i ,1, :r t r ,Jr'l.l.l l': '
,,lr.t:ir!rtl,..lr,
., f.. I,.,\.'r:.rl,jt,l.
i!
Automobilul cu aburi al lui Visescu
r
'a)luleulPoJae lar
-JoJ lnJOlJ?1ul uJ aleseld !1or nJl?.
ad'nsJed )luJeu!PoJae Inllqouol-:
d'
rg
4
tr
sw.
Flaca conrerr.ora'.:v:
'Y'
€o-
!
'bf:j,,
bn
**r
l'
il "L.i $ 1"1; Li i: ltl ir ii"; l:i , :. 1 , :,ir' l :"'t' i
i: l; ii,i li i-. i-l I'i i., iI li. i., ,'.- ,- ii i, : ;.
il I ii' l: i; i i,i;, i i{ i-1 i-j,-l:ii: i.,, i:. i-:, :, i, r , r.,
l.:iiii{ i,, i,it.il,*i. i-i"i:" Iitr"]i: i;i I -r
Aeroplalul cu care Tr. Vuia a izbi..jrir primui si se
ridice de la:oi cu rrrijloaceie proprii de bord ale
aparatului
siL:.
r*'ii,:i{i.: i-i"ii ili-'id$1i;l"i i"l. i,r:
r. ij';.:,iiili li"r i'l,'-';ll'i."il- :f:,; ;
,
i
ttL
'ii,','rtunnt,
i
ra^ariq'p'ei utp ttiua:ur ap InlnrrIJo teluaza:d leutEr.:o r,t,r";SPtut;l&tl
ul eur^ nlsaJPlunrfl ('lerncord ap narS r* durncs'lnrolorri "le JoIIlol
-?rA" roJnlnl Insil Iounl€ a4) '1nuoi,t? azeluaullradxa rd-gs ?c 'Jololr-l
InlrulrJ 11nru eiuerg urp aradtunc ps 1r*r11s u1 eleod InJo]€luelul eJ?3
o 'ectlqnd P]lalo3 ur-rd 'aunpe es al6a6nar 'p8l:i
nl rueq ap
J"rnlJeJ'JetaH n,ttQg'prei ug'drur1 a-r1u1 'dssr,tnf e1 e1,
aunrzrl o no"urns
Inurorporee ad 1n[e1o1rd gie,rug nlsarptunrg 'sue4 el P]s aual^ g]l3
'Jolour no rnlnJoqz ale acroJe llntueJl a{ace uJ €J}s"ou uliet,Le ap lertrl
ppuao) 'fl TnI I" Inlie
epre8ue.r.e ep Inlor rolrgr8 PrIpuI ar ?aac
i* ncsarprunJg 'tt InI I" Inun -_r16au1uo: n"Ja Pnop ':€runu 1se3" LIlp
rer 'leuorieuJolul uol€s lsace el"luaze:d 1so; ne aleredr: ZI IEtriIl\
"I
'nps lnueldo:ae
'0t6t ulp 3rlneuoJae Inuoles ci 'o1oce aundxa e a-rds 'sIJEd e1 pceald
nJSJJeurnJg 'ro1r16irerz In+ecipLIIS ap 16 1e1n[B pul]J '.eJo]I" e ti rlr'r
'eaaf,e aO
Inlnrolf,op aleiurn:p1s
-rulI,\i'I\i rnlnro+f,op
"l
"'Il€rlsl'I'J
'rasard e lercads ug r$
uealiarnJnq rnlncrlclnd elurur€ ?eJ"nI a8e:tt
"
'llipiraqlT InrJEd u1 sndxa 'snpal Inlapolt 'InI eaLuaJA nrluad eural-l
-oul op Inlsap PuIJoJ o €or\? IlcsaJPuInJg ep lelue^ul Joqz ap lnleredy
('rzu ap Joleueorl"oJpiq Inz€J u1 et 'etezlJaluu o IOep situraci
rI r€ ar€olr1n1d alsacy) '*,,1ugurpd ad ap 13 i:c pfur-rn*n t$eeace 1cl] r.r3
J€rqr of,rprJ es ps alnurad r-e 16 p{elerdns e1 1n1e-rede aurf e nJ}uJci
ze? ap rESeJeu Inrunlol JIa ul pul^e 'JnFuIS esel eleod es JeIqJ arec aC
rolade erdnseap ad gcsealnld ps rninlerede gfue:nFrs a"reu Ieur eeJ n3
alnldurn lJnqn] Enop no lnzg,l.ard €JO Inuoi;\f
('raldocr1;
aliurad
1}':q51*:-:
(
},H
:l l
illl
il-
.roA" aJ?c Ja? nf,
ap rrr{nsur nc 1n1ered" rf,ap asndaluol 1nro1e1uanu1) 'r,,arece1d ap
lnlcund urp +f,aJrp edeordc rJrprr as ES IeJlsB r-npugirur:ad 'sns
rrl sol ap 1n1e-rede giuirn6n p]InLu no aolprr ps p]eui]sap Era erEO
eI arJosecr? allle o" pal? rtsnl
16 rnlndroc e Rle! urp
"alelruar+xa
JeO',,rnlnle-rede prroro" ur Eeorla'?i"J uI €Ja arurzunlo-rd ap
"urriJ
'es-rlerd reru ac uI af, urp rJnJnluor in1n1e:ede
n?s Irlrepuo^)
"eppp
'r,,Joqz ul {aqurnJod rnrin epeof, nJ por}uapj
ELLuo] o-ie aJ?3 ep"o3 eIJ" as rodeurp ealred eI r"r 'ToJ ep r-rg8ri raun
rnlnlgdec eturoJ ui pliincse pi"I ulp eaped puI^e 'asrqcsap alrdire rir
r,rpspd raun rnlnd-rof, ?urJoJ aurq elJEoJ nepeJ au 'epeoc no puna-rdrur
';orladns IaJ a.r"r aJlurp 'esnde-rdns rrnueld pnop urp leurro; d;or
un-Jlurp" psnduroc eapa^ O '+eJnqz ap iur$eur al"s iaJ€ollr,t 1n1i1orC
allrlri ad puruasap ridou e11nur lnca-r1ad e '69 rau,raid eal"3 urp plsat
-olu ?s eiurn:o1 u1 'ueldorae rnun eJapr easunru
il
r-
II n3sar?runrg ad 15
.a
'-t
.' .,:
.
prin ultimele zile din mai 1911, pe un timp senin, cu adieri
de zefir, aparatul decoleazd. la Cotroceni. Zboar\, circa B0 de metri
la o in5.llime de aproximativ 2 metri. Inventatorul era in culmea
fericirii. Dar bucuria n-a durat decit citeva secunde. Brum5.rescu nu
avea suficienti experien!5. de pilotaj. Ficu o manevri stingace ;i
neputind stipini aparatul ,,I-a izbtt de nigte pomi, deteriorindu-l ;i
producindu-gi ;i siepi citeva leziuni, din fericire u;oare"l'
Egecul acesta i-a fost fatal. cei ciliva admiratori credincio;i nu aveau
lari;i,
mijloace financiare suficiente spre a-l ajuta pentru continuarea probelor'
Tache BrumS.rescu se intoarce iar la modestele plo;ti, donile ;i obiecte
de artd rustici (pirogravate cu aparatul inventat de el), cu care i;i
agonisea traiul z1\nic. Cu ele se inf5.!i;eazE dit nou la expozitia romineasci de obiecte de artd. rustici din 1912'
ii ste mai bine a;a! ziceau riuvoitorii;i invidio;ii. E rrn autodi-dact. Ce cauti ei 1ao1alt5, cu inginerii 9i aviatorii?
Peste un an il a;tepta insi o mare bucurie. obiectele acestea mici,
neinsemnate, de art[ rustici romineasci, cu cale participi la expozilia
din Gand (Belgia), ii aduc o binemeritati recompensi: prime;te o
distinclie Hors concours. Totodatl este cooptat membru in juriul co-
misiei concursului,
Pretuirea aceasta d5 un nou impuls spiritului sd.u inventiv si Brum[rescu concepe lucrS.ri tot mai indriznele'
Solvotorul de submsrine Brumdrescu
Guvernul francez, alarmat de scufundarea, unul dupi altul, a dou5"
submarine, ,,Pleureuse" ;i ,,Fardaret", ;i de agitalia opiniei publice
in aceasti problemd, deschide in anul 1912 un conculs pentru o invenlie menitS. a salva echipajul submarinelor in caz de naufragiu. pianul
Auzind despre aceasta, Brumi.rescu cere ;i obline din Franla
unui submarin. Dupi citeva luni de munc5. indirjitd, invenlia sctlvatorctl, de swbrnarine este gata.
Era o barcl metalicS. de tipul celor obisnuite, avind ins5. perelii mai
inalli, iar partea superioari complet acoperitl. ln mijlocul acestei
pd.r1i superio"r", se afla un capac cu un fel de u;6, care servea ;i ca
iuminator. O astfel de u;i mai avea barca gi intr-unul din perelii
ei laterali, care, ca gi capacul de deasupra, se inchidea ermetic.
1 ,,Revista automobi16",
-
Un
178
acciden t.
nr.
66/1911,
p. 85; Zborul aparatulwi
Bvwmcivescu
nl9eJ9
Lu
6LL
'€rl8uY ul rS }€+a^arq
lso}
'
vd''lI6l
ffi1,'
?l6
l
'ru nc"iu€rg,uI lE13^efg z
arrqureldas 06 €1 1€rrlqnd-T6-91€6Zi
ff ',,'ioirrro1p19c 1e r6"a'relndod :o1eiurr1( InrElZ"' !) r
arlreui'
rl'
'Inla,\aJq spul^ aI aJds 'uelIJetu? 16 za1Sua JoIauJeAnS r"
"
riueluazardJl nl snp "-aI nosaJpulnJg oJes ed ,,JoIa I]"]3J]" "Jdnst "rJn
-o:a,, lec1qnd e rnlndrurl ssaJd '?AIr.r snpo:d e z"]s43" ,,1n'ro1e't1e5"
'r33rJl3aIe
era l"ur elJ?g 'pfele-rdns e1
Eurunl 16 ua8ixo ap rJnqnl no Plnz?Aard
eqn'r
?JSBJed ecreq rf,unl" rA 'so[ ap inqn:n6 rs uiind
eaiar rS
lrSe:t
:pr"-", 16 pr:eq arlurp lnrieds uI €aI?^Pu ede 1 r:nqnrn6 pnop
-r-,ir1
".
rrJplu
alJJ ezaqnJn*ap ps rod€'ar"olell€s €ll?q uI eJlur PS "rnqeJ+
'eie;e:dns e1 eJJn 9s eJ
irlpunl ad lenia urJ"tuqns Inun lnl"uosrad
ad
'1ei8er;neu Inulreurqns
es
InpunJ
1nco1 Tells"
"InJPc
"lI"
ap pulqnrnsep 'pie;
IE '?rEsaf,au "ra rI +ir Rpr€of, "+I1" -rosou ad
"lrpur e1
ea6ar '1of,"+sqo un rllu rn1 eie; uI pull"Ieluau 1nqo13 '1nse't
-:rdns
puIJ 'rosoul un ep p8unl ?pleo3 o nc 1e8a1 3ea1s un nc
easprgd
"rr€q
as aluelozl Ia'ralu?l 1B Ie3 ri rrc:pq lndroc a'r1u1
p1n1d ap c1o13 un
"IJ"
sndo r;
rIunISuaJS?
'gielerdns
ra
a-rds
ealund ep eoJeq
.1e-s alecal?o altuadaiul o PJ Inz€l ur rnlnulJeurclns
'llcrgq Inpun] ad e1;e as
ele8ap 16 e119s Ia 'n]]unpulp ]o1 llnurl'\l
(g) qnrni "alrarl Ie uf) '"4 ap ltucolslp pde ap rnlnunlol e "ea3?
llJap pJriu I"ur alBllsuap o eappp t-a'ec 16 ec:eq eauliuos I-eJ InInJa"
nc IIf,rPq e pielerdns e1 ea'rrSa1
pltrir"p'gtiqrsorl
"r" 1"'o1"t lnleuosrad
?ratu"r
pluelozl
(g)
lS (tz) IicrPq 1nd'roc e'r1ug edu
's€A
eJlur PS sspl 3f, J+lnpuol reun InleulqoJ n"eprqcsap ele leuroln"
gi"oa es ES ecl"q ec nrluad neqnrn6ep as pul.) 'rrnqn:n6
"p "-r.q,1"
6ue1a plrlJape
ep
'rnlns?l
aliur8reur
rrlund
3E
as
exIJ
ap
s"A
nc
pnop
as 'ontcnec ap
'ra e:nproq e1 9u1d PJnIEZTI{csep ?}s"e3" uI epunle
slrunrsuorulp 1I3
'IIcJ?q
al"olJa+xe
ale
?JnpJoq o nf, Plnzp^a:d 'ecreg
e greor'radns ealund a4
+lexa €rnlPzrgosap o ecrlce:d as 'rnlnur-reuqns
nr €
aurJEuqns oP inroleAles
O
interesorntd inventie ferovicrd
I
I'
it
Inventatorul romin se tllai remarcS. prin realizarea cuplajuiui autcmat La l.agoaneie de caie feratl.
trat6 ce imprejuriri l-au cleterminat si inlrenteze acest aparat. ln
august 1912, Ministerul I-ucrSrilor Publice din Franla, ingrijorat cle
numirul mereu crescind al accidentelor in timpul cuplirii vagoanelor cle cale feratd, instituie un premiu pentru cel mai bun sistem
de cuplare automati a vagoanelor de cale ferati. concursul pllnea
condilii inventatorilor, dintre care cea esenfiali era s5. se
"1u-iie
plstreze organele existente de cupiare ale vagoanelor, pentru ca
noiie instaialij si nu fie prea costisitoare.
Brum5.rescu se clecide si. concureze;i ei. Trimite la Paris plannrt'le
util, dar
;i afaratu,l, in mirime naturald.; planurile au sosit in timp
de zile
luni
riminind
comisiei,
fata
in
aparatul n-a ajuns Ia vreme
fost
de la
au
443
450
concuren\i,
in racla portriltii \'Iarsilia. Din cei
de
cerutd
esential[
inceput eliminali, fiindcd nu indeplineau conclitia
ale
regJamentul concursului: mentinere a 'echilor organe c1e cuplaj
ir
il
l
l1
ll
l
h
ir
i!
il
l,
i
:1
ir
ir
i,
I
!
I
(
{:
,
r
r-agoanelor.
t
Printre cele 7 aparate admise' se numirl ''*i cel al inventatorului romin, singurul de fapt care indeplinea total conclilia impu-s;. de a respecta integritatea instala!iiior existente. Neexistind ir-rsI mode]ul
pentru erperimentare, premiui a fost acordat altor concurenli: Pavis
valoare inr-enii Costatis. Cercurile competente au apreciat la justa eipubiicd.
o ampld
Nature"l
tia lui BrumS.rescu. cunoscuta revisti ,,La
totu;i
ea
rlerit[
premiata,
descriere a ei, aritind ci, c1e;i n-a fost
tehnicienii
:r {i cuno.cc-.rti de citre marele public, deoarece incl cle mult
!
n
t
{r
{
q
(l
*
]'ll
{r
trl
Cupla;:.rl de vagoane slsiem B rurrn iresc u
i 5r.21(i-i rtin 2lt septernbrie
1913,
pp.2-t3-278'
[8t
rr
?d 1'lnpJo3't: ar€selau lrEle
'qleuori?u-1a}llr
EIP3S
tttt ntrserglurlrg in1 r:rf,n1oq
'
earEtdlltle 11.uuac ErpuIlJ'"fti tn*'s1]-1x-i n-t
'r"1-.irru trr-r"ito, un ou"irl\l €I +rn+rlsur €-s '606I lnu€ ur I
alp[euIIJd uI
nlsaJ?ulnJg 'aialsad :Pleuori"u arin'\e 3p JOAZI eleur un
?eJd nu JolrIA un-Jlul aJlloullodull ap eI"3
?,liJnd eJ ?aal
- +BlJPdep
erer?d ap
od luIS '6rrp1n1s ap efrppdpu 'allseou eIIiIPcl 16 a1t:nce1 ?r
'IiI€q ulp pieepral ap as"ur Jolrr"ur eztlzr ulp eIoA
aera ir1€ritlJeds
'"n1r-ra
ltipq
urp- Inlnls eI31 ?s arec lerede
u1 ri1n,u.,1
'ei€s
"t;; "r"+l"a
ap lrcunul alsa Ia 'rcqzpt gdnp ap rue trruird uI
rnun
n4weQ
"eepr
i"1rri,l",nrri'1nrr6 u1 a-leol?,\ ap psaid o arl €s ?aA" 3r?l'tfryq
'pri',iorn'tu iriolr.ipr* a Ezealua^Lrr noseJ*Lun;g 'a1es rrior'r 1n1r6r1;s a:cl5
fnls
1o;P1
aP DuliDX
't:nSn6a16eru alrJaliP rue:Pi aP
inclot ad pie,url alef, uI '-lat1a1t un spIq3sepa't 'rlnura;:r ed ec 1o+ lS
"Inrer] Pf,np
elcolqo
i$-ps ealetrliqlsod n"p lI gfei'r u1 P+"p o PJUI a'i"l 'altlsn'r
totit e i* a:epreq rS airlor rolalsapour e 'ro1t1€o1cl ':olairuop ea"re'r
'eaJr]
-e:8orrd'r:nure-n ad ec 'n€tal lopulute IS IP+e+ p1n[t r*1 €]secv
ap 09 ap eidorde a5
E1eol uI nglPII tunce'lauJo3'nII un el? irue
'rcun19
ep lnlg; ? urnc olndarul 3l ap Inlol ?r ncser
pugci pierr uI rro
"all1"
-glunJg 'nott utq ']"+s"^ep Jella]e nPS Incltli al6asp8 'loryPt gdng
'alrJ?1a3:ao adn"ra-r1ug rI l"Ipuotu rcqzPJ InruiJd
"IlnpuoJ ap psdrl urp 'snpa'r leporu uI ]Ilap azezrlvar
ac[ apa{pz 7oQo7
i-gs a1*aSnar nu "- Irqouolne-eiues 16 3J - rep ' .ozp't'1s
,r rrrr"rrrr, ry,w{a u,n t{ Vzeata8ns t; rrurel Inlolst'l' rS InJol 'areaq8
nrsarpurnJg rnl elues 'euelJae actla ad
al6lu arslndord nrluad
"asoloJ
lLvzeqssJolournlrruPsallepulced'rqow1trnp-a1',ubs?+u€seJelulo
aiet arlrrip ,rapr rou ri rou nc aur^
nf,seJpunj€J 'roltue 1n8un1 e-aq
'u nruaruop
lsace uI a.ieolpzundsa.roc utldap ed arinlos o e1 sun[e e-s P] eunds
:-ualnc1 nLI iz? roru 16 lsa.n ap alelprun! o adeo:de rcun+e ap +n33J+ V
'"l"tuolne areldnc ap aunq reur rS rri
-nios pu:lngJ 'Jo+plnlcs ee.trrd eI aJec ad 'asnpa-r alapou :oun eie; u1
leralde rue tilntu ]nzP^ I"ur ne-I nJseJ?runrg InI lrualalJd 16 alapng
-o:d ea:eaiozeJ ap riednloa.rd luis
"auinl
P1"o?
"rrnlnleldnc reuralq
3lr?3 €l ep
ulp e1€lel
,i:
Masina de tiiat
stuf
Brurndrescu (schenra de
const ruc!i e)
trece deci la construirea r.{,tlei Hta;ilri de tdiat stufttl , prina de acest
gen la noi ln lari ;i una dintre primele din lume.
b carcasd u;oare y' compunea exteriorul ma;inii, care in partea de
cleasupra avea un pod B, suslinut de stilpii montanli c. Tilpicea-patinn D, intoarsd. Ia virf, avea scopul sd faci ma;ina s5. lunece pe funilul apei;impreund cu E, cirma, F, un arbore cotit, propulsorul C;i
propulsoarele 11 in sens contrar, alcdtuiau p5.r!ile cele mai importante
ale maginii (afard. de partea c1e td.iat stuf, bineinleles). Restul consta
r]intr-un pocl mobii--I, un motor-/, lanlul de angrenaj -L,pintoane M
;i i-, cureaua de transmisie o, urmate de feristriul circular P, pompa
R, flotoarele S, elicele T 9i U ;i discul 7.
trnventatorul previzuse carcasa clin partea din fald a ma;inii cu giurele in perete, pentru a nu opune rezistenla la inaintarea maginii in
api. Pe acest perete se fixau aparatele de tiiere, dezr[dacinare etc.
Pe cei opt stilpi montanti, carcasa luneca urcind 9i coborind la nevoie, clupi nivelul apei, aI masei vegetale ;.a'm'd' Un motor de tractor d.e 40-50 CP punea tot ansamblul in migcare'
Pe puntea superioard. (pod) se afla o pompi aclionati de un motor'
alimentati din baltl ;i avind menirea de a debita api sub presiune
prin orificii mici ;i dese, exact deasupra ferdstraielor, spre a le cur[la
fiind prev5.u1e balastul masei verzi ce eventual le-ar incomoda. Carcasa
din greula
80-90%
pin5"
aparatul
zr,rti cu flotoare, acestea u;urau
la
u;urinfa
rapidi
lui
9i
tatea iniliald, ceea ce contribuia la inaintarea
mane\-rclor.
)Iai rnult, Brumirescu prev[zuse ma;ina sa;i cu elice aeriani pentru
propulsie, in cazul cincl aparatui trebuia s6 taie stuf pe o baltS'
inghelatS.
1E2
pde ad aunlirunj
Jnls le!91 3p
€ursPH
:.':- '
9
:
it,
-:;--,-.'..'=,*.:j;. -
t
e
.ncsorpuexaiy eaf,irJr 'uela+s ncsauor '.'";:J ffi""t:;,ti,i$r;'i'3)31':,gr'.t;
rlr,\olreJ"{ 'aEioc^IN
'uo1 ueFprq
'ropISI
ueyelg 'elcrrad oleurC-Ieuro3 ssrel\
ecicr,Jq'rit.ooi-e^i 1ne4-'nosalnpup5 uo1 t:rg nrelaq3'ulluelsu^o3 ncseuol'Fur
'nireaii.r5 "8ui 'ncsa1-'4a1$ '3ur 'snr1 a3:oa5 'ncselrsel aroFrr5 'nsoropag
'8ur rS q6cel
1j'r3 "rio nrodoa:rurseut air rarlse "otr:l;;;i:1lf*:i1""?".j,;
't086 'Ju 1a.rarE1) rrfualur op InrcIJO €I +eIJe leur8r:o Inr€sop ulp ser+xE r
ealec ed sreur ne rurEJls 16 . ruluo: IJolelue^ur ep rcaz 'aleooul
rcunl? ac'Inls lel?+ ap es eur6?u nl rriue^ul ep nrlsou Inrsrlo
"I
le+uazatd e-s ncseJEurnlg eqceJ pulc ep ru€ ep 0t edeord? lnoarl nV
'elaliP nJluad IJru 'rnl e ali€eJc Plseec€ nJlued IsIu
InJol?lrr3^ur +eJncnq ?-s nu Inlnlels ?elJ"d urp ur[IJds ep 'zef, eslJo
uI'+Ellcllos In.Ioln[e +IIuIJd 3 nf,sergulnJg arlseJ Ec"p eI]S es nf{
r,,"'aJ€olEaJs al€s .roll3pI lJerezrlT-et nJluad Inlol PsIlIJc?S r6-eJ?3 ':O1e1
eeunriou a16a.trrd ac uI I5 +Il 'ulurol Jolelue^ul 3p
-ue^ul ap
?IeJauaB
Baunriou a16a.tt:d ac eaal uI
lIlB
loqturs un ec +eJeprsuo3 rI a+"od es-G
"'lnlec InJoln[e R]Faur n3seJPlunJg 'o"
:alaJ"olPluJn eIJsS leuoliualul oulq
lueJaIeJ un 'ncseJ€urnJg InI ralilled InosJeA ed '966I eIlJeuJ -c uT
'eles rarius^ul €a+?+IIrln ep eIriPlII"rirrlo
e8urluoc ps erods puls '?rel€rulrd eI euld r€cpui
Pl"od PS 3l
"+slzqns
IaI ap rrlu e^alls ep Jolnf? un ?reac PS ]ro^au e]se - PresaJd pl.elJ]
-el"u eri€nlls o-rlul esasunl€ ereJ - n3saJeunJg '926I inl €urel uI
'rueurru
nu
+ep
^Il
"-l
-JaJe Jolnl€ J"p "'?Isuolieu €Iluouoce nJ]ued re e3]"]IF]n €al6oun3el
'elunur uI €s eiueJelesJod 'rnlnlolne Ie Alluelur InlIJIds 'eur6eur
EJrupe €elunl PleoJ 'IiPlIJo+ne es?oraurnu eI ed ?iuelpne uI lsoJ Y
'eJ"ldrrrexe e^ellc J"cPlu ezezrleer ps 16 pcrlce.rd u1 gund o-s lnl?qz
E-s InJo+"]ue^ul ']sod?p? un asrsRS 161 epun 'aleunluoc elunpt"JS uI
p+Blln eureJ^ ?llntu seluPr e 16 plecrlde lsol e-u '83?er5 Incsl 3d er€o+
-rurnilnur e+ellrLzer nJ Pleluaruuedxe r6ap 'ncsa:?urnrg rn1 erfuaaul
deschisl de el. Abia in zilele noastre, cind stuful e pentru priroa
dat[ valorif icat pe scard industriali, aa;inile de td.iat stuf alr
intrat larg in tiz ;i folosirea ior se va l5"rgi treptat tot mai mriit.
Tache BrumS.rescu a murit insd fir[ a-si vedea proiectui rea].izat.
Un pionier <rl cinemotogrofiei in relief
Cinematografia existS. de citer.a decenii.
rizboi rnondial, produclia filmelor luase un n-rare ai'inL"
degi filmul era incd.,,mut", necolorat ;i la fiecare ztce rninute (cint1
se termina o bobind. cu peliculi) proiectarea se intrerupea, lumin;'
se aprindea in sal5", gi pianistul care acompania dupi inspiratie ie;ea
si fumeze o ligari in pauza care dura pind la inceperea unui uou
,,act". Pe atunci, dialogurile nu eratl imprimate direct pe imaginile
ce se desfd.$urau pe ecran, ci se proiectau aparte, pe un fond negrrLr,
intreruplndu-se uneori scene de mare dramatism, cind explicatiile
deveneau absolut necesare pentru intelegerea acliunii.
Cinernatografele cuno;teau totugi o mare afluenll de public.
Artei cinematografice i se prevedea un viitor strilucit, dar tehnica
Dup5. primul
I
t
!
t
tr
I
{
{
lr
J
I
r1
filmului 15.sa inci mult de dorit. Mari pa;i inainte a ficut filmul
cind imaginii i s-a adiugat sunettll, iar imaginea insi;i a devenit
coloratd..
X'Iuili inventatori au cS.utat si rezolve lnci o problemi (incomptret
solutionatS. chiar in ziiele noastre, cli toatd tehnica inaintati de car'.dispune industria cinematografici) , aceeq a reddrii reliefult'ti'
Unii cS.utau sd. ob!ind imagini in relief cn ochelari ar-ind sticleie coiorate (un ochi verde ;i unul ro;u) . Allii proiectau itrraginea pe un ecranl
usor bombat. Allii, in sfir;it, unn5.reau aceia;i efect cu lornioane
speciale, lunete etc.
in rindul incercdriior de acest fel se inscrie si aceta a Llnui romin,
inginerul Dunr,itru Daponte, care in 1921 a stirnit interesul cercurilci
de specialitate prin inventia sa. Iu-entia aceasta reprezintd o veri-e:.
din lungul lan! cle incerciri care va duce la rezolyarea definitivi a
problemei.
Ochiul onenesc percepe spaliul tridinrensional (lungime, l[fime, profunzime). Proieclia pe ecran a filmului redi numai lungirnea;i latrmea, lipsindu-ne profunzimea. Impresia c1e nefiresc a filnului provillitocmai din lipsa reliefului. Privim persoanele de pe ecran ca 1i cunl
ar face parte clintr-o fotografie, ttu ca ni;te persoane,,in carne;i
184
gaL
'-rurn
-illng
{n a}s J $ J } u e?
16 9I I ci ' tae t / gA ru ' ,,o1^ 'lo acuercs " i
'Bgt'd'I'Icl,.\'6661'r16er
i it tt ti u.a,tut, o zp ( o1 tttu a,
su of '.I'N
Op
e
J
tu.q
dl,to
1
a
giriettoduir plrqasoap o ep alse ac BeJs 'a1a e:luip reiuelsrp ea:e18a"rp'.iii
-rgrrad Arlrzodsrp un nr reJaurer aleArlcalqo lnze'la:d
"-I6 InJolelua^Lii
" ialel.rgdapul n"s Jlerdo:c1e 1u1s alr.rrrd ole+3aIqo runr gdnp) lenzt,r duigr
uetun Jelnso rn1n1e'rede ea-I€poLuo:]r ap ?Lu"os pululi
ap airrierrel
.a€1IE ap eun"[piuelslp ruJ g
e1 ales Ieraui€J lolalrlJalqo
^rpurxo"icle
aI" alllual ?nop aIaJ srlurp eiuelsrp llllquls e aluodeq 'alrurolr:iln:
'rur8erur ep a:eoldaca-r aue8ro gnop ur-rd clruc.t:eel
:olirirpuoc
"uoprv
'euellnrurs 'elqnp iiiezuas ralsor" ElrJolep I"LLiool 'aialle a:]u1 'rt3o1orzt1
?zearuJo1 as rnlnlerle-r eridac-raci gc 16 (inun nc nu) iqlo 1op nc adao:ae1
Inulo pJ Inld"I gdnp astznelec es InJo+"lualuI'e^Ilcelqo ?nop aloo Jp
utrd ?s?IaJ
asur:d rur8erur Jolaqure e ueJoa ad euellnuiIs
"aJ"+celo:d
E)- rnlnJarler earadacred ec pur:guun'(rcunle pulcl ec'1nrrn nu) a,lt1
-Jarqo ?nop nf, Treur"o o el$arnJlslloc aluodeq 'dols lsare u1 'ue-rra ad
JorJalln alelcatord epur8erur uIIJ ep elncrla<I ad pzearlst8a:u1 as puJr
EZtJ J"rqJ ulp ?trp" '-to1t:apa,t ?eJ€nI eI 3p sJur rriipuoc e+"eJc elncl
-aJ1 rninlarlel earadac;ad n:1uad EJ Eaepl e1 ap a}(aurod 1n:oleluarul
'crdo:soe-ra1s rnlnloale eararuiqo
n:1uad 1a ap lndacuor 1n1e:ede glurza;d rS acrla:oa1 altidrcut:d aundra
rS1 aluodeq'acrpiuttli riplrrolne roun eitl ul'sIJEd e1 'r(,,aouetcg 1ct
1lraLuolu?^py aq] roJ uorlerJossy qsrlrrg") ,,iairrt116 eal(gdord n-r1uad
aJrlrelrJcl rariercosy" roirJqruaur e{ey u; '1ood-ia.Lr1 uip
"a}"}ISTaAIU I
e;uodcq n,lrurno r:1 '(.{lareoq 1e.{o11) ,,al?oaal Iiip}alcos" Jollrqluaur efe; ri1 '"Jpuof xT
' (gcryerSoleuraurl arJlsnpur
o rriil
"]ErpAape
Iluilln ul pugd lelsrxa "-u ?rls"ou erei u1) parlar uI rninr$nr]
'va Jezrlee J uI p+"seJelur' ple 11c-rzap err;r:"i3o1eur JLl r l orrlsnpur o
16 er1e11 ur lnrPl e-aI rs arlrg+ururrradxa ri
:::"j:""^:-T"_i.llt""
'eiua:a.Lasracl rS a-repcipr glintu puipa-\oll '916I ujp
aliJplaore3
qlul es eriuarrur eI ozaJf,nl gs lndarul E ulruoJ InJc)l1lllra:\Lrl
'InlntLISIrulSerl
eie; ul relnlrdec .E liu ?:)rutla+ TalelrirluJ-\ur rep 'p1iqe-r
-lozaJau erualqo-rd ?+seace alue,r,1 o-rlul l[reprsuoJ ne rilrLJq
eel\E -re InueJsa q:ep er;e:'5oleuiaurf, ii
I nJiee] ep rauecs InJerIaJ
-rE ?Jrlueln" ap lll J"c 'rnInLuIrJ Eotunl uip Jl€uorsuettlrpiq
;olrrirpuoc ur?pouloJe au rS elseao" ru?iin'arfcaro.rd ap alnuru,r
E;!o]13 pclnp 'luaprAE ',,rodeu1
r* a1ureu1" grirur 3s ar?c ,,asro
pentru obfinerea unui relief precis conturat, oricare ar fi distanta ce
separe obiectul de obiectiv.
Dispozitivul de reglare a distantei dintre cele doui obiective care
iau vederile este legat cu mecanismul de punere ia punct a distan{ei
dintre aparatul de luat vederi gi obiectul filmat, ajustarea ficindu-se
automat i pentru o anumiti distanli pin5. la obiect, se fixeazi automat o anumiti distanji intre obiective.
Cele doud filme astfel obtinute, conlinind imaginile din stinga gi din
dreapta liniei vizuale mediane a camerei, sint trecute intr-un aparat
special de inregistrare de filme, astfel dispuse incit cele doui imagini
si coincidd cit mai precis posibil pe o singuri peliculd. de film.
locul luminilor
Aceasti inregistrare unici se realizeazl" printr-un e{ect special al
unor discuri pulsatoare compensatoare, care au drept scop si varieze,
sd compenseze gi s5. armonizeze iluminarea in timpul impresiondrii
(inregistririi imaginilor), astfel ca la proieclia filmului, din jocul
acesta complex al dozdrii efectelor de lumind, sd" reiasS. efectul
de relief.
ln figura care prezint5. procesul inregistririi imaginiior, ,4 sint iimpile
electrice, B ientilele condensatoare de lumini, C discurile pulsatoare,
t
i,
li
{
1l
Schema inregistrAri i inra-
ginilor la procedeul Daponte pentru iilnrul in
relief
D filmele negatiu'e juxtapuse (imaginea de dreapta ;i de stingzL), E ecranul divizor, F lentilele (obiectivele) care fac sd coincidi imaginile crr
pulsatiile, C filmul pozitiv principal, antrenat sincronic cu filmele
negative D.
l'8t
'+l"IInla3 le
,,IiJot[IIdLuI}..uI.AISaf,f,nS3S.npul}calordr*tut8eLLIIepp,t'rlcadsarer-ras
ptgp"oa 'aull; Pnop ar1;eldearp ulp alac 16 e3u11s-u1p apur8erur
es ueJf,e ed
"i".",1
AileuJalle ptlltrr"tJ'ur1r1 rnBurs un ar1 elcarord ealnd
rnJ?leII
'JarleJ ap etsardrur '-rolr.trld nrluad 'elseac? urrd puEllnza;'Iqco
eaJapal'Ppunf,as ap aunricerl eJef,eII nrluad 16
"t'r1eure11e "eplq3ur'uer3a
ep IIlJI^u1 'ro1
un
nc lezluol3urs 6eroloru
ad rnlnrulr; eJ"InJap ep
"zallA
"
as.apun'lnuerca
-"Jnlqo 1r-rr.rg ',urFerur ap elcullslp rrJas Pnop nelcarord
;1ercde
u; ?uli PS eurrn ro]
eiel
Jolrqco
un
ep
[e]]se
rr.orrd arec'urrd
un '806[ ulp F]uI
-elcads eJBlaId 'nlcourq ap IaJ un ',,:o1ern1qo lBtede"
.a1uode6rniealureul ,ir-ta"r"o, e'o,acwg,tg-wsaql'rg'(rariernelnsa'rSorcl
erdnse) uluroJ Jolelualur 1I" uil
,-rt prtl1f,st1
uI
IS
ruala: tuol
"InJPO
JoA aJec elal
'leJaprzep Iqf,aA rnlsare earrnldglul "I PTlrJn e1 9u1d ecnp
'1ar1ar uI UJIrI eF
-uaurour allurp Inun gltllzerda: aluodeg rn1 eifua'l'ut
urelsrs so[e1ue.te reru I3] PJur g]n"c I?ur es pulc'tzg1str''u?ulnsoAJaurnln'iu
ri 91ua1e
-elsrs B rS tnlntqco ,"rboior",1 rS rarruoleue I" lspunlorde lnrpnls
n?s InlntlIsluecaur earadaJuotr eI sun[e e a1uodeltr
3p ureJlxe
"ere,trasqo'urrd
'ecrun rrrPuorsardurr
uI 93ui lnuriqo era crdorsoarels rnlnlsa1e
1e r$ r:apa^n ap IrJPnl Insrnc
o"ro8t.t
-aiicarortl Inlqu"sue rcp3'lerSoleruauir
","c'o1t'itpuol
""r"trlpordu1 gcrler8oleuraurf,
ep 1:rzcIe alrro nc alelcaro:d
puluriuo:
"n
,i "r,iut p, tnilpt""? n?'Ae 'acrdrloa'ra1s alalua.'ala e1"o]
jrrao,
un eelo3s es
"r;i"a
alsaJV- l,rdo, n"a3?I as a-'?l pd'p 'ltdicttud 'ule'au
ap rarferedo saJ"ururlel 3T
'p1r1.rr*t prror-r. l"ot.rotsardrur) a're,:1si3a-ru1
'a1uod"C InI eriuaaur 1de; ap ezeq as'to1
crldo a-rapa'l ep lcund urp xaldurol Inueuloual ed
-eslncl
r-- -;Lap snpord
"'r"- In3srp
'
'InInrulII
-ro'ur8eurr JarIaJ eep 9s plrqeciec
a3uoce6
,', ,
arec esard I"tLI3Ol ?ra Jole-slnd lncstg
Inl :oleslnd ;n:srq ps?ourrunl eiizslnd earnpord
'crdorsoarals Inlca1s ei ura8unle erqurn ti
'e
rurunl ap lnroI utrd rcpc ']lrop In]erlal ,,ettlpct1"
g1u""t" uud uauriqo 'a'recarl ad plelcarord puttuni
trop rS rupqurrqf,s ?s un6nar rur8erur Pnop
"p
no ?1"p o p3"C[ '(pieac urrd
,o1",
""r",rnderdns 'plernluoc srca:duri 'eznyuo)
€J glnzgt)
,,PnlI"
'grr,r* aur8erur o "I a8un[e es ']erleJ ep €li
-dacred auifqo e ap elredap 'u"JJe un ad e11e alsad
eun tur8etul Pnop nldturs 16 rnd urglcarord pceg
'souIulnI
rnlnloala E eJeol1zundse:oc eaJerJen 'rrununl eries
eJ"c 'ro1es1nd Inoslp era eluodeg
-1rrd
L)
i
i
{
",tt-relap
Inl tnlnlerecle eIB aledtcuird alasaid urp suil
Obrective:
'i1:
:.! -:,-.
j::...:r.r:.:r, lt:..:j:i-rf -i-rn:.r:
in fig. al5turatS, se vede cum i;i inchipuia inr.entatorul binoclul sd.u obturator.
Conceptia lui Daponte era cu totul aita decit cea a
hii Brinceni, ai'ind avantajul cS.spectatorul privea cu
obiurotor
ochiul liber imaginile, nefolosirdnici un fel de aparat.
TeleNonic rnultiplo
s lui Augustin
Moior
)Iaior, nS.sctit in anr_ri 1882 ia
llaioreni, a absolr-it liceul la Blaj ;i a urmat
Profesc,rul ,|ttgrtslin
Oculore
Schema
unu) aparat bi-
noclu
Brinceni
cursurile $colii Poiitehnice din Budapesta, obtinind
diploma de inginer electrontecanic. A studiat de asemenea matematica ;i fizica la Gdttingen, in Germania, iar in 1919 a devenit profesor
de fizic5. la Cluj.
S-a preocupat mult c1e probleme de fizicS. teoreticd. si apiicatd, scriincl
o serie de lucr[ri in domeniul teoriei relativitS"tii, statisticii cuantice,
teoriei radiatiilor, acusticii, opticii, transmisiei energiei etc.
Augnstin l'Iaior este iniliatonLl telefoniei, ntultiplel.
El a demonstrat primul c5" pe un circuit se pot face simultan mai mriite
convorbiri, cu ajutorttl cilrentilor c'ie inalti frecventd, construind sisteme
corespunzS.toare.
,l
I
I
d
't
La inceputul secoluiui nostru, telefonia a lnat o rapidi dez'u'oltare, insa
lucr5.rile cle instalare ;i intretinere a liniilor de comunicatii erau atit
de scumpe, incit se punea a.cut problema gS.sirii nnei solutii car-e si
reducS. prelul de cost al liniiior telefonice.
Ingeniosul dispozitiv ai inginerului }Iaior olerea (inci" din lg05l
posibilitatea efectuirii telefoniei rnultipie, pe acela;i circuit, cu ajutorul curen!ilor de inaltS" frecventS., datoritd. fr:nomenului rezonantei
electrice. In principiu, s'istentnl consta 6n atransnt,ite sintwltatt, f e aceea;i
linie, ruai ntulte otnde ,pu,rtdtoare, care se propagd fdrd sd se tu,lbu,re rtnele
pe altele. Pe linie, la statittnea receptoare, se poate e:rtrage, uti,lizi.ttd.
pr'incipiul selectiot'tdrii brin sincron'ism, nwrmai nnda pttrtdtoare care esle
atvibrtitd respectiaei statiutr,i si se ssutltd astfetr ttrLmai ntodulatiile care &x,t
fost i'nscrise pe ace*std undd.
cam in acela;i fe1 se petrec lucrnrile azr in materie de radio. Aniena
prirnegte simultan un nare numir c1e impulsuri, d.e Iungirni c1e unda
1C. G. Bcrlreag, Bibiiogt'a,tia
Ji:iciiromineSli, Bucur-e,.ti, 1957,pp.190-191.
188
al!uojelal JolirtqJo^uo)
ealelrauellnulls nJlusd
roreh 'v rnl ln^rlrzodsro
58t
'('rurn $ nZ'd 'ncsaul+
-u e 1s u o J 'd'-N op 'a3LLLqal ,to1twmtiuactt;
ot'pa{'oltttttg 'JJ) tF 16 7 e'rrlcadser elrunrieSs
€I eerlsos IS io'tg 16 g:olrunriels aiele:
-ede uird nldrurs cruo;ala+ rnlnluolnc €eleJe-rl
rturnLr nu pur.rad rolurl ole aledec €nop lolaf,
elaiuelcnpul '6g es:ns nc efueuozeJ ui €rI ES P3
'1e1 r:6e uI 3solrqels es rg 15 g in1 elriglrced
-er r6 elrricnpurJlos tet 'rg eeunrfels rerurl 1€
19dec 11e191er e1 apundsarol rI g'rrunritlS '-ro1
-eruJolsueJ+ rnun 1nro1n[e n] rt€s JlalIp '+IncJrJ
uJ osllpoJlur luoJnc op oleslns t:I I( t3. eI-{ t
'lolIIi"Ip"J
eJlu"uipourla] r,{ RJI}sI}?}s 'alie}l^"18 ap aulolqoJd ap 16 }"dn3o relu
e-s IA 'luillal i€tu '?iua^Jarl Pllltul ap Iiuernl uud af,ulro{e I?Ica
-raua ?aralrLusLI?J} l€zruoJaJd IeLu E JoIeI'\ InraulSuI 'punf,al llJids
'lol rrl?1
alsad aIEIJPJLIJ IJ 3 PIPI'alualslxa alallncJro eulq
-rlEdel
"+lLull
relu ISoIoJ n"alnd as 'ro+?+ue^ur ap e+ezrleeJ. rd alndacuoc '?IdI+InuI
aluoJalel ep a^rlrzodsrp a+sace ulld 'PlI"I"er uI rrdo I-e IS alicalp
o-Jlur AIlEuJalI" In+ue,rnf, uip ?pun ap a}"]Ptun[ o reurnu 3]Eal1
9s espl € ep (ln3Jeur nf, ?dure1 e1 rS arllllorlsala slalnlac Ei alall"
el+ulJd a]"iuinqeJluJ) aolJ]f,ela JoIeJEosaJpaJ selelaudold ad elezzq
?lul Jorre]ln ]ndaouoc € JoIeIN ui]snFnt'
'ef, rlu"Il"su"Jl IaIuoJalal
'?[dr]inu
.ror9t^j r,il1sa3nv
eruoJela] ap ?po]aLu o
'906I ulp
reualqord Eer€uorinios nrluod roI"N Inl rapolatu
"ar?clld"
,,l}rJqls+raz aq3srullJa+oJllalE" "lsr^ar uJ 'J€rr{J pulundoJd Ie aJlurp
Itrrrn 'luautelue-re rn]sa3e ?e]E]If,"3IJa Wulrl]uoc n" I]6llerlads ri1n11
'lrncJrs JnSurs
un ad iJlqlo^uo3 r3ul3 'piua^JeJ} ?]I"uJ ap I^I+"uJelI"
riuara3 urJd 'luelluioouoJ Pliutsue-r1 9s 1r€na: e JoI"I\
'srrrolala) InlueJn3 J"ILI3 priIIJ PlIEI"as 'PlualslJns
else Piua^JaJI Pll"ul ap lueJnl ap Psrns eJnFsIS o : soi
I?&1 ap '311 uI leluaza;d Iao alsa 'elqnp Iluolala+ Isuil
Inze3 uJ 'rJor"I,{ InlauISuI ap }"zII"aJ 16 leuiSeurr Intua}sis
, lr,i
:.
'elIIIq"+s 3+ul?urp allunli€]s ul a+euoliseloS
rod€ rJ g]"od ?a ]lielnpotu rorgs e[? 'e]Ira]tp gfua.r'lar+
ap apun al{ntu I"ut }Inolc IS"IeJe ad elirusue-r1 ps
1r*nar e Jor"Id er elrnds uralnd 'alrrnrcnl pulcr;ridurr5
1'
,,:
-alul aJE3 epul] r?urnu 'a;ezrtto-rltus ap tuelsls un-Jluud
'ezeau'rrilaias aridaoa-rorper ap lnlerede J"r 'allJeltTl
lol
M. Konteschweller 9i vcporcgul sou telecomondot
ln primS"vara anului 1934, in actualul Parc al Libertilii din Bucure;ti,
in cadrul Expozifiei-tirg a industriei rominegti, lumea se inghesuia si
vadi,,o minune": pe lac evolua un vapora; cornandat de la distan!5".
de pe mal, prin radio.
Este drept c5. ia acea dati existau in str[initate chiar avioane comandate de la distanli ;i cd. se experimentase telecornandarea ;alupelor,
torpilelor, automobilelor, tancurilor etc. (Primul \raporas telecomanclat
fusese experimentat pe un lac de lingd. Berlin in 1911.)
Telemecanical n-avea, din pdcate, atunci decit aplicalii miiitare
(avioane care slujeau drept tint5", rachete ;i torpile care se orientau
gi urmEreau automat obiectivul pin5. il distrugeau, chiar daci acesta
isi schimba direc!ia etc.). Secretul acestor aplicatii era pE"strat cu atita
strignicie, incit in S.U.A., de pild5., nici lS.mpile de emisie ale aparatelor de radio intrebuinlate in teleghidaj nu se puteau vinde in strdin6tate decit dupi doi ani de la aparitia 1or.
Telemecanica in scopuri militare era deci destul de avansati in anii
cind Ia noi vaporapul amintit naviga pe apele iacului ciin Parcul Libertitii, lndepS.rtindu-se citeva sute de metri de postul de conandd.
Ceea ce era ins5. irnportant nu era atita distanla la care se transmiteau
comenzile, cit numirul ;i precizia ior. \ia.porasul executa ;ase corncnzi.
Pe atunci, in Anglia, avioanele conduse prin radio (de a;a-zisul ,,pilotrobot") nuexecutaunici ele mai mult de;ase comenzi, pe ;ase lungimi
de uncld diferite.
De remarcat faptul c[ inventatorul vapora;ului din Parcui LibertS!ii
l-a construit numai cu materiale aflitoare in !ar5. (ajutat fiind si de
tehnicianul T-olburd), iar dimensiunile reduse ale ambarcatiei se
explicS. din motive de economie.
I
I
I
a
I
t
l
I
I
t
1
Tehnica prin care se comand6. efecte mecanice la distantd, prin dispozitive
electrice cu san fira fir.
I
,E
Vaporagul telecomandat
al lui Konteschweller
?Pueuolelal
.ro;11ie1e1sur
t6t
.!-g .d,rt6l'i+-(sjnJng'ttslrL2sa,.tLalzJ'r
o
I I aa\ q c s a + u o y'tr['8uI
I
'rla (8ggl) et:e8u11-orlsnv '[ggt) eisng '(SeSt)
?rueurre5 '(gggt) er81ag '(Zggt) eiuerg u1 e:ede r"IAoreJ lnpodsue:1
u1 arinlo,tar
,i.r" r.orfg" rrrolpurJn uI 'erlseJal .rolrnpodsu?J]
"rJolsr
p+"r?^ap" o pulcreril '088[ alrqualdas 91 e1 areleoldxa ul P]ep ]so] " JJlsaqcu"Jr\i-1oodra,tr1
-
a6e:o ?nop eJlul erunl
ulp
eleJe1 erurl
"lurJd
,,ouli ad ern6uls Plqurn erDt aloinrP)"
'Tlepueurosalal Ptllsetu ?Jlseou erur'id azezrlEer 9s'ariezr'Lordurr
ap aceolliur nc 'pur6na-r 'alelrzorua8ui ap Pp"^op ]"p e Inro]"]ualul
'arluqal aurldtcstp a1ue1:odutt relsess eIe
'1"n133 3p llle vP+sE
aleraua8 aleualqo-rd rJ"tu Irurl u1 undxa es "e uI
uuau]op}Sef,euIleraruordapaJ"JcnI,an'wacawta1aTJ?^ap?-Jlulerede
'196I tII'rue e,ui1c alsed',,1I]" 16'aia1zP: lrieutrolur oIo3-I3I'lcerqns
u1 gugd
1r"rt p,r11tJ] elJ"c prn8urs o JeJPur l3lu - 1a ?+eJe - luazard ep rfrpr
rsp8 1n1nd lue-u" PlpullJ 'ea'rF a1'reo; aleJOnI o 'Pf,rueJeurelal
Jaunealnlgrlepulzur:dtt1tt1'o-1np'roce13"-rreila'\\qcsaluo){'tr\I'8uIIS
'1,,plrua:\nc eriuele ?]eo+ as-I-nP
o ec e1r'trrd l; aleod ecru
-ulp 'ere+e
?+E]€l+ elnqerl 16 gnou piultfA
"3
-€JatuaIJ}.4J3}e"J.a3lu?saulaJeIeJce}€J?^ep€gzqalnro|aale:aprrieu
nc rriplror'rlcelaorp"J
-rquroJ elaseorue8ur eJ?c uI 'arzroald ep
,lerrads Je+f,eJe3"JlueJaur
un ne ElluEsalualal ap e1e3a1
3 gsulJls seJeurqul ur-rd
cseropul
arluqa+ aleuralqoJd "'ared ap rriecrlde 16 rsp8 Jo:\ es "f, PSUI
ne asluesoruelal eFriecrldy"
plu nNi "J"lrlrtu Jel3eJ"f, un
"]"pru"f,oap
'(1i'61-96g1) 'r'aryn
,t^"ri1" n1-in.raur8ur
9i.t1 eapul8 ',,tereotreln!" 1n:o1ezt1ea:
'rnln6erode't erinlo'l'a eI +rlSruII pur'tt'rd '1eur a6
-rpsaruoy
'"ro11rl* erieur8eurt ]IuJIls e Blseef," ,,e-reor:pcnf"
'ce1d pdnp 1n6e:ode.l, o3npuoc ealnd
?
f,
T:
I;
-
i
alel'tnlncrlqnd erirzodslp eI lndurrl 1o+ ltlle "-s leur ad ap gpueurol
ot'i'rarirzodxa lndiurl u1 leuoiirun; e ln6erode'1
eueq)S 3p Inlsod 'aIIz ap gy
Prirna lccor"ct;vi cai-e
a ciraulat Fe c cale
fei"ati in iara rca:trd
Incd. clin 183i, tseirache Poenarlr desclje intr-rin rafort oficial ,,dr-r
ilrui de fier", iar citdva vreflre mai tirziu, Dinrcu Golescri scr-ie, c]e
asemenea intr-un raport, ci in td.rile pe care le-a Yizitat sint
,,camte
care umbid singure pe gine,
fiind trase de aburii ce ficrb intr-un cazan', ,
Ion Ghica sustine cu cilduri introducerea cd.ilor ferate.,"i Ia noi.
cu toate acestea, de ia primul proiect de cale ferati romineascd., intocnrit
c1e inginerur rtlarin in 1842 gi pini la construirea efectir,i. a primei
c;ri
ferate in fd,rile Romine, au trecut aproape trei decenii . La 19 octombrie
1869 se inaugureazd. in sfir;it linia ferati Bucuresti-Giurgiu, in lungirne
de 70 km ;i in aceiasi an e datd. in exploatare rinia Itcani-Roman1.
in clezvoitarea c:rpitalisti a Rominiei, constructia clc ci.i ferate a jucat
rin rol deosebit de important" La sfir;itul secolului al XIX-lea, rcteaua
atinge o lungime tle 3 101 km, iar personalul si materialul
ieroviar cresc corespunzitor. Nu e cleci rle niirare cd. in cloneniul cdijor
terate tehnicienii nostri au dat ia iveali- unele inrrentii interesant:"
cle c5.i ferate
Un voloros inventotor ferovior : Teodor Drogu
Ingirierui
7-todoy I)ragu (1848-1925), {iLr de rize;, nd,qcrrt in satul
ZApodeni-\iaslui, a contribuit foarte mult la clezvoltarea cdilor ferate
romine.
1
In
't92
Banat, prima cale
ierati
este construitA
in
1ES7
iJimbciia_.firnisoarar).
E6t
'L 'd ' lt6I
'r+6ernct:,g 'nBn'LO nopoal lnaux?wI 1€13t:ruo lnrunlo1
r
'elB^cap" r€ur ra IIJISOIoI Blualqold "aund es Bee3?
Inlsau
eo 'eerrzl"cul ]Ilap erieurlsap 9]I" Icunl" ad ea'te ealnd nu
'reur;e:ed
o
e r$ sun ap JoIIrueIn "eJ"cIJqeJ €I eelras Pl"uuasulau alred
reurnu rxgt 'eteztlrln "rnspur BJrlu uI +Ilap PSuI eas93 r6-nu - lnJq
erEIilsIP urp plnuriqo Brncpd
inlo:1ad'oip %ol Borrc elnlrlsuoc er?c :ine1:odxa
u1 nes) IIJP| Ie urelul Inrunsuoo uI ellSoIoI
apun'a1e19ur9r1s
es
ad ap alellrrzoJ r-rrz:uaq rd luedur€i InI
nBJe rnlnlorlad rrrglrlsrp
"uln
-orlad .1uedrue1 1n1or1ed 16 eutzuaq serlxe n"-s e3 ednp 'lnrq InInIor]
-ad eaJelrlsrp €I ep ellJnnprzar urp pl"turo] alse erncpd pc er16 eg
pulzre lnlerede e1 n8e-r6 sunfe e run3
2grncpd -- iorled ap rrnnplzer n3
'rolrl6rsar8uoc
lIuJIls e eo ?aeo 'ro1e'trlourocol aIrJPpI?c uI
InsaJelul
'U'C'f Inrpec u1 eleiurnqarlul
loriad-ap roilrnnprzer Eerepre nrluad
,o1" 1"r"d, rs :o1rrie1e1sur JoJnlnl eaJerJssap nc nrJouIeul un leluazerd
e n8e.r6 '.r06l erJquraldas ug r16a;nong "I 3oI lnl" " erec 'rn1n1o;1ad
nc g.rn1p8a1 u1 'aunricerl ep I3
1e leuorieurelur lnsa:Fuo3 "I'e1s?eJe
earalnd rcap 16 lalrlourosol e JnqB ap ericnpo.rd 11nul nc "eJpru es
'eauriqo as ec rrJolec ap 1r-rods Inrgrunu ur:d 1 ell-l1rzeJ eunq elJsoJ
puxnt$uoc t'5 pwg|weau't
+ep B er?c 'p,tncpQ ap ,to\ca[wt, Tnut7r',to un o{nsw|'12
'alrloruocol BI plqcll Inlrqrlsnquoc €l€p eurt:d nllued Iou "I +rsolo; "
Ie +oJ 'Jnqe nc JoIrJnueJ+ rIrzIPJuI e 16 asnoq8urlse1\ reuIJI eaJacnp
n8erq;opoa1 -oJlur ur.rd rer.l.o.ray rnlnpodsuzrleaJLzrursporu €I +rnqrJluoc e nSerq'1
'06fI--0BtI ?r-ros elrloruocol ep nrlsou 1ndr1
rlurl elaun n:1uad leldope ne arerq8eur oJPraI aIIPO lS 'eueos
16 unce:d 'I09I 16
nrluad I00Z
"Ires "Ar+otuocol
r
.+
i:
lg
'
I
-l
i
I
i
--rad ep rrnueJl
.#,,
.'4:it l.
j-i:.
;
r.iEt, . | ,:
;i '*i.i
.t'
\ l:i
.i:
1
i
"i,: :
,!r
-ti.::.:r ,:._.,
I00I BrJas plJ€tu ap alrJnuaJ] nllued aAllotuocol alecls"ic ]InJJS
-uoc rd lelcarord ne-s rnl eeleJnpuoc qns 'U'C'l I" eJellele ep
'r,,olo3"
€eJOcJ€oluI
InrcIAJaS rou 3I ezeaztua?to 1a 'p"rei uI
"T
aJerlel" ap alrrro3el€o el'ol urrd pugca.rl'6er.resatu ec pcrlce'd
"p
frliit; ;,,
'gcr1cerd
lgiif
.",t :t:,. : :
t n.rlued
7BSI uI srrurJl lsoJ e pu13
" ,.
"uer1 "I
\ftl
"rpnls
'f,
1,'..
ad
ia_ld eJ"ru elJ?o; uaund eJEc ruo un 16 rc'rtr1ua.a.u1 elJ"o}
,,
'
\ 1,1"'
ropoeJ
"":t::,.
t,,
,.
uercruqal
16
un
lualecxe
'9i
lrrrds
,,,,
t
"" I"*l::::,'i::"'"
'. :
'rricunl alrrellp lednco
-r"epun'a1e-ra;J0II?3"?cruqaleereonpuocul?3"eJlPSlode"3
Ll.'
..
IIIuI
arurq3 16 pcrzr; ap .rosa;o:d
nrluad 'u"esar nesrl un
, o.,t
"c uI
"I sJolul 'JeurFur ap euroldrp'9;,BI
u1
{.:l}r,,
,':-,;,.
reur
;
' i',1".-,'... , .i ;tl ,6j?zeeuoricun;'prei
epuo''st-re4 e1 ecald ps el6"1nqzl Psrnq o n3 loJ '"ueal
i*,...
i -Ipql141 "Iruep"cY 3I aI"33rI elrlpnls act; r6-epun 'rfu1 "I aurl
;" '
,,
ti$t
*'t:iiL
,..*is\.tl*
*t'*d,-
J
'p.rrlq o pulur{qo 'rode'1e1euIn+€s uI o-}nc"} e ereur'deleor$
l"*ff
---o
lntr-adevir, dacl in 1903 produclia noastrl a fost de numai 343 301 tone
petrol, in 1904 ea a crescut la 508 561 tone, in 1905 la 614 BB0 tone,
iar in 1906 a atins BB7 091 tone (reamintim cl din aceste cantitSli
picura reprezenta 40 %t).
Primele cercetiri sistematice in direclia intrebuinlirii pd.curii pentru
incilzirea locomotivetror s-au flcut incl din 1887. Focarul unei locomotive s-a amenajat dupd dispozitivul Urquhart, folosit pe vremea aceea in
Rusia pe linia Griazi-Jarilin. Picura era pulverizatI de un jet de vapori
de api, cu ajutorul unui aparat pulverizator (injector) sistem urquhart.
ln iulie 1887, pe linia Bucure;ti-Euzdu, s-au {icut gi la noi experienle
de tracliune cu o locomotivd. astfei utilat6, remorcind un tren compus
din 8 vagoanel. Rezultatele au fost satisficitoare, insi productia noastrd
de petrol scizind in anii urmdtori, intrebuinlarea ei n-a mai fost rentabiJd.. lncepind din 1896, produclia incepe iar sd creascl, prelul petroiului scade gi arderea picurii pentru producerea de cilduri devine
de actualitate.
Pulverizatorul Urquhart (;i ulterior ce1 al lui Holden) prezentau, pe
Iingi calititi, inconvenientul ci nu permiteau variatia debitului picurii
gi a vaporilor ce o pulverizau decit intre limite foarte apropiate.
Pornind de la aceasta, inginerul Dragu a studiat gi a construit un
pulverizator, care s-a montat ;i experimentat la 122 loccmotive, dind
bune rezultate (incomparabil superioare celor ale pulverizatoarelor de
pin5. atunci).
ln fig. de mai
Func!ionarea pulverizatoru lui Dragu
jos se poate urmdri modul cum funclioneazd pulverizatorul Dragu: aburul vine in tubul central B prin tubul ,4, iar p5.cura
prin tubul C. Amestecul se produce in D, care formeazd"captl aparatului gi prin care curentul rezultat din amestecul reziduurilor ;i al aburului
este lansat in focar. Reglajul aburului se poate face prin supapa de prizi,
dar gi mai bine prin acul central E, cate va mic;ora mai mult sau mai
putin trecerea aburului in tubul B. Datoritd acestei dispuneri, conducta
,4 avind un diametru destul de mare (25 mm), daci supapa de pttzd" a
aburului este complet deschisl, aburul va ajunge in tubul central fird
prea mari pierderi (it aparatele anterioare, aburul suferea mari
pierderi de presiune).
Iati cum sint Prezentate intr-o
'
*'"Tj:i:;:i:'
i :::l;::i
""il;
Dragu:
nT,,l;,,?, t;,:. .? \', i,::;:o':nf
if,t
de I'dtat Yountain
chemins d,e
fer
Bucuregti, 1907, p.
,
5.
'Ii 'd ''I'J'I^i 'rluol
e3a+ollq
-rt1 'strJ(nuuw ut 'aultrtot .t1o'tal t' 1t1's
DJ,tDllu,::./p t{ nautSt tg 'n tll I -l tl i
Dxir
'9"d'i96I'r1(arnrng'II'Y)t'
-91uoil u1 a3xu4a? 1.1./tpllalt2a'p t|'tJ'L'LolsI
r
'?I€piosrla aJEcsIur o InInJnq" n"p
eJ"3 'EIerIds ap ?rrro} uI aleuBc ldo
ad 'Ieue3 1se3€
el"IP+ +uIS
"]u"lu
pJnluo]ur ef, e]u?u o-J]uIJd sruliJ]
Jnqs ep luoJnc unap snpoJd rnlnpia
?+rrolep'grsolrelul PIBrlua3 P]lnp
-uoc o-J+urJd glrqrosqe alsa "inl"d
'nssauxw'nc[ uq?uY rr].Itr]
-ru"loLLI Ie IeJ elsa 'i026I
uud 'nrzrll
I"lu lnJPde 'rolezrra.tlnd ]I3 uo
'ol"s Joiliplll"o ?lIJoWp'zrou
!)r^oursoSlnrolezrra^lnd
"l +"iurnqallul
r"ur Iaf, rzelsa 16 elsa rolAotuSoJ ep +"+ualur ?Jno?d ap InJol"zrJallnd
:putolz urfnd a+reoJ atre1 : lelue-te ]I" un tS are Jo]ezrJellnd lsacy
'1ezr.ra^t1nd 1n1o4aC
PS +"3IIqo aIJ ?s Inra" "3 leJls"'Inlnreco'
"+eq?rls
eaurr8unl ptreo1 ad elPJeII rpuldspr e nrlued 'cte ap Purrol uI elsa
,*1rlltrtdn inde3 'ela eJlul a1e-redas 'alua8ra^trp aleu"tr ase* u; alredurS
as rJnnplzar ap ralrnpuol Insnulurlsl 'allJnnprzal 'SoI ep 'g1onpuoc
'Plcnpuoc o-JlurJd 'plalduroc
?+1elpal urJd J"I 'Iuod"A uIA 'slts ep
r)rAotllso]'J'D
'Jole^Iloluocol aIeJ
reur +i3 allsnquros o ezazIleal ES +?+nPl e InJolBluaAuI
'8tl uI
-ero;'nrl,tad rclloursos Inrol"zlrelind 1e6ri91u1 elsa soI r€ru ep
'nou dr1 un 'durrl reelace uI ul"c '1e1ue'tur t eJ?c
(OZOt-lSSt) r'toaoowso3'J '3 roselo;d lnraur8ur ad p'rnspur
ple8a ug lednroa-rd e erncpd nl -IolaJ"oleztranlnd
"uelqoJd
'r,,ar?ul reur ac uI ?r urp e:ecrlde o ssseasp8 PS ariua'Lur enou ec
c€J e3]s3c" a]3ol"'runqr?l ap lnpodurl TIlnuI €3ua^3p'ua8rp
-ui snpord un pulzrlrln'pr 1n1de;'eulluI'rlrgurler e1 3n61aq
urp csasp8 as g;nrpJ ep rJnnprzeJ alsase pc in1n1del rS 11c 'rreur
'a:edruod
reru etrrJolec rualnd letunu nu PlrJolep 'a1e+Purl1al
ap col ur a-rec '1rq11
ace; as 'a1aie-rq nJ afrzl Ieur JS
"
-snquoc nc rrJpluourleeiurrn6ll 'runqJsl ep JoIIaluI3s 16 rn1
ur:d
-nrIInJ EzfrEJ ulp +lJalns ap oJ" reul nu aJ?c 'InJolRI?l sals r"ru
sJaur uI alurrs o a:ec ad 'eruaigrn3 '+eurqoJ Inun "sJrnulu eI
ug a1e1rcr1dur5"
as-npulOnpar rnlnlsiqcoJ
"lunur'a-relndrueru
:, t
F:f lr'r'il':
;
):.'
i**.nrr.i: l;r:
Llir;.''
.
'
Pulverizatorul Anton
Dum it rescu
Pulverizatorul .,Vulcan"
;''
':: t;::'
'
:''!'i,'
!i;
! iii
,
.
'
", '
Capetele lor extreme converg spre axul
aparatului, Ia gura lui;iinapoiapuncde intilnire a curenlilor de abur
formindu-se o depresiune care suge pdcula din tubul centlal, o antrenea25. in virtejul ce se produce gi, pulverizind-o, o risipe;te in moduniform
pe toate suprafata focarului, dind fiecirei fliclri forma unui trunchi
de con. Pentru a se asigura arderea perfecti este nevoie ca tocmai
in locul unde se prlvetizeazl picura sl fie introdus ;i aerul. Acest
principiu nu exista la pulverizatoarele anterioare. Dupi cum se vede
din figur5, intreg aparatul se compune din doul pirli principalel:
1. Intern, un canal central c, racordat cu conducta de picur[ prtn d.
Pe exteriorul acestei piese sint t[iate cele opt canale in formi de spiraii,
prin care circuli aburul care vine prin conducta e.
2. Paftea exterioari b, in care se in;urubeazi' partea interioard a, cu
ajutorul filetului g. La partea dinapoi a piesei se afld ;urubul /, giurit
la mijioc ;i avind partea interioari terminati in formi de trompeti.
PS.cura venind prin conducta d cade pe trompetele gurubului /, iar de
acolo in canalul interior c.
Aburul vine prin conducta a in camera h, iar de acolo, in cele opt canale
in formi de spirall, cipitind o mi;care elicoidalS.. Datoriti sistemului
de construclie a aparatului, aburul capS.td o migcare c5.tre centru, trecind
prin orificiul circular O. Dupi conicitatea pnrlii finale a aparatului,
curenlii de abur se vor intilni la o distanli mai mare sau mai mic5. de
gura aparatului. lnapoia punctului de lntilnire a acestor curenli se
produce un vid aI cdrui efect este absorbirea picurii din canalul e,
precum ;i a aerului pentru o ardere completS., printr-un canal construit
in acest scop in iungul trompetei. P[cura 9i aerul, astfel antrenate, sint
strinse in punctul de intilnire a curenlilor de abur, unde se produce un
ad.evdrat virtej , care pulverizeazd. complet amestecul, a;ternindu-l in
mod uniform pe toati suprafata focarului.
'
tului
)it
l{i
i:t
r
i\
lii
:
lli
i !r
i
:
'
,l
,.
.i.
/,:i',
i.......,:
,
l
:
_:
'a :t:
ril:iiii
.t
'li,
Una din primele invenfii romine;ti prezentate spre brevetare cind s-a
infiinlat, in 1906, la noi in lard, Oficiul de invenlii, a fost pulverizatorul
,,Vulcan" al lui l/. Vasifi,w, care a primit brevetul nr. 5/1906. trl a fost
instalat in acela;i an pe vaporul ,,Dacia" al Serviciului Maritrm Rominz;
:'-
dit[
pe o suprafati mare
;i cru]a astfel ;amota focarului
de
uzuri rapidi.
I
t:
i
. ,,Energia" , 1927, nr. 1, p 67 9i urm. PuIuer'izatorul ,,LIodeI"
2 Cf .
p.
103.
7-Bll'907,
illdustria16".
nr.
,,Revista
1 Cf
Dutn'itresctt,
196
ArLlom
-oursoS lJosun
:
T::'.Ili;':,lT::#:,::ilJ:-T.i;
,g:ri uI rou ef
tSZ VtZs;nc:ecl e uarl un
'rcr^oursoS Tflno ap Jgurnu un ale
rS lrpueuroJ n? azaru?Jl ererAoJe; alilu
-eduo3 'o+eJa; aJlst?ou alrgo eunricun;
"l r:osun nr
ug esnd lso; nE rorlorusoJ dr1
rrlnc ap 000 / 'Iipill"r rolsaf," Elrrol"g
'+lnru au?o} sacnpaJ
os ('c1a axe 'riouiznr) +LrpinJ rnInI"rJ
-aleur E pJrrzn ap r$ arecoJ] ap Inllraro
lr !^ -r;aoc
(e:a8un ap)
'rnlnraln
al€
aluer;r-rc1n1
,io1rig1rle3
ur_rd
aP er}n)
"aJ€Jelleau
1:er 'crpor;ad 1o:truoc un ap ]rcap oio^alr cale nu I (e:ednJaJlul
pJpI
ru" reJ? €alJos 'plnidtun
o) ialn urind ap uraJlxa €Lunsuoo 1 g6ur1a
?+"p
purlrla 'ra1n ap ]ua.uetuJad 3n61aq eale
1ca;rad eta ianzletuge"idns aJrro
iialn eep:ard nu :aialeolpurJn
n?Ja rrosun ap
rilnc ralsat€ alafelue,ty
'x" un ep lecsrru
JSrp un nc '1?uro+ne rc '.rosa;S rnlnuociurel 1n:o1n[e nc aJ"] r?ru es nu
rerso ea;a8u11 '[esa:8 eI Jer r.r,"res aleod apun ep .t? in]ueur]reduoc ug
acoJl e ap elureur rg inluaurlredurcc uJ gz"alueJop as rd 6 16 1 alaluaru
-r1:eduror ul +"+lolof, a+sa apec aJEO Inrain ,erso lese-r8 r: ac ednp ,IoJlsv
'euriar Je-1
ar
ap Ininraln
'ueca.rl
1r;a1s31a
1n;e;d
"ol"+u"lap
relsere lndrurlsgr ur 'e:n8rse € ap
ne 'Arseccns
ef,oJ+ Inraln
"aJruaur
e-r€o uI rS -ror:a1ur uI ?zealuaur8ls o ac aluaurrl;edrilot oleseoralurlld
'rrior erso ad eleldepe 'e:eorlalue eie; ad cedec un nJ crlerule psrqJul
'glernq e-rn8urs o-Jlurp ?l"urloJ 'enurluoc a:a8un n3 rJosun nt erlnt o
aundo;d Ia '906I uI 'puaiqord elseace prnseru er"ur uI ellozar ps 1r6nar e
rorlorusoJ 'O 'C inJour8ur 'areoleoeJsi+€s o+"+InzeJ ESrrJ ]"p n? nu at?f,
'rrpi alrra;ip ulp rro+"]ualur ap asurrdarluJ rJecJecur asroJaurnu pdnq
ipleJeJ el"o ap +uelnJ rninlerraleur rr-rizlecurerdns
?aJBlrAe rd -roF:nuarl
el"r3Jeuror
razelr^
ee:a1*a:c
:
pnop
Tipllsaceu
"
'rriels
alac elecpdtul psuJ
r;
nealnd
urn3
ur
JolrJnuaJl
psnpal relu aO
" Blseeoy .EJes
uI ec urp ea:euorfels ri arero raze+rt eaJrJeur eaundnsa-rd
-acau sor:adurr reur ec ur et urp r6n1o1 eaualap JolrrnueJ] eproJarroo
" urp n"ec
rezelrl earal6a-r3 ':olaueo8e.r .rolrio-r rrrrzleJlrre-rdns eznec
-npord as alualcarJ r"ur ala3 arielncrrc ap elaluaprcce ,rrinr:ca_rd _rolsace
lolnln] epr;od uI 'Jolau"o8e.t
eJ"carJ e1 'ecryrra,r
1e
luclnJ Inl"rJo+etu ,rnlnuaJ+
e_racaJl
"
e nrluad 'a1ue1:odul l"ur alltp8 ur azauorjels
gs
B]"ur" e8earlur o 'n:1sou rnlnc"ol lnlndacug e1 a4
ernqaJ1 rrolrlrr8ug ap
alDl!]Drlra erDut ep lrosun ap e!ln3
o
deci cam de5 ;i 112 orr inconjurul Pdmintului, fdrd, nici o tevizie,
fir5. nici un accident.) Un alt tren a stri.bitut 162627 km, consumind 400 grame ulei, iar un al treilea-t2} 988 km, intrebuinfind
tot 400 grame ulei. ln Franfa, unde cutia Cosmovici a fost, dupd cum
s-a vlzut, de asemenea introdusi, un tren a stribitut 245 000 km fir6
relmprospdtarea uleiului la cutiile de unsoril.
impotrivo deroierii trenurilor
Tot in domeniul cdilor ferate, Saua Rogozea propnne un schimbltor
d.e cale inderaiabil (macaz), care in 1905-1907 a atras atenlia
speciali;tilor.
Deraierile cele mai frecvente ale trenurilor se produceau la intririle
instalii,peschimblrilede linii, adici pe macazez. (fig. de susp' 199)'
Aparatul Sava Rogozea evita deraierile de acest fels' (f ig. din
mijloc p. 199).
ln acest scop, in loc sd. lege cotorul limbii cu gina 6 prin eclise, ca
perechea sa, inventatorul I-a l5sat liber, insi pentru ca si nu sari din
ioc, I-a prins la cilcii cu o bard de conexiune B, sprijiniti de sus in jos
pe un drug I d"e manevr[ gi un pinten s, care se reazemd pe furculila E.
Acest drug se manevreazi o dati cu liniile prin collarul ,I/ de la bara de
conexiune B' din virful limbiior. in cazui cind limbile ar rS.mine nelipite, adici cdscate, drugul I ar pune furculila E in pozi)ie mijlocie,
incit pintenul s in loc s5. fie sprijinit de virfurile EE ale furculilei, vine
intre ele, in a;a mod incit atunci cind buzele bandajelor vor incepe si
stringd limbile, limba din dreapta, previzutl cu pinten gi ne1egat5.
cu eclisa, strimteazd bara B, iar roata locomotivei, cu ajutorul unei
1 Cf . Mu,tdr'iel roulamt,
2 Schirnbd.torii atunci
Boite d h,r,r,,ile d. graissage prolongd. Br6vetG.C. Cosmovici.
in serviciu conitau in doui limbi GG', injugate 1a" virfuri
sicSlciieprinnigtebaredeconexiune BB'Il".Lacilciiemaisintlegatecunigte
eclise c1e iierul de;ini c. Linibile GG' se lipesc alternativ de fiarele exterioare
a gi d, dupi cum vrem ca locon-rotiva si treacA pe o linie sau alta.
Pentru.a'lir-,iil" si se poati lipi clc fefele interioare a si d (sau filcile schimbitorului) , Iimba. se taie dup-e frrma ginei., Pentru migcarea limbilor GG',,
spre a ie iace si se lipeascf, ci virful 1or (acele) d_e qi3a d-(pentru a line linia
cfirecti) sau c1e ;ina a (pentru a mer:ge_ pe caiea cd abS.tuti) , se intrebuinleazL
in pun6tul T un apardt de mane'ri local sau aparate de manevr5 centrali
in prelungirea barei de tracfiune ?.
Se intimpi:L adesea ca, 1a. manevrarea acestor Iimbi, fie cu aparatul de manevri centr'aI, f ie cu ce1 iocal, limbile si rimini intredeschise 9i si fie incS"lecate
din aceasti imprejurare rezultind deraierea" locomotide buzele bandajelor
vei pe schimbitor. I Descrierea ficuti este bazati Pe materialul apdrut in ,,Revista industriali",
nr. 7 -B/1907, p. l,02 9i urm.
198
'!ai!lnrrnJ
561
'nerrl
ep
urnrp alsed ?lBIJe 'llselulrpd rasef, ala]6"orq 16 alarso^pz '.olel?3El Irdoc
ap BeJelsetr\I 'ecru?ceur nJlued IriB3IId" nrJnduri+ ep PcuI l"lsallu"tu
"
16 0gBI rnlnue Inrnf uI pqeqo-rd 'r6e1 e1 ]nospu e-s ncsaspA txr?xwne
'rop8aloc eafepaJ3ul ap t6 roit:osaloJd
ap eJnonq
"eJerceJde
as 'erpnls epun 'eleJlua3 alocg BT 'es ealelrcectdsrad 16 eelelrzolue8ul
n:1uad lnosouno BJe nJsesgr\ InJpuIl 'stte4 eI op ruluo-r iriuapnls aJluIJd
nrsesP^ lnl Inllqourolnv
!3 !auad
'gnlnuarugd e1e egirnlls
-uo) oP 1r1era6 'g '7'3
,1
.
i 'i1!
'aluepodrur aJBrAoJaJ
rtf, leuoriuaru ap uuap sar8ord un pzeaqJJ"ul
auralqord laun
"aJeAIozeJ
eazo8og rn1 erfua.tut 'eelseJe a+"o1 nJ 'roJou 16 ;erd nc
"es3lqrul
as r5 roprradualut sndxa ele 'p+BJaJ ale3 ap eIesJaAeJ+ ad leluour
eezoSog llq€lerapur prer
-e, ele3 eP InJol?qurq)s
'rrqFrgd ap Jolrelxe Intuelsls gc 1n1de; urp PSuI E+lttz"J lnsunfea11
xn"AeJI se-I" e+sIAeJ 16 eeuaures" ap
'906I arJquraldas urp
,,scrlqnd
gzenatde o
'L06ll
LqLI 'ru ',,eJn1"NI 3'I" ezeluerl
'alBllnzeJ eunq n3 'eiue:g 16 eueSun
llrqasoep pour
uI
"+sr^au
::.'-i
r '-.ir
i,
,
it '
,.
3
,, ,
, I,
'erueur.reg 'eria.t1g uI ?lecJecug +so; € eriua.tul
('nur8ed lnso[ urp e-rn8ry ur apal as run3)
ifl1i"Jl,*':TH*
r
eleor elnle
e ards
j.';'J;'",;T:T
";Tiffi:
rrqrurl ed1e1 ep PlTnlIu '4- auad
Cea mai
vie dorin!5. a sa, dupe terminarea liceului, a fost
s5"
invete
ingineria.
Izbutind si plece la Paris, igi amenajd un mic atelier in strada Michelet
preocupa de multi vreme: un
;i incepu s[ lucreze la o invenlie care-l
j
acelor
ani vizuse multe minund.!ii ;
prin
1880.
Parisu
automobil. 1l realizS.
cu toate acestea, ma;ina niscociti de tindrul venit de pe indepdrtatele
meleaguri ale Valahiei stirnise un viu interes, mai ales cind circula
pe Champs Elys6es.
Despre invenlia lui Vlsescu gdsim relatdri in paginile publicaliei
,,Revista automobil["r (nr. 67 din iulie 1911):
,,...%h elea aI $col'ii centrale d'in Paris, ctn ronc|n,'inginerul' de ncai ti.rziw
Vd.sescw, s-a ocwpat de aproape cu chestiunea crealiei unei rna;ini ce n-aaeq.
i,mcd. nwm.eL, $i co.re era destinatd sd transporte cd'ld'tori pe orice drun+, nw
nwrnai pe linii ferate; chestiwne care de altfel l-a preocupat;'i tn urtnd',
aproape toatd. a'iala I'wi.
...Vdsescw a anal'izat arud.nun!'it toate elernentele problentei ;i a constrwit
un awtomobil, cw abnri (pe atwnc'i s'ingurele cnrespunzd.toare cerinlelor
wnei ma;ini de clrutn), care, un moment cel, pwlin, a reprezentat cea mai
perfectd. ma;ind. tn acest geil,"a.
Privit5. in lumina cunoqtin{elor de atunci, concep}ia lui \risescu apare
ingenioasi.
Apirutii 1a noi intre anii 1906-1913; are, intre altele, meritul de a fi selnnaiart cu promptitudine invenfiile rominegti si de a Ji luat apirarea inventato-
1
Automobilul cu abur
lui
al
Vf,sescu
rilor nostri.
2Intr-ader,.1r, la acea clati nri erist:t inc5. clenumirea de autonobil. lntr-un
N.l '
Larousse ed. 1897, cur-lntul nu f igureaz:)
3 ,,Rer-ista aritomobili", nr. 67 rlin iulie -1911.
r0a
n"elnd nu alalauo8tl
psdrl gls"e3e :eJso6n l"ur elec alelu"d,rJru BJJn
reur6 earurlsn8ul
pc le1lse '?clels eard aunrzape o ropioJ ?sq €eralo
a:eorlde o rsPB
'?Ilq"ueluoc
a:ds 'runq:pc ap elauru ul
ro-t 161 'a1a1auo8e.l nea8erl eJ rr?3 rnc,olul e
esnd rI rol rnq" no rur6eru seueures"
lurroi
aur6 ad
"lrr",' 9s B-s 'eeece eO '+"luapr3f," InueJal
"1lt "p
El"p ?J '1Bp +uaruour un el lnzeJc
?43
ir"1,rt".t1 ef e",rndo o aJ?c ad eiualsrzal ?Ja eJ?ur
'e+,e+Incrllo
.
I
\
'"J+se:e+ eriourocol
uer'u,1 i6 lcrqltlar1
Bi rnlnrnq" eiroy acrlde gs ra 16 plnec (9931 ui)
u1) sue'l'g Ja^IIo 'ectraury uI 'IJnunl
,rrr.rnr"*-rop
J"I
'(9BrI
uI
er18uy
o 0rrl uip Ef,uI esrnrlsuoc 1ou8n3
pleurlsap t"qt
"""p"t6eru
epodsue:1
"
lrE)Alozor
!i
eualqord
'prnplpc ap Jollreprerd e'tr:1odu4
prnluocug (ua) runq
rolcalord ec 16 durrl r6elace uI purlres 'ea-rep1gr
J"r '(7) rnlncru"ceur Inun"cs qns alsa (ry) pde ap Inrolreze5
-JPf, ap
lel
e ernzn ep ulnurlulru
p;n8tse 'e1tuo{aw ??0ol
TS
aP
-I
'JOIIJn3nr3neS
-ro1rio.r rrJPleJq e
giuuni;n ep urnurxeur
pp1Qopa 'lashaxuw ozo 'arirzodslp Pls€e3Y
'1cund rielece uud euneaPlol
e*e ug asndsrp 'arfca:rp
Ef,Eer+ gs -ro1rio.r inueld ad elalerurou ]I3uI 1a1
alse ?+ueseJelul alJeog
EI ppu€uroo ap roprq8rldeateza|e ?auauras? 3p
ropior lnlepueq ad 1ca'up e11e i6
elaliqourolne e1 rS e3
.ropior eleroqre ad eun : eulrl ?nop urrsp8 'autapour
'Euiur
gldearp eaped
L
1
'k)
ern8urs o no al6acns?r es eJec '(/) uelo't ep [J] un a
"1
e erslupe ep elrzueruoc +uIS
sJeru ep rnlnsuas BaJesJeAuI 16 (7) rnlnrnqe
eT '(priuarapp pr91) rodeurp ropior elaroqre
rnlnrolgrnpuoc
"ulruapul
rop luIS 'rieuolnq prlos 'nrse6 qn5
+3errp pulpueurof, rJolou rrpurlr3
Ie elrrJoseoc"
:TnlnJoleonpuof, "uluapul "I r* apqrzr't'
u1
nf, '(3) prelnqnllllnur er"ple) o glezate e Inlilusrueraur eie;
e+"o1
ffTffi::
doiuns 068r ui "Tq" p3 1e1ou aq; ,r,ti,'iiir*Jt "do'n"i 'elepurlul
uI
uasap
es
epel
urnf,
elrzueq
rri. 1r;- ita".""p
"p
ap aTJas
uud pugrcnl r5 rro ellnur reur ep elIlJI^uI '(p) cnrcnec ep rzueq
olrl,rird (c) gcrlelaru "un ep P1e8ai (q) urld cnrcn"c ep ?+eor o
pcrlsuelceJe3
:rodeurp ropior B Pf,r+s"la "eJrnlP3I" alse eJ"olrqzr 16
a intirziat multt vreme dezvoltarea unor astfel de magini cu abur.
Abia in 1814, Stephenson ;i fiul sd.u, Robert, construiesc o locomotivi
cu o greutate suficientd pentru a adera la ;in5..
Cdldarea tubulard a lui Marc S6guin a permis s[ se oblini pentru aceiagi
volum o mai mare cantitate de vapori gi o presiune mai ridicati, prin
faptul cd intregul cazal cu apd" era stribitut de tuburi de diametru
redus, prin care treceau flicirile de la focar (se mirea astfel cu mult
suprafala de incd.lzire).
Vd.sescu era frS.mlntat de ideea creirii unui vehicul care si poat5. circula
nu pe liniile ferate, ci pe orice drum public.
Dar de ce s-a gindit Vd.sescu la un automobil cu abur gi nu la unul cu
motor cu explozie? FiindcS. motorul cu explozie nu exista lncl intr-o
formi care s5.-l faci apt pentru o asemenea utilizare. Abia in 1885,
Daimler, ;i in 1886, Benz, inventeazd" primele ma;ini Ia care aplicd
motorul cu explozie (primul realizase un motor cu petrol de 3 CP pe
un vehicul cu doui ro!i, iar al doilea un motor cu 314 CP, instalat pe
o cd.ruli cu trei ro!i).
Autocamionul GardnerSe
rpol let
A;adar, prin 1880, cind gi-a realizat Visescu automobilul s5.u, nu apiruse
inci ma;ina pusi in mi;care de motorul cu explozie; se pirea atunci ci
numai un vehicul actionat de abur ar putea sI rezolve problema locomoliei terestre pe ;oselele obi;nuite.
Chiar ;i dup5" aparitia automobilelor lui Daimler gi Benz, exista incd
p5.rerea, impS.rtigitd de multi lume, ci viitorul aparline automobilelor
1.
rj .
r.,:i::
'.,. :l .1,_
_.: .
l,i:,ilt.'":: , ..l':'1;'.
:...:r',.;.-.-:
..r;!i
.. ;1,:
:. ,
.t
:
i
.'
r:':,1,
''i
'.
,
.,_"
;
,., .::, i.
.-;
,"":: -ir . , '
-. 1
' rli
-" \-'.:t
r**-'5'
i:
1l
g0z
'nssasP^ rnl I" ]Ilep JBluetutpnJ
r"ur qiurqcs uI "Ja lJnonrcnec ap Inualsls '1to"t reur durrl un-r1u1 16
rnl rnplrq
eJ?ur r€ur rnlnJnq" e eunrsard o eacnpord Pc rerunu 'ncsaspl
-ouroln" J"Irurs ualsrs un gdnp 'aleiaue8 IIuII uI 'euoricurt; tlsace r$
'006t'InuB'uI'g-rei uj snpe 16 rl6arncng rnln6e:o er:purr:d ap eiue'rg
urp-leipdurnc'1a11od,ras-Jeupl€C Jnqe nc Inuorruecolne ep-"qro^ a+sg
'rtrzrll reru llnlu nc roep ln.rpde '868I ulp
ep e]so PlTqasoap efezrl"eJ o es
Irqoruolne un nf, urgreduroc 1-9s sunle
,rr1,ted eluazardeJ ncsasp1 rn1 1ndr1o1o-rd pc rua8urluoo au ps ?J
""L"-r^
.lzglsE ep rnlnlrqoruolnB rrJosJncard a-r1ur-rd lsJeplsuos 11 eleod nsses?A
Jer 'arlsare+ Jolalncrqeloln" BrJolsr ug luepodurl lueuroru un Pz"eqo
-r"ur Jnqe nc Inlrqo{uo1ne 'toqz ep JoIe}"J"de er:o1sr uI n?s Insol aJ"
'Por]c"rd urind reru +rpelop
nIzJI]
16g lnpqetr:rp runc e6e 1o1 JeC[
'uorle"-s
uI +I3ep
reur +Inru erqe eJB3'elseace erurl ad 1a r$ sraru B ncsespA
rluelcruge] oruaJl
IIq"[IJIp InAIS"ur uI eJapal]ul P]Inu r?ur ]nle ne
rnlnJolrrl Ie nrlsaJal InInoIqa Jnq" nc Inpqouolne
pllnur urnc e3e
lllooos ?-s auIaJA pllnul Pc eJeJIuI ep e nu 'rtienlrs Ielsece 9+Il01eO
'arzoldxa nf, InlnJolour ele,,eu?d"
(lZ6l)
lru"t".,
tEtu ?lep ap 'lnqe nr
a:elca1ep JoJ?c ? ''313 Inoclep 'lnloleJnqJ€c
quof^ aN lnllqouolnv alalnosouncaurq ?Jsolord
,lnolau8eur ,rolour eIaJoqJB :asard allB ep aufiilnur o r3 rc 'ezeltit
m Brlnc 16 1nfera.rqru€ reurnu nu Purlulla '1r6-r11s ug '16 raln 11nur
?urnsuol nu 'aJllrll elueruoru u1 'a1ued uI elsal prp; el6ardo
aS nu Jnq" nc eurserularzoldxa nc InlnJololneeze+\L nc"Ilnculp
aleiurp rior ep ?s eeulpnlrllnru nf, 'rn1n:ar:e6teru I" uelsrs In13c
'tnlnsraul Insues neuel
_rlduroo e1 aSrncar es e pJ?I ',Pzaltt eclJo
"I
-u?lsur Bqurqcs 3 ap ea+e]rlrqrsod 'epqe.rnp 16 aldurrs aluauoduroc
alasard'greot:adns arelrodsue-r+ ep elBlr3edec'alecrlrldurrs 11nur
are '(rnqe ep eJ'rrr r€ur ersrupe o-r1ur'rd reurnu 'p1der
"lrr*"-o,
es-npulzrl"eJ eeJ"ralecce) azalrz' ep rellnc p 16 rnlnlereJqrue I3
ursrueoaur Inlrq"lcelep :o6n 16 lnlecrlduroc ep erolau eJ"-u Jnqe
aluelsuoc rnlnrnq€
no Inlrqouolne 'qurrqcs uI 'eruerl gurind +Icap(]srnlplul
Inlol nc
eaumsard 16 ernle.redual eurf 1od as nu ?c
r; aleod nu nrpuasul ep 16 erzoldxa ap 1n1ocr-rad pc rd easape pzeal
-JaJap os aleJeo]?zle ?c'louto8z 16 urn; llnru ef,"I ?c'(,,1Jour d*I1"
un e1) aunrsard qns Jnq"
lsace elnuru I 3I snpal B-s +ep +ueruotu
nc eur6eru aund e nrlua dze?gtal?3eJ?o un Jeseceu a pc ldarp alsg
'1eppda1 ep col ap s-nu rncle n3 rnlnlrqouolne alaleluelePf, es-npull
-ocos'PuJelur eJapJ" nc rnlsc In3oI q 'lnq? nc lrqouoln" rnun
€Inuro; elnpr r"ru es 0t6I-026I uI pu;d 9c l"Yqi""5ll-lqttJ
elrqouolns ep rrnle} ?nop elef, eJlul ,pluernruoc
p3rrde o PruI ]InulPp 3 3ae3e pdnp aurar^ ?]Inur rs Iulseur ep
rrndrl elequ" eped 1en1 n€ eJ?3 "I ?sJnc eurr'rd 3oI lnAB e 'st're4
'968I u1 'arzoldxe no Jolour nc Jolec nu ':nqe no
J
B
-
a
e
'
n
l
T
r
e
.
e1 'preogunq
Tocmai fiindci sistemul de sustentatie era punctul sEu nevralgic, autccamionul a fost folosit la o muncd" de corvoadi: ciratui gunoaielor.
Dar nici aici n-a rezistat multd. vreme. A trebuit si. fie scos din circulatie, in urma valului de proteste pornit din partea locuitorilor din
mahalale, care pretindeau cd. trecerea automobirului pe caldarimul
strdzilor provoacd zdruncind.turi atit de cumplite caselor, incit mai-mai
sd le d5.rime.
Formo qerodinsmicd o outomobilului
LTn alt tehnician care a lucrat in directia perfectionirii automobilului
este ingineral Awrel Persu. In zilele noastre, toatd" lumea vorbegte de
I
j
i
i
I
Forma aerodi namici ide-
alX a automobilului
forma aerodinamicS. a automobilului 9i de importanfa ei in invingerea
rezistenlei aerului, pentru sporirea vitezei vehiculului. Dar nu intotdeauna ma;inile au avut caroseria aerodinamici de azi. Inginerul persu
a fost printre primii care a studiat aplicarea formelor aerodinamice
la automobile.
Inci din 1920, prin calcule 9i experienle, el ajunge la conciuzia cd. autcmobilul ar trebui sx aib5. forma alungitd a unei picd.turi de api in cd.dere
sectionatE longitudinal in dou5 jum5td.li.
comparind aceast5. formd cu cea preconizati. Ia aceea;i dati de germanul
E. Rumpler, bun5.oar5. (gi ea destul de avansati), ne putem da seama de
superioritatea profilului aerodinamic preconjzat de persu.
Mergind pe linia dictatd. de forma aerodinamici, persu a ajuns si la
alte concluzii: deoarece volumul cel mai mare al vehiculului este in
acest caz in fa!5., aici trebuie plasali ciid.torii, iar motorul, reclamind
un spatiu redus, va fi fixat la spate. in felul acesta, se satisfacej;i cerinta
de repartizare echilibratS. a greutilii ma;inii atit pe rotile din fati.,
cit ;i pe cele din spate. rnventatorul romin includea apoi rotile in interiorul liniei aerodinamice, tot pentru motivul reducerii la minimum a
rezistentei aerului Ia inaintare.
'IoIrr'olnc
Xll&q"l
-das 61 UIP 'tB9Z07 'ru +eler51 r
pleo? nc
aleds UIP
Jolrr
-ncnrcn?c ? Jnzn JEr'Pro/ur4 99 nc
alerrn en1 eur6eur '.r:rsrrnlrPru
r-alrr:dord PdnC 'IIlnul "eo?J
15 r1"as ,-ttp ropior ea-rardorde
' rcgc' leriuaJallp EJ9J- lu"seJelur
u{
ap lrqesoep else ec ?eec
- T6
ef, rru? uI
000 00I alsed '1euun n?
'Ia nc a+"q?rls 'IrPi elle uI rd rode
'rerueur.raS uI llluI r"Iu '?z6I uI
prualeleJq I-rS alrlurrue e1rcrlsrJel
-cBre3 n3 lrqoluolne un gz6l uI
al6arnrlsuoc nsJed 'e1es :opridec
-uoc eaielsnl erlsuouraP e a:dg
'(9oz 'd et
ap 3lg) Inlnlrqoruolne e arielo:
adeorde reur nBJe
nsJod
rnlnltqoutolne
lntse$
ela rcap 'eJeur
;a8nyuluac
rai:o;
1e cru:a1nd reiu I33 InlceJe n€eJaJns
e1 '1a;lp eCI 'gseof
nsJed llttl r"ur
Ia3 IncJac n€rrcsep ?i"J ulp apior 'ale:r't
-eurPoJa€ lnllqoLuolnv
pugurfuoc
'ereor:a1sod
erfelelsur
eele
'a3tJ1our
o
arlizod.
le;ls"
"proj
?epurcsap rnlnlnorqe^
Iliplpurn[ 1e alelr,rer8 ep InJ]uac JeI 'nnutluoc
'rn1n:olelualur Jolelnclec uroluo3 ;a[e-n'r e1
i"liyota pc nrluad
nu :Bereclarlug aund
saIB reur'Inlnlncrqalolne 11ip111lquls
"+s"43€ "unpp
un
eS'piBI urp -ropior "
+If,ap PSnpeJ r"lu ]Inru arur8unl o n3 xe
"ec
adaleseldneu"aS.InInIntrIrIe^?eJsolJalsodrrirgdrrrrSunleIII?}IJ
e:tu
rBluf,o] ?]Ilolep 'el?c 'a1?ds urp rolior erualqord plq-^:I}zal
-elncrlred
€ulrn uI
'rrur$eur e ?cr.ueurporae eIuII u1 -ro'io: rrrepnlrur
-re;dr.uny-ns.re4
:;:jt"-*, "Ifj"oil:l
"roq"-r1
ii
I
l
u
il
rl
I
,t
ri
rl
/
/
lipsa diferenlialului intrecea pe
aceea a cauciucurilor din fa{i.
I
In 1936, inventatorul a ficut o comuI
t
I
nicare Academiei Romine despre,, Aul
tomobilul aerodinamic corect".
I
Ideea lui Persu era foarte interesanti.
i
Se gtie cd. Ia viteze mari _- gi automobilul modern tinde, pe autostrdzi, la
rezisviteze din ce in ce mai mari
tenla aerului consumi circa 75o/o din
puterea motorului. Importanla liniei
aerodinamice a vehiculului este deci
deosebit de mare. $i ailii observaseri,
inaintea lui Persu, acest lucru, dar
trebuie subliniat faptul ci, la data cind
gi-a brevetat invenlia, nici un vehicul
nu avea rolile plasate in interiorul
formei aerodinamice (ma;ini fird diferenlial gi cu motor la spate, ca a lui
Persu, mai existau)
roinscriereaincurbla
Invenlia lui Persu a interesat, la timpul ei, cercurile industriale.
tilor automobitului Persu
EI a ius tratative cu uzinele ,,General Motors" gi cu uzinele Ford.
De;i i s-au oferit sume mari pentru brevet, nu i se garanta punerea lui
in practici. Bineinleles ci, in asemenea condilii, Persu nu ;i-a vindut
brevetul. Se intimpia un fapt binecunoscut ;i acum in lirile capitaliste:
anumite invenlii sint cumplrate de o firm[ sau aita ca s5. nu pund
mlna pe ele firmele concurente, dar nu sint utilizate, pentru a se evita
schimbarea radicali a instalaliilor de produclie.
I
I
I
I
.
i
f
loc
'gf I 'd 9S6I 'r+Sernxr]-J'p,tls,au nlDi u! -prL'Map0ro piol'ft ap xuo ap 06'Io^ u!
oln11 uotrt,tl :t7olprou-,rtiolao ID tatuotQ w11'I I o l e JE J e I I g'P€3V r
'r,,auelJa€ IaiieSi^"u e aJ"olrnln eJElIo Zep o eI 'Iocas
(lseueuro
rnlnlue8 eJe]
ap el"l9urnl o reurnu uI 'R]np ?s ea^e ao
"
ne arec aJBodod aleurJd e4urJd
-salru"ur Pleunuriu 9ls"ac€
"I +edrclued
prPulnu es -- rlolEref 'g 'p?c" Plere -- ulrrror Inrodod" '(gool -068I)
elrqasoep alrJaur puIA" Joqz ep Jol elrJPlJecul 'rarier're IIIOSJnS
-ard arlutrd nrrrsul es lq8rrA rrie4 'leqluelllT o+]O 'rapv luaurgl3
'rnlnroqz e gtr;riurr13 erizlrldxa pulp 'rarielualsns relroa+ ele eorl"ur
-alerrr elezeq aund r4s,n'o1nf 'E ' td lueles aleJetu ter 'rzplse ap olec n3 Jol
,Ps
-pugruase aiur,trrd alaun u! 'proq e1 rnqe nJ Jolo'trr nl uol^e un azazlleal
rrfer
r>1srelo141 rpu"xelv'ABBI uI 'puelra" erie8ra'eu e1 a;rlr'rd nc
"i6"1rrq",
-eprsuoc alueseJalur ac€I luer{ua,,11 'N ' g ter ' a tt,1ngao,,nb a7 r,{ t'olaptt6tr'y Ai
'rnlnroclz rlcruqa] € aJ?u
-uaryLzat o7 a,ttar't'Q n3 B)rerf nI g lriqnd
tr
^eaIapuatr
-orieapad enuiluoJ arnqlJlucJ rrslelualut 'traur8ut 'Eiull+6 ap ruaueO
"I
'irq"Japrsuoc
lrrods e (uaSorprq nr rode 'p1ec 'rae no elnldurn
rg1u1 ieur) roleueoleq 1nro1n[e nc gra]sou1e u1 1ei19ul n"-s sJBc Joles
'gurelce II eJe3 lurrflnur lJeur reun
InJgunu ']PluJn ne aJ?3 elliuasep uI
eiey u1 'p1ec rae nc 1n1dun uoleq Inun Inrolnle nc 'gra;soule uI eorplJ
',,Jollsorrur npr 16
os ps osalnqzr rar;1o31uo6 rrie:1 't8ll uJ 1rS:1Ys uI
leunds" lun} nJ +ellllln 'rreul r8urtu roun eulopre 3BS un ap ',,uef,eelsaur
ep sns reur" lecrpu +so; e'sezerd urp 'roulnlerJx InlslJelelues'I8l,I
uI 'elrec rrpzrlvat -rolaurud ecoda '1r6r11s u1 e+sa eaI-IIIAX IB lrtloles
'rc1 eiuuzalnc eiet,r nc 1r1p1d rI rc Ef, a1$a1sa,r
-cd as erlsace arlurp lilnru ardsao'er€o+?rnqz rureeur nes alueleq rdrre
pursolol 'trpspJ ap 'eteruz ap riepnd 'qnpzg^ uI +"clprJ II JB-s eJBc
rJeJaure] rile rilnur riruaurod 1u1s 'rolalocas 1n8un1 e-ep 'ro1 Bauatu
-asv'lncsoun3 ourq alse Jef,I rS lepaq InI Inll6 'II{f,eA TeIu }Inu
nc +u1s-ala uI Jp^ape op aJnqLuJS un nl a1a11e'arepua8al alaun
rueureo apalrnldg;ul rrnroclz alrrnlal erdsap TJISIJoIsI'rn8rsag
-'rnlnsourso3eaJrJalncaprieurcsey
rluetueo lzPlse urnc eSe 1o1
luls
rnlnlof,as 1n1r64;s e1 a
'pcrlqnd erurclo euorsed
"JrlnBuoJOP'1ncar1
gjnnuorav
Printreeroiim5releiepopeiaavialieisenumird"oserietleinventatori romini, in primui iind. Voiu, Vlaicu ;i Coandi. lntre 1900 ;i
au fost rea]iiz5Ji
1910, inf[ptuirile aeronautice ale lui Vuia 9i Coandi
d.evirf,prioritllidenecontestatintehnicamondiali'Primulzbor
primul
al unui aiarat mai greu decit aerul cu mijloace proprii de bord. ;i
romiavion propulsat de un motor cu reaclie sint, datoriti lor, crealii
ne;ti.'sepoateafirma,pedreptcuvint,c[,,avialianoastrd's-andscut
o datl cu cea mondiali"l.
Din preistorio oeronouticii noqstre
fi
cea mai veche reiatare despre preocupdri aeronautice la romini poate
zefleconsiderati aceea a poetului grec I. villara, care intr-un poemz
delecta
a
spre
Ace;tia'
Siracu'
mise;te isprava unoisiteni din comuna
cu
pe pa;a dL la Ianina, au incercat s[ inalle in 1803 un balon umflat
urma
in
decenii
(De relinut cd. faptul se petrece la numai doui
adnota""t.uia.
ascensiunii balonuiui Montgolfier.) G. vavaretos, editorul 9i
relatate
celor
autenticitatea
pentru
cheza;
torul iui Villara, se pune
de poet.
faptul cl in 1790Ibrahim-pa;a afost pasagerul lui Blanchard
D"
"ltfet,
in balonul acestuia la Var;ovia 9i c5' in Imperiul Otoman avusese loc
la Ianina (la
o ascensiune cu balonul cu un an inainte de tentativa de
pledeazd' in
Devigne)3
1802, ta Constantinopol, efectuatd de Barly 9i
ci
Poate
9i pa;alei
favoarea acordirii de credit relatdrii lui villara.
al celei
de Ia Ianina, auzind d.e ascensiunea lui Ibrahim sau fiind- martor
spectacol.
de la constantinopoi, i-a venit gustul s6 asiste la un asemenea
foc'
luind
balonul
Tentativa de ia Ianina a e;uat ins5,
Pentru acea dati, chiar ;i o asemenea incercare neizbutitl este semnificativi, ea dovedind o preocupare interesanta in rindurile populaliei
romine;ti de oameni simpli, gemind sub silnicia ocupaliei otomane'
ln volumul la;ii d'e od'inioard'a, R' $u!u aratl ci in 1875' la conacu]
inalt'
mo;iei din satul Criste;ti, s-a construit un foi;or' adici un turn
de
un
fel
cu
sirit
a
gimnastic[
din virful ciruia un profesor ie;ean de
lConst.C.Gheorghiu,Auyel^Vla'i'cu,^unprecwrsoralauia!'i'eiroln6
p' 267'
nisti. Editttra Tehnici, Bucuregti,
--ii6'l!t^1960'
jstoiics"" an XXII/1936, nt. 7-9,
;'?1,;rt".'T"- ,.""a"."ii t"
oo. 212-224.
5'ti.'&-D;1Ilus
9i Henri Bouch6, Histoive d,e l,'aironaut'ique,
Paris, 1932, P.38.
aRudolfFu!u,IaSii'd'eod"ini'oard',Iagi'1923'vol'II'p'468'
208
t
lBrn+erurrll ulqcaue{u un ep nqlo^tr;-\
'nrinur€g 'S rS nrr€dr3 'I op Bgl,I u,r
plefurr;u1
('Vttt'I'S'V
1-rnrs ed) ,,€1u?.\
-IrsuerJ urp uIulol rnln:odod
olug ?20'lxrs o
3nia1
I'ou'rJ
"Jn+Inlt
eriei:osy"
r6 guguior €Jn+€retrI nrluad
' xnlntn?Ina
ps
alxdx,4o
aI ?(tr?tu
oi
oc aco{ 'prywt'rlutoc
-{arw nc ,top 'pldlltxs aunxsxl{tswot? a
w,t{'ngsoaco'vlaa1'wu't'tr' o p'w?Jllo?ul
'?,!a? rMo %n
p$
1,1',tpspQTnlap|lcs'wI"
'rolrdr:e
OIIJBO
L)
eJoJ?c 'IJeur
-Sru elrurr aI ps
"rol
rolrrpspd €urro1 eaAE €3ro]g rnl Inlap
-oru p3 gzva+!-lar np"u 'I Inrolco0
'nlqls urp 'r,,rrunrferrosy" erirzodxe
eJ n]!lsuo.oJ
"i 7BBI
- ,,8]!o1S !nl €llPJc'' ug o-pugirurc;l '+eJlqz ap pur6eur o ?lseacof,s?u ?s asrinal 'tn1n6e'ro
ellurtrrnl ap al.redap erpJl r*ap 'rcec Alluelur lnlrrrds 16 E?la+rz
-orue8ur BpnRI rI BlsIAeU 'JoI Inuealpsuoc ardsap Io3IlJB un lecrlqnd
e lo6erg urp ,,?u1ruoJ PlsI,n'eJ enoN" P" +eIW nE pulc 'arie-rturpe ug
'e+e+rzorrnc pldurrs o ldarp:elndod
?sul ]er.uJolsueJ+ e-s trugurpirurs ]sooY
lo1"+uelur rnlse3e ellJrcocspu durrl 11nur lrar:d ne ?unuroo urp rruaueo
!
'eureod
ep rJolerue '1es urp rolrinciur e aplappuzap eeJ€lu a-rds 'rasel elaleds
urp rJelrlcnr; rurod no EpBAII u1 aseza6e I-16 InI euJur nc ssrnJlsuoc II
r6-a:ec '}e}Iurl
'p.rnlrupdruplc plrqrra+ o-rlul rclgl r-alsluJoua
"aprr{osap
eurq 'uruel op ngs Inlrpo3orc ap rirzo:8ul n"ra les urp IIIdof 'ri1mu ad
pJasrrurn 'Ia ap J"rrIO elruJocs 'rn1 eperSo utp alalueurnJlsur 16 e1e11au1
'ia1sr epeol 16 epec ap :o1nr1$ uerpi un 'acr'oy; l't'ol (efiiellrsusr1
urp pueruz-"epurruro Inl"s u1 eIPJI '+noarl rnlnlooes 1n1r*"r1;s ard5
Drlols lntnuDrPi D lDrnqz eP DuliDhl
'Iou €[ .roueld
un n3 eJBSueI o ardsap aJ"leleJ eurrrd alsa'crSolouoJc eiepel ep lcund
uip 'Ec nrluad retunu o-lnJPJ ure'ee ap r6n1o1 lrueurod rue eceq 'pieeu
-zerpu! ?Ar+Blue+ o ep Jeop r3 'Inlnlul^ns Ie sues InlEJg^ap" uI E3r+€r^"
ariuerrur o ep r3l" €qlol r; aleod nu'JnBIseC',,Inlniureeu lnro$ro;"
rcrul€col rrue+?s ep
+soJ e 'rorra11n llsprpd '1nurn1 rer 'erappc
+€zeloq
rzurd5 'roueld
elereorf,rd ldnr B-IS
lnrosaSo.rd ?eurnu es e6e
uI
-
-
I
{
Printr-ttn sistew de
eleaatoa're
Purtate cxt
piciorwl, oscila!'iwnile oricd'rei aripi se 'pot
'wodera.;i atu,nci pasdrea, bdttnd n4ai pu'
ternic d'intr-o ari'pd, se |nto&rce, sprijinindu-se pe ceal'altd'... Pasd'rea e fdcwtd
din
Pisiri mecanice P6naud
propulsate pri n torsiunea
cauci ucu lu
I
.l
,l
"t
t
i
letnn"r.
Avem de-a face cu o ma;ind' de zbartt
cu aripi batante - desigur numai o
jucirioarS. .-- caxe, judecind dupi felul
cum este descrisd., n-a zburat vreodatS"
de data
fd.ranul inventator realize mai tirziu, in 1901, un alt model,
aceasta cu elice.
in fala doctorului I. Radu, a preotului B[ncil5" ;i a altora, Stoica
aparatwl se ridicd'
,,scoat'e ci,teaa rotil,e legate l,aolal,td', trage un resolt;i
zbi,rni,ind, am sus... Dupd. ce resortwl s-a destins, auionwl, a i,ncefut sd.
coboare Si Stoica l,-a prins An zbor"z.
oculari,
,,Dr5.cia lui Stoica", cum fusese ea botezati atunci de martorii
curiozitate
mare
mai
cu
cea
au
cercetat
a trecut din rnini in mini. Toli
obiectul acela de lemn, lung de circa 12 cm ;i lat de 7 cm, in mijlocul
cS.ruia era o roat6 mi;catd. de un resort. Aceasta invirtea, de o parte
gi d.e alta a ei, alte doui roli mai mici, prin axul cerora trecea cite o
osie lung6 de circa 30 mm, terminate fiecare cu cite ,,un fel de elice";
elicele se invirteau in direclii opuse.
Ion Stoica mai avea ;i alte preocuplri demne de amintit. Se pricepea
s[ deseneze ;i s5. sculpteze ;i marea lui pasiune pentru aeronautici
l-a fdcut ca, intr-un rind, cind a glsit in ziare o fotografie a lui Aurel
Vlaicu, s[ se apuce sl-i sculpteze un bust'
de aeroCeea ce a conceput el, cu inteligenla sa nativl (modele reduse
in
aeronauticd.
vechi
plane) , se inscrie pe linia unor preocup[ri rl1ai
istfei, inc[ din 1857 F6lix du Temple a construit o b[rcu];. foarte u9oar5.
cu doud aripi gi o elice aclionatf, de un mecanism de ceasornic,
apoi de o rnic[ rnasinS. cu abur,
cintdrind numai 70 grame. in
1871, Alphonse P6naud a fdcut
si zboare un mic monoPian in
greutate de numai 16 grame,
propulsat de o elice mi;cat[ Prin
1 Citat din articolul Un zbuYd.tor
Ion Sto'ica, aP[rut ln volumul ,4/p'
231.
1920,
Ordgtie,
laicu,
V
urnul,
lt
.;,,i \
-, ***!''___
'?!!ti, .
2lbi'dem.
\
r
1
sseJ) aJporyrnqz
llz
',,eru1ruog urp acr1e:Boe5 rriglercog
u1
plecr1qnd
r.",
Inurlalng"
"nJit"r,*r;XTI
:aiirarip pls"3f,e ul pJseauluor arinqrrluor o nc
prnlg8al ul alareoleturn ?1"r" sa1r.(,ag wa{a1g '9BBI arr"nu"r uI ?}nuli
'.auaI:a? raiie8r,leu a1r asa-r3ord elerurlin a-rdsap piur-ia;uoc o-JluJ
'rJole+ua^ur
Jollnu eiursncsr aJelJacur ei snd e -ro1apc1elr-irp 16 ;o1au"ol"q pf,rurlo]
"
eareuorioa;rad :er '1nree lrcap a1a-r8 reur alr:rd" no rnlnJoclz ilro}
-purfsns lrcap rAoraurnu r€ru rweztlted ]n n" rrl6ruoleq eureJl ?lInJ{
"
'rrJrueulo IE J"ualrur
-lllnru Insrl BzrI"aJ es e e-rds lecrpur r?ru IoJ lncolhur r;.re':o1r-rpsgd
aIB ec apdue 16 eru-ro; pu;^" 'qetede rnun 1e6e1e cruralnd Joloru un
ec ara-red ap neJe 'roprpspd rnlnJoqz Inrpnls ad as-npurzeq 'ri1epa3
'ocrla n"s rcrular-rd ruarJee rriuarnc es-npursoloJ
'a1elrrrp 16 r; nealnd eleueol"g'a-n1n1d rS aunrsuacse ep crlceJd co1lrur
lnrn8urs '"ro1 erfdacuo3 ur 'neluazetdat InJa€ eJ areo6n reru aleze5
'rnlnroqz euralqo-rd Arlrurlap euorinlos ealnd r" 'uol€q un pppd ep
'1n-rae ec ro6n reru 1e-rede un reurnu ec neaurisns ra allurp alred g
'areqe] enop uI eairgdrul rI aJ?c 'esrarrorluoc g8r-rde o
rnlnlocas Ie nruef,ap Inurrlln uI elsrxe ropineuo-rae elrrnpulr uI
.I
-I
U
u
1
u
.
,
?
'
-
I
e
e
+nJeJ+
nuDoulrrg llDrllhl :,,lsluolDq" ufl
I
'rnlnJoqz
tauralqo-rd Inrpnls uJ seJa+ur puglueza-rd 'rarierae lnserSo-rd el
orpsed llnqlJ+uoc ne asnpal elIBoI Iunlsueuirp ap aueldorae ap alalepoill
'31 fl p-rn8urs ?a r?runu purrplulo rnqe nc
gur*eur o nc oJeur Ierrr 1eporu un ezeadrqca
de13ue1 '968I uI 'lerurrduroc re€ nt Inun
nrzJl+ r"ur 16 cruroseac ep usrueceur un
elseas"
ap ?rnlrlsuo3 IL,InJo+otr41"
"]"pporuecaur
'aJao+pJrrqz
etgsed o nou ulp
glurza:d'pneue4 ap lerrdsur'ui+"J' VLBI rt!
.
.sseJx
r* lednto
nrf,nl
"-s
r$e1ace
aq
'aceo1frru
r6ealece urrd
? eJec f e,rgsed-gr
+eJfiqz
pneugd +o] 'ue
-eorrpcnf o rS
+ezrIEeJ
" rnun BaunrsJo]
r6elace ul 'cnrf,n"l op JII
,,Numit acum ci,lirsa ani... i.ntr-o cornisiune pentru cercetarea inaenliwnii
00nui cornPa.triot al, nostru relatiad La baloane, arn attott ocazia sd' stwdiez
mai de aproape aceastd chestiune..."
Inventatorul de care vorbegte mai departe Hepites, fird a-i da numele,
ne-a rimas necunoscut. $tim insi ci el s-a preocupat de ,,gd'sirea wnei
magini u;oarel dar puternice) care sd. poatd. imprima aerostutwlwi o 'iwteal'd.
ma.i lnare d,ect't aceea a curenlilor ordinari d"in atmosferd"'Neavind alte lS.muriri asupra acestei invenfii, si relinem totu;i c5
pe la 1BB0 existau gi in fara noastrd oameni preocupali de gindul
afllrii mijlocului de propulsare artificia]i a baloanelor, astfel ca acestea
s5. nu mai fie la discrelia vinturilor, idee care era in atenlia a numerogi tehnicieni vestili din strd.initate.
La inceputurile aeronauticii se preconizaseri in aceast[ privinld muite
solulii fanteziste (de pildi, folosirea de atelaje de vulturi dresali sau
utlTizarea energiei musculale a omului) . Anul 1852 a curmat aceste
utopii; Henri Giffard a fdcut atunci primeie evolulii in balonui sdu
dirijabil, asigurind propuisarea cu ajutorul unui motor cu abur ce
mi;ca o elice. Astfel a luat sfir;it amigirea propulsiei prin ,,motor
animat". $i degi in lB72 se infiptuie;te prima aplicare a motorului
cu explozie la aeronautici (balonul dirijabil al lui Haenlein), iar
in anul 1BB4 se realizeazi" primul circuit aerian inchis prin dirijabilul cu motor electric al lui Ch. Rdnard ;i A. Krebs, problema
locomoliei aeriene era departe de rezolvare. Preocuparea ,,compatriotului" de care vorbea Hepites il situeazi astfel in pleiada acelora
care, la vremea &ceea, atacau cu indrizneald. aceasti problemd..
Un alt tehnician, Mik(til' Brd.neanw, a lucrat de asemenea Ia rezolvarea
acestei probleme. In cursul studiilor sale de la Berlin, el cunoscuse
apriga disputd dintre ,,baloni9ti" ;i partizanii aparatelor mai grele
decit aerul.
Presa vremii a dezbitut mult inventia lui Brd.neanul (pentru ca dupi
ciliva ani s5. fie dati cu totul uitd.rii). Articolele publicate nu ne dau
insd o imagine suficient de clard asupra invenliei sale.
trxist5. totu;i un document demn de incredere, fiind semnat de o
comisie a ,,Societilii de ;tiinfe fizice" din Bucure;ti, alcituit[ din
Spiru Haret, pe atunci profesor de mecanicd Ia Facuitatea de stiinle
din Bucuregti, de $tefan Hepites, directorul Institutului nostru meteorologic gi d,e D. Negreanu, profesor d'e fizic6' la Facultatea de ;tiinfe
din Bucurepti.
t,,Tar:a" din decembrie 1893 9i,,Lupta" din 5 ianuarie
212
1894.
ilz
'tg 'd '?68I arqn]
0Z urp
t 'ru 'I
'ue
-
',,g+€r+snlr pcrpfurrl6
"+srletl"
r
nJluad 'a1a urp
'rariceJrp eaJ€qulqcs ?uliqo as PS
"c
eJec e3lJloru elnl ezaso*crur as ps sunle ap €Ja 'e]le 3p
€un
"uoric?
eluepuadapur purr; a1a1ed nc rfor ?nop ela3 'Inree nee8urdrug reur
"un
nu ele '.Hlq"zllllneu leuoricunl 'PJeouadns JoI ssJnc uI a3 euIaJA uI
'EIIln l€uoli:un; 'greorlalur JoI "sJnc uI r€urnu 1n:ee nesgde a1ela1ed
Ecrpe 'neaueler e:"o alac 16 eJeolour esrz-eee eieleled eJ+uI aunlsaJd
ep eiua:eyrp eaurfqo as 'sorua8ur neasp8 II alsrtuoc urp ruolrodeJ eJes
ad '.trlrzodsrp rnun ?+IJo1"O 'InJae neel€q eJeJ no ezuTd alreod ps
?leurlsop 'pcr1dr1a pueoJoc o-Jlul nBa3PJSep es olellrueJlxe eI J"r 'lotlalut
ug eleo8 nera 'nrdnc-nlulunle [er1e urp e]InJ]suoc 'ro1a1e1ed elafe-lg
'
b,pu.tLuau,{' ?|sa
Inha
plwzat{ r,-ac niuaTsoza,t d eqcncu a{ ps,t'ooyug a?sa'pcxpx,t' aspugc tnr,'ryy aQ
pguozalQ as oa '1ntan a1oq a7a7a{ pwg7" 'a1a1ed nf, e}"oJ o a}I? '(1e-ra1e1)
rnlnuoleq e aped aJef,ar; ep 'acr1a ap co1 uI asnzpnerd nu"eupJg
']ualsrzar ep Inlsep earpd as
r aJe3 [er1e un 'n:dnc r5 nrurrunle utp asndacuof, Ir nueeupJg 'raruJo]
'p1e1rdec e:r6nsu; o rnlnuol"q Bappp Inleleqcs
E plcelur
"erelJasuoJ
'ell"-rlul aped o-.r1urp Inuol"q Belpq
'Inxe lercads uI +ezrIea.r ap nar8 reur
-gJls aJBf, '3un1 ap Inlsap
rarsruroo nearpd 'releuoJee InlaIaqJS 16 urnca:d 'r8und elsac€ l"tucol
'InInJae
acnpal e ards 'rnlnuoleq lndroc urp a1-red
eiualsrzar urnurrurur
"I
Jolou e1 ap nea8
neecel arec r3und e16ru ug osunlse nera 'act1a
"I
-Jeur eJeJ 'arsrursuerl ep alelaJnc rA guld'nueauprg rn1 lnlerede u;
'?IaJBu ug 1eza6e 'eutloze8 nc Jo+our un 't
l1nuo1eq nc d-roc puIcPJ pleoeu O 't
1 uerpaur I"3rlJeA 1nue1d ed
relncrpiradrad 'rnlnuoleq lndroc ap r-npuIr €I +"xll 'xe rnun eJeladec e1
elEXrI elrqour a1a1ed nc rior pnop urp lerurol '.ros1ndo.rd lerede ufi'2,
'e-re8ri ep ?urroJ
q uol"q un 'I
nu'eu*r€ !nr rnuorEs 1n1e.rede eaund'roc as ar urp ,,?+erlsnlr pr*i"ilr::""r::if":t-aTJliili
el
-o
el
UII
o;
n?
ed
ai
esr
?e.
€1
-o
?
-I
JE
IN
JO
aa)
n
a]
N
a1
-e
?
I
3
p
'l,
a^
-.:
,*'_r'
_-:- /'
1,
f
I
i
,
Nlembrii comisiei eiogiau locul unde a gisit de cuviinfS. inventas5. plaseze rotile sale cu palete. Elicele fuseserd dispuse la
baloanele de pind. atunci in nacelS. ;i deoarece presiunea cea mai mare
o suferea balonul, se ajungea 1a un cuplu de forte care tindea sd incline balonul.
Plasindu-;i rotile cu palete lateral balonului, inventatorul romin spera
sd. ob!in5. ca forla lor de propulsie si fie folosit5. mai bine pentru
invingerea rezistentei aerului. Nacela era foarte mici ;i fusese pus[
imediat sub balon.
Motorul trebuia sd aibd. 5 CP ;i 42 kg, la care se. adiugau aite 42 kg
apa gi combustibilul necesar pentru zece ore de zbor.
Comisia era de pirere cd plasarea motorului prea aproape de balon,
in naceli, poate prezenta pericol de incendiu ;i se cam indoia ci
la greutatea redusd ce o avea, va dezvolta cei 5 CP pl5nuifi de
torul
inventator.
Greutatea pinzei balonului se caiculase la 80 kg. Osatura metalicd
era socotitd. la 90 kg. Greutatea rolilor cu palete se ridica La 24 kg.
impreunS. cu doud. persoane (160 kg), greutatea totali a aparatului
atingea 438 kg.
Inventatorul construise chiar rin model de dimensiuni reduse, dar nu
al intregului balon, ci numai ai rotii cu palete, pe care l-a experimentat in fala comisiei.
Guvernnl a refuzat insd s[ se intereseze cle realizarea proiectului,
neaprobind nici un fel de fonduri, de;i exista in !ar5 incd din 1BB8
un nucleu de aerostatie, la Regimentul I Geniu, iar in anul 1Bg4 s-a
;i construit la noi un balon captiv de 1 000 m3, folosit la manevre
militare. Dezinteresul oficialit[fii pentru inventia lui Brineanu nu
era un fapt izolat.
Ecoul stirnit de invenlia lui Br5.neanu a fost atit de mare, incit
un grup de suslinitori, in frunte cu Dr. Manicea, din Tulcea, stringe
6 400 lei, spre a fi pu;i la dispozifia lui Br5.neanu. Banii ace;tia erau
insi insuficienli fali de suma care-i era necesar5. inventatorului
(20 000 lei), astfel ci balonul s5.u nu a fost reahzat niciodatil.
ln aceasti perioadi mai existau gi a1!i,,balonisti" rcmini. Ast{el, in,,Anaiele
Academiei Romine", seria a II-a, tomul XXIV, 1901-1902, p.413siurm.,
dr. C.L Istrati referd, ln cadrul invenfiilor prezentate pentru prerniul Lazdr,
asupra unui memoriu descriptiv privind un,,nou balcn dirijabil" (autor Gazela) 9i asupra a ,,tye'i apli.ca!'iuni pract'ice ale aeronauticii," dintre care prima.
,,balonul cu ci,vtnd" conceput de Gh. Vaylaarn-Gh'ilescu (htcrare de 130 pagini) .
Autorul md"rturiseste cd a mgncit doudzeci de ani la aceasti invenfie. E1 ca11
ci balonul siu va inainta cu o vitezd de la 1 la 12 m/s., ,,reglementat din metru in metru ca putere". Acelasi autor menlioneazi ci a mai conceput
un balon, care are o vitezd de 1a I la IB m/s., ,,d.e asetmemea reglernentat 6tt
weygere, i,ntocma'i ca un cal cave rneyge la pas, la trap sau cu cea tnai tnaye
ctleazd.
lUleata
214
!nl
ele"
l
reulloM pJBJ?H '8ZBI eI JnouJvcp o-ln^? nv 'Pnou ?Je nu Pu"rJa" sISInd
aleled nr olriou
-ord nrluad ,,roprnleqz" eaapl'a1a1ed nc P]"oJ o'1nzet' uie urnc pdnp
'nps Inllqe[trtp et ?rs"asolo] es ?zeelcalord nueauprg 'nrcn1 lsace
a13o+ nc eopPp nu eacIIE
'e131uo3s
ealse3e
elalellnzal
n3 luaInc
"T
'luourn1l-solueg 16 ]ellen'e]soq'I
$rzrll reur tS 7ZBI uI +uorun"g Inroreu 'B7BI uI 11eg q8ng o-1"rls
.g3rln"uoJa" ul slEllnzat aIe?eJT'o
ps lndarul
-uorrrap nE Blseary
"ep
e 'gurJetu "I ra llrpldepe eiurlud u1 09BI "I ad plrqelnoslp Pf,uI
'eacrle 'guelJee erie8r^Leu "I InlnJoloul "eJrSoIoI suilxa "-s puls Isurrlu
psul (puerun ei-ro1 ap p1rp1.ru;) nPS inuol€q eI vBLl ul prcqru"Ig
asejrlde o IniuIJd 'eaorlo rcun]" ad 1ue-rnc pout uI "asolo; aS 'ArlceJl
+"Alozar ap eale ec "ee3
Inurelsrs pulr lnurud uI rJep BJa nu"augJg .es.EJJel
.,,1 ur1adda7., urJd zn uJ +eJlur e 'nrurrunle ep
nc 'pr8rr arutSarlul
uf lnyqttrrlp pul3 '006I ui elq" ?1Ern1?IuI all ps lndacul " rnlnrce
re riue8r8 Jolsace ealelrlr8erg 'nueeu?Jg rnl eeuraJl uI eJ€zrleal ep
Jolalrq"h:rp raru-ro} BaJe^Jasuo3 '3IIIecsLu Jos
sJnl uI pcul ?sul
"Je
-lndord rnun eaunrice qns srqsul lIncJIc uI JolrJnJoqz Irr?n+oela "a+€lrl
-iqrsod '?BBI uI ']erlsuoruep ? ,,oluerd e1" rnlnltqelt-rrp ea"reslndord
nriuad crr+3ala rnlnrolour "arezllllfl 'nrueuop ]sec" uI lnsarSord 11nru
asern6n aS 'pllln"uoJae BI erzoldxa nc InlnJolour e erecrlde erurrd
pulf, ap 'ZZBI uip PJuI ?c +BrPAape alsg 'ra IIrPAIozar ear"l
uI nera rrineuorae ruapurlnlard 16 ereolrurnilntu are.l.lozal o PJUI
gzue+Ep
_npf,
asrrut:d nu aitqettrtp uud auerra? rarioruocol eualqord '968I_-068I
ul 'rlunle llc nf, llnur IBur +ile nO 'lrqelar8ar alsa n-rf,nl lsec€ rS
citre
1BBB, Wellner, care pulin a lipsit s-o ;i traducd ln practici in
lB93 (anul cind Brdneanu i;i proiecta dirijabilul) ;i Pichou, ale cirui
incercd.ri continuard. pin5. in 1912. Wellner folosea paletele concave,
ca gi ale lui Br5.neanu, pentru un mai bun profil aerodinamic, iar
Pichou, cu ajutorul unor comenzi prin angrenaje, dddea paletelor o
inclinalie variabitrS. in diferitele sectoare de rotalie ale rolii (intocmai
ca Brd.neanu) . Nou la BrS.neanu era
aritase ;i comisia
pla- cum
sarea acestor rofi propulsoare pe axa
dirijabilului. Comisia aprecia
ci lnlocuirea elicei prin roata cu palete constituia un fapt pozitiv.
Dezvoltarea ulterioari a sistemelor tractive a dovedit lnsi c5. se
inselase; tot elicea a triumfat pind. la urm[. Ceea ce meritd. a fi
apreciat in proiectul lui Brdneanu este faptul cd in momentul clnd
;i-a conceput dirijabilul, el a reugit sd.-l aducd. ia nivelul ultimelor
progrese tehnice, pe ling5. aceasta sd aduci gi unele solulii originale.
Meconicul Dumitru Popescu
Niscut ln noiembrie 1867, in satul Tisesti, din Muscel, Durnitru
Popescw a fost al doilea fiu al lui Gheorghe gi Maria Popescu. lnc[
de mic, s-a dovedit foarte indeminatic.
Cind a devenit fldcdu, Dumitru a pird.sit satul. Era dornic sd. cunoascS.
iumea, si invele un me;tegug.
lntiiul popas il f5.cu la Curtea de Arge;. Aici inv5.!5 mecanica. Primui
sd.u succes a fost in domeniul 15.c5.tu;eriei: reu;i s5. facd. un zivor care
nu se deschidea decit cu un anumit secret,
apoi alte dispozitive
mecanice. incurajat de citiva prieteni, plecd -la Bucure;ti. Inifiatorii
unei expozilii-tirg din CapitalS. g5.sir5. ingenios zdvortl tinirului de
pe piaiurile muscelene gi i-I primiri in cadrul expoziliei. La Bucure;ti,
citind ziarele, venind in contact cu tehnicieni instruiti, spiritul de
observalie gi inventivitatea sa se dezvoLtar5. considerabil.
Cind bS.iatul veni lntr-un rind acas5., la tar5., maicd.-sa observS. cu
ingrijorare ci se inchidea in odaie ore intregi. Acolo tiia cu traforajul,
bdtea linti;oare in placaj de lemn, dldea 1a rindea, lustruia, freca.
lntr-o zi, feciorul ii ar5.ti. mamei ceva ciudat: un fel de pasire de
lemn, cu aripi de pinz5.
Altd.dat5, cind mai veni pe la pdrinti, maicd.-sa gisi intre bagajele
sale ,,o drdcie cu fofeazd gi sfirleazd".
acum cu un inginer Boicescu, mam5., om tobi de carte!
-Lvcrez
Daci
planurile mele n-ar fi bune, inginerul nici n-ar sta de vorbi cu
mine! o llmuri fiul ei.
216
LLZ
'MaP|QI
z
ff'1"'Ki:'"Kn!'"'
-msw? o-x! uq?4daz alatuoilnlocr+r" 6161 lsnEne ,, ";{u"y"|
'Pc"J aI PS esrrelo
3s ulruor Inu"rcluqel arsJ ed rolrrPf,rllpolu B3r"+da16e u1 '(pleliuasa
giuercryap oarl op eqJol eJe nu El eJed as r6ap) rnlnlelaJq ?aJ"ledurnc
drurl errlgc nJluad gulure ssoJ5 InJoreru '1uaplf,f,e rnlsef,e Plrroleg
'2,,a1'{n'ur'1,tt, ur,t{ ac pfucs ncsaQo4 nt"pswg t'inqp'r'S as'lap Juawotw
%n oI :,tao u? QaH aa79c t7n7{ 6 1ot'gu'pQ r7 ap 't'oi;n Pr?p?'t as ynwoyog"
ssor5 Inroleu 16 puul Piel aP
puIS
,alaiuauadxa erndacugar '1e13ar aulq alse InJololu
"f, PJnzeJJ
'1cund e1 ilaund
eJs)aJ"o aP
I
ero^eu aJ? ef, rpa^op es PiualJsdxa eurr-rd e1 ap 16 3rJ+f,ela eJe lnro]oj l
.ncsado4 rn1 1n1e-rede FIuJIc 1da,ip pugne 'uoleq un ad }e+uoul nI er?)
asnpe €lsace 'rn1a1uoc eareiurr,rnoul nJ 'ssoJ)
Joloru un urlJeg
"I ep
elelrdec uI eaAe utladdaT ele+uo3
InJor€ur ad 'trece;e ap ruo un ralJlsnY
'EpIrns
r-ps asndacul IncoJou ec earpd 3s(,,eJ€JoqeIoJ" elsEef,e ulld'116rg;s u1
'r,,IeI IIu rf,azaseA "'PSeorunJI ?urns
o" earslo rI aluor lsacv iurpddaT aleluoc llcep Inlls ruaurtS '3un1
-ndurl3 urp nJSarII'I 'ngs rnlnualarrd aJBosrlcs o-Jlul ncsedod erJcs
,pIIJafl urp aluos un" e1 ap ?+lelo o rurrrd 'apz e'ta11c PdnC
'[n]e^arq epurl r6-pc e-rerz ug iunue un nppp 16 eriue'tur
r*rg,rgsap 161 uluror InJole+ua^ur 're8ui1-orlsnv Inlnlradrul elelrdec u1
:""
areo*nrcn1 ep eurnJq t6 einspc PpuI^ r3-9s lro.tau esasnJ'es esdrl
"!p
,r1 g.r33 ep ro3 ed e.rnSrse r-e 16 run.rp ep rrueq ernco.rd rs-e n.r1ua4
.>Iue.&\qJS 'cetrlsne un rS ncsaclog ap liiosug 'uar1 ug rns es ncsado4
nJlrruncl Inf,Iuef,aur 'cru6erls ra8 un r$ ro;r,r un ad '906I alJenuer uI
'-rolriueura.tn8
ep 'pIz un ep e3 'esrlo[ es Jep '11nur ap e]"]npo
e aresgdau
"lunJc
BJa elelpursJls uI eJec euelqo:d raun erinlos asrspS pc sur,Luoc 'es
eriuaaul n3 uelllrl 3I ps"r ps drqc 16 1a} u1 esecrecul 'ea16arc aref, eIIIueJ
ap lerg.l.odur; 'nar8 Ba3np O 'Iue ep Lt urnse ?eA" ncsado4 nJlriun6l
'xnlnwo9q uur4J :eriuarrur eseld
.Ps sur^uoc asBsPI es ',la8u1
r6-e ards .psBrJlsns elelrdec uI p8reaur
op qeIS 'e1sac? r$ nr}ilung rnlnlelcl lndec presrJns rl,Ii'!uau" ec
r€ur rclu llnru Ieru TcIuer16 as nN i"uar1 "'e1 ecald gs
-uiind
r" Inl.it '(ese:nsutr as 1a 'durr1 arlug rcgc) ra erou e1 ep glrnplpp
't06I rnpue 1n1rS:1;s e1
o rurud nJ+rrun6[ rnl
"ru€lu
=io.o
-guzap eJ€osrJcs
ulleddez lnloluot lD nrolDroqDlo)"
i
'rt*
\\
Dumitru
Popescu
Dar soarta fu aspri cir inventatorul nostru. Fdcuse experientele cu balonul pe cimp deschis, in plini iarn[ ;i se lmbolnivi de pneumonie, intr-o formd atit de grea, incit
trebui si fie internat in spital.
F-ald de aceastS. situafie, Gross consimli si-i avanseze o
mie de lei, urrnind ca atunci cind se va inzdrd.veni si-;i
poati continua lucrdrile. Ie;i din spitai, dar f5.ri sd se fi
fScut pe deplin sindtos.
Boala il subrezise intr-atita, incit in luna mai se interni
pentru a doua oari. Popescu trebui sd incredinleze, pentru
un timp, lui Schrvank, conducerea lucrS.rilor, mulfumindu-se
sd le nrmireascd;i si le indmmeze de pe patul de suferinfi.
Dar Schrvank voia sd. gtie prea multe. $i pe deasupra avea un
prieten, bancherui Birenbach, om cu ginduri ascunse...
Bolnavul pricepu cam ceea ce urmS.rea Birenbach 9i, in
urma unei disculii cu Schwank, se lipsi de colaborarea
acestuia din urm5.
Era pe la sfir;itul lui septembrie 1905. Dumitru Popescu ie;ise din
spital, Gross nu mai voia insi si-i dea bani. Intenlionase si cumpere
brevetul, dar un brevet privind o invenlie pusi la punct. Or, 1a cirma
de balon a lui Popescu trebuia si se mai lucreze.
Legalia rorninS. se ar5"t5. gata si-l ajute pe inventator, cu... costul
unui bilet de tren clasa a III-a, ca sd se intoarci in patrie. Popescu
insd. rd.mase dirz pe pozilie, incredintat ci va izbindi.
Zile intregi ribdi de foame, hrS"nindu-se cu te miri ce; uneori aduna
pe furi; f irimiturile de piine aruncate porumbeilor prin pietele
publice.
Astfel izb:uti s5. terrnine lucririle si in octombrie igi relud probele.
in cursul acestor experiente, schimbi electromotorul cu un motor
cu benzin5.. Din nenorocire, pe cind se afla cu balonul in zbor, un tub
de benzini ficu expiozie ;i-l r5.ni grav. Trei siptS.mini a stat in cas5,
greu bolnav, apoi o ambulan!5. il duse din nou Ia spital, in stare
desperatS-. Acolo muri, dupi patru zile, la 10 noiembrie 1905.
Cind sora intri dimineala in salon, il g[si !eap5,n, avind la c5.p5"tii,
sub pern5, citeva pagini acoperite de scrisul sdu mirunt, chinuit de
boal5..
Autoritd.tiie sanitare erau in dubiu. Pe cine s5" in;tiinleze? Str[inul
acesta t[cut ;i ingindurat n-avea pe nimeni. i] trimiseri la morgi.
Abia peste trei zile se infd!i;6 cineva la spital, intrebind de decedat.
Era un compatriot, inventatorul Tache Brumd.rescu, care se afla Ia
Viena. Sosise in capitala Imperiului Austro-Ungar spre a-;i patenta
citeva lucriri, intre care gi un aparat de zburat.
218
6t4
'zI6t
Tsn'n€ 9z ulp
'stgt 'ru ',3*"#"!!H'"'
'orJlcele Inrolotu docs lsace uI as-npulsolol 'aunrice-r1.nr1uad eecrla
nera
aseldope as 'pleuorsuaese ei-ro1 n€eppp aI eJBc rt elnldrun
^r1r.rry"p
or- alazei'a1e1rpl8r: 3p lol lnper8 ''ro1a1rqefrrrp €tuJo] :nruauop
"rm
g:asellozet a5 'ariuale areu
lsec" ul auraiqord "lt* rcunle gugd
utrd euerJee rarioruocol euralqord'(aprFr:
o ap eJncnq ,,
"lrqnfrrrp
ar"ur ap 1n]sap J?urnu un druil Ia3e uJ ]o] llnJ]suoc "
-ruras alrq"lltlp
"p 'sso:3
,"ri"1roi"r'"p-r"jr1o
Inrol"tu rer 'alrqeftrlp rcurf, 6961 u1 9u1d
ul
urladdeTalaluoc relunu) alrqe[r-up ap 93ear1u1 aIJOS o 7I6I
".rrrr1.,to,
erielsorae apun 'etueutJe1; utr
guld
906I ulp leluerurradxa B EJslrirlu
'er"o]?f,Plsl1zs lerired lloap n€ra
erurgc r6ag
nu alrspB elrJg.\lozeJ 'aural'L ell1" 3p elsrxa rnlnuoleq
'l"JOrIeuI"
rorJelln +sol B ,ulrzodsip ]saov 'nPS rnlnuol"q e plesrop-'roualsod
eauaruas? rnun
ealred uI-^ilrrodrrp
l"luozlJo feuadure un l"]uour 3 pulc 'docs
un '098I ulp gcul 'eselualur 'leuorsed +n"uora"
l"urlsep
tg ,i ,",,t'ottac rode ]Iua^ep '-toltcunul nldruts 'uai11nf
i*;" ";n
,pls"a3g uI rr?crecul '1de:p t-a3
"1",
ir"rr.v :"r.rird"r1tg
PJasasn' reru arica-gp
'pstcard r"ur Jo[ eareh:rp arn8rse PS aJec gurJlc o Joleu"opq psul easdrl
rudord aceolfrur urrd '1os ad ap acrpu 3s PS E3uJ asr]nqzr nu
'ptoq
"p
un rlru rc?J 'JolauEoleq aurirede lnrolrt't 9c
1r-rrtt ". nar8 reru 1e-rede
uI
neapart reru rilnru'(ncsado4 nJlrrun6 rn1 trirour lnue) 9661 Inue
'rnlnlecsntr\i apnreld ad aP
ad '1so1
.ncsadog nJlrurn(l Inlnolu"catu e P]JeoS ecr8t:1 '1tncs
" "]S"acV
'.ealr16 rlunle lerlstFerug n" eJls"ou alererz'rnla+uo3
as
elrullru ,rg ,lrr"do4 rn1 eriua'tur sunte ? urllc 'eluoJ ad aunqzp:
'l1f,seJ
g. t, 'r"r"rd arnlp,tzap 'ut1adde7 nf, es-npulllac 'ssolg InJor"II
o 'JorJe]II]
-purnJg rnl ? eJaundnsa:d P]s"alB a16a:e1u1 arernlerdrul
'(rn8rsap
w9 swnfa
'qcequarrg rnl lnrpauralur urrd) ,,,w77aQQa7 xnlo]uoJ ougw'
pts?xa mw 0u1'u"t'
a- ncsa{04 w7 aawnfiwoawl' ur onTnTQo{ u't'Qnsa Pyxopug
'" : purrr;e ncsaJ9urnJg sqJel 'r:|Izrll r"Iu lecrlqnd locrpe un-Jlul
.EFS
n,,t1waQ"
u5 1ci;riurrlS
rariua,tur altrdtcurrd 3-re1 ad 41"+PJB n?Ja nrJolueur lsac"
e giei't urp eeJElalul pdnp aJo "Aallc
InrlouraLll es"nl rI'rnlncruecetu
BI asrsos arer 'qcequallg qf,IruIJH InJaqcu€q J?r 'eledor8ul PrasasnJ
e-t pu13
r16a1ug.upd ini alafr6gurptl'nrzrl+ ea:d 9su1 ele'etrun lrsp8
'ncsado6 nJlrrunq rn1 eiualsrxe ep PJaseuJoJur II 'rriua'tur ap
piuualuoc o asnuri aI nf,saryrunrg
alelf,elord
eles
"Jor?J
"rd."p
"'?un!
rr,11-o6" rriplarcos ltttoi tt1 liednr3 ''uer^ "I ap rulluol rriuapnl5
Dar soarta fu aspri cu inventatorul nostru. Fd.cuse experientele cu balonul pe cimp deschis, in piini iarni gi se lmi-- ..1
bolnd.vi de pneumonie, intr-o formi atit de grea, incit
trebui sd fie internat in spital.
F-ali de aceastS. situa!ie, Gross consimti s5.-i a\ranseze o
mie de lei, urmind ca atunci cind se va inzdrS.veni si-;i
. /l_.
l, t-)
poati continua lucrd.rile. Ie;i din spitai, dar f5.r5. si se fi
s/,//fi4,*
fdcut pe deplin s5.nd.tos.
ry
Boala il subrezise intr-atita, incit in luna mai se internS.
pentru a doua oard. Popescu trebui sd. incredinteze, pentru
un timp, lui Schwank, conducerea lucrS.rilor, multumindu-se
s[ le urmd.reasc5. gi s5. le indrumeze de pe patul de suferint[.
Dar Schrvank voia sd. ;tie prea multe. $i pe deasupra avea un
prieten, bancherui Birenbach, om cu ginduri ascunse...
Bolnavul pricepu cam ceea ce urm5.rea Birenbach ;i, in
urma unei discutii cu Schwank, se lipsi de colaborarea
acestuia din urmd".
Popescu Era pe la sfir;itul lui septembrie 1905. Dumitru
Popescu iegise din
spital, Gross nu mai voia insd s5.-i dea bani. Intentionase si cumpere
brevetul, dar un brevet privind o inventie pusd 1a punct. Or, la cirma
de balon a lui Popescu trebuia si se mai lucreze.
Legatia rominS. se ar5.t5. gata s5.-1 ajute pe inventator, cu... costul
unui bilet de tren clasa a III-a, ca s5. se intoarcd. in patrie. Popescu
ins5. rd.mase dirz pe pozitie, incredintat ci va izbindi.
Zile intregi rd.bdd de foame, hrS.nindu-se cu te miri ce; uneori aduna
pe furi; f irimiturile de piine aruncate porumbeilor prin pielele
a,@
i
L-
\
Dumitru
publice.
Astfel izbuti
s5. termine lucrdrile si in octombrie ipi relud. probele.
acestor experiente, schimbd. electromotorul cu un motor
cu benzin5.. Din nenorocire, pe cind se afla cu balonul in zbor, un tub
de benzini fdcu explozie ;i-1 r5.ni grav. Trei sd.pt[mini a stat in casi,
greu bolnav, apoi o ambulanli il duse din nou Ia spital, in stare
desperatd. Acolo muri, dupd patru zile, la 10 noiembrie 1905.
Cind. sora intrd. dimineala in salon, il gisi leapin, avind la cip5.tii,
sub pern5, citeva pagini acoperite de scrisul sd.u m5"runt, chintiit d,e
ln cursul
boaI5..
Autoritd.file sanitare erau in dubiu. Pe cine sd" in;tiinteze? StrEinul
acesta tdcut ;i ingindurat n-avea pe nimeni. 11 trimiseri. la morgd".
Abia peste trei zile se inf5!i;5" cineva 1a spital, intrebind d.e decedat.
Era un compatriot, inventatorul Tache Brumd.rescu, care se afla la
Viena. Sosise in capitaia Imperiului Austro-Ungar spre a-gi patenta
citeva lucr5.ri, intre care si un aparat de zburat.
218
6LZ
'Z16t +sn;n€ 9Z uIP '9t0g 'ru
"'"i":#"::H":
nrluad sacrle
'crJlcala InJolou docs lsece uI as-npulsolo; 'aunrice:1
nera
alnldurn
es 'gl"uorsuacse ei'ro1 n"ep"p aI aJ"c 16
.or1r,rr1rp
:nrueuop
"s"1dopt
or- a1azel'alelrpr8u ep rol Inp"f 'rola1tqeftrrp :*i-"i
"itt
rcun+" 9u1d grasellozet eS 'ariuale eJ"Iu
e-"1qord
,t1
,."r"
"11tt* utrcl euerJee rariourocol eurelqo'rd '(epr8rr
o ep ?lncnq
", "1'q"i'lp
uI
"
-r,t". "1rqt[l{p ap ar"ur ep In}sap r?urnu un druil IecBrcurl}o} +rnJ}suoc
6651 u1 9u1d
,arielsorae ep rairSo'ssor5 lnJoleul -ret 'aIqelulp
erras o ?I6I uI
uriaddeTalaluof, reuinu)a1rqelurp ap 93ea:1u1
'erueuuaS uI
?J€lrlrur erielsoree apun
'aJBo193?JSI1i:s lerired lI3ep n€ra
Blll" ap Blsrxa rnlnuoleq eungc r6aq
nu alrspB aIIJPAIozer 'atual'l'
"
".irlrr.rrot urp lelueurrradxa
guld
-q06I
'leJorIetue
'nPS rnlnuolsq e plesrop-'rouelsod
JorJalln lso} B -,rr1rzods1p lsecv
un ]"]uour 3 pulc 'docs eauatuas? rnun
ealred uI",oi1rrod.,p
l€luozrJo'leuadrue
urp
'098I
un
PcuI 'ss'lua^ur 'leuorsed ln"uoroe
it,rrr="p
nldurts 'uar11nf
,r1 ,i ,nrr"loi""r toa" lrua^ap 'rolrcunur
ilil";p
uI rJ*craoul '1de:p r-a3
"1",
ir"rrrv :"roird"r1.,'
?rasesn, reur eriea'p Pls"ef,'
o Jolaueol"q psul easdrl
.gsrcarcl
Jo[ earelrrrp a:n8rse ?s ar"c pruJlc
rsur
asr]Qqzr nu
.proq
rrrdori aceollrru uud '1os ad ap acrpu 3s ES eJuI
"p
un Icru rf,Pc 'Jolausoleq aurirede lnrolrr't' pc
1r-rr"r tt ne:8 reur leiede
uI
rrru r11nur '(ncsado4 nrl{unc[ rn1 rrirour lnue) 9961 InuB
'rnlnlecsnJAl airrnreld ad aP
'rn"p"r,
.1so; B}S€acV
.1;rrcs
ad
.ncsedod nJ}Iunc Inln]Iu?caul g}Jeos ecrStrl
"'rnla+uof,
"
'rea;r16 I3unle lerlst8arul ne ells"ou aIarErZ
'a]uol ad aunqzg: as
apulltu .rg ,lr."do6'rn1 eriua'lur sunle B urn3
'11cseJ
'r"u"rd arn1gn,ep 'utlacldaT nf, as-npulllac 'ssol9 InJor"tr\I
g,
arernla-rdurl o 'Jorre]1{1
",
-"urnJg rnl ? eraundnsa:d pls"a3e a16ar91u1
'(rn3rsaP
uugut ug swnta
uc1eluoc
'qrequalg rnl lnrpeurJa]ui uttd) ,,,wo7aQ{07
plsxxa n'u 0u1'ul
n ncsa{04 r,n1 oewnoiwaau'L 0J mgnT{a{ atQnsa plaxopug
n,tywe Q"
" " : Puurlv ntrseJpurnJg
aqrel'nrzJll r"ru 1€srlqnd locrpt un-rtul
'aies
nrrolueru lsac? u1 lcrSriurtlS
rariua,rul altrdtcurrd 3re1 ad elre+PJe,n?Ja
eJo slallc
,1 'rnlncrueqaru e pier't urp eeJ"leoui pdnp
lrrr-,rr"* ".tr-r1
?I osisos aJeJ 'qf,ecluaJrg I{]rJuIeH Tru3qf,u€q Jer 'a1edo-r8u1 PJOSasn}
:""ti1
ea'rd psug era '?ru;n lrsps e-t pu13
ijs"*i*pa ,r',1 .1"iisp-p-g
ep
rn1 efualsrxa ep PJes"urJolur II 'rriua'tur
aI ncsalpuInJg eroJpf,
'ncsedo6
orlr*'16
e["s ele]calo:d ardsap giur-ra;uoc o, asnuli
ap rqiuor rriuapnl5
"'Pun[
€rulruot{" rriplarcos'1rrtt-ti u1 rfednr8 'eualA "I
!
i
I
t
)
Mai rd.misese sd se soiutioneze definitiv problema cirmei, pentru ca
aeronautii si se poatl socoti stiplni pe dirijabilele lor.
Dumitru Popescu s-a angajat pe aceastS. cale. ln tar5, cu vreo zece ani
mai lnainte, BrS.neanu, pornit pe acelagi drum, nu ;i-a realizat
ideea. Mecanicul Dumitru Popescu, inciput pe mina unor misifi
capitaligti, a plS.tit cu viata nd"zainta sa de a rezoLva problema dirijirii
baloanelor, pe atunci problemS. de bazra ln aeronautici. Dar chiar de
ar fi rezolvat-o, cu ce s-ar fi ales? ln cel mai bun caz, ct suma de bani
promisr ca rd.splatl (din care o buni parte ar fi trecut in buzunarele
misitilor care-l ,,ajutaserd." ln aceasti ,,afacere") . Incolo, invenlia ar fi
trecut pe numele gi in patrimoniul altora, iar despre adevlratul ei
autor nu s-ar fi gtiut nimic. Nu avem
o dovad5
- este drept - nici
indiscutabild c[ Gross sau Zeppelin 9i-ar fi insugit inventia
lui popes:u;
pentru noi insd, un fapt rdmlne cert: mecanicul romin ;i-a dat pind.
si viata pentru triumful invenliei sale, iar numele sd.u se cuvine sd.
figureze printre pionierii aeronauticii.
lncd un pionier ol novigoliei oeriene: Al. Ciurcu
ca si scape de represiunile dezlSnluite impotriva participanlilor la
revolutia din 1848, Neculai ciurcu gi sotia sa, polixenia, au trebuit
sd
fugi in
Transiivania.
La 29 ianuarie 1854 se nagte la $ercaia, in districtur Fd.g5"ra;ului, ln
fara Oltului, fiul lor, Alexandru.
Peste citiva ani ins5., in 1856, exilul politic al lui ciurcu se sfir;egte
;i el se poate inapoia in Muntenia.
Fiul sdu, Alexandru, este un copil vioi, zburdalnic.
Spiritul siu inventiv se manifesti de timpuriu. copil fiind, incearcd
sd construiasci aparate pentru diferite acrobatii
care le vdzuse
- pe
la circ si cauti si giseasci noi metode de dresaj
.
-
ln
pleac[ la viena pentru studii de drept, iar la intoarcere se consacri gazetdriei. A combitut cu vehementd. guvernul 1ui
Ion Britianu, o atitudine care nu era, desigur, de loc pe placul guvernanti lor.
Autoritdtiie au inceput s5.-i facd fel de fel de sicane, dintre care cea mai
jignitoare era acuzalia c{, dintr-un punct de vedere strict legal, n-ar fi
fost cetifean romin.
A fost emis in consecintS" un ordin de expuizare, astfel ci At,. ciurcw
trebui si-;i pd.rS.seascd patria.
1873, Alexandru
220
i5
luaurecleia ap Inqn+ ad ap lnlaulqor
Jolrazal er1u1 sndralul n€ rirolelualul
'JarpLrTSSrI rnl rnlnuol"q
eI ra IIJrsoIo; lndocs uI 'IJI|
,
"1s1ndo-rr1 e11e i6 Iralns leur. Joi
-glgunqurl
"rlalng
'ruILno-r ,ro1"1n".out lite t6 grasednco
as '+nzPA ru? tul1J eSe 'atec ep 'rn1nu
-o{Rq IIrgIlrlp eualqo-rd Pres"AIozar
lnla} q Pc n€Jeprsuoc rllolnv
"}sar"
'sndo suas u1 a1e1da:pu1 'unqn1 pnop
nr]uad 'iod€ul i6 elureul
sol-sns
'uossln€ ]s n)rn!3 aP elle pcs"elJes 9s n"urJn
"ri3a]rp
alac urp
3l llturitr 11 ealnd Inuol€q'alaurqo: f
]nda3uof, 'lnlnuol€q €al
rz1
'e1dea:p
'e3u11s
-ttrllf, nJluad Alllzodslc
elduns urrd'1ay1sy '}aurqoJ u{i allr n3
€rnun eleprr{3sap,r'r. "r"p.qcu1
u}
eJlul 006 ap 1q3un un nc 'tirpd nrled
"
as
€ururral
e
'J?l'?JrlureJ "',Lt"';
e-s r :doos ]tst: "I rrglrllpolu +rraJns "rlalng
+elrlrureJ qn+ un leldtpe
ru61i
prele
ri
l"rpoiur a8urdiul "'' io1 1n1a[
'gsndo ericarrp
'lrJlla1e
rnlnJolour
uIJd
"I I;;;;"q
lol erlelnq urp alaze8'rnlnlaurqoJ
"aJaprqosep 'ro1
nc rnlnuol"q
eII 9s
"rlalnq
"rlalng
In3oI uI Plal"u uI ?]"31n"uun
undo'rd t-TJrl?;:i::
r"rri" 16 lnrolotu vos?rnsolul ?s rollrolezrue8ro
iri?
qns Inuoleq 1ua1 eseldap 'ruc 0t ap
alirzodxa ap I1IPS 1e 6rradoce lnurroua
ep arJa+"q o 3I ep aiSraua nc
nJl"ru"rp un nc 'eecrlg '?lueid aJ"ol€Inunls
3rrlcela rolour un ep P+IlrI^uI a3lla
+"lue..,rle ,s g^oorjiP lrnitsuoc
ap nrleuerp un nc'p1r8
o ap leslndord rS *eo'piq nc l"Ilrun'urg'I
rerpu"ssrr uols"5 'srred BI
-unl" purJol ap uol'q "tt iggt uI asrnl+suoc
uI 'ra'1snpu1Inl"i€d uI.'IrIe g''rrdo
ap ale+rcrrl3ele ep ,"ri,'oaiJi"rp"3
16 erieur8eur-r
as nu rue+aud rop ,o1"" 1t Arlualul lnylds
-:"]:":"^"!grs
nc
ull
nrcrlrJo
ap
'n1ezul"eJen3'Aa,"itt"d'n4eu"rp luur g r'urnu
rE
o no ?rrr"l" urp arlelnq o lndacul eI rcapo ETnJPJ
I Z ep alelrcedec
ap pi:o; - elicear
'rc1azu| nl*ar JBJluo3 sua-s uI a-ia-8urdu4
arec ur'rd nr3rlrJo un plsrxe
acnpord es'rJunle 'r*ar 1od alazuB
ur:d
uI 'lninl
pttg aie8,a runrsard 'alirica-up el"o}
luardrcar ]sace ul 9*g
zea un :]ln"' ep
luardrcar un-r+ul srqcul
l;;;;;;;; lii*"a'i?l';;;;
ap lcund Er r,a^e lo1 eriua'tu1
]ncsouno p3rzrl ap
oJi"u"a un a'recald
'a't'icaa,t aP
uin{
ra't'cc
erualqo'rd
rarie8ileu
-o|[?M ur't{'rcr1e1te e Beece ad lercads.ul'suarrae
niu-e,rur a+uBseralur leun e lcund
a^lozar ?s er?3 ,otu"*" ;;;;rLE's :
r*1 ropugrue 'rue e'uilc ep dun;
e1 rr:aund lndocs u1 alei'o; 9'""'1p1t
'eiuerg u1
''ro1n[e ug rual rI '11€arncng el.asasni
pul]
ep
eJ"Jlur ep lezrlr-npupn8rse
un 'uossrng +snf
gt"ia
"p 1u"iuodt"'toc
"d "r',r.o,rii" 1-"""
ncrnr3
arDolDrnqz Dulrotlold
!i
alitDar nt lnuolDS
un regulator de presiunel, astfel ca jetul s[ aibi un regim d,e presiune constant.
organizatorii demonstraliilor aeronautice de la palatul Ind.ustriei nu
dddurS. insd. curs propunerii ficute, cici pe atunci ideea utilizirii forlei
reactive ca mijloc de propulsie era inci destul de noui ;i de aceea
privitd cu scepticism.
Respingerea proiectului nu-i descurajd. pe Ciurcu si Buisson.
Nu se putea oare g5"si un mijloc prin care forta jetului gazeror sd. invingd
greutatea Lruteliei lor? Atunci butelia, asezatd" pe pimint, s-ar ridiia
in v5"zduh, daci tevile de esapament ar fi orientate spre soi ! gindeau ei.
Prin incununarea cu succes a acestor planuri, cei ci-oi prieteni vedeau
rezolvatd, problema navigaliei aeriene cw aparate tnai grele d.eci.t aenr,l;
f.aza aplic5lii la aparatele mai ugoore deci,t aerut,l nu-f mai satisficea,
o considerau depd;itd.
Propulsorul
La 13 august 1886, ciurcu ;i Buisson urcari pentru prima dati in susui
Senei, pe o ambarcalie al cirei motor nu era altui decit butelia proiectati initial, dar care fusese adaptati noilor conditii.
o mare multime a r5.mas atunci cu ochii atintiti la aceasti. barci., ce
n-avea nici visle, nici pinze, nici elice ;i nici zbaturj, dar care urca
i^mpotriva curentului, insotitS" de groaznice bubuituri ;i
;uierd.turi.
in figura al5turati se constati cum a fost adaptati. ,,buieria"
acestui
miiloc de locomoliez.
Prin tubul ce se vede lingd mecanic se introducea carburantul (intre
15-20 kg) , apoi se aprindea amestecul si se astupa cu un dispozitiv
de inchidere. De partea opusd se afla orificiul de e;apare a {azd.or,
la care s-a adaptat mecanismul de reglare a debitului de jet ai gazelor.
Astfel se incetinea sau se m5"rea viteza ambarcatiei.
voiumul buteliei era suficient ca la presiunea de 10-15 atmosfere,
barca s5. inainteze 10-15 minute. Butelia mai avea gi doui tuburi de
descircare, care trebuiau sb" joace rolul unor supape cle sigurantd in cazul
cre;terii presiunii interioare a buteiiei peste limita admisibilS. Aici era
partea cea mai vulnerabild a instalatiei, cdci posibilitatea de control a
presiunii din interiorul buteliei s-a dovedit slabd", ceea ce a constituit
totdeauna un serios motiv de ingrijorare pentru cei doi inventatori.
in urma citorva d.emonstratii reu;ite pe Sena, ministrul de Rdzboi al
Frantei trimise pe coloneltil \Iauronard, ;eful diviziei explozivilor
r Un dispozitiv_in genul ,,regulatoarelor" de azr d,e la buteliile de a,ragaz.
2 Desen dupi c1i9eu reprodus din revista
,,La Nature,,, nr.7BS, iulie" lBB7.
222
&
=f7e*
'rrrrraLuv ele a+Iuo elJlPls
gf,r€q o el grerCePe
n3 i€II€+I uI Z88l elunr l[^urP
rtlp^l6LL0t 'ru
J"+-"-'l:jtl
nr :€IIbuY
uossrn€-n3Jni3 €ilaln€ uI gggtr orrquro+rc 67,
B ulp IgLLL [n]J\rrq
tgg!z rtt IrrtJ\rrq :"i :i"1]-u! l'881.
:o'ueit,ib ur sssr alrq..,olJo 6l uip
t': ".1:.1.1.
ul gSBI arutrl , ulp'.'.lZB13'1ni""'q
urnr pdnp'91e1;elq 1:o1 t6 e er lJ]llc acl I
tc)66t lu lnrr.\rlq nr'','"-"n'"t'.'n
'InlcsJluos r* ezauuas as ?s sluJn alBs Pdnp 'e+?J
o durl+ allul ?Jes
-ede epou nc 'gqord o ptttg lrgloq as 'Prn1"r"d€ ?nou
'Jar{lu"q ad }n3g}sl}es e
-"pueuroc rrJo]?+ue^ur 9c rnlnldeJ gsul PliJo]"p
nc ?qord o'1r6r11s u1
erfe:lsuourap l6a6'r6nlu1 cuelg rnl eeredrorp"d
u! 'giuauedxa gruud o gdnq
'esrf,ep es 'ri-radxa ap rrsruroc reun eie;"esrisls
ealnd re-s pp'uc erie8
ap'ro6rurq
'rariuelul
"il;;;a
Brznlluoo e1 esasunte
-rleu uI rS rc '-relrpur Inruourop uI r"unu nu PO
{Ju"Ig 'Jegcueq un 'dun1 a:1u1 'rirpi' e11e u1 16 erfue'rur "+eAeJq
darul uossrng 16 nc:nr3
r{-e erds 'rJnsJeurap ep p8earlug arJas o rcun}e
."eJeundord 1au asurdsai.re3uelnog'aI'nJ3nI ?rr'nurgl os pulrnc'IoIlIe
reiuerg
ap
1e
eg 'reuoricsel lrEJuI un 're8uelnog trnleJaue8 'roun+"
purfqo ps
rnlnJlslur- 1""'''"oc""uird ?I"JaueB eeJeulJgzep
r;o1gsrl 'uosslng 16 nc:nr3
alaiuerads repeie gr".",,-'a r6f il*erznlua rS
"'PI€sJaArun eaced
IoqzRU op
urrd 'gundurr ps
16 pleraua8 lealeurtzzap'atieurerdns Ia "aJ"olrqorpz
ap 'gu"rJae 9loII o
plol1 ?1s"ece ec lndoci uI r"urnu ?sul 'rrn-,,IauoJee"
rrndocs uI JoI eriua'tur
azeuJJolas ps pJof," ap r*n1o1 'l't'g'"'it"oqzgr
+Ilep +"ls
nc.'raiuerg
azaiurnqerlul nu PS "1sea3€ "c ?sq tlilpuoc
ro1 Inla^arq apurl
ulp'I006ZI
"ru) rnln+']s rrirpuoc
]Ie'rnun IcIu (gg8l arrqruolcd 6I
nu ep lnluaruele',r" L, ,6-gr-iS*aitp n'r*.za)u*r]
" ps nealrrurad 161 rtroleluelul :"a+ellncllp rualJalur ror" RsuI
gund
.ersruroc o rs rnlrlsur es.docs lsac€
uI
'zatue-Jrlnurarrn8 eJlgf, ep gleuori
gpoder 16 nzg't
-vrqleleredeau rnqeJ+ 're eriue'tur 9i 't1o'lttttrru
urp
nI €lsacv'piuar:adxe ep leJ+se o "I alsrsB es'telsrurru
a3 ?eec
"plBlullul
Un occident trogic
In seara zilei de 15 decembrie 1886, ciurcu propuse lui Buisson aminarea
demonstraliei, avind in vedere c6 noua aparaturd. abia le fusese tivrati
si n-avuseseri" timp s-o verifice indeajuns. prietenul siu insd se opuse.
A doua zi, demonstralia incepu pulin mai sus de podul ctichy. in
barcd. era, pe lingd. Ciurcu 9i Buisson, un bd.ietandru, care urma
si lini cirma.
Inventatorii depd"rtari barca de lnal, iar curent'l o impinse repede spre
mijlocul fluviului. $i deodatd., o nd.prasnici bubuiturd impieiri pe ."i
de pe mal, care vd.zurd. ivindu-se la suprafata apei o
ae
"rrorrrri. ierUe
fldciri, din care ie;ea un fum negru ;i gros.
Barca dispdruse cu desd.vir;ire...
!
Bi"iefandrul a murit sfisiat d.e explozie
niciodat5.
nu s-a mai gisit
;i
cea mai mic5" urm5. din el. Just Buisson a fost pescuit muribund de mari_
narii unui remorcher care tocmai se apropia de locul accidentului.
ciurcu a ajuns i'ot la mal. Prietenur siu devotat t;i dndu sfir;itut in
bratele sale.
Inventatorul a fost actionat in judecatd. pentru omor prin imprudenti,
dar tribunalul l-a achitat.
Dup5. accident, reprezentantii presei il intrebari daci va continua
experientele.
Inventatorul romin mirturisi :
- Le voi continua, neindoielnic. Acest prirn aparat - plecizd el n-avea alt scop decit si faci. o demonstratie
;tiinfif icd. Trebuie sra realizez
ins5. un aparat d.estinat sd faci curse rungi pe pd.mint, pe apd
sau in
aer, mai ales in aer c5.ci acesta era scopul final ai strddaniilor mele
si ale lui lluisson.
Vogonetul cu reocfie
curind, presa pariziani anunfd. ci. inventatorul romin duce tratative
cu unele personalit5li din lumea ;tiintificd-, pentru continuarea experientelor sale.
Una dintre aceste personalititi era Gaston Tissandier, cunoscutul aeronaut si savant, care acum.incepuse si se intereseze de propulsorul
lui
Ciurcu.
Dupi" un timp, Ciurcu construi un alt aparat, introduse o serie de inovatii si oblinu de la autoritdti autorizatia de a-l experimenta la puibe224
f
9ZZ
'nES Inloslndord nc alaiuarradxa gnleJ I?rI nrl
nJlnr3 ri 1a ed arruldgls grasnd rrnpulS a1le 'ronau a1le 't.rpdncoarci
elle rlrv 'pref u1 plleoluJ as ps eareiulllnJul lrSrg;s ug rurrd noJnl't
'saJrns Ilq"f,Jeurar un auriqo si:e4
urp rarirzodxa E Pulruor eaunrj,cas '?l"pJocul gJuntu ep Iu" rop pdn6
no 'pqeeJl plseeo" ap rS gcnde e5
'r;zrra+iaral 1-ac er8raua
'rrrgi
rrcr,Lras
aI"aJ pcnpe gs 'es ealeltrelndod urrd 'ea1nd ';o1t1-(tpe tS -ro1r:olrrns
e 'giurrl( ap Jolruaru"o eatunl ul ]ncsouno eJa aJ?c 'nlJnIJ '.iaJlie eC
'uluroJ rnln:odod
ps
aliJezrleeJ raiuerg elnf,sounJ a)EI e nrluad erzEJo Bls"ett
"f,Bo-r1
asEI ?s arnqall nu pJ ee+ocos rep 'a1es rr:pi lnura,rn8 ap l"ilxa asesnC
'arirzodxa Els"ace €l rarulruog earedrcrlred ap adnco es ?s €uolep ap
"s
al6asg8 ncJnr3'ezef,ueJd rarinlo.Lag rnlnJ"ueluef, rrJrJolpqrps Erzel{)
rrf, 'pIBSJaArun arirzodxe aJeLU o 688I uI pprq3sap es ?s eurJn srJud
"l
'ales elrJnqeJ+ BI ap 'dur1 e,L1gc n-r1uad 'roleluelur ad rdp:
gnou o psul 'run1 erlalgc oJrA er?nlrrluoc elaiuar:adxg
1g arednroe.id
slrod Dl op Dlilzodxl
'ES EinurroJ pdnp 1r1g8a:i
pululiuoc arlalnq o asasnpoJlul inrolelue^ul
.zrrzoldxa 3l OZ
"cJrf,
e-r"J uI '1aio ap plq."l ep nrpuIIIJ un-JlLIIp 'ledrcur:d ug 'aunduror
1auo8€A rnun € ati
'rerJp:aqlnd
ad
al"o
ap
un
ul
'FlEJaJ
Belrno
leluoui
lauo8err
-tear uIJd eor?seldaP nJl as Ig
ern8rl u1
'asnpe alrJgf,rJrporu aleol nf, 'nps lnlerede epal as
"leJn]gle
'rJP3JaJuI UIp
-u€d r'!trJnrJ rnl lnteJedv
,
'.
I
:
"u11
eI alsrse ps roqzpg ap lnrlsruru ad ri
IIAuI ps lr6rgys ug PJasrcep rriradxa
locrrad un IJIu pJpI "s eur6eur ep ll-ras
aleod as RO rpelop InJolelualur €JoJp3
Insrncep ug'aiuatradxa ap 16 un pdng
',,alicea.r n3 nPS rnlnlos
-1ndord" eiro; ur:d 'gqe:;l alec o aci
lauo8e.t un eseldap noJnr3 'rtrpraqlnd
Ielsel IE JIl ap rnlnuo8rlod elurlui uI
'tun} ?JPI rareqlnd
Inro]€luolul 'elIIeIA 1ne4 rn1 1e ri
;
,,,r,
':' '
,
nc r.'
11"JJeS
rnlnlus^"S
1n-rO1n[e
Irrug
ap BIrpJ
InloJluof, qns '.{rru1-u"Joos
:' :: :,
"l
.t:l
l{ulti vreme, cazan:ul de fier al propuisorului a zicut
in sopronul curlii din str. Labirint nr. 13, unde locuia
Ciurcu. Cu timpul ins[, a ajuns si rugineasc[ ;i si nu mai
intereseze pe nimeni.
Alexandru
La 22 ianuarie 1922, Ci'arcu muri in urma unui atac de cord'
De atunci, cite cineva i;i mai aducea din cind in cind aminte
de inventia lui Ciurcu ;i o pomenea, dar tot mai vag...
$i totugi Ciurcu ;i Buisson nu meriti a fi uitafi' Ideea lor,
de a folosi forla de reaclie a gazelor pentru propulsia
aparatelor de locomolie aerian5., a trezit, nu o datd,
interesul unor minti ascufite, iar astd'zi este larg aplicatS'
in aviafie gi astronauticd.
Nu gtim in ce mlsurl Ciurcu a cunoscut incercdrile predecesorilor sdi cind gi-a inceput experienfele. Chiar daci
a pornit de la rezultatele 1or, acest lucru nu-i diminueazi
meritele, c5.ci in general un inventator imagineazl" rareort
totul de la inceput; dimpotriv[, folosegte din plin ceea ce
s-a realizat deja pin5" Ia el. Baloanelor li se aplicasera
Ciurcu eliCe, ,,zbatUri", mOtOare Cu abUr, cU eXplozie Sau eleCtriCe, pentru
punerea in mi;care a sistemului tractiv; atagarea de butelii generatoare
de jeturi fluide, care si propulseze ;i s5. directioneze baloanele era
insi un lucru nou.
o
'
intreoEd pleiodd de zburdtori gi constructori
lnainte de a ne ocupa de cele trei figuri care reprezintd incoronarea creatiei aeronautice rominegti - vlaicu' lluia 'si coandl - trebrrie sE
aritim ci in acest domeniu poporul nostru a dal zeci;i zeci de inventatori talentali. Aportul, dac[ nu a1 tuturor, cel pulin ai citorva' a ciror
originalitate, pentru epoca respectivi, este evident, meriti si ias[ din
anonimat c6ci ei s-au ocupat indeaproape de desivirgirea aparatelor
de zburat, iar proiectele lor au fost pe nedrept uitate. Chiar daci cele
mai multe n-au putut fi desdvir;ite, datorit[ condi]iiior vitrege in care
au lucrat fduritorii lor, unele prezintL totugi un deosebit interes, pentru
cd se bazeazi pe idei pe care evolutia tehnici ulterioar5, le-a confirmat"
Unul dintre primii aerodinamicieni din lara noastrd afost Ion Stroescu.
N[scut in 1BBB la Ploie;ti, Stroescu incepe de prin 1907_1908 inteaeromoresante experienfe, fixind rachete propulsoare sub fuzelajul
226
LZZ
'uor-\€ ep elaqf,€ur reun e-rdnsu oIBS Aie+lele es-np
-ur
^rasqo'
a'
q€r
r€^
ez a
jputl#l
t
+r'\ € i'3J,
:rt :
i,i" ;f lli,,i,1iJr"iit*11,",Tff::
ogr a ;itet/sg 'ru ',,ppqouro+ne Blsr^etl" r
-
'(o, g'I ap nrleru€rp un BaAe 16 urual urp e-ra)
grei urp arrlueurpoJae errJellns rarui-rd 3 '91661 uI '"eJrnJlsuoo +so]
16 pqeue't
e ?s E eJ"Jtnl gluelrodu:r r?ru ?ec rep '91eoo6-uorl? un
gdng
sed nr ;|f,Ila o gzealcarord nlsaoJls '1 'lerpuour rcqzPJ lnurr:d
'(nrzr11
arp:de 91
reru +lnlu nc ueluneg ueur'ra8 rnlnrose;ord I" J"I '97'61
lsol e .tery1 inla're-rq) ancseorls InI I€ 966I
;I
"Iqe lerlsr3arul
lei;ns nc elrdr:e
arrenu?r 6 ulp G9III'ru inlelarq elsa arfe'rrdse nes
arfel
no grnlg8al .r1 1"-o"rq lnurr:d rin1o1 '[e11ns nes atiertdse ut'rd
nu ncseoJls
-uolsns ap alelrlrzodsrp ntzril alJ"o; ll3ap lele^eJq "-rs
'rarie1ua1sn, e",e.,tit1o n;1uad [e1;ns nc rrdrrz eaapr r$ urncard
'II6I uI loJ
(EIIuIII rnlnlerls
larieldst e gleur8rro "aapl 3rB ncseorls ac
'ezelrl u1 ne8r161c grnsPru ed
.roldrre aleielerdns ,ilsa,r8o:d snpa.r ne-ti eieu"ol^Y 'n3seoJls ep el"zlu
-ocard alrapr urldap ad ?rlelap" e rerier'te B ?J"orralin
"eJ"lIoAZeO
'a1e1ne:3 3l gf ar"ral; nrluad zu I
"l
raialerdns
(,,1rodnatN" 1ndi1 leioads u1) rcunle ap JoIauEoIAB e elu"lJod
t1a
tfEnafi fauTacx
CI1
eiunua
rpcru't' I'out Pzalxa o
EerJrnpal pulziuoca;il
o nc ztaJa't'uo a?ol
xt,tp)xpx,t p,tosaJau oa?JP '0J pJxxu xoxu 77nw' pfoln'tQns
-'rira'i o)rpu a1no{ as xtol'u zzalLn 37 :asnper aialerdns nr rnlnueldorae
eirool pllo^zap ar€l uI loJrlr" un 116I lsn8ne u; 9c113nd 1e 't:eut
azalll gunq Isur a1"+rllqels o ?p Plrlu Ptu"+:od piele:dns o ed e'reur
"I
pJn]goJpru1 o PJ eze+ PurJIJuoc r:eJ?f, alaiuauadxa r6-npu1nur1uo3
'"alelrlrclels r6-npulrlspd 'u1aur ap rcaz ea8-rncred (e:eur PzeTr^
ap u L-9
'prl.rr pl""iioi pieprdns) Balrop l"-ap lec pulo ad 'toqz
gdnp erqrlrqJezep as '(g-rofur4 -c9) gsnpar AIl"IeJ e^ze+r^ nc r"p 'eJeul
ayrapa'rerd pullrrrrluoo
il""uoa'tie1e:dns nc Inlaporuorae : ncseorls InI
{opertd un"ea:gd eJapel eurr'rd el ac Beac }"J}suoruep ne alaiuerradxg
'pro7*4 961 prr13,rr1? alaqcer nBeAB ?3rlu r"ur gluepod efelerdns nc
ep PZa}_l^ o puI}IoAZep e}aqceJ nc e}nz
elac 'profur{ gg
'arielrr'e'rF rs
^rl"rurxo-rde
-p,ra.rd nBJa aJeur ,"* p1.r"1rod gie;e:dns nc elalepouoray
,o1r,.1.r"c erodeul ?lIeIEeo JEI '?alulsul eun altzast
arjelualsns
"pap leslndord
JoIaI€IJ
,alaqcer pnop
leporuoJa€ el?3ell '(91eqcer ulp
"Je
es nu B nJ+uad
-eJeur Inunsuoc ui.rd) rninroqz 1ndun1 uI "Jqrllqcezap
'(- oos
e1) luourer5 rnlnrar+r"3
oarl ep piuelsrp o ad 'aurilPul ru
0t-9I
ap aueldouotu
udnseap ralns InIEep ad ap e]"su"I 'arur8unl ur 09'0 all3
nera alalapouoJaY 'ar-rdord aticn:1suoc 16 eifdacuoo ep 'al"s JoIaIsp
Neavind unde s-o instaleze, o plasi in sala de gimnasticd a riceului
din Rimnicu-S[rat, unde era pe vremea aceea profesor de sport.
Toat5" lumea privea ca o curiozitate,,butoiul" lui Stroescu. S-au gisit
ins5.;i spirite obtuze, care l-au reclamat cd transformi sala de gimnastici a liceului in... pivnitS, adlpostind ,,butoaie" ;i folosind-o in
scopuri necorespun zdtoare inv5"!dmintului.
Find Ia urmi, aceste ,,argumente" au invins...
S-a petrecut atunci un fapt revolt5"tor, semnificativ pentru soarta
inventatorului gi cercetitorului din perioada aceea: in urma unei
dispozitii a Ministerului lnvrtimintului, oameni lipsiti de suflet
din personalui liceului din Rimnicu-Sdrat au tibirlt cu topoarele
asupra ,,butoiului" din sala de gimnasticd, prefd"cind in lincld.ri
prima suflerie aerodinamici romineascd
Stroescu insi nu se descurajeazd.. in 1930 il afldm colaborind la realizarea sufleriei aerodinamice de la Politehnici-, una din cele mai bune
in acea epoci, iar in 1946, dup5. ce participd la al Vl-lea Congres
mondial de mecanic[ aplicatd de la Paris, lacreazd, in Franla la
erecutarea unei suflerii originale, pentru studiul fenomenelor de
!
jivraj
1.
I. Stroescu a activat pini in ultimele zile ale vietii sale la Institutul
de mecanicd aplicatd" ,,Traian \/uia", unde a avut in sfir;it posibilitatea s[ lucreze, in conditii optime, la noul tunel aerodinamic al institutului, punindu-;i in valoare vasta experienld, in special ra verificarea
;i stabilirea calit5.tilor aerodinamice ale machetelor de prototipuri.
Fentru meritele sale, a fost clecorat cu ordinul Muncii. A murit in
aprilie
1961.
Frin 1908-1909, un inginer romin, !,1. Iliescu-Brinceni, abia iqit de
pe bincile facultdtii, concepe wn stabilizator automat pentrw aeroplane,
care a stirnit in acea vreme interesul cercurilor aeronautice din tari
;i din strdindtate.
Trebuie mentionat c5. inginerul Brinceni, fiu al unui modest inv[titor,
a fost gi sfS"tuitorul tehnic al multora dintre aviatorii no;tri, printre
care si Vlaicu.
sistemul s5"u de stabilizare automat5, bazat pe actiunea unui pendul,
conceput in anii 1908-1909, brevetat2 ;i realizat in 1910-lg1l, a
I St-rat de gheald sau de chiciuri ce se depune pe avioanele ce traverseazd
zon5. atmosfericd cu temperaturi scizutd.
2 Bre','et francez N.4298f3, patent german
nr. 847388.
228
r-r
6VZ
,
't,at,tV aBtoa'1 rnl EalaJal aiiuale p+IJaIrI aJ"J eJlurJd 'ere1a,ra-rq ap
rrarar EAalIr ell" ezearlst8arul Iliualur Jp nJlsou InIclJO '606I Inu" uI
'nIIISBA'lnl I" Iaf, Ec 'rdrre grgl
nu gcrlqnd eturdo IcIU I:r
alerede nrluad plrlp8ard Icunle ad gcug
"Je
aleluocs alef, gsuJ +soJ nE-u elal€llnzau 'Iuscorlo] €I '016I uI
"Iq"
?zeoluerurredxa 1r J"p '206I'uI rz"elelarq l-eteo ad '1n1erede r-zealrq
runl ',,ae1o3rNl-oJae procrlaq" u! pzeezrleeJ 'olueJeru Jeur8ui
-ilul
ISI
ap luelsuoc tS nundrurl
'rr777sa.7aaloot.N uool Jr-t'(ro1a;aldocile
"urelqoJd
ap ledncoard nz-s r:16ou rruercruqe+ 'Eapal rLIoA tunc pdnp '1ay11e ap)
.ialdocrla un 606I u1 el6arnrlsuoc tS edaJuoJ 'Jrueoeur 'arc?otg uaoy
'906I uI (eaSo-rqoq) rnlnuropl,\I rolrrni"ep erdnseap rrnroqz elellc +El
(Joueld-ueldrq un puldacuoc
--recul E eJBr nJ
'ppour €I rcunl" ,,e1r-rnueld
-lllnru" urp gnop reop auriar 'eIJPrg utp 'nr'owp1Y wa{a|!
Inf,ruslelf
'806I
ap
ez"alnlllul
ed '-ro1
r-zeele^erq
uI
leredy"
l-ar?c
,,1e-rnqz
1-16
vrp nJsatq
-Eupuase ueldrllnru rnun rninlf,aiord lnrolne alse
"ur+€IS
ep IaJ+sB u-l
-0e 'qJ'dallrrrenbcg,p 'nlduaxa ap 'asrn;lsuoc 1ercde
'asnderdns unueld rcuro e+lr nc .rerql alaun 'a1e[e1a 'eue1dr11nru
a6 'e:eue1d ap eielerdns
Bi esasunle es
alerede ep
'?aace
"aJrnJlsuoc
rS rnlnueld
r-rELLr J€-s lIJ nl 'aunq retu lrle n3 iI JE rnl
"elelrlrqels
-o:ae erielualsns ?c'alnu"rl3'O InI eaapr Srei es€+rpeJoe as'nJlsou
inlillof,as re ru? rrurrd urp eu"orle ep JolrJolonJlsuor eIrJnpuIJ uI
'a3r+"rle eJls"ou rarirperl eaJ€eJc eI ArlJala
Iile ep ri urrlunue gs
]rnqrJluoc n? aJEl 'eJlseou raiier,te ie r"raruord
'rrusruop asJe^rp ulp
'11iua,tur Joll" InJolne 16 elsa rueoulrg-nosolll 'N ec leuoriuaru a6l
'plr6pdap
E
rorre+ln
+so]
"e
:er 'es uaapr ep ledncoard r?ur e-s nu InJol"+ue.tur 'prei uI
lruelo5
'1e1dacee e nu InJo+"+uelur ac Eaer
- ?z?zrIEeJ o-16 ps ec nrlued '.oloc?
glrirupr ?s uluroJ rnlnraur8ur sndo-rd e 16 eaepr leldope ? eJBc 'u"urJeC
rarrJi; rueoulJg ad lepueruoc?J e-I ?^alur"d lpluesa:a1ur a]l"o] ?+i]
-oJos
e ?aepr
u1)
rnln:osa;o-rd eiue-rg uI gle+uazard
'(gt6I
lso]
9.na1ure4
'rnlnroqz lndurrl u; (a1ue1eq IJ e ?r?i)
a{reou-iise:\J rdrre -roun Ie cE+B ap rniniq8un erier"rerr ad glezeq'g}eur
-olnp
nrluad arinlos plle o elurzetd ruaculJg 'nrzJl+ reru
ne-u elaiuarradxE 'eur?Jls eu"orl" ep
pc nrluad 'a]€nlal
urind "aJezTllq"ls
lsol.reru
Je pc
JolourJi1
feloqes ep
un
rJun]e
ad
snds
e-g
rJ
ealred
urp
l]e
]so]
'Ellalep
'elrz
alsad
'arecJerur
as
?nou
o
J€p
InJol"zrllqels
"^allc
"I dr1
'unq 1so; E lallrrzu InurJd 'ruarorlo3 e1 ap lndrurc ad 'uerureg
uorle un ad 1er:acug rS acluqalrlod rrlocs InJarlele uI lrnJ+suoc lso;
inginer agronom din Bucure;ti, care la 12 decembrie 1909 patenta
un aparat de zburat.
O noutate era faptul ci motorul ,,monoplanului Arion" ataca direct
elicea, printr-un mic arbore, realizind I 200 ture/minut (pe atunci
transmisia se realiza printr-un lan!
- ca azL la bicicleti).
Anul l9l0 cunoagte un nou avint in atacarea problemelor zborului
mecanic. incl in 1909, locotenentul Rodrig Gol,iescu construise (cu
concursul inginerului Vojen) macheta de 1,20 m lungime a unui ,,avioplan". Aceastd inventie era compusS. dintr-un fizelaj tubular (prin
care se scurgea curentul de aer produs de elice). trl conlinea un propulsor elastic si organele de comand6. Deasupra fuzelajului se afla
aripa, al c[rei profil avea o curburd pronuntatS. pe extrados. Ampenajele, situate in spatele fuzelajului, erau pe axa lui de simetrie.
Cu aceasti machetd s-au fdcut citeva experimentS.ri, la care a asistat
;i inginerul constructor Elie Radu. Se pare ci incercirile au fost multumitoare, rnacheta ,,avind de la plecare un unghi de suire de 300"1
(celelalte n-ajungeau nici Ia 150).
I odelul avea calitili pentru planare la lndlfime, iar cind i s-a verificat forta ascensional5 prin legarea de aparatul in miniaturS a unei
vergele de lemn a clrei greutate intrecea jumdtate din aceea a avioplanului insusi, s-a rzS"zut ci ;i in aceastS" privinld rezultatul probei
era deosebit de satisficdtor. Noutatea ;i originalitatea avioplanului
Goliescu
o constituia forma tubuiari a fuzelajului. Goliescu
ajunsese la concluzia c6, ea oferd" o rezistentS. mai mici la inaintare,
*eeazla un spor de tractiune gi se comporti ca o suprafa![ portanti cind
curentul de aer o atacS sub un anumit unghi de incidenli. Aceste
proprietiti stau gi la baza coleopterului modern, a cirui caracteristici
este fuzelajul tubular. Iat5. de ce aceste proprietili sint esentiale
,,decarece au generat o nou5. tendin!6
in construireaavioanelor"2.
-
Peste
doi ani, in 1911, mecanicul francezJourdan a construit;i el un aparat
cu fuzelaj tubular, experimentat la Juvissy, iar in 1920 prof . Knaller,
de la Uniyersitatea tehnici din \riena, a ficut de asemenea experiente
cu un fuzelaj tubular, ajungind 1a aceleagi concluzii ca si Goliescu.
\bia in 1932, inginerul italian Stipa a construit ,,avionul butoi", denumit astfel din cauza formei de butoi fird fund pe care o avea fuzelajul.
Numai dupf, cel de-al doilea rdzboi mondial s-a elaborat conceptia
moderni a coleopterului, la care functia aripii este indeplinitS" integrai de fuzelajul tubulars.
l,,Revista autornobili" nr. +311S09, p. S.
2 Rodt,i.g Grtliescw, protagottisl al coleopternlrt'i,
p.
in,,Aripile patriei" nr.4/1958,
10.
un aparat cle zbor vertical, la care elicea din cadrui
lajului tubrlar s-a inlocuit printr-un turbo-teactor.
3 Coleopterul este
23G
{uze-
ertseou alsl!z
u!P Inieldoeior
aSJaur
'4.!d relnqnt [elazn; rn.rg:
Itz
I:
purind rBur eJB arepeA ep alf,und alIU'Inu" uip eJ€3 J€p 'seJelul ]InuI Ie
nou un 'ar"o+PzundsaJo3 surlJgur ui
fr,rr11a e eJ?o 'qetnqz 3p 13J"d€
e nssalloc 'o1ore 1o1
elssa3B 31ep ap '+tnrlsuo3 e 16 1nle1o1rd leipnul
'(OOO1 lsn8ne 92;
qp 6Z1Z0V '-ru) eiue-rg uI n3saIIoC ep lelelerq lso] € InuorAY
'reuoqJos Ie Jolcar '1addy In€d rnl e 16 runca'ri
'IaIIlg aABlsnO raur8ur rnlnln3sounc eriuale s"r+" e nosello9 InI "IJoeI
'(irqoruolne ,rrp ,r"*"1 lndec ad ap Inleo^ surdurg ere urn3 e6e) ares
eera8urdul e1 elnle 'ro,r p"reuorserdap
-e1dep uI rnln+3erqo t"1o'"tt1
rrrqseldap
euoz erds alel^ap Jee ap eles"ur Pc guru"esur 'rnlnlcarqo
eoer"oa('Jae 3p eseur a8e-r1e e^r
Insues uI eo"I as a:a8erle Pls"ec"
rJun]? 'soztH nlpeul un al€qEJ+s
o €s ?urJn uI
"eJ3 "A
rrdue e'utatrz es 'etutoS "lril:il"#"ff$
".rnra"rdap
"r""ncsarloS
eaundnsard
-
-
aJ"c ad Inuaurouel nssailoC "t"'"1oq runc
nrluad ez"zrllltl l-gs
"rol
asaslli
-Ilpeur rnlnursrtu"urp" erroal €I esasnp I-aJ"c gzeq ap "eJ"l"]suo3 "''ro1
ep Pl"nl
els"e3v'elecolsrp Joles Inf,oI er 9s puIIEAgu'Ja" ap elesslu
o ap IBrInu
ericarrp n"+PJe rnlnleol elllnpl"d '(aunrsardep eJeceJso
ep as?Lrt
ro.,,Iob" un ep eqJol r; eelnd nu e1"]rlear u1) ,,1o3" uJ Jae
io1.i"" ,,e1?Agu" urrd ri Je" ep eles"ru eseldap ec Inirqourolne ep }?urroI
ecrldxa r$l ncsatloS
,,1o3" lnsrz-e6e uird ltxopered luarede 1n1de1
'rodeu; eIIllI] 9s
l",rr6n* €a8raur eJ€c uI Insues uI TOIp" 'alur"uJ
"lllll}
colq.decadepI"oAIeJ"3I".araura;o(rrunleaderalunJ.SIq]Sapl
el€l"+suoc o €I ap esI{-IJod
Irqouoln" un-JluJ Pl"po asnzP^ :9J"]uerrrsla
'(OOO1 retu
-qI UIP
e3u€rd Ef" €lsrleJ u3 16 lecrlqnd) auar"t'au
,,auualJ?e le allqoiuolne
ap
"ruaperY
irrr*' ,tio1r1r,ralrp xn'lnwsxt'tt'uu9p a1v1a7 :+eln+Ilur 'eiuIIlS.
pcaln{
arlgcpode: un nc?I Ie 'slr€d e1 'arnco'rd I-IS PS ec eiue:g u1
'loloul un ep erolau pu[rrf
le'nf,sar{og ;nueldor,ry '1areg nrrdg ep alAaugq 1e1n[e 'ncsar1o3
"ali.q
fJ,ii
11.'lA
,.' -r' ..-l')
;rtl'_ - - ..,.*1.,
i
i; i
insemndtate decit prima sa inventie. Fuzelajul acestui aparat era semicilindric, dar ca ;i la primul, prin el se scurgea curentul de aer produs
de elice. Goliescu a zbtrat cu aparatul sdu la Juvissyl (aeroport de
ling5. Paris), atingind o inillime de circa 50 m, rupindu-;i ins5" o aripi
Ia aterizare. A fost chiar ,,unwl din singurel.e aparate ce aw zbur&t dift
prinr,a oard."z.
Este necesar sd mai retinem o idee excelenti a inventatorului, pe
care, de altfel, nu a exploatat-o indeajuns. Cind a montat motorul in
avioplanul s[u, el a incercuit elicea intr-un cilindru. Decenii mai
tirzi:u, procedeul a fost aplicat la aparatele moderne prin elicea intubati, cici s-a observat c[ acest inel inlltur5. pierderile de eficientd
ale elicei, datoritS. mai ales scdpirilor de aer rezultate din for{a centrifugi a turaliei (deci spore;te randamentul, fali de elicea neintubati).
Cea mai importanti idee a lui Goliescu rS"mine insi cea a fuzelajului
tubular, caracteristic coleopterului modern. ln 1932 el i;i exprima
convingerea ci viitorul avialiei apartine coleopterului, idee ce se
dovedegte justi, cici in vremea noastrS. ea sti la baza unor asidue
cercet[ri pornite de constructorii de avioane in mai muite tiri ale lumii3.
lntre timp, la noi apiruseri, nu numai inventatori, ci ;i teoreticieni
ai zborului mecanic, cum a fost, de exemplu, Crigore Bri;cw.
Acesta publici in 1910 lucrarea Hel'icopterele, studiu in care arati
cd aparatele de acest fel pot fi practice, economice ;i nepericuloase,
utilizabile deci chiar de citre marele public.
1nc5. de la primele pagini ale lucririi, se poate constata ci autorul
este la curent cu tot ceea ce s-a publicat gi experimentat pini atunci
in privin{a elicopterelor. Pdrerea lui Bri;cu este ci ,,adversarii elicopterelor n-au dreptate cind afirmi ci elicea n-ar putea susline un avion
care s-ar dispensa in parte sau chiar total de suprafelele sustinS.toare
ale aripilor".
Evolulia de mai tirzir i-a dat deplini dreptate.
Solulia lui Brigcu pentru a obline concomitent, atit sustinerea, cit ;i
inaintarea aparatului, este ,,aarialia otnglziu,lui de 'incidenld al paletelor elicelor" .
El concepe doui elice obi;nuite de avion, care se rotesc in sens contrar,
dar al ciror unghi de incidenli al palelor poate varia in timpul rotirii"
Prin varialia unghiului de inciden![, se oblin sustentatia ;i propulsia,
1,,Rer.ista auton-robili", nr. 48
din 15 decembrie 1909, p. ti.
2lbidettt, nr. 53 din l9lU, p. 9ti.
3 De altfel, intre 1932-1935,-Goiiescu a elaborat proiectul cou'rplet-de data
aceasta - al unui coleopter numit de el ,,aviocoleopterul mecanic''.
232
8ge
'eieJerdns
ri-,.,purrPu1 'r8rnl n€e+nd
". "IIt;
'9161
;lt"r";r/Tr1*-l':ifrE,,i;r1,? Slli:l;q:
'r1Selii"g ;;;-* i t s 't r ep 'a1alalQor?1aH r
uI eseJalur'pJ€i uI ]rnJlsuoc rS lndacuoc'uorle ep Jolotu ep dr+ nou
un 'Inuorl" +"1op erl 9s surJn eJe3 nJ 'leur8uo Jo+our rnun eaJezrleeJ
,duii1 r6elace uI erpnls 'urruoue serugJ 'nrq8roeqS 'N'f InI Ie Jo+BJoq
-"Iooun aJ etue:A u1 '(*,,tareput1sap") eIrqeIJ"A alaie;erdns nrdrcurrd ec
pul^e .eJeu Indllolord e1 16 ercnl Inrolcnrlsuoc 'r.raur8ur lop ap le1n[V
'nrq8-roaqg rn1 rn1n1e-rede
uI
iE snpeJ Iepour un ESEeugg "I l"luatul-radxe e-s 016I alJ€nrqel
'z,,LnI tolxtat;t\{o a t'S on|n't'oqz 't'o|aru
-alc1otQ 'lo ,to?plllhi xl.liaa 6 luan,ta{ un" 'tln1auuL3}"ur ap rripllnceg 1e
1t1i"".1j 'noq7toaqg'AI uxiuolsuo3 # lsol B tatier're 1e leuorsed u;1
',,nc6ug--tr1€1oJ Jololu" un nJluad '7,161 urrd auriqo
lolsere Inpo5 'ple]{ou\
I-erec ad 'gV1T,lt7,8Z'r1r Inla^alq else rlu"pgrls
-r"p t"r"ltd ep pfel PSnpaJ elelnar8 t6 urnlo.n' ep'arzoldxa nc areolotu
purnzPu 'ectuesaut JruleIIIe+ +"rpnls e
azezrlEal PS
- elelle eJlul 'a:aldocrle eI glerceds ariecrlde nr
Inrol€luelur pc leuoriueur 3p alsg
'cruecaur rnlnJoqz re riesue,l,e JollualclleJosl InpuIJ uI "nlrs I-aJ?J
PeAe 16 lernqz ep lerede rnun ruguoricunl airrd
'gieur8rro
"rid"r.ror'o
nc6ug
yqelsaluocur
?I
'ec
ea16ounf, 'Pl"p
-irqta'aurq
"epa'rop
"ece 'Joleluelul ap
'Lrr 0g'I e1 rode '1os e1 ap ruc 0t
1e1opd 'lecrprr e-s 'roqz
"I
rlnueld Pnop nc ]"Jlsezur e'ra r€ df fZ ep
p*1ra
"f''el"olerqlllqce
ea'te lnleredy
,,a]leuroluv" Jolotu un 3p arecirru ug asnd ecrle gnop
'xnaISIf EI Z0OI arJquerou 91 e1 ':aldoorle un nc lnuirrd lernqz II e ep
rolaled
tnlrJaiu eJr- zeJueJJ InJoleluelut 'nuto3 rnl selur"ul Joieclla
e giueprcur ep JolrJnrq8un rarieuel €eepr +nA" B ncdug Pcep l"rqJ
'zeJLrl-JI rnlnJol"lualul I" rnlac 'ror'radns
rolrfgl
elsa nPS lnraldocrla 'rn1n:oslndord rriglrldrurs 1e rS alrlcnrlsuoc
-rlef, Ie 'erezrlear ap crlcerd rnlnporu eiur'rud uI Pc sulluoc alsa r*
am( 'sns IPI'LI' 2p alalop pQnp" :9t
L,aalpJl,touaJuu lt'La w pc 'lLquqotQ
nc6r-rg
epeJc JEp 'lneuola" op sles ele+rJeu nrluad nuJo3 ad pzerSola
'ro1a1ecI roprmq8un ulieue-t ed 1e 16 lezeq raldollle un 3I
eJeolrJeleJ 'nuro3 ze)ueJ1 rnlnlneuoJae eirqcs plurzard ,,auuerJge 1e
'ue t6etnlace alrqlrarou u! '606I arprde
elrqoruoln" acuerd
"
"1" "1.i-ott
rr1 guld erJtnuel ,ttp t-tp. iple:ede PzeelueurJedxa ncSrrg aro8r:5
'xry lrund e1 alrdo 16 91era1e1 'p1ecr1ra't 'g1eluaz
-rro areselclap : a-reolgzundsaJoc alrorlsrJelleJec al€o1 nJ raldoorla
'InJolne JsIIIuIs] elSeurnu o urnc ,,pc{uq-ona" glSeacy
un
er1 FS ?urJn
',
'al]?loJ op
JoI
pdnp
?23]r:\ gdnp 16 a,rtslndord :o1a1ed rnlnrq8un B erIJPtu ap lnpe-r8
Aeroplanul
Magnani
Aeroplanul Magnani ; de-
talii deccnstruire a aripii
b
atante
cel mai inalt grad cercririle noastre aviatice, Jiindci. Ia inceputurile
avialiei, lipsa unor motoare puternice, cu turatie mare, dar greutate si
volum redus constituia o piedicd" insemnatS. in dezvoltarea zborului
mecanic. Motoarele ,,Gndme" ;i ,,Antoinette", aduse din Franta, erau
pe atunci singurele intrucitva adecvate, dar ele costau scump si adesea
un asemenea motor era demontat gi montat pe rind la noile tipuri
9i rnodele de avioane ale int'entatorilor ;i constructorilor romini;
din aceastd. canzd-, prototipurile noastre de avioane trebuiau si astepte
uneori luni de zile pind. sd le r.in5,,rindul" la erperimentare.
G. Magnana, maestru constructor in lemn, primul constructor de
elice din !ari, omul care impreunS" cu C. Siligteanu a colaborat
in mod efectiv cu Aurel Vlaicu, a prezentat spre bre.i'etare, tot
in 1910, planurile unvi ,,aeroplqn cu nd;cdrile pe baza ;t'Iexibili,tdtii
aripilor".
in fig. alS.turati se vede cum concepea autorui niscarea aripii pe baza
flexibiiitdlii ei. Aripa este alcituiti din vergele (2) legate prin doui
levi (3), ce parcurg aripile de ia o extremitate la aita si sint legate
rigid de cadrul aeroplanului. Fiecare aripi e prinsi in trei puncte
(4) prin sirme, care in pct. 5 se unesc, formind o singurd sirm5. ;
ea trece peste ruletete (6) fixate de un cadru rigid gi apoi
peste rotiie (7), prin care se
'
.
Fiecare vergea
;: iJ.;:'
a aripii era
r*:,;1 flTi",::;
I
alta, prinse de jur imprejur cu
,
:
:
l,r.,'i
nllalsnldlll.al"dlf,uudJoIasIIe€aI€uoli3un}euepze.)ui.alelrrtrrasrnrgrre
urp llrr\t'otr[ nuatrf 'Iai]sv
ueidoree un 9z€eluared rs acla3uo3 "iTgrg
'33ldoln nes aAr"LI luXS
Inxnil€ 'I16I uI
a+?zluoca-rd
rlinlos elaun riap
Ii
a
E
.l
I
;
I
'a16e:c rlo]€]ue:\ur ap
'Soulnl}
]er\aleJ aII ?S PlIJeuI eJ
lazn"l lailns IS dnrl as-npulslpap'€aepr leuop
lsa8un +sol Y'n3I?L\ rnl
-u"q""-Is.ncre1'1Io{EJl\I}]nJ+Suoslalida]uoJea}B}iJoIJadnS}"IpeuJI
€'\ nu €1u"1"q udrJv Ezv'q ad irunrslndord
iepeor
]ezrsss e asaJ?o3p
"p
'ncte1'1 ad lnf,sounc "-I pu13
?J €ueas lep 3-rS rueu8"tr{
r--: :
lnrirrurrd
ru'.'xal}
urind eaid r{n1o1 n?le 'J?c J"p 'e,"o}Pu'..las"
as-npui'{
,ax€ nr 13un1?
ap
guld
""1dt.
In.'alsrs
n"alrurjed erBc eleJnsurs
ap Lua}sIS
Lt?' Ploo arau'Q *t'|waQ" a}se eu''.xal}
;il
- ,,ayiacyl{a
Bare trsrur p' n*4 il,
j,TJi3:1T;:J:l1l'1,: ;i":#ii' J::
r.", " .,,'a,o1i d,,"
e ar.ido:dealelnar3eroi:itt'aseardS'9zu1c1
nrireNnueNlnueldo.:ay BlSeaJE'ia1e3-ra-r
ap artEl o
.a':';.']':i ;,:..-:'o+,1'ti..];"1'
lt
:,
{.i...,
.
'i..-',.
tl:
..
se reariza prin pullerea in frinctiune a Llnor elice secllnalare si clts-
ii:ffil:"i:l: ,:ff"T),i,,,,resctt crt;nBucure;ti concepe si er un ,,,.,0,.,
Steliu, ma;inl de locomotie in aer, pe stradi si pe api", biplan cu
aripi care se puteau micsora ,,fdri ca pilotul si-;i p5"r5.seasci. locul".
Dintre inventatorii care in acest an (1911) ,si-au pus in practici
ideile, trebuie mentionat l{icolae saru, IonescLt, care experimenteazi
la Cotroceni (Bucuresti) un aeroplan de constructie proprie.
Era un avioir monoplan cu centrele confundate (centrul de presiur.*
se confund:r cu cel de greutate) , cu fuzelaj triunghiular, clotat clt
1111
motor Anzani de 25 CP.
F'orma triunghiularS" a fuzelajului nu era noui. Ea ispitise atunci pe
multi. Nleritul monoplanului lui Saru consti insi in faptul ci a fosL
unul din putinele aparate de la noi din acea vreme, care, piiotat fiinC
de citre constructor, s-a desprins de citeva ori de sol.
Scriitorrrl loatr, C. I/issarion, dd ;i el la iveall citeva idei originaier
in materie de locomotie aerianr. in august 1911 cere brevetarea aeroplanului sdu.
lntre altele, preconizeazi o elice cu mai multe paie. Numirul ctre llJ
pale stabilit de el era evident eronat
- cel mult 4 pale fiinci adn-rise
din punct de vedere al eficientei-,dar solutia elicei cu mai mult c1e
doud. pale rneritd a fi retinutS. pentru acea vreme.
Ideea lui cea mai interesantd. este insi urmitoarea: cadrul in care
erau fixate cele doud" elice ;i in care se invirteau, se putea roti la rin-
{il
{
tr
Licus!a lui Cornel Ma(vizuti din fati).
rinescu
I
t
I
:
t
I
l A mai ar.ut si alte inrentii, intre care o trra,sinil rle captat enelgia
-solari.
'(areds u1p p1nz9^) n)seu
-rJeN lauroJ lnl elsnlE'l
Itz
'aieiuailsdxa €IaJ 1?LLI
r-(-nu'leternrseq"tI6I ulp Iaruedurec 1ndun1 uI snJlslp lsol E aJec Jell
'la ap lrnrlsuof, lrnuSrqo uorle un nJ r3'uolleoJplq un nc nu PSUJ
'rrncal e1 aiuer:adxa alsl 16 roloru un erncord r6-ps a16a1nqz1 6I6t ul
Erqy 'nps rnlnlerede etfcnrlsuoc tsrpnls e nrluad 'Plsepour srJollns o
a16ein:1suoc Ia 'BSGI ulp gJuI 'ue1do:prq un adecuoc ':osrlSorprq un
prrlzgl r* -ra31y lnpod uI P]epo as-npullle '(ur"re.r'ag nurnl lnsen ad)
ulruoll rurlrrel\l InIcIAraS e1 1a6 clu?leru 'ry1nu4uDoI 'Ie!$Y 'rarier'te
-oJplq Inruauop ug r( nt:ndtull ap 1"+saJlu"lu n?-s rrl*ou irJolelualul
'gIBf,I1.raA ad 1n:oqz nrluad earedncoerd rulluoJ rllo+PJnqz
"l
eur^al atEf, rlc eiuelsuoc purrwlqns '(relnrrpuadrad ueld uJ runrsuacsE
nrluacl alrqou rrnueid nt recrle €aapl I"IJeds ug rA) uorJ"ssrA 'J 'I
rnl e l"Jnqz ap rrurseru ele ripluelncrlred e.l'a11c else3e tuaurfar 93
'elrlurue aiIIcrIIJo
IeJ31"I Ja" ep InluaJn3 'z"J +se3" uI
"aplqcul
'elreduroc
pielerdns o J?I neurJol a1e1azn1e[ 'azaueld 9s eadecul lnlerede
n"s I"cilJaA gsndsrp -{€I ?re ?eolle eJ"f, uI ssui In}ueruou ur6['a]IIa ep
pulc 'soI u1 sns ap 3Ie aJ]ui elncJrc PS InJe" puISPI 'a1azn1el
1e-ncise
"ra
a16ru ec '.ro6n eJaunl nealnd ac alaipcnq utp snduroc purl; 'eelplsep as
JoIaJrIe erdnseap ap l"Jluef, rnlnueld el'e;erdns 'Icep I"cI+JaA InJoqz
nrluad .grelncrpuadrad ed aJecrprJ o n-r1uad 'lteluozrto ueld ug JoIasIIo
e a.reund ep zel uI 'I"rluec rnlnueld Inlqnsepep eleseld n"ra eIecIIg
'ue1dopa.r.uof, un ap erdo;de I-e3 eeao * ,,Ioyuozl',to uaTQ ug tgJap ,uu
ur, aJS pwg?ndau '1ntuo\nu utqx'lxEJa 0s o" ep ',,coy aQ !!ryd u" ap ',, srls
utnqz" e ep selelrlrqrsod +nle rJ :e 1n1e:ede 'giureasuoc u1
'eroleu pdnp'leluozrro
r,t? trfla,ry
n€s IBcrlJaA ueld u1 arec6rru ug asnd
11
nealnd aIa3IIa +r3ul Ie]1sE '1-np
jll
*l
Il
:&
*r:i{+i;*+r4.
Ji:
t,*
r::1
iij
.t,
ilil r'
i:
t.
'!",-,.
Aeropfanul gigant al
j
,: .
-..,.-,-,., . ..
lui
Constantin Marinescu
constructorul unui monoplan denualtfel, aducea ca formd-) , complede
mit sugestiv ,,Llcusta" (cu care,
teazi girul experimentatoriior de aparate de zburat din anul 1912.
Un alt monoplan, ,,Rindunica", este realizat de Gh. Nane;, construciie
perfeclionati a unui model propriu anterior.
(,,Licusta" lui Cornel Marinescu ;i ,,Nla;ina de zburat" a lui Vlaicu s-au
pistrat pini in 1916. clar au dispirut din Bucure;ti in timpul ocupatiei germane, fiind truate de ocupanti).
Tot in 1912, G. Popoitt zboard' cu un pianor cu talpi de sanie peste
dealurile a;ternute cu omit aie Birladului. El a mai construit ulterior gi alte planoar..
S[tul de a tot umbla cu jalba pe la,,mdrimile" timpului ca s[-i ajute
a-gi construi autovolantul s5.u, Const. llarinescot, pleci Ia Paris, ulde
i se acordi un brevet pentru nlagina sa de zburat, un aparat cu trei
elice;i doul motoare, precum;i un drspozitiv ingenios pentru asigurarea echilibrului lateral.
Aeroplanui era conceput la dimensiuni gigantice (fig. de mai sus)
pentru anul 1913 (data cind apare schi{a sa in presa noastri), putind
lua 12-15 persoane. Pasagerii erau plasati intr-o cabind (lucru neobi;nuit ln acel timp), spre a f i ferili ,,5i de fwria cwren!,ilor aerieni 9i de
stropirea wl,eiutlw'i d,e la nrctor" , iat ,,ari'pile cu dubld curburd d'au' aparatului o uitezd. mare, cee& ce tttt, i,n'tilnint la nici un sistem"t.
La d.ata cind se publica la noi planui ,,autovolantului", tinlrul inginer
era de doi ani in Brazilia, unde incerca sd-l realizeze.
aparat
$tefan Std,ncwlescw, mecanic din Craiova, concepe in 1914 un
sa
trede zburat avind ca bazra principiul convertoplanului. Nla;ina
buia inzestrati cu doud motoare gi o ,,naceld. aa6nd forma omui borcatt
cil'ind,ric gi'twit, a;eztlt pe trei roate'.. Pen'trtt' a ci'rmi, ne seruitn de o
pi,rghie care nti;cd tnotorul im,preund cu elice6{ 5i flanurile 6n, toate directiile"z.
Cornel, Marinesctt, inventatorul
cildtoriilor 9i a1 gtiinlelor popuiare", nr.
Cf. memoriuiui orLginai.
r ,ZiaruL
2
;i
238
37/1913,
p'
591'
6tz
'{lro ZVTep POSee1:IAuI es ?s eellla 'a:eotcrd ap gleuorice ralepad e 91a1d
-uroc ariernl o eI ef, of,BI a:ec) -ro1ecr1dr11nur rnlnleue-r8ue eritzodsrp
ea:a-rpd Pdnp
uI - 9lsuo3 n3$uPplol tn1 teriua'rur ,,1n1etcas" 1o1
"s
'reJrIa
"
sl'1or 71 ep erie:n1 3I Plsluelsns 11 eelnd €A rnlnlclclr] e ?IBlo+
.ecllBlua}elu alnc
ealelna:3 9c 1n1de; Pcseeps^op PS PlnPc ncseuPpJol
'lec eseoJarunu urrd sns Isur ap erieurrr;e purluds ne3rl ep InAaIg
aftntnl oana o n,tyuaQ 'ppuncas aQ n1elnpa{ albo,t' uxq aTnQ a-71
o ?u1'a0,t pc oSr'o,Lgl ,p alsa 1'a3L'12 In'Juawapuot pugJ ''sf r"t'n'm|
'
,,atnsac0't!,
b
Ll,tgL'ug
!k::Tx:,:;,':,,::":':{9";Kl^K,::"{,',;:',;,;:1"',ff {",y,Kr'':ii{,
-usede Ialielualsns eJesacau
'raltla reriernl IIJPZII"aI eiur.trrd
u1
,,,to1alootct,{
aI ap n,4ow of't'o{ awnQswat'|
Tro,to\nta w'ateo\ult af,to{ w,i{ tnTsonn
tod ps nc 1so{ x "'Qocs ynln7wr,5 "'cl'Ltllwoia cS nscrt'{ InwL1,{p1 aQ asaopl
arnpe o ap pQocs an 1ur'zatQ yac ynyo,tn{V'x'txllxuvtu{np np,t' Tlnltt' I'Pul'
ap trnaa no aloz! psug'lamqz ap t'ola?o,I
1gc acnl a n,4uaQ ,to1 aa,tr,so1o{ 1ai
-a{a a1{t42nwt, t,tpwor'italta{ sn2ta a (lerpuour rcqzqt inurrrd eI as-npurr
-aya: 'ere1a.tarq ards sndap luJourau ug 1a aunds) ooqzp,t' a1a,t'a74"
',,guerun ei-ro;
ui:d neldrcl ueldo.rae" nes ,,.t'oJotnqz n1cna4" Inun In]lelo:d 6161 u1
plurza-rd 'rlSarncng urp glear E-IIIA 3 ?s"I3 uJ
I?aU?W
^ale'ncsaupp,toT
'ea.radoce l-are3 'Inlnuelolac lnua8 ui lelJal€ru Inun ? [JrLzE
rrrolnf, ?llrolep 'lrqrzr.tur €eualep lnlerede 'aurri1gul lu 008 BI ep
puldacul ',,1rqrzr.tut" ueldo:ae un nc aiuarradxa 916I uI ece; 'crueceru
€aueruas? ap 'nCsaUay5 uoJlt'V JeI 'r16a:nong UIp cIU€f,eLIt 'I?DU?I/n
illsaupp
-rof ror*rnqz tnlrllrJr ,{nlg ,d rS gzeauorsed 11 1ecr1:eA InJoqz n;truad 1e:ede Inun In}caroJd
'eureJ^ ?ac?
plrraru
.-rl.::i''
!:.r.i}.
i.:
'
nrluad e1rriuapl,ta II B
(racrla
:oprnutld eareqrurqcs urrd)
raricarrp € gprrerto3 ep eolun rrqS-r;d
';osaceP
reun ? ti taleceu
"aoPI
nJSeIncu?+S aIrcl"IJeA
-a:d un
"eA"
r-rnueld nc reJIIa eiur,tud u1 r6eq
'olof,"-rlrrl re[grip era rtur6eur lndroc
3ar1u1 'gl1o,t ericelp u; Iecrla E
areldarpul elduns urrd 1 rnlnfe1azn;
tti'
-.-, ,
r.r-.:**l:::i:
EpEOc urp lnleuadure ug tcunle ad
1e:aue8 u.I alenlls '(eur-4c) eurzunJ
-o:d rS arioarip ap ap:nue1d rcaP
Brn+?IuI nlsalnf,ugls rn1 1n1e-redy
I
tf
It
i
i
I
,iii:r
i
I
Stabiloplanul iui Fitip
M
ihail
ln
acela;i an (1919) cind elevul fordi.nescu prezinti spre brevetare
la Oficiul nostru c1e inventii documentatia triciclului sdu, francezul
Poulin reu;e;te s[ ;i ,,zboare" citeva sute de metri cu o ,,bicicleti
aeriani", aclionati prin simpla forti muscularS. a conducS.torului ei.
lncercirile ulterioare, in diferite ldri, n-au reu;it s5" intreaci prea
mult aceastS. ,,performanli". Zbortl se realiza de altfel dupd o prealabili ,,catapultare" sau prin lansarea din virful unei pante sau in
,,salturi", venind pini la linia de start cu aripiie perfect orizontale,
pentru ca brusc ele s5. fie pulin inclinate ;i astfel aparatul s5. fac5. un
salt si sd. pluteascd citeva zeci de metri in aer, datoritd forlei musculare a pedalantului. \{uschii omuiui nu puteau dezvolta o fort5" utild
mai mult de 2-3 minute; uiterior, intervenea epuizarea. Si aceastd
forli utild nu reusea ea singurS. sd desprindl bicicleta de sol.
Citeva calcule simple ne vor indica limpede unde este punctul slab
al bicicletelor aeriene. Utilizind atit forla picioarelor cit gi a miinilor,
se poate dezvolta ia un moment dat 1,75 CP (dar numai timp de 1-2 s,
cici dupd 40 s se coboard la 1 CP, iar dupi cLoriS. minute,
ia 0,6 CP) . Or, atita nu-i suficient pentru mentinerea in aer a unui
aparat care, cu pilot 9i ,,motor", sd cintSreascS. numai 100 kg. Cu atit
mai putin pentru ca se-l desprindi de sol.
Experientele au continuat ;i continui totu;i chiar ;i astdzi in multe
pdrti ale lumii, omenirea nevoind si renunte atit de u;or la o idee
intr-adevdr ispititoare: zborul prin propria forlI musculard.
Chiar ;i la noi mai ap5-reau la ristimpuri inventatori de astfel cle
vehicule aeriene ,,ideale", ca ,,zburatoplanul" lui Vasile Ciu,deson,, cu
aripi flexibile, mi;cate de pedale.
Dar pind in prezent, bicicleta aerianS. propulsati de for{a muscular;
240
I
I
,,plleg"
,r.'
j j:l
: i i::
i lt'ilr
i..
,i:.'
.l
:t :
:i:l
i :
.i::
'.:i.-'_':
,...
:t
.,,1?++3C"
lnlnugl^€9]prq I€ roqz Inrulrd €I ep rue op
rnJr€IA
Iolnv rg €rnA u€r€rl rnI Eeleloujetuos-nl 9+Ep o
+rJo+gql?s ne-s
'g-1"1tie3'utpilip+t"qt-1 Iurred urp.)ruqe+ InaznJ\I €I 's96I arrqureldes 86 e-I r
lnuo!^EoJplHr6
0g
'eIIiPlIIsc roqz Inurrd ap llpa^op e-I6Inuorl"orprH 'Fro/ur>l 09I 3p lso'
"i
E Psurle ez"+rL'eiuelsuor-uelrl InuIzBq ulp pullolep '-c661 1sn3n" sI Bi
urp ?lul +ndecuo3 'erlseou rrrPu alu
roqz
P't661
?+nJexa
Inlulrd
"l
,(prrecuoc purJoJ ep .elJnss)
,,al?proJol" rJnI?A n3 rJpur nJ+uad 'rrncol
raJl nc 'e1er1uac ?3of, ad 'reinpuad 'ueldtqcsas uor^"oJprq un BJE
'roqxols npo[
rnlnJeur8ul
',,e?+e5"
Inuol^eorplq
IB
- rurind r"lu nr16 o sls?ece
eie;eldns ad ap lnroqz 1en1 e-i6
rS
- 1so; ? 'elerrolrre+ eJlseou rolade
eJ€c 'uluroJ un ep lrnJlsuoc r* lndacuoc uorleoJprrl InuIJd 'nf,IeIA
Iamv rnl Inuor^e eT+6 es urnc gdnp ]soJ e 'rarrled 1n1os ad ap as-npu1i
-IguI +eJnqz E eta)'uguro-r un ep +rnJlsuoc rS lndacuoc ueldo-rae intulJd
I
]'
t,
'1rnu6rqo nJ+sere] IncIqeA un
16 ec 'asnpeJ runrsuarulp ep EzruteJ nes fere8 eclJo uvr lrlsodppe r; e
a"rds apdue eBuIJ+s ealnd 16g 'ursunl ep pleuorl€ o ec lndacuoc pulrd
'eweupg e1 '.{rra1 'zacuetl 1o1rd un ep 1e1opd +r-rnqz e ?}sece inle"redy
'd11 lsare ep rou e1 lnurrrd 'ppeoc pr?I uollu un
p}IJetr{I
- nFS ,,1nue1do1rqels" 'Irer{rtrN drlrg lncrueJeu eI '1eaa1ar rJ e
"'rualarrd
eruigo ep 1e1nle ase-reder I-aJp3 ad 'rqca.t' JaIJ
"I
lep ueruJ"d un ed ?z"elo3ap rz o-J+uI rS ,,a1ern; ad" [e1o1td ap rrical
+"nI e ia '[e1opd ep e1eoc6 eI ezaurrn ps as-r-npurnpp8u;a51
"AelIJ
'Jru?oeur reurnu nu '1o1rd 16. purrrap ps +so; E InI InIBepr If,unle ap
uI Ierpuou roqzpr lnurtrd ]nrp1 l?vrtlry Qoyt.g lnxuecallq
"
rS arierne
i!.
'rJerpcru pcul ln.rpde e-u 'u?uae rnlnur
-srlcrc rruezrlred ro1 erieur8eurl uI ppn o urnr e6e 'e1rqezr1t1n ctlcerd
T
1
{
)
El a fost apoi prezentat Ia Expozilia
de la Praga - in anul 1927 - an
Expozilia nafionalS din Bucurqti.
Radu Stoika a mai brevetat ulterior
dintre care un hidroavion pe flotoare
parasol ;i o avioneti. De asemenea,
o sanie-automobil cu elice aeriani.
internafional5" de avialie
in
care
a
figurat gi la
trei tipuri de aeroplane,
(de vinitoare) , un avion
realizase
inci din
1917
Troion Yuio - teoreticion, inventotor
gi experimentotor
-'
: ",i
Traian
La 16 februarie 1903, in
Cotn'ptes rendws hebd'owada'ires d'es
siances d,e l" Acad,itnie d'es sciences din Franla apare o noti
despre un memoriu primit, relativ la un ,,aeroplan-automobil".
vuia Autorul rnemoriului , bazat pe observalii personale ;i pe calcule indeIungate, precum gi pe lucririle precursorilor s5.i in aceasti materie
(mai ales Langley;i de Marey), susfinea, in pofida unei pireri de larga
circulatie pe atunci, ci zborul cu un aparat mai greu decit aerul poate
f,i rcahzat. Semnatarul memoriului era Traian Vuia, doctor in drept.
Dupi examinarea memoriului, rlspunsul comisiei aeronautice a celui
mai inalt for ;tiinlific al Franlei a fost: ,,Realizarea ;i rezolvarea
zborului cu un aparat mai greu decit aerui sint himerice"."
Cum de cuteza semnatarul memoriului s5" infrunte convingerile marilor
autoritali ;tiinlifice, care prevedeau ,,viitor de aur" numai aparateior
de zburat mai u;oare decit aerul - baloanelor?
Sosise de pufin[ vreme in capitala Franlei. La Paris nu-l cuno;tea
aproape nimeni. Spunea ci este romin ;i ci vrea s[ construiascd un
,,automobil zburd.tor
Interlocutorii sii dadeau sceptic din umeri: un vis5tor in piusl $i pe
urmi, acest tin[r n-avea nici o para in bttz:dJlarl cine s[-i finanleze
,,inventia"?
Tr{ti{4n vwia, rominul care voia si incerce ,,imposibilul" la Paris, se
niscuse la 17 august lBT2,ir:comuna Surducul-Mic, in apropiere de Lugoj.
lncd de pe bdncile gcolii din Fdget, in mintea lui Traian Vuia a inceput
si se infiripe visul de a zbura,,,dar de-adevdratelea"'
- Crezi ci-i cu putin![? il
cu care era prieten bun.
242
intreba el pe
fiul invildtorului
Mahler,
evz
'Inl rlrlnldPlul
roru
.r?se3au Inur[IJds rclu re acluqe] elriPlrllqrsod roru 'etielueurncop
'le8unlapug ntp
?ele nu psec" ?cpulr; 'raiue:g eleltdec uI Ie nc eslue1
-nls un pdnp 1rn:1suoo 'l"Jnqz ep lelede rnun eleq3"ul ela '1rdoc rnun
ereorrgcnl ?Je r?ur nu ,,lrqouolne-1nue1do'rey" 'rue ep 0t "ale €InA
,,rolF)tnqz
lnllqouolnvf
.tuerilnurap.a:elgluI.l"p.aunrsedn3aS"JcnIaJ€]€I.alesrariue.tur
uI es"nl 'dooslsace uI ',,ro+Prnqz
Ie psnpal ?recs eI Inlapolu uelueuree8
r6-e nrluad 'srred e1 asecald ern'1
lrqo-o1t t; ,ro 'gjtlitop oqoel o rn1d91u1
'3 rBUnN
iariecrldxe o Bep ES aJels uI n; 'ue1ar:d unq un 'nueecrparg
"'purJn g-rg1 nrpclsrp IBJoI Inlnor"q e ,,giuereds ergugl" P+"poep
pulc'erunual oJeceJso un rS azaerc r*-gs esr6na:'l"p +ualuolu un 3'I
'rrJnl€col" ectlcerd ulp lu"q e.tac e8r161c ps ndacul '1darp u1
'acaz edeo'rd?'rue ap:rA 3un1 un l"ruJn V
In]"JolJop'r6-npu1n1 'arec u1
es epun
rsurnu
'eueur"xe ep elrunrsas
"ecnp
"I
r6elace uI puIuIJn
.rarre8ull elelrdec ulp +darp ep ee+elln3eg dunl
ery
'lecol? ap J"leJcas tc [o8n1 "I IueAaJ 16 puuasar eS
gdnq 'JoIIIpnls
",Irq€uozatreul"
,,1nxn1" uE un
?s rnqerl ern1 Inrgull 'durrlsqr lsace
ap dutrl llcep rralo gsul g-rn1nd r-nu ropfur:gd a1e el"rJeleru alesrnseu
'InJe" lgcap e1a-r8 reur a1e:ed" nc rnlnloqz
rolauralqord erdnse sel" r?ur '1n[e1r'rd Be e IJo elic ep 'puluelal J"p
'crrolsr sur;dnc nc afuua;uoc puguri 'Iururo'r :olriuap
'prroa ,6
"r.rro.ro""
nJlod eJerelll rrig1erco5" eewlrlll3" e1 aped ?nI 'IIIY
-nls e ,,Jor€tr\I
'raur8ur ruelep e e.ids '?Jruqelllod 3I esrJcsul es r* elsadepng €I Pceld
'z68I uI nrerl II olellrnl"lu ep InuewBxg
'rgs rolr8eloc erierrurpe osnp€ rI eJ eeec - IJnls"u lop nc 33?01
ar"r lul^ ap gcir:our o esnspl:rrnronl ell" "I rt 9su1 eedacr-rd eg
'?revJz ell€Ielec
"elpq
aurled urp el"q Ie +IO ezaJnldec 9st6 ecele PS lI3uI 1e;1se'ra ap elrlord
ps er16 16 rae ap rrfue:nc +uele slJesqo:InleJces'€Joqop eI euneap
-lolul adto.rde 16 liat?9 1i1e1-ro1ec elereuz nc ,,ecrncu-e1" en1 es "asepv
'"pBoJ prgl 'ad.r1c ap rzoc nc ',,3uleJ8ele1" nJ 'uo+
-rgingqz nc 'a1r8n6a16aur araruz 'eltunrsuaunp 16 aprolno e+"o1 ep ereuz
'ig. tr,r"lttrd nc gunardurg 'eraurz ei1eu1 ps eaurnilnur es ?lepur"f,oaq
"'iJoqz ?s ur" nE
'uere{ Incru ecrlda: ircqz 9J a-red es lur 'rrl{3o pTqcui pulc 'ertrq ,,iealelere^3p"-ep rBG ierEoqz ?s rollu
-aur?o lr3nar e-el nu gpue8al uI rcru gf,e6[":"]sece ea[gceu i1
ipul8 rctp
In acea vreme, la Paris, anumili oameni de afaceri, interesali in ob!inerea unor comenzi de baloane pentru armat5., acreditaserS" ideea c[
numai aparatele mai usoare decit aerul sint sortite succesului. A{aceri;tii acqtia reu;iser5" sd-gi impuni interesele pini ;i in sinul unei
societdli de savanti, cum era Academia Francezi, unde ideea unui
aparat ,,mai greu decit aerul" incepuse s5 fie considerati o absurditate.
Este drept, unii pionieri ai avialiei reu;iserd., in alte !dri, s[ zboare
cu aparate mai grele ca aerul (bundoari fratii Wright, in America),
ins[ maginile lor nu ridicau decit un singur om ;i nu zburau decit
citeva zeci de metri. Pe urm[, era o intreagd problemi pind ,,se lansau"
aceste aeroplane in vdzduh. Irlici wn aeroplan ntt, izbwtise sd.se desprindd
de sol, prin proprii,le-i mijl,oace de bord.
Evident, nu se putea compara un astfel de ,,mai greu decit aerul" cu
un ,,mai u;or ca aerul", care se inilfa in citeva minute la sute de metri
altitudine, ridicind ln naceld pin5. la o duzin[ de oameni I
ln asemenea conditii, avionul apS.rea ca un biet pui de giind, pe ling[
balonul ce stipinea, ca un vultur, maiestuos, v[zduhul...
Partizanii aparatelor mai grele ca aerul erau in general luali peste
picior. In aceste imprejuriri, era destul de indrdzne! si suslii c[ un
aparat de zburat mai greu decit aerul va putea intrece
;i inci foarte
rapid performanlele balonului.
Nu-i deci de mirare ci Academia Francezi a pus la dosar memoriul
Vuia, nedindu-i curs. O asemenea sentin!5, veniti din partea unui
for atit d.e inalt, ar fi descurajat pe mulli. Dar Vuia era plin de voinli
gi increzltor in puterile sale.
,,De;i acest memoriu - mdrturise;te Vuia mai tirziu in schila sa autobiograficl - a fost clasat, nu m-am descurajat, dindu-mi seama de
valoarea competenlei Academiei de $tiinfe ln o materie pe care incd.
nu a ajuns a o studia... Eram hotirit s5" execut aceastd. ma5ini prev5"zutd. cu motor".
Toatd iarna anului 1903 a lucrat la bibiioteca Conservatorului de arte
gi meserii din Parisl, gi pe misuri ce studia, convingerea ci are dreptate;i ci nu gre;ise in calcule i se intdrea;i mai mult.
Motorul trebuia sL realizeze viteza de rulare a ma;inii, indispensabilS
decolirii. Automobilele atingeau ;i depi;eau aceasti vitezl.. Proiectul
sdu cuprindea deci ,,wn chariot-&u.tomobile"2 montat pe 3 sau 4 roti,
care s5. ruleze pe sol cu vitezd, pentru ca la un moment dat, tocmai
datoriti ei, suprafelele purt[toare ale maginii sd" dobindeasci portanta necesar[ ridicirii in aer.
1 Nlacheta primului monoplan a1 lui Vuia si modelul
,,Cazanuiui Traian Vuia"
se pistreazd si azi ln muzeul Conservatorului de arte,si meserii din Paris.
2
Cdrucior-automobil.
244
gVC
'(areoslndord
lol
€rIo+nq ezel€lsur Ps PIJSEuc':l'
-ua+ur uossrng r6 nc.rnr3 er€c €I uoleq) rorpuessrJ:oyfe;;1" crJ+cale Jo+oru n:
Inuol€q aseuorf,ce er€c recrle Inlapou pdnp alndecuor n?ra ur+€I rnl "r"3j13,:
'tue oaez elsed r
ul+€I 'A no +"Joq€Ioc e
"rn1
-ee alrdrol raun €oJrnJ+suoc
"I
'"eunrseJd lellss r-npulJPur'€Jnl
-€Jedue] Bcrprr r-E nlluad seueures€ ep re rnlnze8 e 91ua1ep B3srrJq
e n.rluad
psnpo-rd
urJd
urp p1€llnzar
"slpaldur;
"areieq8ug
"Jnpl?c
'uasung rrncaq ZJ t) glnzp.tard 'pstqcug PJeruPc o "I ?lepJoc?J "Ja
'rolepnd rnlmse6 eI" eJeorJeJur slrrnqnl urp Inun ed '1e:nqz
"rla+ng
ep rnlnl"rede eldee-rp uI plexr1 '(lt+tt gt ecrrc) 1ertraqcr1 lnze8 pulu
-Iiuoc '1aio ep gpllos ellelnq o-rlurp ledrcuud ug snduror ere InroloJ[
IS 'elor
"'plde1 luelep
"erlr?+oq
r6nsul Ie poselnJlsuoo ?s eeJIJPloq gnl
-eu eele eJ"r ap
InJoloru
"In-\
laiunue.r ?S ilncp] ep ero a1
'p8rncar ps BIo Ieur nu 'rJnpuo; ? ac nc lcunle gugd plasrurluds 1r
eJBc 'srJ€d urp IuIruoJ Ips rluelelJd e1 rer'[o8n1 e1 epald pulc
"euer\
ad aped o ap esnd olrrurouof,a urp areciel esas?tupJ r31u r-nN 'Purns
'Jolou n:1uad ssnpgp II
?+Ie ep +sor pJ"J gs r; ealnd nu gqrol rlrNl
rueq rrurlln rcpc 'ea:8 elr€o; erienlrs o-J+uI pulrnr FII" 3s ernn 'piuro
nu
-esuoc uI 'coJcsa un llcap
Inuro 'ern1 nrluad e:rcrralau
"Iace
as eleur3 'eloleqJno3 eI
r-?s rrelo
urq 'clluapr Inun arnco-rd "Je
"In-\
esnzgl 'ecruoqrec pplJplqu" nc puguoricun; ':o6n 'lercads Jololu u-'l
srn^ rnl pcBI r-?s rJ3]o as
'zBe3rle
'InJa? +I3ep ,,.role1a:8 t?ur" apiplrlrqrsod ug rolgzaJculeu r-(ep 'ur1e1
'nou B aJ e1 csapug8 Pur PS ernqe{ 'ce}sr}es Pur nu un3" ap
arzoldxa nc eleJeolour IoIN 'unq luaruepueJ un eele nu rctu rd attu
-oricun5 ep eaunrsard e1 a8unle pleod es ec du4] 11nur ea-rd srnqer] Ir
ec6ru JepV luatuglf
l nar8 eard €Je aJBJ '-rnqe nc Joloru un-r1ur.rd
"eclle
'crueceru InJoqz uI l"AIozeJ ep alar8 reur olef, alaurelqo.rd +uIS 'pJoq ap
rr.rdord eceol[rur urrd eareztrale r$ €elelooep :auralqord Pnop elsaJ"
'e1nueq3 'g r$ aunds runc pdnp ttpt 'atezrtale 3I rA 11c 'arelooep "I
'alurnpn8z 11nru ezr+Jorna JoA Jee no e+"llrun eIIioU 'u"IoA. un 3p
16 oreozrltoura ?ele JoA gie; urp pnop
1g1e
al"puerrroc 'eleolcalp IioJ IJ :orr
alac rS (alalcrcrq e1 e:) cnlcner ulp II ron apiog 'nIf,IJIrp" J nIS"s
un ad e+?xrJ '1eio ap rJnqn+ ulp nJp"c un ad e+"luotu rI JoA epdr:1 'ul1"J rn1 pirqcs I-I BInA 'uorerf, ad eulur pulund rr
"'olooul 'aurr8arlu; uI rcte rcru rA 'rdue e1 reurnr\ irapv lueur9l] InI Ie Ie3 n3 "uPues ?,\ i3elIII rnun "urJol ?eA? €A ro+9fiiqz nelu Inllqoruoln\' 'ngs
ern+sace InuIPlsaP rI
treurerA eaf,e
1nue1d
ulp ]n?uoJae lelndar 'ur1e1 JoIJTA nc as-npuluelarrdrul
Aeroplanul Vuia
La ie;irea din camera de incdlzire, ga7'tl era condus printr-un tub
de o!e1 calorifug (riu conducitor de c5"1dur[) la cilindrii unui motor
,,Serpo11et", instalat in mijlocul ;i la partea superioari a cadrului,
imediat sub aripi. O maneti aflati la indemina pilotului permitea
reglarea admisiei gazului supraincdlzit. Cum flacdra limpilor era ;i
ea reglabili, pilotul avea doui mijloace de a face s,l varieze presiunea
gazului in ciiin<iri.
Dup[ 50 de ani de la primul zbor a1 lui Vuia, deci ln perspectiva unei
jumdtdli de secol, revista ,,Aviation Magazine", din 24 mai 1956,
scrie, sub semnltura lui A. Bi6:
,,At'aratwl Vuia era bine constrwit. Departe de a copia dispozitiuele cu,moscttte pi,nd. atunci, el, inoaase multe gi conceplia s& ercr mai largd dect't
a celor deia experirnentate" (p. l4).
Intr-adevir, pe ling[ trenul de aterisaj si motorui altfel realizate
decit 1a aparatele de pind atunci, Vuia concepuse ;i cea mai ralionald
aripi de monoplan de pin5" atunci. Aripile aparatului sdu puteau fi
strinse gi se pliau ca o umbrell, facilitind astfel transportul aparatului. Pe 1ing5 aceasta, motorul era invelit intr-o capotd piramidali.
de plnzd, ca si invingi mai u;or rezistenta aerului. ln sfir;it, lucru
remarcabil, in legdturi cu care \.ruia s-a sfidit multl \'reme cu Tatin,
246
LVZ
.PJIuqeI €Jn+Ipg
.t't',tn\1p741 _
'r,,eule r?ur Pf,seounl
"1"i,rt1.tp
'gz,l 'd 'gSOt
'rlSerncng
,DxnA uoxD/'J I
J.Lu0'aLu Lnln,'cqz oa,l0z1'IDa/L
'alareodod 16 rruarueo ]J€dsep eJ"l
'Inlnuro eier'r aqrurr{os €s" nps lnueldoJoe BO
tr
as PS e1n[e r-ps
eze+Jncs Ps
eaial;nsul
-Bru p3
eafellnsug 1g 'alSasrrnppur r6nsul runo gdnp 'ernn a4
rnqrJ+uoc ea es eurt
'3I+?IAB
"i.tr-p'it*o,,
lnse-r8ord "I
II 'Iligllrqa1ac ln8erp ap ,,Irqouolne-1nue1d
lnpq8
:sur,rug un
PuIlu?J PS ec ?s"ce ap asecald ng
-oJee" esrcocsgu or, t"t,, r$
'n?s rnlnJodod 1e JowaJJ lnrua8 1rcn1
-prls potu ug edrqcnrlug 16 plnoarlulsu Prunur ap a'ra1nd o qurrl{3s uI
'1a nrlued
ea,oy lrSnd-sns ruolalJd rcru rS rueq rlru eels-u Inulurou
'lolout eJlro sJnsord ealnd rfu lnuetirzerg
nBrf,nl'rueroruqa? r6oraurnu
eur3
'€aueurase ap 'eure;A
'nJlnl
2g8uuul PS "ele
o eI ep 'luournq-solueg
+se3" Ieur3o+ azazrlver 9s pug8 u1 esasnd
ril
ern,1
'folout nps rnlnudo:d eirol urrd azalocep PS esrlnqzr nu Inun
roru rep 'olrqoruolne ap a1e8a1 rJnlqes 'e+eurlcul eur6 'a11nde1ec uud
ui:d
lqurgd eI ep Prase.,rrid."p es a]"o1 'pJoq ep rtrdo-rd eceollrur
Je€uI eoIpIJ es ?s asrsnar nu Inun tcru'tlletu ep roaz €Aellc ep Ilnlles
uI aJ€oqz ?s ?rasrlnqzr'(nldulaxa ep'+rlSlrl& rolrfel; a1e) e1e"red" elaun
:gr"r"rd ep Inlsep era aricarlp Pls"ef,€ u3 erienlrs '1de1 aq
16ap lrpc
'eseon+lnJJ
es nu RSuI aJ€f,'aJBSu"I ep eapecord a+Ie pulJ
"Jrpe^op
ad pui-l leur8erur e rode rd ro1o11 Inuoleq "I +Biunual e 'giuar'radxa
eurud pdnp -rerqc req 'ueldoJe€ lllun " eJ"suel ep unq reur lal Inutal
-sIS e+sa
Bc puJZeJc 'JoloIJ ep €alJes r-eJec uol"q un ap asepuad
"]sece
-sns II tep 'rcqz ap lerede nps InuIlIn JlnJ+suol ep es€urluJel r"ulcoJ
ariri.oe ap r6-ednco as'eseolnqe; arigSoq o ep'ruo lsacy'1n1e:ede
gp"^ r-ps ?esope ?auel +uorunq-solu€S InuerIIzBJg 'ngs lnueldo'rae
',,aprog e1" erura; BT 'eJBolIJP+oq
lere8 elye es 'a1p,lnolpe5
-gdeacul 93u11
?s asrrap "InA '906I -Inlnue ere-'tpurprd u1
"1trg1o"t,radxa
gi"ii adeo.rde alr'o' eepel as'ESuI runcv 'es ,,etdo1n" n.r1uad lrlrurn 's'r
"p
'atiuarrur
e1 eldeou 16 rz asrcunlq 'IuB ep 79 asrurldrul
e+eo+ es€Jluacuoc 16-16
uJ +"nI eesape esasng
iarloqz PS :rnl earturldapur nJlul alairo;
'1ei rn8urs un EaAV i cser?J3-oJtsac rnlnleunqlJl elrl?s urp llJ"opeld aler
e3
-ro1g,rrl.p, ap 16 rep 'a1e1eu alrrnreld ep r"urnu nu 'ulnJt 1e e:e apr:dep
II
. 'el6-rlrrpsep nc aslqJosqe
"'su"d
?I iue 7 adeorde ep €II" as BrnA
ecunl4J
i
'r3unle gu;d ec
'rprluoc sues uJ as-npurlJllug 'gnop nu 'e3rla grnFurs o eaAB lnlerede
La 2 decembrie 1905, vuia gi-a scos aparatul din ferma,,La Borde.. si a
rulat cu el pentru prima datd" pe drumul de !ard. care lega ferma de
Foseaua principalS..
Nu-gi pusese ln glnd si zboare. voia numai sd verifice motorul, elicea,
viteza aparatului pe sol, comenzile. De aceea nici n-a zburat. Bdtea
de altfel un vint de loc prielnic decold.rii.
Aparatul rezistd ins5. bine. Nici un lonjeron nu se rupse, nici o pinzd.
nu fu sflgiati. Aeroplanul-automobii ruld pe sol cu 25-80 km
pe ori 9i comenzile functionard" cu promptitudine.
Peste citeva zile insi, vuia cdzu greu bolnav. o pneumonie, contractati in acea zi friguroasi de iarni., tl lintui multi vreme la pat. santosDumont ci;tigi astfel un mic avans in aceasti cursi.... De indate ce
se simli mai bine, in februarie, vuia se apucd iar de treabd.
,,Liliacul.,
siu apd.ru din nou pe drumul de !ar5", un drum bolovinos, accidentat.
cind fu sfdtuit si caute un teren mai neted., el rispunse prietenilor:
- ,,vreau s5" dovedesc c5" trenul meu de aterisaj imi di posibilitatea
si decolez gi s5. aterizez chiar pe un loc socotit impropriu pentru alte
aparate. De aceea am ales acest drum....,
"Sd zbor numoi, de rest nu-mi posd
In sfir;it, veni gi ziua
decisivd.
La
vinticel
18 martie 1906, un
!',
ad.ia ugor, zbicind pdmintul. Erau de
fafd. ciliva prieteni: Hockenjos, Tiefenbacher
;i Matelet. Nu se afla
ins5. nici un reprezentant oficial.
- ,,Atita pagubi, zise vuia. cind mi-a venit mie oficialitatea intr-ajutor?"
- Bine, dar cine va omologa zborul?
- ,,Si zbor numai, de rest nu-mi pasi !" rdspunse imperturbabil inventatorul, pregS.tindu-se s[ se urce pe scd"unasul de pe
;asiu.
Era o frumoasi zi de prim5"vard", cu cer senin, albastru si putin vint
din directia nord-est. cazamtl motorului a fost aprins Ia ora 3. Dupd
5 minute, vuia igi ocupd" locul, tinind cu mina stingd voranul de direclie si cu cea dreaptd vana bioxidului de carbon. Aparatul incepu
s5. ruleze. Yiteza prinse s5. creascd", pilotul l6sd din mina dreapt[ robinetul si apuci maneta de expansiune a gazului in motor.
Dupd ce strS.bitu circa 50 de metri, ma;ina se desprinse de sol, fd"rd,
ca pilotul s5.-;i dea seama de momentul decold"rii. intre timp insd,
maneta de expansiune lunecd. pe sectiunea ei gi ajunse la punctul mort.
248
6VZ
lnlndocu!
',,+uournG-so+ucs 1nI rolre+uE-a.+se-:3:e:u€r}-Iolilrl.^€ 1nlrl-i-uJ^-€
'd
aunds'696
'."€InA
1t"-r"idb'by;':1en1xa1 €'tr
r€rqc rrnroqz e^rlri lit"gj e ore3
''l
l€rnqz "
IS-r:u-..09
"l
',tID,r ap t';;;iL; ti u1 'roFgg:itt'es ep
'srre4
'g161
rolec aieorralue +uls eInA rnl rlrrqrrelul
oltn! g" €I ?c Isluoluno-solu"5ini'"1"
u1 'e8rog ep ceroz€s
'9io"t i'lia
"'!1'-t'La,'.s^.awv'LroH''I
Er pzeauotiueu-r
u.t 09'z eI es-npu]ciptt '* 16 epi+Y:l:i3 :,3-d--1""',:1',i
'eaueruase 3c[
'
erdnseap rrlrul rilnul r€ur €I
",ourr+lqul 'i1"11''o1" ,, lnirilos
o e'd areoqz ES rs
ti""5t1nf
";;;;;;;rJYlJi'd;;6i;I
1 y-1" ','* 61 ap giuelslp
iit#l
ur 9z ep +Ies nou
Pr nrros
'u1 arpeur 81" el '€1nA
arurilpul ru 09'0 "",.Ji'q "'ript, "t'9i ilffi:.:'9[61
'gqcnog"H li ssnllog 'qf,
t-l"9o.tyn
"1
a-p
'i'it'1'b'*o'vyi1
'08I 'd 'zt6t 'slred
'luourncl-so+u"S rnlnu€rIrz€rq aI€-ls,'[$361 .er:qureldas 7'f-reurru€qollg
'rJ 3p e+€zlleor
€rnA
rnlnzauep royrnroqz "i"o'j"rtt;so;ne pc puripre '(svz'd)
lnroq'z ezeauoriueru
i
"lb
s06t +snbn€ .rrp ro-qi rii;; l&; i* .rioor-"iitt*' soIN
'c)
rarieraeelellrolsl
'(6961'urlrag'tr,'toltlii)ip1iq5!'''ttu9-'-"-!:-c'ussI
e
I€lu 10+ o+so €rn1 rnl €e]€lrrorrd
eluacor rpru oloc urp ei6-ipftic'souncer llnur
06 'lo^ u!
'9?; ?i 'il:soou o'toi ug pciutaprcn piolo
oI Ig'P€3ve
w'2 'I iolerea! i"lap
p ntwoi4
oxmAwoxo,tr,r7orpri,'19llii" '"'1"dn
;,,"1iqiot95"
ie4sr'"eiea-te1t1e-r pdn6
'so'i
r
'
"d':goe
'sIJ?d
eurseru sndxe
urp cllneuoJee uolBs InuIJd EI l?rrtqz ep "s
" "InA
'elolr?lg
16
luournq
esndxe
-solues'ernn'a8uer8elag JoleleJ"de elaiueruJolJad crlerSolo}
BlsIAer nes (1961)
luIS areo uI G1z-gz6 ';d 'Zoot) ,,t'o'1"'1to11r'T"
eq1" 1n:erz gplld ep 'a1es alasaccns +?uurasuoc nB
,,pIBJeH >IJo;1 .l\aN
e-r6 ern'1
aluepodurr olsrlel r* eru7 '1,06I uI r5 aprnroqz lenurluoc
'z,,PJoQ eI gl"Ielsur erelnd es errdord
? eJ€c 'gueuae gur6eur
nc ree ug 1r1n1d e 16 rarielr'te'r8 eaunric€ surlul
nr+ued rugslpualeJ ps
eruud +ee:c rI e ap auo13 ep InIII+ BrnA ueIB{
'rlolsre] erlg 'pe3e P+"r€ 'rzy" 'e11a1e3
IrqelsaluoJ,rt 1o1a"rp lue^e
ec1pl-t es Ps Pcseel
-efl €I '906I errqurolio ,tg BrqB rBp ''rae ul Arlcale 1a 13
IndI] 3p relnls3
-"&t pt- "iigr,"r",, ,rp,,ecu[ BAe]Il gdnp rA ,,e'rer8re11" JorPc
Ie 'InJeB
orfalq un epu"tuoc r6-9s 'dur11 l1nur esesnl ueztlted
Ar+IuIIep aiunuar PS +euruJelep e-I 906I
r?ur a1a1e:ede
1gr"p
"I
"r"osn
'12lu3o1 'luournq-so1ut5 ad '1de1 ag
erlrBur 8I €I ep
"InA InI Inses3ns
.nps
elaunrd Pc"I PS '9661 lsn8ne z7' EI 'ntzt71
1nue1dor"" ,t" tro11t9.
Els"ec? uI
rBrrr llnur erqe 1r6na.r e "lsace r6ap 'piueur'roped
"el"}rJ
-orrd luourn(l-So}u3s InI }InqIJ}? ".I Icun}e ep €ze3ueJ} ,,€a}€}II"IJI}O..
Jeg
ipluazard ssasn1 nu ,,831?+IIerJt;o"
'prcq ?p
oJxpxt as PS esr'ina,'t Tntao
o1os topJuoytr'tw ntsnycxa plxlolop 'los u,l op
ug ano rurr'tQ n4uaQ 'nPnin 'ot'g
lgcap nafi mw TonQn un PJ lu't'nl
'rJee
q lu zI
3 e3 eI ase3
,uleulxorde asasrnc:ed 16 eulli1gul nJleur un ap llnlu r"ru
gznet ?+seeoe ur6l
ac pdnp '1n1os nc Inlce+uoc Pnlal ,,Inc"t1t1"
-rpgt
"t
urp edrre el lunrcporJls Ilrru r-npulcoaord
'"rr1"
eldea-rp
rs
*i
16 91e1ec nJ ee3r1g
'eroqJe un e-rds lnueldoree asurdur; Ierel€I Inlul^
'3snJq r:do as Inro+otrtr
Este o mindrie pentru noi ce un fiu al poporului nostru a reugit si
infdptuiascd, primul, unui din idealurile pin6 atunci neimplinite a1e
omenirii: se zboare cu un,,mai greu" ca aerul, decolind prin propriiie
sale mijloace de bord.
Dup[ cum remarca prof . const. Nede]cu (in vol. Traian vu'ia-Md.rturii,
Bucuregti, 1955), modelul aeroplanulut realizat de vuia in1904-1906
(monoplan cu tren propriu de aterizare gi decolare, cu motor cu elice,
cu plan de suslinere ;i dirijare) reprezinti tocmai ,,tipul standard,
adoptat de constructorii ulteriori pi pistrat pind' azi" , in vreme ce
toate celelalte tipuri au dispdrut cu desS'vir;ire.
Dupi primul rdzboi mondial, Vuia s-a ocupat ;i de problema elicopterului (1918-1922), care este o varianti a aparatului de zbor mai
greu ca aerul, avind aripi de sustentalie rotitoare. El nu are elice de
tracliune ;i nici aripi ca avionul obi;nuit. Acestea sint inlocuite prin
unul sau mai multe rotoare de sustentatie, cu planul de rotalie ori-
Elicopterul Vuia
I
zontal, realizind ridicarea aparatului pe verticalS.
In 7757, Lomonosov construise un model de aparat de acest fe1, cu
doui elice, care se roteau pe un singur ax, in sens contrar. El il
propunea pentru ridicarea aparatelor meteorologice in straturile superioare ale atmosferei.
In lungul sir al deceniilor ce au urmat, numero;i inventatori au conceput, construit ;i experimentat, fie modele de elicoptere, fie elicoptere
LgZ
'€rslndord rS 11c 'erieluelsns 1;1e arn8rse 9s areurisns ap "ecrla
erec EI i.rist* reun ?erezrlear else erinlos Rc P1"r" rode rS raruelqord
un puIJ lnunrd uI erel Ia IclY
1orp"1i alutzatd. ?s €c crJolsr +Jn3s
:p)rrro
16 :o1eiurr13 e arezrrelndod ap
rxroqZ ardsap locrlre un 'Ilcruqe+
'(27,61 alrqurerou 08) ,,InluozIJO" uI gcrlqnd trnn
prr""rrg-o,
PlsrAaJ
ap lsol aJ"3
'g1r6gdep pulJns
"
"e43"
.eriua.tur azauorica;rad r6-gs 1rnpp8ul
nu rueq ap esdrl '1961-906I ul
"-[
.elseace ,P+"p ap 16 .rep ':olrurnilnur
as-npulpodtuoc '1ua.rn€'I ep
16 ec
drlolord }sece IS 'aurerSoy4 06I eerg}ulc
1e1o1d '.{ssrrrnf e1 1o1 'lelnqz e
o-purnf,olug 'grelncsnur ei:o1
lnleiedy 'df gI ep ,)rrezzry" Jolour un nc
uI
e1 piuntet'elseec? e+ep eC['raldocrla 11e al6arnrlsuoo €rn1'166I
'Irleu 91 e1 gqd aileug es
gs e16eina.r rS z(ssr.tnf e1 gzeaqotd II 'r{8?C uo}s€5 'reiue:g re r16r1crc
.elg
'Pr€Incsnu ei-ro; ap leuorice lesedv un
Ii"rna", reur rec urp InuI)
lOzOt ,rl 'r,rt ,op pdiip-'greo erurrd nrlued Pz"eluaurrradxa 1g ar?f, 3d 'a+ur
-;;;;+t;ti..,g '"1"r"d"t ex" puIA"'a'1e1or rd*e nc -roQz ep 1ercde rnun €
e1 pacrnd n"euuoll 16 ernn 'BI6I ulp pugdecul
'r,rpr,1.
"ri""A'eerrntlsuoc
'nPs lnraldocrla
erlurrd '1r6ner 3-r BrnJec
Ios ep ppurrdsap ps 'duil1 Ia3" urp rrurind
;1r""iog-1*raur8ur rS leuoriuaur elnqerl 'Ierpuour rcqzqr inrur'rd pdnp
ep rrJo+Blualur er+urJd 'euralqo.rd rolnunilnur sAIozeJ PS aJ"c e131
ap
-1"""ii lnuriqo B nu Inun rcru r"c 'qnpzp^ uI erlprl as gs rS lulurpd
nB alaun eJBc eJlurp 'e1e:n1eu aulrJglu uI
ll elnA lnrardo)!lE gpurrdsap es Ps rcIqc 116nar
Directia dezvoltdrii ulterioare a elicopterelor a dovedit c5" inventatorul romin avea dreptate in privinta randamentului elicelor sustentatoare, a obfinerii simultane a sustentatiei gi a propulsiei precum gi
in ce prive;te capacitatea de sustentatie pe cal putere. Previziunile
lui, in dezacord cu pirerile existente pe atunci, s-au implinit a;adar
intocmai.
Generotorul de obur Troion Vuio
Dupi cum s-a vdzut, inc5. din anul 1905, Traian Vuia era preocupat
sI dea avionului siu un motor puternic. Motorul cu anhidridd carbonici pe care l-a construit in acest scop, l-a satisficut numai pe moment.
Ulterior, prin 1925, Vuia reia cercet5.rile intrerupte din lips5. de fonduri, izbutind s[ realizeze un generator de abur cu ardere in cameri
;i
cu vaporizare instantanee, avind urmS"toarele caracteristicil:
- ardere internS" la 1750' si la mare vitezd" (300 m/s) ;
- vaporizare instantanee;
forlatd;
- circulatie
inerfie termicd foarte redusi (era operativ dupi 3 minute de la
pornire);
- presiune inaltS. (100 atmosfere) gi temperaturd inaltd (500");
- inexpiozibii;
- randament termic 95o/o.
Generatorul se baza pe principiul contracurentului gi al marilor viteze
de circulatie a apei ;i a cildurii ;i era compus dintr-o primd leavd
continud. de olel de diametru redus, introdusl lntr-o a doua leavi, cu
diametrul mai mare, dar avind aceea;i lungime ca ;i prima.
ln prima feavi, infd;urati in interiorul cazanului in patru serpentine
de diametre din ce in ce mai mici, pentru a intra unele in altele, circula apa intr-un sens, iar in a doua, gaze calde in sens contrar.
Apa intra Ia capitul serpentinei exterioare. In contact cu gazele incdlzite pin6. la temperatura de I 500', care circul[ prin spa]iile ce inconjur5. serpentineie, urmind un drum contrar, de la centru spre periferie, apa se lncilzea pind la temperatura de fierbere, se vaporiza gi
aburul produs se supraincdlzev, iqind la capitul serpentinei interioare,
a;ezate ln jurul tubului central inoxidabil.
inchisS.
1Cf. G. Lipovan,
Tehnici, Bucuresti,
252
Tyaian Vwia, realizatorul zborului rnecan'ic, Editura
1956.
Inlueruout uI
t
rnlnJecol eeJeldoJd€ uJ eurl'psndo
eaped eJlP3 pullncJro'ernleradural -trsa:8o:d
goIpTJ 16g 'arap,re ap rolaze8 InlnsJeur sJelur suas
un pulurn 'EdV '"09 ep pseo[ I"ru grn]€l
-adural o EI 'L InrcrlrJo urrd raqrl InJaE uI elenl
-ele luIS alazeB acaJsoop 'pseof reur Bec aJepJE
ap ernleredurel n? 'JeJoI ep pleppdap r?ur ?af,
puIIJ eJapJ" ap alaze8 epun rnlnrol
eiuelsrp
"l u1 '9 InrcrlrJo uud p:1ur acar edy
t"ped
-ur".t"8
'(lSZ 'd e1 ap '3rg) arepr€ ep rolazeF
Barec6rur ep- PiBi sJelur sues uI es-npugc6rul
'Eaumsard r$ ernleradual r€-npuupur lnutiqo
ede 'rcunle gutd
lnJnq" 'rrrsarSo.rd a16az19cug as
ep auelsrs elIB ap aJrqasoap ards '9c eaace urrd
ep InJo+"JauaO
RzEezrJa+)eJec as aunrsard P+I"uJ
'a]?rl"]ep lipn+s Joun In+cerqo else rcrtu runlsueur
-Ip ep errvzeJ ap "eJ"zrl€er nrlued J€Inqnl InJ"3oI
Jer 'alrqou aJe+rues eprielelsur 3I '.alelle e:1uud
'lrsolol tzalse else €rn1 ap lndacuoo lllueze3
'olo ?lEJeJ aI"3 ep eJ"oloruo+n" "l 'pur"reru u1
eulsnpur' rrSolouqal
' gcrla8rauaouual' g-rar1o-r1ad
aracnpord '1rz1pcu1 :u1 rriecrlde eJV 'lla
,rlqt
"p
nrieds urind 1lcap srec nu 'a:uyprz ep eloleu
'('c1a a:a1
eJe-u 'eJeoleraua8 3+I" nf, lereduro3
I
-rroiec) el"rJlsnpur aJrzlecul ep elrr]"I"+sul €l
prncpd I BI reurnu ?runsuoc '(34 -c4 -reop)
PrnA oun!soJd lef,rpul elreol elsa 16 pio
"a
psEol aP rnlnJol€JaueB
16 unloa' eJ snpeJ alse eunrsard gseo[ ep "InA {nJo}"Jauel
elelnarB
lndrol urrd eunliras
'rade saJ"Jlur I 'inrecol
ealSar
'nleze}
earrier
9
t 7'rcde
".--:--:
'
else I ervc ul
7 'rnlnrae e t '.rnlnlrqrlsnquroo eater+tJr 67 'lnrolernqJ€c
ur'rd aunricas o PleI
i91"rrr1g1" '3ry) aunrserl pseot ep rnlnrolereua3 lndroc
'aunrsa:d
Pll"ui
ne-5
ap 16 pseol Jp :etn^\ a:eoleraua8 ep undrl gnop cr+3eJd 1ez11ear
'eralsou+" OtI
rolereue8 un nc PIB+ueurIB 'df 002 1 ap 'urru/}or 000 0t
ap
"rn1
ap ericear nc purqJnl o nl lnzelerd areolgugl ep uorle un rcunl" 1o1
rnlsace ?+IJo1"0 'arzoldxa
1rrpo1. e 1an39rg aueorle ap "3rJqBI'1dey
nf,'-Inro+ou et Sl 9'0 16 arfer'Le ug lecrlde leserp Inro+our vI 34 V'Z
ug sun[e
ap fiel 'PS"ru 3{ 9I'I EI d3 I :?Ars€Iu e;e1nd o El 7'VGI
r-, ?ro+"r",ra8 lsace nJ 'esnpal ep .''eJlxo ?uIS nPS rnlnJo+"Jaua8 alrunrs
-ueurp 'Eznr;Jglseoc" urq 'PrllrlelBc nes P+"relacf,e eeJapJ" 16 gielerdns
ep eeJapJe lelllsnpur 16 crlcerd +ezrleet B BInA 'eeJapJB e33I as runc
roleraua8 rnlseJe selelno{
InIaI u1 'reco; uI pulJ lmuud uI ?]suoc
I
I
'90
cind arderea se produce cu maximum de intensitate ;i iese
prin conducta 6 sub formi de abur, care atinge o presiun'
putind varia - potrivit cu reglarea - de la 50 la 19tt
i<g/cmz ;i o temperatur[ de 450-500' C' Combustia
rrnui amestec de aer ;i picurl se produce in focarul '1'
Aerul refulat de ventilator in canabzalie antreneazd
prin depresiune, picura care vine in 2' spre mijlccul
7'
focarului. Iivacuarea gazelor se face prin orificiul
urmbtoarele:
deci
etutt.;"f" acestui generator sint produ." in timp extrem d'e scurt abur supraincilzit
prin ardere
"i
iu fr"ri*rr" inali5, ultlizeazil cildura produsi
de
economie
rezultl
unde
(de
intr-o misuri foarte mare
."*U".riUil) 9i, fiind pulin voluminos' ocup5" un spaliu
redus.
Cu acest generator, magina
cu abur redevine un motor
modern'
abur Vuia
i" """f 1954, s-a instalat un generator de
documende
Centrul
la
(tip 340-8) d,e capacitate mare,
prototip
iur" t"frniie din parcul Libert5lii din Bucure;ti, dintre
r"uloat de un colectiv de ingineri ;i tehnicieni'
unii fo;ti colaboratori ai 1ui Vuia'
mai mari de abur' s-au studiat
ln industrie, fiind nevoie de debite
de abur Vuia mult mai
si realizat apoi in !ar6 tipuri de generatoare
ktri, .ur" s-au doved'it foarte eficiente'
lui Vuia' reiese clar
care
Generatorul de inalti
Presiune Vuia
striine' cu aI
Comparind diverse cutuo" cu abur
greutatea'
ultimului asupra primelor.' date fiind' volumul'
a
remarcabili
="p"i-Jt,ea
invenlie
i"a,r.". Aceasti
prelul s[u de .ort
""i*.i"
fostd[ruitideVuiastatuluinostru;iastSzieaseaplicdindiferite
ramuri economlce'
slu a fost intotdeauna
Vuia nu ;i-a uitat niciodatd patria 9i gindul
al[turi de PoPorul slu'
mondial' care
tn timpul conferintei de pace de dupi primul r5;zboi
urmasldecidirou't"teritoriilorlocuitederominiinAustro-Ungaria'
publiclnd in acela;i timp
Vuia s-a pus 1a ai.p-i1iu delegaliei romine'
popuialiei romidrepturile
arat[
un volum in limba ftancezd', in care
ai" Banat (provincia natall a lui Vuia)' Vuia' cu toat1 virsta sa
"",.,i
ln perioada celui de-al doilea rdzboi mondial'
ftancezd" fiind de
inaintati, a ficut pttl" ai" mi;carea de rezistenl|nalional romin din
asemenea pre9edi"t"1" ;;' animatorul "Frontulul
Franfa" a1 luptltorilor antifasci;ti'
256,
I
I
sgz
'erie'redar ards alrurr:d JolasruJos"af, "eJ"uJIl?
neJe aleol reur urnc r$
riol esung8 ri gcpurrl ia ad
mluad alnlpq alornf, 9'"*t' urp rriarad
""
ala.'llln uI 'nIqIS "i }€}nu' "-s pul3
ir:pao, "l-= ipr"g'nacr1 ap eselc reur 16
]rrPru e-r er"c"?l"rcrJo"ar?rf,
]r"jroror""r
r"16".n
1*3i1'"'d 11nru
"p
,tti""a ''"t"1' eiel u1 '1e1rcr1a1 e-1 ?]sal? r6 -ro191da1
-?suor-€s
""r"d"rrri
un
uurop^" rnun rS J"rr{c seJp
y
'aredar l-gs Be3ilp€
,,rosalord
-6ap crurosee3
actrg 'res"Ic InJBlIuJosEeo rualap
I-l 'lef,Irls seeo un t"'o" ""' 3a1oc 'ar169rg e1 'nacr1 uI ncar+ pul3
:aJrf,rulalapul 9]IB 93er1e i-gs ndecul
"'Pr€eo ep ?1"3nq o lulurpd "I 3p l"crplr n€
ad errncnq aJ - PIBpO
a.rec 'r:epuoq nrled ,,eulequ1" 9s lriner " - Ia
p1eo1
ealelna'r8
rnInrII
:"r" 1or"1,rld ap pulurll'
es nu
eJel Ielcasur elrJnlJole put'rud eJnl?s r?ur
nc 'a:eoqz PS
"):aoul
eJnlnII uneJl nes eungl uneJl eapur:d pu13
i6 pie o nc e8el Ir 'eJ"ur
nc e'uesqo ' rnlnqlnc eaur8reru ad
'aJ€oqz PS aI"1",rr-rp,,1' 9i"'ot'1 -o'
"tiuele
ap rr:o6rnd r8arlul rrns?ao ee'trrd :9uq"alau PlI"
apdue r6-npurl;111
pcsealo8 ps eacpld
'rIArIos,ri "rqJ,^
Pprqlul PS n"s alrJnqlnc
"1"i"o191t'I3 :;ti"'i8
"a^" Ig
ri
1e leuotsed un er
'rolalergspd
;;s
r-nu '?sul ,"
"p "rrq"*-"p
Incru 'rg^ep'-rlul
;";;?i"p itao,
1ii"j1"' arlu'd lncsounc "re lernvp9^
?s ]nrl ur\r urnc adeordeapul
'llcatttt'
- ;r;r Preoqz
^
,,rr,r". asundspr Inlel?q 'Inlgl"1 euelop e1
"'rnlnrrllrurc eirulodop u1 lergigc lrsp8 e1
rruelar:d
J?r 'rrf,rJesrq €IJn+ urrd lrpqorloc nB 'rps
lncruzed ?lep pll"
3s ?s rz o-rlul rual ws ulp Inloerd
nc pune:drur'1erny1o.,* 9c 93u11d
'euzod
ellc
o
"439]
ulp
es-l-tpulnl '9c neauafop l"ul II pulc uI puic
.rrdoc
Tilelrolac €+eoo nc
nere 'rrepodso8 ruerpi
J€o( 'aurq pie.Lul JoI "Iserpo pc riruinilnur
ar"urrrd alaselc 16 eug1do3
'eureur 16 I?l"I 'o9, 1o1"t t'1 i'-'c"'1ed "-eI
EI lncsgu e.-s wl'u1A '10't'nv
'("it6prO pe"irl tiulitg "I ZSBI errquarou 9
tlutilA ulP lnPtPlJ
'l"llJaur urldaP
'u'd'u reluapslY 1e plecrlde gatu
ad nr8euro un €3 'alaulnu e1:eod II
ep lJolEzrqcsap IrJ"lu
-?3eur ap Inlnlrlsul 'alslpuoul rrsruqal I" IJnrunJp
'es eriea:3
9tt'!'9""*1"dred r1 'a1es epriue'rur
'eeac" gdnP dunl +Jncs BI lrJnru
"ri;rrai "p"l"li,'"rro-"*
e'(rue ep 0B) ?]"]ureul
V 'n?s rnlnrodod 1nco1[rur uI guI Or 9s lnuri
ru?
'1ed
n3
16 gleurcun tpz ea1e4?uPs P]"o}
es
"I InpuIJ "-epErnA
"lsJIA
o ae pdnp '096I InuB ui p'rei uI srolul e-s
1g'ee-.8 PI"oq
".ro1,rri
cu cuc, este lesne de inchipuit ce se intimpla la fiecare
or5.: rdsuna casa, ca in pddure, de clntul cuciior!
La ;coala de la Sibiu il indrdgi mai ales profesorul de fi_
zicd. Vlaicu concepu acolo prima sa ,,inventie.,, o turbin5",
care i s-a plrut profesorului de fizici" atit de ingenioasS,
incit s-a dus cu elevul sdu la fabrica,,Rieger.,, piopunind
construirea ei. Dupd terminarea liceului, fldcdul ain gitinti plecd la Budapesta pentru studii superioare"
Tatil siu, om infelept, consimti sd vindd. o parte din pE__
mint, pentru ca fiul sd devini inginer. Nu era o ambitie
de;artd de parvenire. Era o dorinte legitimd, iepitd din
grija de a pregd"ti o soartd" mai buni fiului sd.u. Era situl
bitrinul de asuprirea grofilor. Mdcar fiul s6 scape d.e ea !
Nu ;tia Dumitru Vlaicu ci ;i la orag exista., ,,grofi indus_
triali", care storceau vlaga oamenilor, ca ;i cei de la sate.
La Budapesta, Vlaicu n-a rdmas decit un an. Il pasiona de
Aurel vlaicu la o vreme un gind: si
facd. o ma;ind" de zburat. citise prin ziare cd.;i
altii mai incercaserS" acest lucru ; anzise multe despre Otto Lilienthai,
care izb'tise de nenumirate ori sr pluteascb. in aer cu pianoarere.
Vlaicu voia ins5. sd" realizeze altceva. Planorul era la cheremul cureiltilor aerieni, avea nevoie de pante incrinate pentru lansare, zbura
nurnai citeva minute... El visa o ma;ind puternicd, mare, actionatd
de un motor, care s-o faci sd nu mai fie supusd" capriciilor atmosferice
si sd se poatd ind-ita chiar de pe un teren orizonial. in acest sens, a
imaginat chiar un motor pus in mi;care cu praf de pu;ci.
In capitala maghiard, ideiie lui nu gdsiri
i., posibiliti.tile tehnice
".oo,
de care dispunea erau rimitate. Numai profesorur
Iano; odon, de ra
$coala Politehnicl, il intelegea.
In 1903, Vlaicu plecd la l\{iinchen.
Aici studie la $coala Politehnicd ;i concomitent isi pregiti gi planurile
pentru construirea unui aparat de zburat cu aripi batante, actionate
de arcuri, idee pe care o abandond insd" curind, convingindu-se cd. viitorul apartinea aparatelor cu planuri fixe. Spre a usura pe tatd.l sdu
de povara intrelinerii lui, intr5. in 1908 in serviciu la fabrica de
motoare Oppel ilin Riisselshein. Directorui acestei uzine fu la inceput
binevoitor, dar cind Vlaicu ii ceru un sprijin concret pentru proiectul
siu, i-l refuzl
Ydzind cd nu reusea nici aici si-gi realizeze pasirea mdiastrd, se intoarse
.
acas5.
Era in 1909.
La Bifinli, Vlaicu nu stitu
- fo;tii lui
256
colegi
-
lnsd cu brafele incruci;ate. Fldcd"ii din sat
cu care ,,explorase" turlele bisericilor gi cimiti-
L$Z
'npJ eBuIS llnur ?rncpJ II '?^r]sedsred ap 1rsdr1 16 lnzar3ul uro
uI
.rnlnleues-re
InJo+teJrp'ncsa1cr6 Inlnlauoloc airiicnrlsqo'qrulqcs
'iitrn.rort" rielnda-r relu roJ t1) ozazrlELrr 9s 'eaundsrp aJef, ap elsepoui
uI 'r;za1r.l a-rec' ue-rpi ep nl] ]sec" uI olapaJcul pul'\"
:olaceoltrur
"pnrJ
,a1ira1nd a]"o+
Inl€u
urp g:rurftrds II IsuesJe €I op IIJo]I3untr'\I 'Ia]"uJ?
(lroser ep
-"iiy "1 lnueldoree Prs"Inrlsuoc r6-9s n3r"l1 €3 lrr,]oq es
alrrnJo; p8u11 ad ernlsale -rolaiualsisul e I$ +areH lsoJ " ar"c ro]lzpA
-r"1, ,r,1*lrrrds glrroleo ']"IIe ec 93r151c I-iE IoI lsaf," ul erer ed '}ar"H
nldg rn1 eie; u1'ssnpal lunlsuaurlp ap iapou un nc alleJlsuotuap o
cseuselul rI rgs rlualar-r4'rriie r* cnqio3'lpuaqf 'IISoI'C']S'nueelrl3
'pinq"irf ep lnurisns ti 1e-rn[uorul n] nJlsli\ 'p1e1rde3 uI 'rg'\ap€-r]uI
'al"s IIlar^ rnlnl"apl
earrnldplul n4uacl utfrrds ts93 e't pc e'rads apun 'r16a:nf,ng EI PulA
os nllcl1 lalnY 'uoler-rcI era eJ€l nl rJolrrJcs ep dnr8 un
p,
,5 linlpis pull] ii 'ro1o* nc ueldorar: un PJs"rnrlsuor r*-gs 91ep
ap "1$g:g1oq
nu 'easepe lrqzr E-s oJec ap 'eleSun-orlsne rriglrlercr;o
-orri,, ,ir-t",
".o
sLLI?as r6-npu16
ea-resgdau ap as-npullol 'rrualarrcl t1n[e -it-1 ]ilrJo ?c
'606I arunr irunl
"'Jo]?ugLuase nJ'Jnl un PluI esezrl€al nu ruauiru grei
1nco1lrur e1 ad e;g
uI rou BI J"p'1upupcI "I ap proq ep aceolliru rn1 altrrdord nc aorprr
16 e-1 r{ --_
as ps IuE rarl ap asllnqzl €InAr€I -606I ellnl 9Z "I'+nf,ar]
rrceull,\I inleu"J roqz uI er"erl 9s ernugld 'eiuerg uI 'lorr?Ig '?+€p €are
'?c 1de:p alsE ; aiuriipul irleru 9I oar'\ €l asBcrpir aS i as"rnqz r"p
"I
,io1o*
uual urp 'lsapour 'FBt:y leredr: un llJap gre nl{
16
utgs,gzuTd
ar;ncnc1 e3
I iiulilg ulp IlPr?II ad
'nou urp ?clplr as 1ncepu13 i6 1n1u1'L ec g:rurod rrec 1a1rr
ne r* e:rq urp lrucod ne 'raS ep a1riq3u1r1
-nl"ap n"JnuraJlnc
"i "p lt.ttgt
uI ncr"I1 16 1ec:n e-s rody
1e8a1 ne'Ie3 IeJl ad lecalpcuI ne IIP3?IC'Ia
ep ser+ 'gi1pu-as 1n-roueld 15
"'liutiig ulp
IIEI?IJ
ieq n" gileu-es :ulapal 9s
'lplgll '"else alrrq8ulr; ap riecnde €I r"G 'ncr"I1 ri as1'r luie nc :oqz
__
rrl ureulur l-aJel ad 'tlnula;.t ad ap rrJ"puoq nc Pu?urees eard nNi
rI ncr"i1 pulc 'rn1n1es
',,?aunurtu" alsJe eI ps er drulc
"I ?rueqc
r-e1sy Itprpll aISoroA nc rgurn ad prn1gq 1I arolPrnqz n9+ In3"pu13
::oue1d vtt ,
uI Pos"rnJlsuoc i6-es Ilnq.zl
606 L - nJxu,L A: p' 1n1e-iecle lrir;ys
€Aalll alac pJel
Iarn\l'llueq rfol co1 un 3I pulun6'1u1ur9d ap arp8nr
-odt l{-i6 -{e:o e1 1a rS 9ca1d ncrdlrl Ini I9}"}'1sa8 lsace ap leuotsa-rdur1
'eullur P]"o}
urind ruec lderp alsa - eu?oroc op 000 I esulrls "cog
psul
ulp li€p
'1r-r.trrtrrds ,ro1
nc 1J?cruJoseac ap nPS rn1n8n6a16aul I" IJol"Jrulpe 1116o;
r3ru ?Jas€+In I-nN 'IJnpuoI .roun rira8ulrls e'trlerilul J"Iqc PnI 33og
snlnruog 'Purlul 93erp nc 1e1n[e ne-I - rninroqz alaur"] aIIB ps 3c rolaJ
-l
1
s
I
1
a
n
-l
e
a
"A
E
a
P
B
{
'
r
a
I
I
Aeroplonul Vloicu I
-,,gindocul"
Totusi, in curind, aeroplanul vlaicu I fu gata. ii lipsea numai motorul.
ln memoriul alS"turat cererii d.e brevetare pe, care vlaicu o d.epuse la
15 octombrie 1910, insolit5. de doud desene pe calc, continind cinci
figuri, el incepe prin a ardta cd ,,multe masini de zburat existente sint
construite dup5. form5. de fiinle zburd.toare, precum de pisd.ri, de insecte,
de lilieci etc... pe cind masina care face obiectul inventiunii de fatd.
are forma unei s5.gete. Avantajele sint cd corpul zvelt aL sigelii, in
jurul cdruia se grupeazd" toate organele ma;inii de zburat, cuprinde
numai foarte putin loc si este relativ ugor..."1.
Aparatul 2 era de o constructie remarcabill prin simplitatea ei. Un
singur tub de aluminiu, Iung de 10 m (fig. ald"turatd.), sustinea
cirmele din fatd (PD), cele doui elice (H), aripile propriu-zise (A),
nacela pentru motor si pilot (M) , planurile auxiliare in form5 de cruce
din coada avionului (L), cirma de urcare ;i coborire (PD) gi rezervorul
de benzind (R), care constituiau piesele principale.
In bro;ura Aeroplanwl,Vlaicws, al c5"rui autor este, Vlaicu i;i caracterizeazd" aparatul s5"u ca ,,cel, mai siwplw, cel noai u;or;i cel, mai lesne
d'e condus" dintre aparatele construite pind" atunci, intemeindu-gi aceastd.
afirmatie pe faptul c5. la avionul s5"u ,,corpwl aparatului, care la al,te
aparate e coru(>ws d'in trei, patrw saw tnai mu,l,te stingh,ii longitwd.inal,e,
mentinwte de o serie de traaerse, fixate prin piese tnet&l'ice gi incrwci;ate
cu sirme de o!e|... e forruat la aparatwl, nostru d,intr-u,u. singwr tub de
alusniniu,,lung de 10 rnetri, care poartd ci,rtnele, elicele, planurile pwrtdtoare , nqcela ;i planwrile auxiliare
- cruc,iforn+e - care formeazd coarde,,L ,
,,Aeroflanwl Vlaicw - continuS" e\ - este singurwl d,'intre tnonopl,ane
c6re aye ctrma d.e i,ndQare i,n fald. Si i-ano hotdri,t acest loc, fiindcd rnai
inti,i aparatwl, dispwne ito cazul, d,e fald. cle i.ncd wn pwnct de reazinc inainte,
care il tmpied,icd sii capoteze; al doilea, e;tir,tt cd efectul, ci.rnrelor agezate
inapoia planwril,or pwrtdtoare e d,egres,ia, pe cind al, celor a;ezate tna,itotea
pl,anwri.Ior e progresia. Ant, socot'it d.eci cd e nr,ai b'ine sd d.ispwn de o
forld latentd, pe ca.re s-o poli |ntrebwinla pi,nd l,a extrem i.n tnomente
critice, dectt sd fii redws I,a nepwtinla de a Lwfta prin d,egresiuitatea
efectwlwi"s.
I,Chia"r si in cererea de br-evetare, Via"icu 19i lntituleazd aparatul
,,masini, de
zburat cu cor? in formi de sigeatd.".
2Neslujimdedateledinlucrarea AwyelVla'icu deacad. EI ie Caraf o1i
i, 1954.
3 Editura Academiei Romine, Socec, 1911.
a Ib'id.em, pp. 13-14.
Bucuregt
6Ibidem.
zfi
(ari:nrlsuor ap
-rq-.S)
I n:1e;1
etu
lnre.redy
69z
'0961 'rl6erncng 'gcruqel €rn+rpg
-
t;laugt.ttct,tr.atinlnoTa,tos,rntatQul'L'nJxD'lAlatnv
'lr q3 JoeqC 'l'IzoAr
'(rnlnrolour
€iitrnl urp a]€19urn[ "l neeloJ es aIaJIIe af,aJ"oep) artla 16 Joloul
.allul Jolf,npaJ 1"zII1}n ? aJ?t IItuIJd ollurJd ]sol e nJr"Il
'nPS Indull+ uIp
or"zrral" ap u3J+.Jo6n I"uI 16 uncl Ieur Ia3 erE'(rustrnl ap 3lau"ol^" "l
rze leerlcle ntcLcurrd) ueldorae "l alu:puedepur ifor 91ep "urlJd
ruluad puizrlear 'ls"olua8ul alif,nr+suoo o ap arezlral" ap ""]*";
giuaprcur ap trntqHun e1 rrchre e eluepod ealeltcedec rJgur e n'r1uad
'rnlnir;o-rd eJnqJnc Pf,sPaJPuI ps letlads ul 9+n€J ara)'tze ap arielualsns
-radrq ep Joleua+sis a8-raurarcl ac eopr 'lrqel'Ir:A 1i;o:d nc edrte azaz
ul
-rleeJ ps EaJ?urtn n3rel1 rS uerrae InluaJnJ r6usul ap P+Iurlap "Ja roqz
rdr:e en1 o at eJnqJnc 'IaJlsY 'gurr1do "aJ ep g1erdo:de eJe PJnqrnc
t6 erurol €apPp
?ls"eo€ lapr8rr alrdue rS ec e:cn1 " ep "a+€]Ilrqrsod
rl af, ernqrnr pulnl '€lltun as ezuld 'Inlnroqz lndrurl uI 'Izuld ul T1"r
perq ap arq8urls gldurrs o ere l irlord lturnue
-prq.url 16 pler
"I ?+€qrno
un arnSrse r-ps erBc rJn JaU ea^B-u ncI"IA Inl Inlnueldo-rae edrry 'rplolse]-rq3?IN ?zall^ er€
'tt6l ug'nizrrl alJ"o] lecrlde €-s ulelsrs
ap ueidouou InuorlsoJprq
"I
]sac" '{PcIl€IAe "3ruqe+ uI 'loloiu ap
l"oJJ areuJnlsgJ ap 1n1dnc elnue 'ncre1r1
rnlnueldore" Alsnllxa tauiirede
oJBc
'arirzodsgp Pls"aoY 'aunlsro+ ap 1n1dnc
co;drcer r6-npu11nue '-rerluoc suos ui
as-npurlrllul '(H) uepue] uI ocrla PnoO :rgplid ap 'rrielour a1le ri nere r?ur
nJr€IA InI InuoIA" n:1uad af,llslrelc€J?J
'aseolnct-rad itienlrs ulp rodn sof,s rJ
ep Ba]"]Iliqrsod 16 glrqecrerual alellllq
"-€rueru o n"aJeluoJ r-ac 'roqz u1 rrpc3rur
ap alras o 'giuern8rs g]Inru nc 'elncaxa
ealnd ncrel1 rn1 lnlerede eJ ap 'JorJalln
eapal uIoA urnc gdnP 'gcr1dxa €lseJ?
Inrsn-I '9luJn "I e]"nlls +so} lI r" ?Jep
]I3ep aluarslla I"III 'nEIIe 3s eJ"J uI
erirzod ug 'purrl aricarlp ep alauule rS
lnropun;o-rd 'lelueae I"aJ un rcunle ad
eluezatd arie.tour g1s"ef,€'J?Aap"-JluI
De asemenea, este demn de relevat ci acest avion, a;a cum vom
azbtrat de la inceput,fdrl a i se face nici o modificare
lucru
cu totul neobi;nuit in avialia din acea vreme.
Alte caracteristici demne de menlionat, dqi de mai mici importanli,
ale avionului erau:
Direclia avionului se putea mentine comod cu o singuri mini
- ceea
ce era un lucru important pentru conducS"tor (sd ne amintim c[ Vuia,
in zborul de la 18 martie 1906, revenise la sol tocmai fiindcd avea
ambele miini ocupate: in stinga comanda directiei ;i in dreapta comanda debitului de gaze ;i motorul).
Pilotul avea cimp de vedere liber in toate directiile, scaunul siu fiind
aqezat dedesubtul planurilor. Avionul se ridica in citeva minute la
peste 1000 m indllime (,,aeroplanul nostru se poate rid'ica pe wn unghi
m&i mare de 30", cee& ce nici un alt aparat nw poate face" ) gi era u;or
transportabil.
O dat5. avionul construit, Vlaicu plecd la Paris spre a cumpS"ra un
-
vedea,
motor.
La Paris se afla, in acea vreme, Vuia, cu zece ani mai in virstS" decit
el, cu experientd mai bogati ;i cu leg[turi mai multe in lumea gtiin!ific6. Marele aeronaut nu s-a temut nici o clipi ci va fi intrecut de
citre Vlaicu. Dimpotrivd, s-a oferit dirr prima clipd. s5"-i dea tot concursul, pentru a-l ajuta si izbindeascd. Vuia era fericit ci un fiu al
poporului siu a pornit pe aceeasi cale ca ;i el.
ln urma sfaturilor lui, Vlaicu renuntS" si mai comande la Paris un
motor ,,Lnzani", alegind unul ,,Gn6me" (\rlaicu crezuse cb motorul
,,Anzani" este cel mai bun, fiindcd Bl6riot trecuse Canalul Minecii
cu un ast{el de motor, insi Vuia l-a convins c[ motorul ,,Gn6me" este
cel mai potrivit pentru avionul siu).
Tot Vuia, mai experimentat in domeniul motoarelor, a receptionat
atit primul motor, cit ;i pe cel de-al doilea, comandate de Vlaicu Ia
Paris (pentru cele doui avioane: Vlaicu I gi Vlaicu II).
Pe de alt5. parte, gi Vlaicu avea o nefdrmuritd admiralie pentru Vuia,
nu numai pentru ci era un precursor in a1e zborului ciruia ii mersese
vestea in 1ume, ci gi pentru c[ il primise cu bralele deschise gi-l ajuta
cu toati ;tiinla gi toate puterile sale.
Timid, Vlaicu avea nevoie de un suport moral, mai ales ci in jari unii
aviatori cu,,singe albastru", care-;i luaseri brevet la Paris ;i l5.udau
numai calit6li1e aparatelor'Farman, Bl6riot, Neuport, il cam luau
peste picior in privinla avionului s5.u, exprimindu-;i indoiala cd ar
putea si se ridice vreodati de la sol.
264
I
i
:;,:1.'
'.]"t,!-
-,,:-
, ..:,";1-,
. ' i::!.,!i:t'S:"
'fit
.:
'
''...",:.{
'eullilgul lJleur ep rcaz e,trilc e1 'rcqz ap piuelsrp
It nr!?l^ lnuor^V
Ix>l f e8ul]" +sn8ne 0I 3I rEr 'tu t 3p eurriigu; o ?i 'ru 00f ap piuelsrp
o ad preoqz ollni tz ET '"s "ur6€lu ad u1d91s IBUI ec uI e3 ulp aul^eo
'rps JoIIoIure eleiu"J
-ads eselaiul nu p) ?Ja Eluoo ar ?ea3 'aJ?tJalur Pls"ao" Ecs"s6edep "s
n?al" al€s alaiueruro;rad pulrnc rep 'urind ?]"pur"f,oeg i es"Jnqz
J?cglu r3ru Pcseelso: 9s nlnd nu
i lu1^nc Jn8uls un
'a:tJt;a; ap 1"aq 'ncrelrl rer '9re6ri9rqu4 1-16 1a e1 g'nzadal as rrueleiJd
'uII lroqof, erec gdnP 'ur 01'
3p giurlsrp o ed 'aulrilpul tu V-t Pl Pclplr as 'Ios ad i6rnc:ed
"JrIc
t"i,o pdnp 16 gzalrn g3r161c ,sor1a[r,r. ruJod lnueldo:ae '1ulurgci
ur
0f
gdnq 'ios ap lnlerede gpur"rdsap PS '016I atunr 9I
acl rrelnr
"Aallc
o1 ,rrr"p e-s 'rrircrexa ?euaures? ap eliz nrled reurnu gdnp '1r6ri1s u1
'ElI"uIrolluesorlo3 rnlndrulc e aped o-Jlurp '1os ad l"In.r ]o1 e-1 'pu1:
EIaIIz"^e}IJ.ngsInlnuol,l.elnlelolrdrnSursaia,l'ulPS}IJP}orIe.s1a.ezr.t;1
-J?J?r 1-ac eiuaraaasrad n3 'e-rac e6e a.rdsap €pn"-s sIo nu icru nf,l?I \
psul 'acracul I-PS €c 1o1rd rnun lntrerede eep PS n"rnl?]s II IIun 'ezrreJ
F}SBacBulo.uoIA"unIcun}"guldplepoirtuaselolrdI€uInun3I"IAJ"0
'In1nl"uasrY 1n-re8ueq uI ererrelul e1 snd er; 9s e1da16e inle:ede 'puirn3
('grei utp esrle aP
'aurq rrru ll3
lnrugd 'erzeto elseeJ€ nJ 'Jrualop e rueu8elq)
eiurfis p1eo1 i6-npuip 'aJrle €nop elac Inrlsuoo i1 'a1ue1eq tdue
Jo+f,nrlsuo3
gs"I
PS
nJ}eJnqzepleredeInunIelarSrolelue^ulu?Icluqo}un.rueuFe1l
'016I TnI
r:-re.tpurr,rd
ui sIJ"d "I ap rsos 11 ,,au9u9"
InJoloJ!
rliauluror loliD!^D lnlutnlrl
se putea compara acum cu
lntre timp' i;i des5'virpeste
hotare'
similare de
In sfirgit, Vlaicu triumfase. Aparatul slu
cele mai bune ma;ini
gise ;i megtegugui de
pilot. ln scurtf, vreme' aparatul 1ui intrecu chiar
mai reu;ite aeroplane strdine afld"toare in !ar5'
gi ."i"
ni se spune
,,Primind ae;ti asupra swccesul,wi 'inginerulwi' A' Vlaictt' i'n
ziua de 21
ca
decide
se
lntr-o relatare a vremii - d.. Michel fuIol,laL
d'irect l'a
zboare
awgust, i,n cwrsul wneia clin ascensiun'ile sa.le ziln'ice, sd,
printului
aaiator
Citroceni, spre a saluta, a'rd culn se c't't'7)enect', opera
inaentator ior"ni,n (din fari, cdci Vuia era 1a Paris - l/.,4.)' Aceastd
zi a fost wna d.in iete mai f,,unoase pe care le a& aminti areodatd. istoriq'
aaialiei i'n Romi'nia"z.
Iat[ cum a d-ecurs intilnirea de la Cotroceni, in cursul careia viaicu
pe Geolge
intrecu in performanle doi aviatori cunoscuti, pe Molla ;i
Bibescu:
al
Pe la ora cinci dup6-amiazi, se scoaser[ pe cimp doul-aeroplane:
1ui Vlaicu gi cel al lui George Bibescu, un monoplan Bl6riot'
in mi;care,
Competilia irr."p.r imediat. Monoplanul Viaicu, cel dintii p's
de aprota
o
dopi c" rull pulin, se clesprinse de sol 9i sui
]nltfiie
condus
Bl6riot'
ximativ 50 m, urmat ir.d"up'oupe de monoplanul
de Bibescu.
monoplanul
Acesta din urml ficu citeva evolulii, apoi cobori' pe cind
cu mare
indrept[
si
se
Vlaicu ci;tigd. in acest timp mult in inlilime
depirtare
la
10
vrtezta ciire apus' Deasupru satuiui Nlilitari (cam
!m
lumea
de aerodrom) ocoli ;i reveni spre punctul cle plecare' ToatS'
cind aten{ia
admira gralioasa siiuet6 a aparatului ce plana in vizduh'
Molla'
de
piiotat
publicuiui fu atrasi de aparilia avionului
cum ploFarmanul lui venea clinspre chitila. Francezul venea asadar,
misese, s5" salute Pe romin.
In evoluliile ce urmard, \,rlaicu cuceri pubiicul, fiind netsuperior,atit
lui \{olla, cit 9i lui Bibescu"'
,,Rominio ore ocum Bl6riot'ul ei"
La coborire, publicul primi pe cei- doi cuceritori ai r'Szduhului cu
crvrLtii, mai ales in clipa cind Aurel Vlaicu intimpina pe Molla spre
a-i stiinge mina ;i a-i n-rtilfumi pentru gestul siu'
I Ar.iator lrrncez, verrit in lara pentru inslructaj u-l .piloriir r, rr'milli pe aeropianc Farman. consiruilc.in 1arir, .la Clritila, de nlthar Ler( hez 1910, p. ill
'
2 T'rittntlitl ai taltunl? ,o-r,i,,e in ,.Rer ista automobili , nr. 57
262
r
tqz
'0I6I/9S90I'ru,,eureurnor e3u€puad?puI.-I"
r
'InlnJal e^els
greserrn 'Jol Inlnl"s eaulSJeur
ul nf,r"i^ rnl
" ,,?lls"IPur "aJPSed"
urp erdrulJ ad'tec ed pugrelgcul'3re3'nqrls IIEqltr\I 16 *are1q nrpu"x
-a1y'8:ntrqi alrse1:IgogII rar] I33 rA riuaza-rd nerg'lnuealPsuoJ ?p"^
r6-ps g:asrsos ar?r'liutitg urp rruergf 16 nerg'eler8e-re3 rS'cnq6o3 ri
nc ncr"IA ad gpe,l' I-gs auni Pllmu asruor\
oloce nerE 'n?s
in+"r"de
',,uluror rnlnrodod
rS 9:n1era1r1 nrlued rarferoosy" Ie Iu"
"Jnllno
ep lnapqnl €I lelg e1 a1:ed ?nI ncrel1 1a-rny 'ueldoree Inou nJ
op
0g
a:rlrgpul nc
'rueu8r:lq ap 16'uo1 'ngs a1e1er1 ep 1e1n[e 'lerede Inou
"I
grcnl nor"lA'e1e8 ny pup'I16I olrenrqa] ug gugd 16 OtOt arrquesap UIG
PrDi ulrd nournl
'Jrur"urpoJa"
ulp eJ€lorlaure o--r1ur-rd leraua8 u1
ap
aJapal
lcund
rirrd sal" reru
rS eledtrur:d eur:8ro loun ? 'runrsuaturp Joun
"eleqturqcs
I n3relA op "aqosoop 3s aJel '11 nrr"[,{ InuoIA" }tzil"al n1 1a11se ri
rrraselu rt e1-re ap eleoc$
1-16 PS n3r€iA ed 91n[e II ]areH
Elsernr+suoo
"I
nou un glcaro"ld Ie eaa3" aq 'tnlnueldo;ae
'inlnuud :ot:adns '1e:edr:
a1e r:rigleunqull r* rrgcr;rpotu ollirlnue esere8ns 11 91e8r161o efuat:
-adxa 'a1red glle ap ad ',,+ILIIrlEquII urel e" nIS inrolclu Pl TSUI ?+"1s
-uoJ nrr"l.,l '016I ellqruolco IIunl InsJnl urp IJnJoclz al"s elaiullld €-I
(OlOt lsn8ne ulp alallau€ur eI 'eurrrd purrl eiue:g)
e 'pcr8o1
aJ"lrlrur rrndocs u1 lnueldo;oe ]"zIIIln E eier aurnl uJ
"nop
-ouoJr euipJo uJ 'nI EJls€ou e:ei : piueui:o1:ad Pnou o ]lllq"+s 3 nJl"ii
r016I arrqueldes
'u"
76 EI '1lo-"l1"rd "l euI]"IS "l ap lesaur un pulJno
r6ernlare Euureo+ urp alE+IIIur e1eJlru?ur 3l n?s InuoIA" nc edrcil:td
gs nlr"i.\ rn1 aundord IoqzPU ap in:alslulJ\I 'esaf,f,ns JolsaJ" BruJn uI
'er"olgurJn alalrz uI aleleze?'e1e1darp gunq
urnf," e-Ie elulruo5" 'noIEIA ur;d asvpunrrl
od 'ner:is
In-+orJ?lg
,,ia
I€lu- nu Insllqnd
guJuroJ r:rierae l-aa?e r-nrz
uI 'alel"ln nl
"auo]uoo pJysa xrn xJun?u
'r,,La,na
alt
awg<[ p1apot)xll Jnzoa u-u p? p,tplrop ?-?S'p p?wgl ap't'3ta7o3'p at]oJ
aJffiolug as atfuloutyta a1t swll.<inc 'tn7n-wttr'w,ttt.4 1n?of!'4'ulllry pqc?W ''lQ"
16 1r6-rg,Lpsep dlqs un-rlul 'rolrroclr"
'?sulrls elr€o; pqrnr o-rlul
'quezvt
cseululoJ
arec ad
'[ert,l
erdnseap
1nrut11n
lnce]
lnueidouour
"-I
'n?s tnlaladseo eiuaza:d uI 'loqz
uird prreural es Joqz lse3v
"ellop
I" un Bn1Jala 16 ngs 1n1e-rede ul nou ulp ?oJn ncrei1 'rode t?ut ulind
t
N-a mai fost insi nevoie de ei. Herghelia celor 50 de cai din corpul
aparatului il ridicS. impetuos gi repede deasupra capetelor lor, sub nori,
unde avionul deveni mic cit un gindac.
Treizeci de mii de oameni au aplaudat atunci, din rdsputeri, victoria
aripilor romine;ti pe Cimpia LibertS.fii.
Pentru zburS"torul romin incep o serie de turnee triumfale. La Sibiu,
Bragov, Iagi 9i alte ora;e, elrealizeazd. performanle tot mai mari (1 000 m
inilfime ;i o medie orard de 90 km/or5.1) ;i executd" zboruri acrobatice
de o miiestrie neintrecut[.
Pe buni dreptate, Spiru Haret, sustindtor fervent al lui Vlaicu, intocmi
un raport cdtre Academie, in concluziile cdruia ardta c5. noul aparat
,,|ntrwnegte |ntr-un grad, tnal,t aaantajel,e oblinwte de al,!,i aaiatori, pe
li,ngd. unele care si,nt speciale nuncai aparatwl,wi d-sale". lntr-adevir,
Vlaicu aplicase in construclia aeroplanelor sale o serie de idei deosebit
de interesante gi valoroase: reductor intre elice gi motor, doul elice
coaxiale contrarotative, inel in jurul motorului, direclie dubl5, tren
de aterizare cu roli independente etc. ln consecintd., Haret ceru ca
Vlaicu si fie premiat cu premiul Glt. Lazdr, in valoare de 5 000 lei.
Academia ii acordS. intr-adev5.r acest premiu.
1o Vieno
In anul urm5.tor, in iunie 1912, in cadrul concursului aviatic internalional de la Aspern-Viena, \rlaicu fu premiat de doul ori (o dati cu
premiul I gi alt5. dati cu premiul II). Premiul I-a oblinut pentru
prectzia cu care a aruncat la !int5", din avionul sdu, un proiectil, urcindu-se la 300 m indl{ime, de unde l-a lansat intr-un cerc de 40 m
diametru. Obline premiul al doilea pentru aterizarea la punct fir,
depi;ind numai cu 2 cm pe ci;tigdtorul premiului f, renumitul pilot
ftancez Garros. Acrobaliile ;i virajele sale
- premiate ;i acestea stirniri admiralia unanim5".
Sacrificiile tatilui s5.u, increderea fliciilor din sat, sprijinul lui Vuia,
al scriitorilor din tari, se dovediseri a;adar a nu fi fost zadarnice.
Vlaicu li risplS.tea pe to!i, ducind departe in lume faima aripilor
rominqti, care de-abia i;i luaseri zborul de pe solul patriei.
Zburitorului i se oferird situalii atrS"gitoare in strd"indtate, unde urma
sd i se pund la dispozifie mijloace insemnate pentru construirea altor
1ln toamna anului 1911, in urma unor modificiri aduse elicei, atinse c}riar
o vitezd. de 110 km/or5..
254
99C
at'.ny
:
n r qB
' 096l' x1!a u tLLlo't' -x iD LaD I D't.osnn)a't'(i "'!
-'?!LJA r:ie;erd urq'
-loorI., 'c '1r.ro3 i,-,loreur3ui"io'o ti 'rloler€J aria'pef,€
a
7
'r,,anipl4o,tpav xs l1ipllxatB altll a8uxaug 'a1e1oco|s
x?qnxua7 Tnlut'tr't"t1 ozaez
-qo ?lxol plxqP,tls ps at1i a'{nc'xl1u'rot ln1nnc[o<{
'sa't1o't{ t'i 'tpaopa n4waQ pz'tgp p7{n1 ap'famo t(
-x'loqw4xsxn'l v'lx,mrcqz,t'o1
u1x" Rlu\zarda-r 1E
a$alawqa ap '?luoppt;s ap pur4Q piaoa ap nm n1Qwaxo
'Jow]
f,IoJa nr; 'iauzprpul rolprnqz t€ rolcn:1suoo
'uluroJ-rnlnrodocl
I"
aiuercds alrigldarp
,nf,r"Ir\
IeJnv 'aJlseou rerier,Le aie
-ua^ur ,;aur8ur
r:a:d 11nur 'rratd IaJlsY
-uI r€ul rs rJeur reul alal ulp "un 'nrJndlull ap
ep
'"1"1";1ro1-nt-, '(}Isoqo 31J"oI EJa ncr€L\ 'aIueJA "ulllltl u1) p"roc
'ssounJ os nu rr-ir6nq9:d alezne3 'e-rei
f,"1" un at1 'Jololu e1 gued o erd
ales rrirou ealse't' 16
p+"o] pulrlopul '1nra31n1 uc rpuldspJ as a3luz?Jdpu (elrqrualdas
91 e1
r.rra-13 fe.r11 ,6r,.1g-rcl as rep 'qnpzpn uI Pcrplr 3s
earlr?loq
'?l"lnulPrlsau nJ
9sul
"s
ep
'II
eJJaluI ps
nl
n3IeIA
InJoclz
'puriar I-?s pJ"}nP3 Irua+alJd
"ae3e
l"ur PS PJPg 'nol"l/\
pp+oq es 1a 'lerede nPS rnlnou ?aJ?urruJel e1da16e
ep oloculp ep riferl el
;t "-g-i"y ea"ra8ur,tuoc "ra ?]s"ac' - Iiunru
;iied-re3
alsed lnuirrd estqz ap "elsutJ PurAaJ I-TS "InqeJ+ ?JSBauIuoJ
"
'tlAaugruor rariutne rnlnr8
rA aridacuoc ap ueldoJa" InuO
",irr-rr1..ro,
nf,I"IA'9uIPJ]s
-rlsard e aluSrI o leluazardeJ I] J3 "]sEaf,? 9l ?e]ocos
aricnrlsuoc ep uolle un ad :ep ''roliiedre3 rrrecarl eiueuuopad 1a
un
r* azeztleat ?s selgurJn Jol"rle ]I" un 9J rltolz as '1tp +u-auour
"-I
.aurnl urp pcrl"laul aricnrlsuoc ap l"Iozn1 ueldorae lnurud lllocos IJJp
'1an39'rg ''ra4>1og) B3rlelaur eiicnrls
ry aleod'111 *rrti,f i'11"
""4t'nf
rsPJ
?auIaJA uI
-Lo,
lnrgde ne Isrpuoru roqzgl rnlnurtrd
"Iqe
"p "1"i"a"
eunrzllard o (gtOt) durrl lace nrluad purpalop 'cr1e1aur
'girq"lr"urar
ler
-
JO1
€LL
Joi
'31
'et
to
'x
fu
-It
NI
IIJ
aleurud 'aiueur:o1
u1 adeo-riie aselraro:d II 'au?oll" gnop el"s
esndecuoc I-eJ€c
"*r8"r1,rg
-rad u1 ']Intu n3 PtreeJlul 9s ernqeJ+ arec 16 duul a:1ug
'P]u"3sIJ
ad ueldo.rae '[[l ncr"{[ nc epuudaJlul o ?s eulq r?tu "Jg
ncrel1 Inler
eard 1so; rI J" ell+"+ue1 16 eslulr+gqurl lnlerede r"p 'II
sJJacuI ps 1npu13 ?alunlu II arueJl o 3I a0
-ede nc -rolriedre3
"aJeoaJ+
'Ioq"zPtT
nc
ep rnln:alsrurlq ea1rcd urp gliunrd 'uoIA? :n8urs rnun "pu"ruoo
ep Bairar+ 1e 1ndr1
es-np,rr.rrniir-,,., 'prei uI Pulurgl es gralard 1a 'ue1do:ae
aweco ?+s"ace no ]nA? r1 ;e ncrel'1 r6ag
gr."rni1..roc ,6-ps
""1tjr1rq,tod
gdnp
'nlrel1 nrluad
Inlle r"r 'gturTl nrluad lnun 'rn1 aleuesap
'ncr"I1 rnl
aqzrcdept op erlauy uI eclrq"I as PS pror" ap r6n1o1 1n29f, "-s
Inznle: "p 'iitJ 'arJas uI
nps
?f,s€InJlsuoo ES apun 'rcr:qe;
lnueid-oJae
EuIA 9s sndo:d e-r eriSuy
raun ?oJernpuoc enle:d e nrluad'er18uy
ulp pl7 o3 q{afia1al ssolz,txful s,xL{oJtPW
uI
"f,Irq"}
'nlduraxa o0 'eu"oll€
H. Coondd, pdrinte ol oviofiei cu reocfie
Henri coandd s-a ndscut la Bucurqti in 1886. Dupd absolvirea
;colii
primare, a urmat liceul militar din lagi. profesorii sd.i (printre care
;i istoricul A.D. Xenopol) aveau o pd.rere foarte bund. despre acest
tin5.r sprinf ar ,,c& argintul ztiw, pe care nw-l pwteai
line tn l,oc d.ecit i,ntr-wn flacon sau i,n twbwl ut'twi tertmornetru',7.
Spiritul s5.u inventiv s-a manifestat incd de timpuriu. Nu avea 14 ani
implinili cind a niscocit o secer5.toare-treierdtoare (un fel de combini,
am spune noi astdzi) , pusi in mi;care de aripile unei mori de vint.
1i pl5ceau, la virsta aceea, cildria, .,'ttzica, desenul, sculptura si...
jocul cu zmeul. ln 1903 termind, ca ;ef de promotie, riceul militar
din Ia;i. La virsta de 19 ani, construi in atelierele Arsenalului armatei
de pe Dealul Spirei (Bucuresti) macheta unui avion propulsat de o rachet6, ceea ce dovede;te ci de timpuriu il preocupa tehnica reactivi,
in care avea s[ se manifeste atit de strd.lucit.
Firea lui nu se impS.ca de loc cu disciplina cazond" din vechea armatd.
De aceea abandoneazd curind cariera miiitari.
Spirit avid de cuno;tin{e, profiti. de libertatea ci;tigatd. pentru a urma
cursuriie ce-l intereseazd" 7a mai multe scoli superioare din strdinitate
(ia Technische Hochschule din charlottenburg
- Berlin, apoi la universitatea din Lidge si in cele din urmd. la Scoara superioard. de electricitate din Montefiore, unde, impreuni cu caproni, construieste un
planor cu care zboard).
Auzind c5. la Paris se deschide o ;coali superioar5. de aeronauticd.
;i
de constructii mecanice
- unicd. in felul ei - se inscrie ca student si
?"?:J",tXr:",fi'fi?,lJJtl,r,",,r viu., gise;te vrene s! ia ;i reclii de
sculpturd de la marele Rodin, care il socotea talentat. Fractura unei
miini puse capdt acestei activititi (ca de altfe1 gi aceieia de violoncelist).
Primul ovion cu reocfie din lume
ln 1908, Henri Coand5. avea 22 de an1.
Devenise inginer diplomat, licentiat in ;tiinte, inginer aeronaut, inginer frigorist etc. ln luna octombrie 1910, cu prilejul celui de-al doilea
salon aeronautic de ia Paris, un afig desenat de mina lui CoandS" lanl ,,Rominia aeriani", februarie,martie 1g47: Um prentrsor al tehn'icii deyonautice, ing. IIenyi, Coandd, de C-dor aviator A n d r e i P o p o v i c i.
266
PpueoJ lnl le
JoslndoJdoqlnl lnuolAV
LgZ
'ZtL-ytL'rItI '1I6I 'ol
la
7
ur]\roll 'srje.{ ,,acuarf,s ei aP seilTs'\'rJtu s:1"erira1oc up
urp
? nJ+Uad'llnJlsnl aulq Eauauras" ap uoq"ur ep uulel
-rleo3
"Jo6'JIur
e]Inl+suo3 nt-ra epdtry
fece1d un n] Uie^ul 3ilr;]aut ]aleq3s un-J]urp
'(apdue) arieluelsns ap alafalerdns gredas
'lnlnroclz lndrurl
ac raiuelsrp ealelgrunl "l ]"s;id "l]€ as 1nlelazng
ep uura{
ri ir-l.1r-,.r""'ti.,.1trr"-t e:o6criu e nrluad '+rnJlsnl eurcl 'uoqeru'91rlun1o:
rr'tr"rgrq-g rS cr1e1a-ur erg 'a1eds e1 plr8unle 1{ a:riqns'rn1n[e1azn1
eun8unl rnJPJ 3 '1nfelazng
?ruJol o ?J,l.? 'ur OgiZt.Ell"
"p "-t"
ap eun alerdorde ap Inlsap 'aJ€q alsalY
n"e^Jas
"I ap
""r".rri.r-r.u
enop urrd reutnu elrunal
'loio
9.1'eai uip aJ€q ap tqra'rad
dlnosueg
nera asndn:dns rdr,re rntpc a{" 'ueldrq un ed B3 alJ3sap 1i
l]pu?o] InI Inroslndordoqlnr e6ri9iul as [tn3
ap x"tr\I eglep
"l
"af,B
ne aJ?J Joqz ap ro1a1t:cde erro8aler
rJllsllalc"J"3
'apr:de lnlo] nf,
ulp roqz
uI acarl II IE'ppu"o3 InI lnlerede it pzea€rfg;u1'arirzodxa
prrrqio't 'alec uI rnYS Ie urnlol un-Jlul 'dlnosuep ep
ap a1a1ered"
"p
n? Jolour Inurlld
x"J\I ap slJlsep elso aurnl utp erierne nrlued arictar
rrLoLllt'|1'/--LLoLlDlso/t'?'-
'(a1es rraPr
e
gurldaP ealez
n?la nu Isunle
-rl€ar gpueoJ InI glrurad I-PS €r a+"llo^zep 3p In+sep
eerd Iu€ ap
9c ea8alaiul t]seal" uird) ,,arua"inap
"p "rr.ri"1 "i"rno1rtnc +ncsgu r"-e1 Pc'a13llq'Wl!d":snds e 16
0g nJ nri Pc€p'Iu" ap 0t
iJ1"1.r"^,r, ad :gurn "e "16e.te1"ird 1n19Q e 'tu;rlg1s as-upullndteuau
:ac gu1.I 'e1r-rnrq3un oleol uip l-npul'\rrsqo ti 1ue1e i-npurli:d
'1rir11s u1
nf, uorl? lnurt-rd - lnlercde azalpnls r-ps ]ruaA "
- "*,li ritp aticeer
'leuorsardurr ap +rqasoep +so1 IeIlIg elelsno lnraur8ul
Inpulr E-ep avz
"
'saJalur
ul1
aJ?Lit
trruJlls € Ppu"o] rn1 lnrosindordoqrnl
'aJls?ou elalrz ulp oJ"o+c"aloqln] Jolaueo
-r,re lnrolp8raruard'1dei ap'a1sa rcunle ap,,aJlie ?JPI Inuor^V"'e\ilz
nPS Inlnurllln ?1"p
-odxa glsea)E BI P+urzard 1-a-rec ad 'ueldorae ap dr1
'3runl ui 91ep erurrd nrtruad 'qze?s
,,roslndordoqrnl" ap ?aJirunuap
cientul de frecare a aerului de aripi in timpul zborului. placajul de
mahon sporea putin greutatea aparatuiui fatd de aeroplanele acoperite
cu pinz5. cauciucat5, dar compensa prin calitb"tiie sale aeroclinamice.
Aripa turbopropulsorului iui coandi avea un profil clestui de curbat
in fa!d, dar curba se micsora pe mrsurd ce se apropia de partea din
spate. Pe extradosul aripilor, erau dispuse nervuri ie;ite in afard, care
formau intre ele un fel de ;dntulete, permitinil canalizarea aerului.
Anvergura suprafetei de susfinerc superioare era c1e 10,30 m, cea a
suprafetei inferioare fiind mai micd. Profunzimea aripii superioare:
1,75 m. Suprafala totalS. a aripilor: 32 m.
Aripile isi puteau schimba forma in mod autornat, independent una
de alta, prin montarea pe rulmenti plasali in axi. Aripa superioar5"
i;i schimba forma, comandatd de pedale rliferentiale.
La actionarea simultani a pedalelor, portiunea din urmb. a aripii se
ldsa in jos, permitind frinarea. Schimbarea formei asigura stabilitatea
transversald.. Stabilitatea longitudinalS. era asiguratd. de un ampenaj
format de un plan dispus in partea din urmi a fuzerajurui. ln plus,
un ampenaj in form5. de X era pld.sat in spatele acestui plan. planurile
ampenajului cruciform erau inclinate in mod normal la 4s" si fiecare
din ele se termina printr-un panou triunghiular, mobil in jurul uneia
din iaturi.
cirmele erau comandate de doui volane d"iferentiale; actionind asupra
volanului din dreapta, bun5"oar5, panourile din dreapta se redresau
si aparatul se intorcea spre dreapta; actionind asupra voranului din
stinga, se producea manevra invers[. cind ambele vorane se trd.geau
simultan in spate, toate panourile se ridicau si prezentau o rezistentd.
faf5" de aer, extremitatea posterioar5 a fuzelajului se ldsa in jos ',si
aparatul incepea s5" urce.
I{iscarea inversd" se producea cind volanele erau impinse in fati: panourile se l5"sau, iar extremitS.tile fuzelajului tind.eau sd se riclice si
aparatul si coboare.
Dupi cum se vede, aeroplanului coandS" nu-i lipseau caracteristici ingenioase ;i interesante, dar cea mai ,,ciudatd"" particularitate consta in
i'nlocotirea elicei printr-un twrbopropulsor ncenit sd propulseze aparatwl,.
Turbopropulsorul era situat la extremitatea din fatd, a fuzelajului,
intr-un fel de capoti conici.. in spatele acestei capote era prasat un
motor de 50 cP, fixat pe fuzelaj, in fata scaunului piloturui. Acest
motor d5.dea o miscare de rotatie unei mici turbine cu trei curburi:
curbura de aspiratie, de racord ;i de propulsie.
In fala acestei turbine era plasat un distribuitor, avind aripile elicoidale ;i in spate un difuzor conic, care arunca in urm5" aerul d.estins
prin trecerea sa in turbin5". cum datoritd acestei destincleri aerul se
268
692
'g
96l,,au?.,
0
rry
!:#:l{;
:
alsele uI ',,P]"JnsRtu 16 91e13ar 11
e ep InloJ
"ale Intun]'eiuarradxa
ealnd rnlnJa" ezeqrL" lpduod o ap snpo:d Ja" ep lueJnJ rnun 1n:o1n[e
rn'vzpl InJolJalur ul Inunl aInoJIc es seoPd'?cs"r €apuude ra 1e lpdec
un eT',,u[] nc aJ"zll"nzr,t nrluad 91eid arrallns o repe6e" 'g1sn8ug
ri g8unl lere1d ap ?p€I o nc Ppu"o3 ep asur:der]uI ]so] nB InInuoIAe
rrdrre e arrru?ulpoJae raur-ro; ?eJeururJelep nrluad rJP3JasuJ eleurJd
'JoIJe+u€ lIqJoA IrrB aJ?c crdsap 'rual
-uIJg-ncsel11 'uluror rn11e eriua.l,ui ap 16 '916I uI 'ntzt74 IEur +ese:alur
€-s ?Aelur"4 'rariel.te I3 trel3llsJoe+ +nosounc 'srre6 ulp Pcr+n"uoJee
ap greouadns eleoc$ ei rosa;ord 'a.ta1ure4 In"d ep rrile ar1ul 1e1nle
purry 'ele,toepe r?tu af,Iuqe+ riplrlrqrsod nc rode 'aseolua8ut .rep 'aldurs
alJeo; aceollrur nc letitur 'PpuBoJ ep o]n3PI ?crureurpofae ap IIP]
-acJac aseorroqel Joun inl"lltrzal r-ta rrdire 1t leut8i-ro
"lsec" InlrloJd
'urftrds ap rol lnlcund nexrl 161 altdtre a-rel ad ':ae ap
gJ€orJalut ealred
raseur EaTezrIErfEJ azautJt:- ?s ntrnqeJ+ rnlnsop"J+ul
" oIUII ul sururJel
ui apur*ar elrrnlrel{ "'err6ar ep Inproq ards gldearp
as u nrluad rode es-npuropug 'aueo:a8uo1 enop alac arlug gleiunuo:d
ep Inlsap ?rnqrnc o elueza;d rrdrre 1n1r;ord 'Ieq3lu nc laio ap
"JO
-rolrdue BJn+guIJv 'pJeorJaJur eac ad +Inru nc ea6pdap preor:adns eduy
'31, OZV ap BJe rnlnuolle
"e+€lnorl
:eleJeo+EtuJn rueurie.r '?Ig ap aleluazard ala+"p urq
'rurEJ+s 16 rzacue:y rlJolcnJlsuoc rcun+? 9u1d grese-rtdsur as arec e1 ap 16
IqFIJA ropie4 t r€ alnueq3 InI elnurrol esesnl ec €eec 1o1 e 'pncs ed
ap
'ro1a:eopuel e'.ro1r:euorzeoJx €'Jolou€qoq e';olriueluoru
"aln+IlJes
'eurn1 uI ?l"p erurrd nrluad'aseJeqlle es gpu"oJ rnl Inro]3"aJoqJn+ 9c
?}"Je grg 'ariua-tur elecoda €i op sJn3s n?-s eJ?c Jollluacap e.l'rlcadsrad
ug a1e1de1 puluru"xg '0t6t ppuuoJ l1xu01.av :atun'L LLxlt 7as7tt{o,t'Qoqt'n7
o-au gseorfa:d arrnlrpru PllV
uoono 'lnluxtd- Inlocrlre uI '29lfl grpuY
"P'rn1nle1azn1
elaleds u1 eun ti
elureul gnop 'a1e1d IJncJe ad eleluotu rfo-r urp "+suoo -rolppnd InuaJI
'rn1n1e;ede e pza+rt ap p,Ltse:8o-rd areq
-rurrl3s o acnpord ealnd es IaIlsV 'eJelu Isur n?s ?crur r"ur PJnlPZIqcsep
a:ec'(dlnosueg ap'II ?aurnu 11 runc) r,,slrl"
o puriqo as ?s
"elru-red
ep ,rllizodsrp Inun lncol ur-rd g1e13a-r rY ealnd Pie] uI Inlnre€ "ISIupV
'rnlnlerede e arielsuerl ap
ea-rec6nu ep pluepuadapur e-ra tnln-roslndordoqrnl e auntice-r1 ap ei"rog
'RurqJnl uI slurp" InJee ?Js?azl"f,ul es PS
ealrugad eO ?aef, 'elureurp InlnJollnqlJlsrp elrdr-re uJ eSIruIJ] neJe Inlnl
.P}s€eoB ?lIAa es e nrluad 'eacg-l
-oloru a1e luauredesa ap elazeB 'arrcp-t
AS
S
-o
:T
1s
U
'l
u
IS
-l
I
P
n
II
ll
e
B
a
a
t
e
a
:
.
]
face vizibild deplasarea maselor de aer in interiorul cutiei, spre a se
putea constata perturbaliile produse cind intilneau in cale obstacole
formate din corpuri cu suprafete de diferite forme.
Mai tirziu, Coandi reugegte, ajutat gi de Eiffel, si incerce profiluri de
arip[ ia dimensiuni normale (nu miniaturi, ca in prima sa suflerie platd
pentru vizualizare cu fum), prin mijlocirea unui dispozitiv instalat pe
o locomotivS" care circula cu viteza de 90 km/ori pe linia feratS ParisSaint-Quentin.
Datoriti cercetS.rilor sale in acest domeniu, el ajunge la ideea c[ forma
aerodinamici ideal5. (care opune cea mai mici rezistenli pentru orice
corp ce se deplaseazl in aer) este forma picdturii de ap[ in c5"dere,
in consecinll, pentru aripl, forma alungiti.
ln revista ,,La technique a6ronautique"l, Coandi explici in ce consti.
ideea turboreactorului.
,,Aviatia n-a ficut nici cel mai mic progres de ciliva ani, din punct
de vedere al suprafetelor purtitoare (aripile-N.A.);i daci indrdzneala
citorva oameni cu singe rece a dat iluzia c5. avialia;i-a atins tinta,
in schimb toli mecanicii trebuie s5. mS.rturiseascS" deschis c[ aviatia
este intr-o stare absolut rudimentar[, aceea;i ca acum trei ani.
Citeva mici modificiri de ordin secundar la fazelaj si motor au permis
piiolilor de aparate si fac5. minuni. Nu-i ins5" de ajuns. Ceea ce ne
impiedici s[ inaintdm este faptul ci se considerS. aeroplane]e dintr-un
punct de vedere cu totul diferit decit cel pe care-l cred rational...
Aripa este o ma;ini cu reaclie trebuind si aibi un efort axial
aproape nul ;i un efort normal dintre cele mai mari; elicea, dimpotrivi, trebuie s5. aibi efortul axial cel mai mare ;i efortul normai
cel mai mic...
Actualele elice pot fi considerate ca aripile unei mori de vint, cu un
jalnic randament, in ciuda dimensiunilor lor enorme. Ele trebuie si
aibi in faln ;i in urma lor un distribuitor si un difuzor fix, deoarece
curentii de aer nu variazd" numai ca presiune o datl cu viteza, ci gi
ca directie".
Ideea iui Coand[ era a;adar de a inlocui elicea aeroplanului, printr-o
turbin[ intr-un cilindru, aceasti turbini avind in fa!5. un distribuitor
;i in spate un difuzor. Ansamblul trebuie s5. aibi. o eficacitate de tractiune superioarl elicei obi;nuite.
Notiunea de,,arip[ cu fant5"", care s-a folosit mai tirziu atit de larg,
a fost introdusS. de Coandl.1
Vezi artico lul Sttr l,es ailes considdrles ct)nlwe rtacltirtes d ydact'ion, 1n La
teohniqwe atronautique,
270
nr. B din 15 aprilie
1910.
tLz
'996I
u1p l€uoriuelu
lnlorlJr" uI
r
",aurz€3el\I-uor+€1^v"
'ario"oJ nc 1"J"de un nJ Joqz InurrJd esasnl Ppu€o3 TnI Inloqz r"I 'IuE 0l
ap su"Ae un nt ericear nc r:rier,l,e r6n1O1 neaSraurard IJ"cJasuI elsa3Y
' ' 'alaur JolrJ?clacul ariuale ]"p e-u ruaurru 16 rcunle ad rueq ap ezeor8 o uras
: elaur trurSeur sIIJnlseJ +"uJalsuoo ur€aAIJd
-lnlieq'J '1n1r6-rg1s eJa
'rlrlJelur r6eiace uI Ia"+se3?
RJeIcap'atezrtal "I InleJ"de 1eu5"t9;s urY :;rqr: urfnC teut 1o1rd un J€p '1e1uaur-radxe Jo]f,nrlsuoJ un eJa ppu"o3
t(nsur
ad lelocep Pr pul1gr"
Te l-npullopd 'xneaur1no141-sa1-dss1 lnlrodorae
"
'nr,ue1ur un-JluI +srJarz Inun nPS InJolcnJlsuof, ?]€Je il"Jnqz e 'ECI es-npurqasoap
2ngs lndruil urp ela+e:ede 11nru ap ]I1" pur*gdap 16
ap r€ur3ol 16 urapour lerauaS ug ir;o-rd un nc 'rdrre e:1u1 r.rn1q
"a31"
-ec ri riueluoru ap ta-rnppd 9:91 'acr1e erg1 UoIAE lsals eJeo ]EJnqz Y
',,afuerads olIOnI?Jls r"ru
elef, Jollr^ nrluad ealrru:ad 'e1"+uo3s elalellnzeJ +slporul 1"p II J€-u ap
rerqc 'erinlos J?I 'lu€seJo+ur 3p lrqesoep rq8un un qns Pleploq" lsol "
.eJ3o]"3rc alelrzorue8ur aJeur
r?[r
?e3 1i:"rn{e1sap
1
!
InJo}3nJ}s
"
"iuaiqoJd
-uof, .ngs rnlnlerede e eped ?1s"a3e u1 'a-reorlde ec r* 1io 'nrdrcur.rd ec
111e'arfnloloJ plelglape o"'arslndo-rd ap Inuralsls ap uIrqJoA r"ru PS
prpl 'ppu"o3 ap sndxa lerede ]sac€ "I.eleur8uo Iapr "alllt: rep ?l"I
;;:f::t#:
;::In:ll;":;
ealrurrad atursor' Iar?f, E'preorradns
"'lndacuoe sotctpnl €JAauEtu
InJoAJezeJ 'p1ep erur:d n;1ued 'aut; u1
e1sea3? urp epel 3S "'aJl-roqoc ards eurlc
ap uralsrs rnun
"elelllduns
-uI as eur*eru rS s:a.tur lcela un eeuriqo as 'a1uteu1 asutdurl n"Je auel
ep
-oA Enop alac goe6 '"Jq"c lnlerecle 'etetuln 1da:p '16
"p"ol lJoqoc "
eiurpual ea,le '?alsact ad os-npulllJJexa lnln-rae eeunrsa:d lelrqour
-rolunueid ?aJ€oIprJ auriqo t n.rluad 'au€ioA snop alac 1a a-r1ec p8e:1
if,ap eJg ':o1afeuadrue ai" allqoru e1r:nut1d urp
gs 1n1o1rd
"J luercilns
rqca:ad ral"car] erdnsv 'arsrursuerl ep rJnlq"c Joun InJoln[e nf, ' r]sedseJ
'pu;uorice 'rleluozrro ex? nJ eu"lol pnop 'es e8ul1s e1 r3 eldea-rp e1 'ea.l,?
'glduris ap ulaJlxe
'crg pnut+uoc'rnlnlerede €aJ"JAaueW
"Ja" 'r,,[esr.ra1e ep rnlnueJ+ € oJ€]oru€ose
"'lnlolld
ep plrl"lua] elllul lo;lse purnll+suoc 'a.reorralur -roltdr:e eaturso-r8 ur
alac" ecezvazrtatd.2rg
a+"lJnuref, leri-red ry nealnd "'pi"I urp rior
"nop
'1nlece1d ra
uI puISoIoJ'rn1n[e1azn; rS roltdue o]urtugrgrqrul
Inrol
"
"c
Eaueurase ep else Fpu€o3
plernrrn"f, ezuyd gzeauopueqe a-rec
lnurr:d
'a1." z?+oA '-ra1>1og '1an39rg alau"olle
'046I-8161 urrd erqe
"I
lueJnl ]rsoloJ e-s E+s€ace erie.toul '(a-reolradns rrdue e-rn8ra,tue urp gf g
nc gle8e else eJeorJalur rtdue e:n8rarlue aJ"c eI ueldrq) wo1{otlcsos u1
:olrdue erfrzodsrp 'ngs lnrolceeJoqJnl e1 'lnurrrd snpoJlur € ?pueo3 +oJ
Intr-adevir, imediat dupn 1944 se isci o disputd intre Anglia,Germania
;i Italia in privinla prioritd.lii creirii propulsiei prin reactie. in Anglia
se sustinea c5. Whyttle a inventat-o, Germania o atribuia lui Heinckel,
iar ltalia afirma c5. doi italieni, Campini ;i Caproni, sint inventa-
torii
ei.
fapt, dup[ cum arnvl.zut, paternitatea avialiei cu reactie din zilele
noastre ii revine lui Coand5"1. Coandi e creatorul primului avion cu
reaclie din lume. In 1956, el a fost sirbS"torit la New York pentru realizarea primului zbor din lume (in 1910) al unui avion propulsat de un
motor cu reacfiez.
De
Un inventotor multilsterEl
Accidentul de la Issy-les-X{oulineaux nu-l descurajeazd pe Coandi. El se
pune iar pe lucru cu insufletire ;i realizeazd rn bimotor (pinl atunci
avioanele aveau un singur motor) . DupS un timp, inventeazS" un dispozitiv de lansare a torpilelor aeriene. Nu trece mult ;i realizeazd un
aparat crono{otografic pentru inregistrarea deplasdrilor de aer in jurul
corpilor tuzela\i. in sfir;it, cum era un talentat desenator, deseneazi
si experimenteazd, originale caroserii de automobile aerodinamice.
Anul 1912 il gdsqte in Anglia, unde i se oferise direclia tehnici a vzinelor ,,Bristol". Coand5. pune la punct aici un nou tip de avion, care
aduce imediat uzinei importante comenzi din Germania, Spania, Italia, Turcia, Egipt, Australia, Grecia. (Si, ironie a soartei, insu;i statul romin cumpiri din Anglia citeva avioanc Bristol-Coand5..) Denis
Lefevre-Toussaint deciard: ,,Se poate i.ntr-adeudr afirw,a cd. Henri Coandd. a fost cel cqre a dat qvi,nt c&sei <<Bristol>, astdzi una d,'intve uz'inele
aeronautice de prim rang don h'tme".
In 1914, Coandd inventeazi primul tun fdrd recul, destinat a fi folosit
pe avion.
Franla trecind prirrtr-o crizi in ce prive;te tabla de fier, Coandd
imagineazi rezervoare c1e lsenzind. din beton ;i apoi rezervoare de petrol de asemenea din beton.
Tn 1918 concepe case prefabricate din elemente tip. Realizase o
magini care proiecta o compozitie de beton incilzitd pe nigte panouri
1 Trebuie sii amirrtim cI unul dintre ,qavan!ii care au adus contributii insemnate
in punerea bazelor teoretice ale astronauticii este si llermann Oberth, nd"scut
in lara noastri, unde a gi actilat cea mai mare parte a vielii sale.
2Cf.
Acad. Eiie Caraf o1i, Aurel Vlaictt, pionie'r al az"ialiei ronti'-
negti,,
272
p.
L6.
*
i*
ELZ
-uers en^ell aIleanoN" uI ?pu'oi
's;ts.'tIp;'Ii',lJ"Ji'l'tl'a'"u$."#?l%*"
l
pIA
,," 'olore-llu1 rlsndgu J€-s ala 'Tetnqz ap eiaur "roliutieur eldnseap
"aJ3
ealnd 6e ?f,eg llrrlf,EppJ ulp IIJoqJe 81nurs nu r€ qnpzel ul alese3 eJro
pJIplJ nri 'arlseJel cqiiroJ+ asueull 'alep"uJoJ, iIrJnlEII a1e airol eledet:n
ezazrlr+n es nu gs ao a(I "'coiltur 11e 1rs93 eillq?-iJ "'atrgirdor uip
Inaurz gcsea64.tgsJp gs 1I33p uor,te urrd 1n3?J "-u lnuro llra;reduir lzrede
alnqa:1 eiieirle'13 pl"ilaP
un psrll elsa InuoIAv'+ull" eJeur tln
"i "s
'aurq Ieut ?Js?ounc os PS ttuarrieo Bc nllul4" 'taiier.l'e alaiueur:opecl
ap lrurnilniu f,oI ep ere nu pPuvoJ'rue ap 97 ep erdorde as'0t6I uI
1
a
I
tJtlffi
e,Bur
rnlsol' B ar?ur eol 'rlJunlsec ealsaru a]"o' ntr .n.rur
PPuDoS
ltors
InsolrolslH
'r?+aq3lJq o-Jlulp IalJl aJlolJalul
pulzuaq ap riglrluec taun apundsaJo3 e3 Baes '3Jinp ?d" ep nJ+:l
rnun eeJe3npord n:1uad rIJoIel 3p 0it-09 el-Irf, pulsolol '\z ed gde
I 00g I BIIlslp e nrluad 're lnrero; u1 ezalder o-s €rrrn zu 91 3P 9pur13o g
qpu€oj .H 'pJelos erflraga azazllllt
Ppueo3'gde ap eares e-redas E nJluad
PS
'llJpur 1e"IoA
lrqezrndaur crlce-rd InJolJazer docs 1sa:e
uI pursoio, '(eleqeg nlduaxa ap) eseolacas alrunr8er
uI a3inp pde ap earacnpord nrlued E3s?a JOS ?s
"urJn
eriuc,Lul ',,er?ur ap pde ulp arlnp pde snpo:d"
nrlued ,,JBIos roldnc un" 16 lcund ei aund ?pueo3
ep a:a1nd edttrn n3
'pzeazrte1letas
?f,unru
I-aJ
'1n11e pdnp lnun
n"aoeJl rtue t6ap 'a1"+rll1t" plrsoqoeu o-Jlul eJe rnl
tr '?l"porrru al$rurl ?ele-u ,,nr.L 1n1urF:e ec
€elur1
e1nr" elsace Inuo 'Jp^apB-JluI 'rn1n1o:1ad e a-relcad
-sord ap napaco:d un lcund e1 aund Ppueo3 'ar-r1ed
uI aIBs e{rJruelar urp Ereun 1n[a1r:d nc 'drui1 ar1ul
'leztleal 11 aleod r?ur nu ngs lnlcaro-rd
'erelcueur; ri.glna-r8 Joun ellJoleg'slted-elqoueJ5
-ere3-€rred-olr"3 a+uo1I-ESSIN (rerouour) puelree
pleJel eI"3 o Ecs"rnJlsuol €s seJA Ppu"o3 'ror:a1111
'ole enped 'saliexnrg 'esst51 'sr.re4 urp
alrrfrzodxa eI JnB ep rrl"peu rurrrd ppueo3 rS saccns
as Inuo}ag 'alrqour
nrre eriualul'apadar
"3{}Iprlos
s'
'\._
\\.\\
\-'t
^,
8r
\.'.
?a
\ a,
\\
- /'
'i
i[--8d
\4t
P1
-F
--t**"t,,-i
*{Fi
-*1*"'
-.":j
-
-,-
'*.
.!
,::'
:l*:-J
i: ,.., '*l'
,
,'
i I 1.lri::-
Discu r!
Ie
zbu
r;.toare
':i -
i]
'
sL4
Joladllf," Iazali^ aundo
jclN
'rluos
l3lq3
InpIZ
e3 nl 93LIJ IS 'sns uI tuo un JJipIJ
es nu lluIlf{ i+?ln3l€f, urv iPZa}IA",aJPo+9'Inqz
riap'aluatclJns +u1s'rps rolljr
?s €l'ztu3 0g Jeop ap e Jol tfelt'rdns
€nulluol'r:1sace llilal 3p lrnlslp IlltLI ?no( --eclseo acrldra ES
"pu€o]
'Inlntalol erira:1P u1 eera8rncs
gz"r^ap g}"arf, la}ls" ealrnrsa.rdap t$ nruaruop llusal" ?]€TEuIp UIA 3rP:)
alalncrpeci ap 1"nI r1 eleod I?tu nu 1aI ri 1a1o't or]ul ]en]Is InluauioP
urp alerrdse rolelncrpr:d lncoi '8uni ap ]ualcllns alsa Inlaio^ 9c"(l
.}3IO^ri1aIe:1u1}en}lspInI}Inlnlueruopelalncrlredri'r.ep.1n1a1o't.
P}Slxanuapunr:alreduI}uelqlu"lnlnlpalualalncrped?Z?eLIaJ}rie
,1euer urp rarrgar gdnp :eareo]9uJn a]sa Inlnusruoual erftcrldxE
1n1a[
' InlnlaloA
1n1r;o-rd AIlt;rulr
,plclilul
ncs ]lluIIJuI
Jp
erica:1p
-orde pur-rpru-rit
"l PZeIAap 1n1e['qrrr
rria;ed ulil Inun
+aio^ un-ilnr.rd ra:a8rn3s lol e-Ie ertc ul lnlnl€u"c
pur8unla:d PJ 1€+elsuor 3 ?pu"o3 'aplnlJ 'to1t;n1aI t:alo!3rn]s puIIprI+S
sunlt e tunl
i,,lcaJa" rnlsoJc eart:acloosap "l ppur;o3
'lnuiiqo
n:1uad (PLUlul ulp '1lio] n: rocle qrrllf,ilal II
Insalcns
'piel
ap
tel ulp Inun apllns i PpuEoS ?ralr Insoll3+sitr'{ '+ISoloI
srel od +cala ']epnIJ +3ala un arnpo'rd 3s llunlY
"-I Ioapunrlgd ca
' ',,plnl] +Ie un-Jlur
pinlJ 1aI un ezallap 9s eoe] es" sruried
?-r or€J ,es .u a:iradcicsap o ad gzeazeq as aJ"lnclluel IaLIIpolee
'gtr€] TS
gilq€l I-nLI gputzoJ ed
\ilrcq7 'Inlorces pcrldxa 3l ig
"tLIl{Ir
'ITICAJn UI
?i"] ap JoIoJ "rrrJg+s reur a1 'eunrsual,cc "a"I?ollnln asi(gre,tolul 3rll3
,]lincsr:
'algoll3Jo8lnl
e-s I11]oI
o
nc
pieainr
1nca41ad
1n1e:orng
nl 'u"^€l ai)
'glelncua+ urp urind r"irlf, r:lolslp llsul 'gfuaior'r
"lIlt? c) oliolnsEr
"'-9}€poap rs l]lausui
9p:reol !n1_1oJ* as-npurcft1 'sns ul T,|r2oqz ,,Inlsrp"
lpu"o') 'IJ ul J€-Lulrduroc .rae oir'p€ JnI3n"3 cp
qnl uil 'LIoJl-ce3 ' ' 'LIn nJ pulu9luas ]lelqo rnun 3
lajo uip €Jarlf,?ul r:l seJalur nc:rsa^IJd gitl ep ra3
'a,{1J',117J1}
-ual lt1tli)a/,ak' tu atie;lsuoutep o al"I ?A eJ
aunds el epu"o3 'llii" li +uorn".1 trir:r1 'ro1r-r
-"Lu rninpun; rrrgroldxa 1e raruord 'xnaiJd a-I
Inlu"pueuos ?unpe as 'sr"re4 llip lsg ep IIJ?3
earardclrde utp 'ngs inro]"loq€l u1 'Pzud"rns
o ale1 al € nllued 'tttalctrcl r:,tri1r ?+!^uI
llpueoS 'rue ra;1 alsad ',,or3olR.rnqz olrJnssip"
n€s ,,a.rBillllllual alsulpoJae" +nlspu ne-s e6y
eS
ul aplqoui
uI
'alnll"f,
''
ridou li aliz o1ialr1p"
es 16 norltl
este brevetat in Franla la B octombrie 1938, sub
nr.374943 gi se aplic[ nu numai,,discurilor zburdtoare", ci 9i altor dispozitive gi sisteme de deplasare.
Efectul
CoandS"
In ultima vreme, Coandi a mai realizat un dispozitiv depresor pentru
ameliorarea funclionirii motoarelor cu combustie internd ;i s-a ocupat
de una din cele mai interesante probleme ale zborului interplanetar:
antigravita!ia1.
In tara ncastrS, efectul CoandS. a fost studiat ;i utilizat in scopuri practice
de citre inginerul Const. Teodorescw-lintea. Pebaza cercetirilor sale experimentale ;i teoretice, s-a elaborat tabloul mecanismului fizic al producerii efectului ;i s-au stabilit limitele care incadreazi fenomenui.
De asemenea, C. Teodorescu-Jintea a construit o serie de dispozitive
funclionind pe baza efectului Coandi dintre care cele mai impor-
-
tante sint:
- relelele de voleli depresivi, cunoscute in prezent sub denumirea
de refele Teodorescu-CoandS-;
- reversorul de tracliune cu voleti depresivi pentru frlnarea avioanelor
cu reaclie de mare vitezd";
depresive;
- turbina radiali cu paletepentru
motcarele cu combustie interni 9i
amortizorul de zgomot
pentru turbomotoarele de avion.
Am ajuns la capltul capitolelor consacrate zburitorilor. Dupa cum am
vLnst, ei au inscris o pagin5 glorioasd in istoria tehnicii rominegti, aducind o contribulie de prim ordin Ia dezvoitarea;i perfeclionarea navigafiei aeriene.
Aeronautica noastrl are o vechime care ii face cinste, iar aeronautii
no;tri au atacat cu succes problema cuceririi vizduhului, rezolvind-o
la nivelul cel mai inaintat din vremea lor. Realizirile ar fi {ost desigur
;i mai mari, daci strimtorarea materialS. gi nepdsarea oficiaiitdtii n-ar
fi ridicat piedici la tot pasui in calea crealiilor tehnice. Este neindoios
ci dac[ un ![ran iste! ca Stoica ar fi fcst incurajat, dacl un mecanic
l Dupd cum se 9tie, prcpulsia prin mijloace antigravitafionale constituie astdzi b preccupale de avangardi in tehnica mcndialS, fiind cunoscute, de pild5,
lucrdrile prof . I.K. StaniuLovici in aceastd direclie.
276
'nJlsou rnlnJodod I13 3luq3+ ]ual"]
eler€ru'.ro1 elado ur:d'1a;1se purpa^op'1e1dn1 ep lnl" nB eJ"c nc
epigllncryrp 'Irctlrlces asuaurr nc eosepe 'goaur'tu1 ps 1nr1€ II B ap "Iel€
alsa rineuorae r:13ou rlJoleluelur ollurp r6o'ro1e't I€ur Jolec inlrJetr{
areu; reru rS lrode un
'elrlBIA€ Ilcruqal insarSo'rd
"l
nf, lrnqrlluoJ rI rp n.ltrsou 1n:odod 'euorica-Irad 16 in1d91u; es e n:1uad
rrirpuoc lnl" rI rB erolle roll+3 a1e aleur8uo 16 elursa:elq eIIapI gcep
?r
;"1r-,dr,r.r ap r]rsdr1
]iislru Joun eulur ad sun[e r] r€-u ncsado4 nr]rrun0
t
I
Pe caile ptiin{ei
ind Nicolae Tecln s-a niscnt la Bra;ov, chimia era o ;tiinfd"
tindrd. Abia trecuserS. citeva decenii de cind se afirmase cI
niciodati chimia nu va ajungc o ;tiint5. adevdratS, pentru ci
nu-si poate exprima matematic legile ei.
]'Iuirca pe tdrimul chimiei insemna un drum pe un teren inci
inlelenit, iar Teclu (1839-1916) a fost unul din destelenitorii lui.
Tqtodatd el se numIrS. printre primii chimi;ti romini care s-au f[cut
cunoscriti
;i in strdindtate.
Nicoloe
Tecllr
$coala primari- si primele clase de iiceu le-a rirmat la Brasor', apoi
si-a terminat iiceul la Viena.
Se simlea atras atit spre art5", cit ;i spre gtiin!5., nqtiind ce drum s5aleagS. Mai intii s-a inscris la Politehnica din \t'iena, apoi la Academia
de arte frumoase din lliinchen, pe urmi la Academia de arte frumoa..e
din Berlin, Seclia arhitecturd-, pe care a ;i absolvit-o.
Dupi terminarea studiilor, Teclu vine in 1864 ca arhitect in R<trrrinia,
unde credea cd va gdsi cimp larg pentru aplicarea cuno-.tintelor dobindite. Dar irepisarea manifestatS" de oficialiteti ii dezminte dureros
alteptdrile.
Pleacd de aceea la \,'iena, unde urmeazE Facultatea de chimie. ln acela;itimp, igi faceunstagiu la o mare fabricd" de hirtie din Schlogemiihl,
scriind prietenilor din Rominia ci gindul de a infiinla ;i la noi o
fabricS. modern5" de hirtie l-a determinat la aceastS- practic5.
Dupd ce ipi ia licenta, Tecl.u revine pe plaiurile natale, in speranla
ci va putea intemeia o industrie chimicd in Rominia. Nici de data
aceasta nu izbute;te sl-;i infdptuiascS. planuriie, negdsind suslindtori.
Dezamdgit, se stabilegte la Viena. A lucrat mai intii ca asistent al
278
lue aP 9z el nl)al 'N
624
ztDztl
'68t 'd 'ggGIl L 'ru ,,?rrurr{c op E}sr^etI" u!'LLguto'{' ?sL144xAj
19 Snurr J(I'It
Xtl/L'nIidJ'N'ncseJaog-n Jse Jc-q!-.z
'+ajs :gr6i ',,rulruotl rJrruapeJy e ar1;1iu1115 rericas Inur+elng" ur
"-Iav1ol1N 'I u o d '.1
'9161 '1das SI ;ip- eulruo11 rJIurJpBrY elurpeg 'nlral
'91g1 '1des i,,ualeuuy s;-rop-uaF3o4" u1
'azb} nttuad t?qap ap lololnBaE ]6 9Z8I 'r'r',tap'ttt ,l' "?Tfyt.!it'!lrttJti"li'r{"i
eur:tl e eysua.rc) 0tBI 'uJl.\.\ 'urlJcL{JsuJs'1.\\ -rrp rturJPs{\- 'rap elqrlrcqsHtttL
-ztr'g'(otpu11,tin7ii'ntp u'iidloognj a1' ts11i116dl1ttt o u)ttu!tl) a'tlDuY 'lzr.\
e
r
'?,,1164'I
elBocl 'alu:|IAI]3" ep aJEUI 3ra3 un-Jlul
-nJng urp
"JlelisJe^rulf "l
raur -rolrieuoli€uoJ Jn]9IB PuI ps I"uolidalxa atullual r$ aiurl*ounc
nJ Pl"p o ef, ulusd 'lsrlercads €3 zauoliJsJlad PLU TS I3I? Inulluos
na P3€p - ej?oslr3s o-Jlul Ia "+"le - Ieuoli"u Insues ul eAilc? na
auled uI aiBS
+od +lnut IEur llntu n3" :+u€]suol poru ul +BdncoeJd e-1
rolaiurliounf, eaJellllJol"^ P3 ?leJe nllJJ "l ap aseur?J ala+ueutncog
'a+dnrerlulau puill ll*oulLuor acrpfurili
alrrinltlsur nl lnuliarlul 3-31 arec ad a1rrn193al 'n?s ln:odod ep edeordt
(al"lPLIIPJ+s ul aze^rlc"
9s llo^au 1so; e r6ag
lliuIls
"-s
"rrr1""p1o}
'€alu"Uodur elrunlsas BI alJed enl
"
nlsal ,rrualap nJled ad"oJde ap durrl'tttnc Tls"c+
ntlLrad gJl]i
ul
Bouor\
-sa^od PS ea^ts iuod nJ+ad lslullqc nJlsou alarBtu'nrzt1l I€Lu +lnul IIJ
'Jululou Ialttlapesv I3 nJqurau saIB also nlcal '618I uI
eier,l, g1:o1 ]"dncoeld E-I aisc grualqoJd o '6IiJapJ"
rnlnuatuoual Bldns€ rJ?+aoJac el"s alaurlrd grrlqnd 'ppeorrad P+s833?
u! lol 'lla aJl+seid aial.re t6 aturtqc arlulp alrrielar 'niuoutrlue ap
Inlnplf," IaprJpIqu" eJdns" Jolso} ap IIJnJo{tr
"Jnllns'cttuerllo'u
-e1uad eauniice ,.ro1riecr1is EzrIELre 'rBipul u1 rinzgc riiroalaur rouri
Ie crrurl{3 lnlpnls "l '?clueSlolle ollulq3 op auralqord
gJelal as alg 'gpPolrad PlsBal" uip PZ"a+"p alEuISIJo
"l
al"s a{aurird '9}e3oq I"tu aJ ul
IJlradolsap
r$
rJpJrnI
elr:lllrlce o luallulocuoc e-reo69lsap IE
a3 urp pcryriurrli
;{::::
'eI"lf,
-r;o rricun; all" ul ti alet"radrut raueun:dul ie +slurlqf,
'r"3un-oJ+sne rnlnle+s eIJ?]euoN €I lslurtllc +Iurnu +so]
e'JorralIII 'as"olunr; alJ€ 3p "rurapelv e1 rolrluaru8rcl
e arrurqs ap rosa;ord er r* leuoricunl e ulrlor in+slulrql
'loI Inini"uorfeuor
lnr8rlsard ep rlpuiu neajrurs as gc rS "uaIA "I rllf,al "4tr31
aI aJec ad arulqr ap eiuauadxa elaluEuorsr:d e1 1e1sis
-" ne ncseulluE II"qiN ri 1;c 1a +Ile ?l 'a1es a1r-rrlurui
-e ug'a1$alsalod roIA"lS 'I inrolrlJls 'IalJlsny eletrrdec
uip ]rauroc ep Elurap"sY 3l aiurlqc ap -rosalord durrl
llnut lso] e Iod" i6 '8r,tpn1 'JG 'Joselo-id nps rnln+so1
?,
*it$sttt
Nu a fost vina lui Teclu dacl" ndz:linta sa a ri.mas neimplinitS"; in
nenumd"rate rinduri, guvernul a refuzat alocarea fcndurilor necesare
construirii unui laborator adecvat la Bucurqti, care si permitd venirea savantului in !ari.
Cu toate acestea, a continuat sd militeze pentru dezvoltarea chimiei
in Rominia, de pe pozitiile unui savant progresist. Iati ce spune el in
1880, la Academie:
,,Chimia este ins5. si mai muit, ea e mama industriei intr-o tari. ca
aceasta, cu resurse atit de bogate, trebuie si fie un focar pentru
ridicarea bunei stdri rnateriale, printr-o activitate cit mai extinsd.
industriali".
Si mai departe:
,,Chimia nu mai poate fi privitS. aci ca strdini, ea trebuie sd.-si capete
locul gi regimul ei cuvenit ;i trebuie, cit mai curind, sd fie impS"min-
tenitd"1.
Teclu este autorul a 52 de lucriri originale publicate, din care cele
mai multe se referS. la studiul gazelor, la ardere si la productia industriali a hirtiei. Totodati a fdcut,,p€ste 60 de descoperiri, care i-au
dus numele in lumea intreagi"z.
Nicolae Teclu este tipul descoperitorului ;i inventatorului, niciodati
multumit cu procedeeie si aparateie existente, preocupat mereu de
perfectionarea 1or, de niscocirea altora, tot mai eficiente.
La Congresul international de chimie de la Viena, in 1898, a fScut o
comunicare despre intensitatea luminii gi despre flaciri, prezentind
un aparat de concepfie proprie, pentru determinarea transparentei
corpurilor - un radiometru Croockes modificat, pus in legdturi cu
un electromagnet 9i o sursi de lumin[ incandescenti. Aparatul lui
Teclu putea fr rtliizat ;i ca fotometru (aparat de mdsurat intensitatea luminii), folosindu-se drept sursd etalon, in locul becuiui Hafner
(lamp5. cu acetat de amil), un bec construit din fir de platin5-iridiu
(25o/o iridiu) , prin care trece un curent eiectric de o anumit[ tensiune.
In ceea ce privqte flacira, Teclu, prin experienlele asupra ,,inversiunii" ei, a ardtat c5. - din punctul de vedere ai procesului combustiei
- nu existS. nici o diferen!5. intre gazul combustibil ;i gazul
carburant (adicl intre gazul care arde ;i cel care intreline arderea).
Astfei hidrogenul poate s[ ardd in oxigen si acesta din urml in
hidrogen.
Cercetdrile saie in domeniul combustiei l-au condus la una din cele
urai remarcabile invenlii: becul cu reglare a curentului de aer;i gaz.
1 Citat dupi Cr. S im io n e s c u, In legd.twrd. c'Lr, rtn tnolnent de searmd' di.n
istov'ia chi.nti,ei rouotneSt'i, in,,Revista de chimie", nr. 4/1958, pp. 183-184.
2
,,Natura" 15 iunie 1930,
?80
p.
15.
nl)aI Inlag
'06t-6gt 'dd
'gSe
t/Z 'ru
',,erulrqtr ep €+sl^og"i
-pp nu ezrl:adxa rnrgo aI" 'ugutoi lslurlrlf, Inlrtllnua'r t, t'"Ti:,J;";t'
'esJe rrlJIrI Joun rnlnlnuriuoc e.rdnse glrJnurpl ali ?s €rnqeJ+ erirlsnl
ar?J rrl ?I€uflurJf, e]ef,e]" o ap eqJol ?Ja rJo a]Il ep t-lo 'rcunle ag
'o-1rn1dp;u1
no elaiar alsa gde
" "rargc 1nro1n[e
ug gurrarrlS oz'oOf ep arinlos o :piueuuo;-rad glseace lezrlaet e nisal
ipsre eIlJIq o tlic aleod JuI3 JeO
'a1es airunrice rS ne1;e as asre oilllrlq arlurrd ?J
PJ"J BS elnqar?
"pe^op
c"rJlsne In1"+s 'r:rqnSpdsap nut-rd € nJlued 'e+ezrrloqreJ aIIIIJJq nJ ?+"p
o asnprerd es EI€soIoo Pir;ns O 'a,re3al; ruIJoII 0001 3+I3 ap sJarrlsne +"1s
ap runrice ap cueel un 'er81ag u; 'sra-l'uy cI esesnJlsrp nrpuesur un
e esard '+ncar+ rninlooas 1n1r(-rgls e1
'g^rl"rllluluas areldurglul o
leleler
'rPcrlsIIsururrc uI elISoIoJ'llql4^
nou urp InsrJts af,"] nrluad aapac.ord ep er-las o puilualur'a["]o] nES
"
alerired rJgzruoqJBc +rJalns n? eJ?t up1q ad esrJ3s n"s aleurrJdug rolau
a1{aaud eJ eaal ug aleurSrro rJpJcnI sur:da-i1ug e In}u€A"S
-ruas
"eJrlic
'ar+seou
alalrz uI ri'pleuorica;-rad gui-ro; o-rlul 'z&vI purrl'qo13 ad ep
eruiq3 ep eleJ1]o?"Joq€l eleol re{u uI snpoJ}ur }so} v 'uasung rnlncaq
ep Psrns o IaJlse alsa Ia 1 g1ieui reru p:n1e:ad
preorradns lau
"rnpl?3
-urel nf, gJg3eII oep'ze7 16 -rae ap InlnluoJno e arel8ar ap,l'rltzodsrp nr
'n1caa InJag 'aleuJnu glreod r-oc Inoeq lrnJlsuoo € uluioJ Inlu"A"s
altod nu areurrn ur"rd 16) rae ep urrldo
'(p:np1gc ep runurlxeru
"p
lerrl un vzrlEet aleod nu'ro1e:oqe1 ap rJPlcnI nrluad PJnpIPc ap PSJns
?c rlun]" ad easolol es aJ?) 'uasung Insoq Pl eriearasqo "I ap pul3ald
Astfei, la 5 iunie 1903, politia din Cracovia a fost anuntatS" de c5"tre
o doamnd, Ianina Bororvskaia, ci avocatul N. Ler.licki s-a sinucis la
locuinta lui ;i cd ea a descoperit acest lucru intimpl5tor, ducindu-se
si ceari o consultalie avocatului.
Deoarece se b5.nuia c5. lucrurile nu se prezentau de loc a;a, ci c5, dimpotrivi, Borowskaia il impu;case pe avocat fiindcd detinea un stoc cie
hirtii comprromititoare pentru ea, s-a fdcut apel la chimistul romin.
,,Citind" in cenu;a din ;emineul apartamentului iui Lewicki, Teclu
a dat peste dovada cS"utati de justitie.l
Borowskaia arsese in aceasti sobi hirtiile compromitS.toare, dup5" ce il
ucisese pe avocat I
in laboratorul de chirnie anorganicS" al UniversitS"tii din Bucure;ti
au fost pistrate mai muite aparate inventate de chimistul romin ;i
prezentate la expozitia jubiliarl" din 1906 (citeva dintre acestea au fost
distruse de cutremurul din 1940): aparatul de preparat ozon, aparatui
pentru preparat bioxid de carbon solid, aparatul pentru despicarea ;i
inversiunea flicirii (experienlele intreprinse cu acest aparat au avut
un mare rdsunet la vremea lor) , aparatul pentru sinteza gi descompunerea apei, aparatul pentru preparat gaze, aparatui pentru inregistrarea expioziilor gazelor etc., precum si numeroase aparate inventate de
Teclu in scopuri didactice. Teclu a mai inventat un aparat care permitea
si se determine in orice clipd compozitia aerului in mini, spre a se
evita explozille gazuhi ,,grrzu" (amestec de metan ;i aer)
.
Aparatul
de
Studiul tehnologiei hirtiei a constituit pentru Teclu o preocupare
permanenti. in 1889 publici, de pildi, un studiu Despre detertninarea
l>tr,terii, de lil>ire q cleiul'ui, iar in 1901 - O nowd nr,etodd. pentru deter. tninarea gradului de incleiere a hirtiei (in ,.Dingler's Polytechn. Journal",
o'"0;:::
Stuttgart). Tot el pune la punct o metocld. originalS. de cleterminare a
continutului cle fibre lemnoase in hirtie, inventeazS" aparate pentru
determinarea rezistenlei si grosimii hirtiei.
, Dupi cllm se gtie, la sfir;itul secolului al XIX-lea, una din problemele
"'..{ care preocupa in mod deosebit omenirea era aceea a zboruiui cu rnotor.
Teclu n-a rd-mas strdin nici de aceast5. preocupare.
Astfel, inci din 1894, el si-a expus opinia in privinla zborului artificial, intr-un memoriu (datat 7 iulie;i contrasemnat de cloi colegi).
ln acest memoriu, ilustrul chimist apare ca un om de ;tiinti cu o viziune originali.
Nicolae Teclu preconiza plutirea in aer cu ajutorul unor aparate de
forma pdsdrilor, prevdzute cu'.aripi. Forta motrice care urma s5. pro-
.\*-j-.'
1in,,i\atura" din iulie 1910, p. 2S0, G.G. Longinescu aratd, dtpi ,,Archiv
{iir Kriminal Anthropologie uncl Krin-rinalistik", cum a citit Teclu hirtiile
carl-,onizate.
282
t8z
Ie Ar]le nJquraLu sal" +soj 618I uI'lILIa3ap llulc ad"oJde taiurqo
"
rnlnlulurgip^ul Inlulrpl ed lrcunru Iuod'rie1 e1 10?'glsJaulur aIuIiqO
"
ap rerpale3 ie 1aS aul\ap '1ri:1;s uf i6 (alelrsrallun ul +eurJolsuer]
Fu"alletiiry Blruap€cY af, pdnp) r6e1 urp "ale+Isranrul €I oIurII{3
"-s
arrull{f, 16 gcrzl; ap
ep eJpalef, cclnco rocle '9uee11?tIIJ'\I
"rruap€lY "l
:csalord liurnu alsa 'Jolllpnls ?ar"ululral gdnp P+€pul prei u1 sJolul
'aiiurqc uJ eiuacrl auriqo epun'slr"d 3l reis-rnq gctaid Ie 'gu€alrPqltr{
eriuep"f,yel'prei u; pfe,Lul ec pdnq'i6e1 'pn['r16ar9ca5 In]"s uI I7BI
apa^ iuod nJ]ed 'lualoplotu isezpt ap nlC
arJ?nu€I V EI ralrz
"uI[InI
'reruriqc I€ IerpuorJr IuuotLI
-i.r1ed ul 'JoI elrrrradorsap urrd 'olerrlnu r$-npurrrcsul 'Joleal'J la^lu
]l"ul un "I "el€ll^rlcE acrplJ rs1-ps lilnqzl ne J€p 'crFfurrli rnlnlugutgi
-;.Lui rS ro{rJp}acJao rrrglnSg;sep oJesJ3au ezeq ap :olrrirpuoc ?er?eJl
lern8rse n€ ?:) retuuu n;tr 'ri111nrrJrp alse3e oJlulp alln{u 93ut'ru1
es lrlnqzl r-I" - Jo{ IIAoIe - r6oro1e,r r1$tuirqr tite ti I}IJ}sI 'Iuod
ei
\l
-t
Ji
'l
a
't.r16ou rrieiP,r.ul aP
a]€InurJoJ .acr;rfurr16 rozgq B a_r?ar3 ap eJ€]uauala rsrlr elal elrJa-I?c
'uarlar un Br 'eurdru11u1 ,,rJnpuol luts nu" lncruiarl 'euralqord Jolsell?
ul arart"q lnsed 1o1 "i €f,rpIJ areo1ru1dg1s rolas"I:)
irrpllozer
"ei"c
ep esdrl Jcl - alelrlercads 3p alsrr\ar rcru 'a1enu?uI Icrtl
e araSalaiul
'arurrqc ap er"oleJoq"I nBlsIXe n51 'lndacul el op ]"nI slnqaJl Inlol
'pcr;riurrl( Jol ealelllllse uJ iied ttrurrd neecp; Ia pulc seulaJ.\ uI
'9l"JalElI+lnul areol13aJ3
Tf,unu o pulrn$p;sep 'prlseou erei u1 IarurqJ llrgllolzep eqln1s u1
alelrcedec e8earlug snd ne-t6 'xlo,tlsl'1'f 16 ruod n/tied pul:1nut-rd
uI eJ"l erlurrd 'tlirrutqc iile 'euneaplolul o-]rJop e riap '"Iululoy uI
31se-{p1sap i6-gs ealelrpqrsod }nA" 3 I}u nlcal eelocrld Pl"0
"o+€]rlrlle
!nlnlos oilliPboq Pulletro)
'lndacuorau ap II Je ?uJepour BJIuqal aJ"c ep PJPI ?zII"u" ap
a1e:ede ap JollJol"]ue.\ur IB rosrnrerd 't1*augruo.i raI[IIqc IIJo]aieura]ul
Iill alarullN
e.rluip ?rnun ie ec'lcadsal ilf,
ltuaurod IJ
"A
"untaplo+
'rrcrlneuoJae r" iuJuroJ.JollJosrnla:d
1n:r6 uI aIJJSuI 3s nlsaJ
'ealsare eleo] n...1 'lezrlear e-s nu eriua,tur 'r16aupq eceollrru ap psdil urg
'letrads .tiltzocI
-srp rnun 1nro1n[e nc 'ade1a ug gpur,rde as es ?Inqa-r] '.]utllcpec 1da-rp
eorpur 1-arec ad'pc{nd ep In}Brd'1e1dar1 POe} 3s €s llLUJn auntsuedxa
rnJ?r ? zeB un'n1ca1 lni ericlacuol ur 'tsJe o:\?uoJo€ elsas€ azaslncl
Academiei Romine, iar apoi, in repetate rinduri, pre;edinte al ei '
ln 1910 este numit ,,membru efectiv" al ,,Societ[tii de ;tiinfe
naturale" din Moscova. A murit in 1925, in vlrsti de 84 de ani.
Manualele elaborate de Poni, primele manuale rominqti de
chimie ;i fizicd, au fost folosite multi vreme in gcolile noasj
tre. Laboratoarele de chimie create de ei au inglduit prime..,i'
;+
lor generatii de chimigti sd intreprindl lucrlri de seam[ intr-o
perioad[ in care cercetarea ;tiin]ificl in tara noastri era inci
in fa;[. Aci s-au format chimi;ti de seami, ca I'{. Costd'chescot',
.r._1,;.:. ,..r..,
P. Bogdan, N. Ddnd'i'td' ;i G. Spacu. Petru Poni a linut primul curs de chimie cu experienle de la noi 9i sub conduce .. :i:
rea lui s-a sustinut prima tez| de doctorat in gtiinle din !ar5'
,:,.
j4
Activitatea ;tiinfific5" originall a lui Petru Poni s-a desfS''-i;1
;urat pe linia descoperirii ;i punerii in valoare a bogSliiior
"b
noastre minerale, fiind incununati de cercet[rile sale in domeniul petrolului rominesc.
Petru Poni lncepind din 1877, invllatul efecfircazL o serie de studii originale
privind apele noastre minerale. Poni descoper5" insemnate proprietili
terapeutice, prin analize chimice foarte precise; aceste cercetdri au
stat la baza orgatizirii relelei noastre de staliuni balneare. Primul
studiu publicat de P. Poni in aceasti direcfie, privind apele minerale
de la MS"ndstirea Neamtuiui, cuprinde descrierea proprietS,lilor fizice
si chimice cercetate de e1, precum gi minulioase tabele de analizS.
CercetSrile sale mineralogice il duc la descoperirea a doud minereuri
noi - brogtenita (manganit de mangan, fier ;i calciu in gisturi cristaline .- g6sit la Bro;teni) ;i baden,ita (mineral c1e cobalt, si anume
arseno-bisrruturd de cobalt, nichel si fier - gisit la Bideni-Ungureni)
si la intocmirea unei mari lucrdri sinoptice in cinci volume (continuala
d,e G. Cddere),ltcrare intitulatl Fapte noi pentru' a serui la descrierea.
rnineralogicd' a Rowi,niei'
In scrierea sa, Cercetd.ri aswpra rn'inerq.Ielor d'in ntas'iaul cr'istal'i.n de la
Bro;teni, Poni arati c5.,,studiul acestol'rninerale, precum si al rocilor
in care acestea se gisesc, prezint|, pe ling[ importanta stiintificl ce au
in general asemenea cercetiri, si un interes cu totul practic. In adevir,
parte din aceste rninerale contin mai multe metale utile, precum aram5,
fier, mangan; cunoscind natura 1or, condiliile in care se gisesc in sinul
pimintului, am putea spera ca ele si fie cindva extrase si si serveascS"
astfel, prin infiinlarea- industriilor metalurgice, la mS.rirea avutiei
lloastre nationale".
De altfel, in lucririle iui Poni mai sint descrise si aite citeva zeci
de minerale ce se gSsesc la noi in tar[, printre care ozocheri284
982
'Bt 'd '/96I 'r15;:ncng
16 n3souol urt t.ritr?j
'?aod'd rnl D,ta{o ci ninr'r1'ar1sl IllJ'l
'O,
'3961 'rlSarnrng'rnlnlaraurl €rn+tpg 'xuod n,qad 'nrpuexolYLLa zltuLtl? o1 ap TuawaQ(olaavp
(i''c 'Zgor 'tiearncngi--aawout'nlg
'ug plr.radoca3p
+scI e rliauqureS op elrroqcozo r
dI 'u e p 3 o ii 'af Z-ggf
eurdurg3 ap Inlorled 'JBp"'SV 'glrnu6rqo srunlsJrd qns erelllsip ep ales
-npord ul rs B3 e+"]rluec r$"ea3E uI acrleuroJ" JolrJnclrllsoJprq eiuaza;d
]ipe^op " ruod 'd 'urul 0t-08 ep r"tunu aunrserd qns e1e1r1srp tt
a+rrolrp rurculpe €l apuos nrled urp 'eurdur13 el ap +€nI 1nrc1 1or1ad ar
eqord nrled no e+ncp] aIIJP+elJa3 utJd 'elleu; unle'raCruel BI IJnqJel
-oJpltl Jo+Ie rzalrzlpcug ur-rd RtuJoJ 1od as rni trSoloiuo rS lnuazuaq P3 n€1
-gre nile rer '1ern1eu 1n1o-r1ad uI ell+euroJ" JollJnclJ€f,olprq eiualsrxa
?I"ropul e1 neaund" rnlnlo:1ad e aolue8Jo rrut8t'ro re ruezrlred 3p alJas O
'lssuILuoJ rnlnl
grr;riurrl$ e3reluau"punl n:1uaci
-o-r1ad e af€J3nlaJd ap iairlsnpul
"
pluesaJelur ap +Iqasoap aJlJodocsep o'(aua4eu 'rn1nr:azuaq re rBolouro
rS uazuaq) al"rJrJo; r:1e8 ocrleuroJ" IJnqJEJorptq auiittoc eurdur;3 t1
ap 1n1ortrad ret '(etut,ti,{suua4 ap Iac n€s n>ieg ap Ia3 er) alernlesau
pc al*apa,Lop 'r6eqr1o3 3l ap nJlsou
nu
"]soc€ ulluol
el
rJnqJeooJprq aput:dnc
rnlnlorlad elfrzoduror
a16a1rc1e1s
Inlu"A"s'(rra8uruuall{ag
r3uBolor -rouadns 'gleur8rro aridacuoc ap :oleur8ai}Op un a1$arnrlsuoc rS
€z"elualur ruod ru+ed) arrdord Plrul{a} o JEII{o rS gcrpolaur o pursolod
'rn1n1or1ad rarirzcdruoo Inrpnis atunu? r{ 'ecruriqc JolrrP}ef,Jal aI" 3u-I
16 pzeap-roqe Iuod n:1a4 'ze:ne3
-alqord allrtllp reur olef, urp
"un PAIozaJ
urp elrrnlorlad gzerpnls'al"s rr"igi :o1irig8oq ean:r1lrol"n tsi Inqlr]uotr
e ap piurrop rir:aece ulp'eJ"3'.to>1ruao4-reI,{ snJ }siuirqc aiereru 16 t3
'
xtpptray
"aJBrJnl
awgwol',lo7r'tna7o.t7a{
uI
o
a)I'wxqc twwt't'iozoQutoc at{nsa
PzEauIuIn3 Iuod nJled
rnl e plrpiuulS
e:adg
,sauluor Inlnlorlad lalilzodulot InlPnls
'BJlseou eref urp aI?JeuIu leltuirls alalurrgd ldarp lerap
-rsuof, lullrlr 1da-rp ad eIJ ps Iuod €c 3BJ ales a1t-rtradocsap rS aIIIpnlS
'rpura8 eJ"s ep a+urugcpz aJ+seou role*etrn e erirzodtuoc
16 gzaua8 ap eieualqord gcele Inlolg+errec 'rar:1ed rnlnlos rolttinae
e alriunupure n:atpnls rS IrJeIJ"+uaAur rriplrsaceu eaepl ap snpuo3
'a16asg8 es epun apiglrlecol 'pcrrurqc es erirzodruoc
'leleuru; rnJg3eIJ e PuII"lsIJ3 eJn]f,nJls elJcsap Inlu"A"S 'Iuod 'd
ep alep +uIS rf,rlsrJe+ceJec JoJEJ ale 'a1e11e rS elrualunur 'e1tueur
-n.r '(r1er1sl 'JG ep JorJalue plerpnls) Bllloplotu 'elrqorcr.rlad 're1
cuprinde hiclrocarburi aromatice gata formate, in proptrtie de peste
;i cantititi insemnate de naftene"l.
Metodeie de analizd (unele din eie noi) ;i rigr:rozitatea rezuitatelor
obtinute fac ca ,si astdzi lucririle 1ui Poni privitoare la studiul petrclului s5. fie de actualitate.
If.I. I{onovalov, elev al lui }Iarkovnikov, izbutise, urmind o cale
noui fa{5" de inaintagi (atacarea hidrocarburilor parafinice cu acid
azotic diiuat), sd ob!in5" o intreagi clasi de corpuri noi (nitroderivalii
hidrocarburilor parafinice). Pornind de 1a aceste cercetSri, Poni
inccarcir" actiunea acidului azotic, de diferite concentratii, asupra para.finelor, descoperincl cd prin actiunea acidului azotic de diferite concentratii se oblin di{eriti produ;i de oxidare si nitrare. Aceste lucrdri
reprezinti o contributie nond. a ;tiintei romine;ti la ;tiinta iumii2.
Spiritul inventiv al lui Poni nu s-a mirginit la aceste cercetiri. Ei
s-a manifestat gi ulterior, in detectarea diferitelor substante din petrc1ul rominesc (pseudocurnolul)
ln ciuda complexitltii 1or, cercetirile intreprinse de Petru Poni in
domeniul petrolului au fost duse la capit, de;i a fost pulin sprijinit
;i degi lucra lntr-o tar5" in care eI c'ra cel chernat s[ deschidi drumul
cercet[rii chimice. ,,Pe cind in aite !5"ri - scrie N. Costichescu pentru un asemenea studiu s-au asociat zeci de cirin-ri;ti, la noi a f5"cut
aceasta un singur om, firi nici un ajutor":.
Om inaintat aI vremii sale, Poni nu ;i-a uitat niciodatd originea tirineasce;r a luptat toati viata pentru ridicarea niveiului economic,si
cultural al satului. in tinerete ;i-a exprimat adeziunea 1a ideile sccialistea, iar in numeroase scrieri de mai tirziu a dezvihiit greutilile
si mizeria in care se zbiteau firanii. A militat pentru in{dptuirea unti
reforme agrare, intrincl in conflict cu o serie de mari mosieri, jar prin
Iegea asupra invilSmintului primar ;i ncrmal primar, initiate c1e eI,
a cdutat sd facd accesibili intrarea fiilor de tirani in ;colile secundare;
tot eI a creat Casa $coa1elor, meniti sX asigure baza materiali pentru
dezvoltarea invdtimintului rural . Nu trebuie uitati nici sustinuta sa
activitate pentru organizarea popularizdrii ;tiintei.
Personalitatea 1ui Poni exercita o irare putere de atraclie asupra inte20o/o
lectuaiitifii
ie;ene.
,,Cu tot glasul de privighetoare al domnului Maiorescu, tot e mai {rumos aici inirintru: Poni {ace experiente"s. Sint cuvintele unuia din cei
Contr'ibttlii laistov'ia clezuoltdvii Uni.uersitcili'i din Ia;i,, Bucuregti, 1960, p. 91.
N'[ax Solomo n, Pe cdil.e ihimiei, E,ditura Tineretu]ui, Bucuresti, 1955,
p. l0l
3 f s Profesorul P. P o n i, Ontag'iu din partea fo;t'ilor sd,'i eleui, Iagi, 1906,
1
2
.
p.
a
217
.
Vezi ,,Tribuna romini", nt. 4 din 21 mai 1859, articolul ComuniStir'.
285
f87
'L 'd 'Z,Z6I 'r1(a:nrng 'rtu't?sl 'I'O ',tO '€ r : u 4 y Z 'y t
'(1" I" alurpa6arcl 16 nrzr11 reur) auruog rarruap€Jv Ie
nrquiau slle alsJ 688I ul ri:r 'r16a;ncng ulp aiurrl6 ep €alellnced
"I
grrue8ro arrurrlo ap
also'pref ul ?erarJ"olul gdrLp pulJn3
-rosa;o:d
llurnu
'rieuaSoleti rolien
-rJap erJes uI aJaqJar; op Jolelrund 1e 1nc1er arr) glueserelur plnurJo; o
gp as 16 rler+sl ap rie-rederd r6nduroc ap arJas o'alall".a:1ur'elurza:c1
ai rre lrcrleruore rieuaSoleq roirfe,tr:op eselr ap ednco es eJec']"Jo+
ep ecrurr{c-ocrzrJ
-f,op ap Es eza+ eiuerg ug a:ede 9BBI uI 'rr:uoqJos
"[
o1aiurr16 u1 eiuacrl uI neare3 es er elaiuilSounc a+Bo+ azaurze8euiur gs
iun3t lrlrs lsoJ B'alrrrleue]"ur afarrug ps 1n[ap:d asasnle nu
"]eporcru
aret'1a rc"r'elep-roouJ rounru raun eurJl-r ur 'sr.r?6 eI arurq3 u;
eiuacrl
ararl 16r gBSI uI 'rarrunll aJJBSuoJ as r:s e16p;eloi{ as 16 gsug oc"Isr}"s
rode rer 'rse1 r* usurotl
scrlceJd '"urf,rpatu
Ir nrr
"ralsase
"z?rpnls
'.npr€g e1 e1eoc6 ezeaurrrt (gtO1-OSSI) 4al7s7 'I'J 'uELuotI
]n3s?\
"[
liuorolo) ep asDlt lou laun lnrolirodotsap
-
nDrlsl
'l ']
'n?s aiaurnu -relndod
-1?Jf,ourap rnlnrur8a: rrLrll uJ lelpdpr E'U'd'U rarruopeoy r r6el rale
-III; I" erlurrlJ ep Inlnlrlsui'ieip,r.u1 er?ru rnlscc" snp" nr8euro un
"J
'er"oie^ ap rJol?lelrJf, +rua^ap ne
arec'r,re1a r.iere'*rnuau ri gpse'r u-ralo o rnl Errrrn ul +esple 1a'rl6augruo-r
rafunli lnsa:8o.rd nrluad p8earlug gier,r o lrclrnur E er?l JolEaJ3 1u"^€S
'nJlsori rnlnlorlad eaJ"+a3JaJ uJ iJnunrp ep Jolpzrrlosop un 16 alsa
eJls"ou e"rei urp olBJaurru rorrlrirlo alelurJed '"iuliuoU urp rafurrlS
1e ielureul lrtnlerls un leroprsuol +uiltlJ lderp ed alsa ruod nrlocl
',,p];e nrluad ralJr" ie 1a3o1ode rnTnJrlrr?
eJrurep"ce eiurrayuof,
areolrlrdsr r?LLr nela 'erlseou
uJ
lrrap
"
"rurrlJ
eleur8r:o rrrelelJel alez"q snd e 'Tlellsl 'I'J ap rJnlpl€ 'oJeJ
'ururo-I
rnInlu"A"s ealelrzorua8ur 'eelelizorinurur 'earadacrrd el apaA aS
Iluapnls
i
nrluaC eiuar-ladxa cEJ as rr 'l1qnd n.rluad eiurra,ruoc luls nu lolv
:1r*a1doc 'Bureioxa iuod nJ+ed
ar?l ur '.EI"ra]"1 ples o aJlel es"rlJp rrlqnd urp elred orelu o pc pur^ ap
c-ra '-ro1rq:ol unq alr'lo] u1l TaJ+lE op 'nJseJor"trd ie'runrr r,u '-rn8rsap rg
',,rrurrunf" alrrridsne cins r3z1 urp rriplrs:oAnri) il r:l"s o--rtrrig eriua-re1
sn}rJ 'Ip" aC errurrunp o-l}ul a}lncse 1-ps riiua,r
-LroJ aiEJ ',,nlsaroreJ.{
I
Dr.
t;
C.
L lstrati a fost intemeietorul studiului chimiei
orga-
nice in tara noastri.
Printre alte lucrdri, a publicat un Cwrs eletnentar de chinr.ie,
care s-a retipdrit in numeroase edilii ;i a fost tradus in
.1
limbile francezd. si spaniold, servind ca manual si in strd.i' .'"-l:
--'
nltate.
In plstrarea familiei Istrati se afid. scrisori primite
;r;*ii'..
i ';
de Istrati de la Mendeieev, I(6kul6, Beilstein, Hoffmann,
')',Bdchamp, Camzzaro, prin care acegtia dau o inalti apreciere
acestei lucrdril.
\
\ll
ln laboratorul sd.u de la spitalul Collei, Dr. Istrati elaboreazl
o
reactie chimic5. care iI duce la descoperirea, in 1887, a unei
'tj
intregi clase de materii colorante, franceinele, substanle f5.ri
j
{ azot,ctJmare stabilitate la lumin5., care iau na;tere prin actiud
nea acidului sulfuric asupra omologilor halogenali ai benzenu{
lui. ln ampla sa descriere a franceinelor, cititd ca lectie rie
deschidere la Cursul de chimie organici, Istrati arati la inceput cum chimi;tii rugi Beilstein si Kurbatov au obtinut
derivati sulfonici ai benzenului triclorurat (ceea ce a constilstrati tuit baza de pornire a propriilor sale lucriri). Cu prilejul ob!inerii acestor substante, rezultau unele cantitS.ti infime de precipitat negru, depuse in timpul reactiiior si consicierate drept inpu\''
$
:l.ll
::r,
i;],
ritS!i.
,,Convingerea mea - spune C.I. Istrati - este c5- nu existd <iimpuritdtirr in chimia sinteticS; ceea ce in genere nurnim impurititi, nu
sint decit rezultatul reactiunilor neprevS"zute de noi, ;i adeseori de o
irnportan!5. cu mult mai mare decit a corpului ce ciutdn"2. Din aceste
a;a-zise impuritili, Istrati obfine fra.nceinele.
Brevetatd in Franla, descoperirea doctorului Istrati a fost multd vreme
folositi in industria mdtS.surilor (franceinele nefiind alterabile la
iumin6), pind ce alti coloranti, superiori, le-au inlocuit.
Iatd ce scria revista ,,L'Observateur franqais" in 1899: ,,Printre lucr6rile ;i descoperirile cele mai frumoase ficute in chimia organicS" in
ultimul timp, in primui loc trebuie puse acelea ale invS"tatului profesor
al Universitllii din Bucure;ti, dr. C. Istrati. Din punct de vedere
;tiintific, importanta lor este foarte rnare, cdci ele fac cunoscutS. o
serie intreagS. de corpuri noi, de un interes capitai". $
Cele peste 200 de lucriri stiinlifice ale dr. Istrati reprezintd o contributie insemnat[ ]a pro3resul chimiei organice, ele cuprinzind descrieri
de compu;i noi (deriva!i nitrici ai benzenului, brom-hidratul de chi-
1I. Drimut
gi L Gueron,
lrr ,,Revista de'chimie", nr.
z
211957
Prof.C.I .Istrati,Ltnrnqlecltimistromim,
, p. i4.
Anwarul Laboratoyului, de ch'itn'ie organicd, 1B8B-1889,
288
vol. 1, p.66.
Aparate inventate de Teclu
roll.rnalorlad
e
altulL.l)
:
,
'au two'r
rJqla)Ja):!uod -d rnl nrgJrnl etiedo)
oosl
gt 'l3NI,\I()(:r
\l{:1/:lLg
'gt
3'JIdtrU {) gJ"}tv Ag
It*$$ ltl$v3
.
-x
ilJ.r }}tJ"grt I
ISSSUnSnx
':cirlitttto$ ilNnliSlg
"il lI1:
i:i'rj""'
;
i-1i:!1:;'; :
ir,
i r:l; !
-i
:i \. iL'1 )r f ? r I\ 3CI a' ) \".1''.
;l
la
:!1!*:;Y
J
,
|ilrl sl-:ll"::.{
'lj { i" ii' :,{
' .::.
I11I1rl{
I NOd
3NY
l{J}lj,i}'i
t{0}l lr0
:{11}ili{l
II]
ISt
),
II\t )l
)
la. ",'
j
I
!
St.atuie
tind pe
lyai
din Tg. Mures. repreieri
Farkas Bolyai si Jino: 3":
i
't<***.r.ta?W
-j.,:f
'3 ,"3
j.
i'*** r^ry---&*
,r^
nn,ryz-&*ffi1iiTi;r*.,i,
-A#ffi*fi
n.*r ry
ry"1
ftf
."/,ftf
i--ri, 2,?' -.ol
0.4,-'t;/ ':t'A4{ f^*o#= I =,' i :
v
(*arn;1 n?.r91-re,(;o3 g:eruaunlog r)arollqtg ?l
lnleurBr..rg) 0I8l ut PuarA el alnx, '9ueaPll)naau e!r]
e; a:rlr.id n: redlog lni alE rl?uurasul alaurlJd
-ar,uoaB
APPENNIX
*ct8!t?lAllt $I,,t?It absolute e?ram rxhrb*ns
:
va"irate aat falsitate Axiama,tr Xl tycl;dei
(o priari haud unluatn dcctdenda) ro*
dape*dentam, arljecta ad casum fal-
ritatis, {uadralura rlrculi
geom ettrca.
e-x-r*--*
f,.uctorc ,orutttxg gotyAr de eaderor Gsomslrarurn
in f.rcrcitu Cresareo tre6io Austriaco Cc;r
rlrcnsiutn Capitaneo.
eoperta
lucrlrii
scientiam
spati
i
Appendix,
verarn exhibens,,,,
absolute
din
1832,
in care J, Bolyai, indePendent de Lobrcevski, r Pus
bazele geometriei neeuclidee ne.
tl,)i
ii|1 1'"r:1..t{.}d tl;l'1il:r.i::!
r{
ll l3
u'd'l
ralulaP€rv ernllPf
glsrr I qnd
€aJ
aP
a)nP?Jl,,xlP
'-uaddv' I lr?J)nl Pll ado:)
s
.l
v vlr:1ir(IA
i'ri uu3:J v
ylrx.{,:rr{o?r i vxnJ.kl{cvn:i \".r.Y',}
-, tY{tv fiN{r-'t il.i"v.ils'1\iit 1n7v} I}x.LNgd
,tuolxd. v Y.tv{till)rN yslSgc Ic 3.LYod nN
EXVf| {}t'I}n3 111'1 v
li Igt{OIXy y3.r.
"-IX
*A nVS .Illxy^gdly
3{I .LNSUNScI
-vJ"rs11'.'1
-::rrNr rnlnliv.ls y y.rvuy;\$Qy Jn.tosgy
\ I,-w,l.t\i Ysndx:I 3.I.s:t gHV3 N!
'yXANV
X{fil{gd{IY
682
'dd '696I 'r+6orn3ng ''U'4.'U
-082
'arlLt't1'1'/1 xa,lt'lsnpux
w? also4LJos-1a1',tlslxpux Da,r'Dl'loaza1l',c,^t?1
":;I?t'?{s6r'1riil,:,1;
tttnttfr,,to1aa oqtnls ug xallul'tlJ lloluaLLLop
xt.g
?
l"'udia",:?;
;;,;,',r:t iruinX"6
'u e d r 5 ')I 'P€f,Y r
all'tp1?1,taC
B aJBr ad er inqr:1uoo +rqesoep potu ug gleuoriueru srnqeJl I raiurrlS e
arezuelndod ap roltunrice 1e llsoqoeu Joleurru? un +soJ e r$ elecrpaur
plnurisns o 16
ap
e-s
auralqord ep erras o ap
?3unru
ledncoard
1E'Soioaqre
p8u11 ad '1a1}sY
e 'oJlseou lerurl{3 1e ratuord ep
"a}"}IAI}ce
'rrpdncoard a1d111nur nc 16 prnlinl
lern$p1sap
er?ur ap luo un +so; e
il"rlsl'I'f'rO
zalerJlsnpur
rericnpord Inl€1ol ulp %6 Ieurnu ap Bt6I uI e-re eclurl{o rerr}srrp
-ur BeJapuod 'g1e8oq ap ieuoridacxa eurrrd rrJe]"ur ep uzeq o nc prei
o-Jlul 'JoI elrrorleueq uI n€seJalurof, o eJeJ '('c1a.{e.t1os 'eiJ}snpuuaq
-JBd 'O'I) alsrler:adurl JolrJnlsnJl lncol eecp] g3s"aulruoJ erzaq8rnq
rcer ':olelduJluj pJe nu nJcnl lsecv 'T,,elelgurpJls ulp eIaJ"o]"Joq"I ul
'le)rprJ ia-rd e1 'eacp; es rJo allnru ep JoIIJnaJeuIur e ?lcexa eztleue t4
Jerqf," 'rcrurolsep rtr*rurrqc urBeAB r6aq '1rur; snpord ec Iou eI es-npulJ
--ro1u; 'rriplpurp-l1s EeI"3 n"nl alrradocsap aurrrd elrlJaleru ulp ellnill
'rnlnrodod
EeJeJ es nu rripSoq rolsace ta:e1eo1dxg
ul
?sul
InsoIoI
'alrpeul acryriurrlS rrie.uasqo
'ole q{eup1g DI ap xnlnruqwxlExl'lo Inlpn?S
aseoreurnu pugzurrdnc
'xuLn ap pfaoc ur.p yar.co{01,ru Inu?l'rongwog uxp olo,t?t4coz6 '(z{u8r1e5 'y
nc gunerdurl pl"nlcala areronl) oxu1u,toy uxp ,to'Lxtncp{ a'tQnsa xtp?acraJ
'al,wr,luog ug awa? r.t,tps ar,ir,zo(wo3 :uspuoriuelq 'acrlerSouour rJPJOnl
esBoJoI"A ul e]"uuesuor 'rr:ei ele al"Jn+€u :oprip8oq a]?Jo"suoc rJPl
-e3Jec'acnpuoc II eJ"c ad 1n.ro1e.roqel uI'ezT-erl+)e|e rl"Jlsl'rp'pureas
ap u16ou rolrl6runqc
ug alruaiplacug raiirpeJl solculperS
"al"lrlrloe
'xuqaqtac(
ea
ug e:adocsep Ie 'e1n1d alAaarrd
pplld ap 'Rrnllnr ap eialueld urp
uJ 'qurn:od urp
er
Inrpgez
"aaf, alaiuelsqns 'eleur8rro
acrurrqf,
ale+l\zeJ nc '1erpn1s e rl"JlsI InJol3oG
'rauraiqord InIPnls
'arlseou aielrz uI 'pnurluoc ncsairualtr 'q'3 'perv 'piur.l,r.rd pJseoc"
ug lncp1 e-s ec eJBJcnI plalduroc reur eec 1da-rp gleraprsuoo €Je al
-JeJ elseef,v 'pcrue8ro
uI €Jn+elJueruou ep gdnco as eJec uJ
rur8ed 006I elsed ep "rruiqc
runlol un tI6I uI pulcrlqnd 'rrtnlelcuaut
-ou rolaualqord lpJJESuoc 'slJgd BI ep erurqc ep insar8uof '668I
ug 'leprzard r Ig 'pcrue8ro errurr{o ug eleuorieJ rJn}pl?uaurou reun
?arerocl"Ia uI rlerlsl 'Jp ep lecnf lrqasoep lnloJ rurluirue gs ernqa{
'e3rleroe+
'rieuaSoieq rcrueS:o .rolr6nduroc Inrpnls'(rnlnuaz
11ie:aprsuoc
-ueq B eJeJnJoIc ap ppolaur ?nou o 'gcrleruo.re
uI eJeJnpor ep ?po}
"rJas 'eprzuaqollns r?uru
-aur enou o) rou epoleur '('c1a gleporrp
"urelourrl3
,
organizirii ,,Societilii de ;tiin!e"1 9i a expoziliilor
cleschise sub auspiciile acestei societili'
in lucr[rile lui Istrati rdsund, nu o dat[, aspre rechizitotti la adresa
rno;ierimii, a inculturii ;i a trinddviei boierilor. El ridiculizeaz6', de
pildn, obiceiul acestora de a pune pe zugravi sd le faci ,.biblioteci
vopsite pe zid" , in locul bibliotecilor adev[rate, care ar fi riscat si ie
pone ,,-itrtea 1a torturi". in timp ce resursele !6rii sint cheltuite pentru
voiajurile protipendadei la Nisa ;i chamonix - observa Istrati poporul se zbate in mizerie2.
Ctiti.it a societatea in care triiqte, savantul este totu;i increzitor
in viald, in viitor, a;a cum reiese din scrierile sale'
,,Aplicaliunile colosale a1e ;tiinlelor pozitive - spunea doctorul Istrati .- vor lua un avint din ce in ce mai m[re! 9i puternic; aplica]iuni
adus-o
in
vederea
neinchipuite inc5. din punctul de vedere al marilor servicii ce vor aduce
omenirii ;i care vor surprinde prin colosalele forle ce vor pune 1a dispozitia omului de ;tiin![, iat[ dup6 mine care va fi caracteristica
secolului al XX-lea"8.
Relotio longinescu
G.G. Longinescu s-a nascut la Focgani, la 12 noiembrie 1869. A rSmas
de timpuriu orfan. Mai avea 7 fuati (intre 1 ;i 17 ani) ;i a fost ajutat
si triiascS. gi si invele de {ratele sdu mai mare, $tefan, ajuns mai
lirzllt profesor de drept. Din bursa acestuia, triiesc amindoi la Berlin,
unde Longinescu studiaz[ in laboratorul 1ui Emil Fischer'
Reintors in 1896 in !ar5., Longinescu este numit profesor la liceul
Sf. Sava, iar apoi, in 1906, profesor de chimie anorganicS" la Universitatea din Bucurqti.
,,Mi-a plicut si fiu profesor, mi-a pldcut ;i imi place mult' spunea
Longinescu. De aceea am fost 42 de ani profesor, fir[ intrerupere, din
septembrie 1896 pini in octombrie 1938".
ln plini putere c1e crealie, orbe;te in urma unui glaucom (a suferit 17
opeialii la ochi, nereu;ite). Cu toati aceasti infirmitate, continui sd-;i
I tnitial. Islrati a inlemeiat ,,Socielatea de Stiinle Fizice" (1890)'.care apoi
a fuzlonat cu,,Amicii stiinlelor matematice", devenind ,,Soctetatea de;t11nIe
clin Bucurest i.
;C. r.-i r f r-a t i, O pagind, din istoyia comtetnporand. a Row.iniei, Bucuregti,
1
3
BBO.
C. I. I s t r a t i, Cayacteyist,ica secolwlu,i trecut gi probabilitd.Ji relatiue
secolwl' acttlal , Bucuregti, 1901, p. 10.
Dr.
la
290
t6z
'erorurll€[I '626I '+das 't o,\
'IA'Io^',,.rorleg
lecruieqJ" ul uorlDxlossn toInJaIaIA['n o s a u i 3 u o -T
'O''9 :V'O'S uI rorra+u€
F+Ir?d!+ esosn; €erprln'I'0t61 'tl,uano L,t,os'it;.:
'ncse ur SuoT'C'O IZa-\;
'I.g'd'626I'rl6arncng'pnr,lvtt1br nzxlbuv'n c s e ur 3 u o'I''3'l
r
-V,t( uos'VssaQ wos'a,Lxolni?Iaun uoxlor,iosstr.-I
ap ,t rloadsa-r Inr?urnu .N rs N nJ 'e^t+codsal eJelncoloru eiii?+neG
.6 16 Jq nc 'a.racFar; ep a+nlosq" elrrn+"reduel .I 16 I nJ pullo-\.
'ze}"P UndJos Pnop csornlBcTe et Jolelnsalou:
InJgurnu 16 a;e1nca1ou elriplnar8 'a-iaqrar; ep alrJn]"Jadual ?rrrl?Se;
uI aund eJeJ '(tOOt) anb1nc?1our tolxxianosa aofu1a,t aurnu€ 16 'n.rcn1 ap
lrlc€Jd lueurnrlsur un +raJ:) 3 Inlsrrurqc 'a-relnlaioru rariercose EJdns€
erelc aridaruoc o ed as-npulzeq 16 drue11 rnl elrJgJcnl pulnurluo3 'aorzrl
rerurrqc Inruauop uI rnlnlsrurqc elrre+aJJaf, lso] n" elrupoJ ap +rqasoao
Eerecrlrluepr er pur^Ia,
ep
"eJeJoq"Ie
:l:,iIJH:i"- ;tlTl;t"T
uI nsseuroquol'c'c lnl lnpode
r:i:"::
"rtffil;i"
16 leuoriuaur ep 31s1
'nruour" ap
+Elins no'€nou ppoleur o eeueurase ap leur8eurl e 'e-AI e ednr8 nllueJ
'rqoal relec alrJnsun[eau Ie]o] pJn]plur
16 eurrolcna a16aso1o; alec 'enou Rpoleu o nt 'o/oy IJH nJ rJnJIns ap
aJeJ 'epolaur eeqcal alSarncolur 'e-III ednr8 nJluad
Inoelserue
"]"r1
"
'b,e+e+ILZeJ eunq reur alac 1ep e ri
616I ulp pcrue8roue erurq3 ep Inroleroqel uI ]rualuoreu eleiurnqarr
nrseur8uol '9 '9 -ul ]soJ e '1e erlcs 'Epo+eul plseacv" 'g-rnylnsrlod 16 crloze prce pJpI
ppoleur o pzeaur8etur ncsaur8uof '€seonlceJop €Je (ctloze
Inprf,e rS nruorue ep eJnJlnsrlod easolo; erec) epolaur
ednr8 urp Jolel"+eru earBredes n"rluad 'iar
"
"er{cal'B-II
-+sV 'asrca-rd r$ aldrurs 'epolaru rou ep arJas o ]eJoqele r
.
ncseur8uol 'eJrle+eiil ,roledn:8 eere-redas nrlued rou r-\1:
'.i
\
\
-3"aJ ep
'.B3rlrl"ue erurtls uI
ri\.
"eJrsolol 93lpul InlsrurqJ
,.8
'l
'(arelncaloru
(arelncaloru
reriercose
retiercose
anzo{
oor.ruoqc
oo
tIS
'. u i
1n1o1rdec)
IE
\
st,r
'J;
alue}
:.,r:1.3.i1* ,,;t'
reur el.r:,
'xlaua xaxluxTc Inluauop uJ lsoJ nB aluepodurr
r::.1 '
ales altrinquluo] 'Jollzlleourure e:dnse eJeJJnI o r.l
",.
e ncsauiSuo-I 'O'C rn1 e gcr;rfurr16 ea1e1iarlr5
.;.,.+. \.
i f..,
lndecul
.
.'1
1,'i
!: t! ,'
'r'i ..':.
r3-re1 reur Jolac JolasEur Insal:',
.
i i,
-u1 ad esrJtrs aioJIlJ€ aseoraurnu
rS (9961) ,.r:
;, i'r"'
;i-;.,:.. . i:
" InJolne :olezirelndc'-n]"N" IelsIAeJ"InJo]lipuoJ purr;'rafurrlS
" ti
,;i'. ,
1e
.,,
l"f,Jeoul un rd lsol y'raiurr16 alrurtunl ecseapurdser q.
i.. .ril
' I
ncsaur8uol '3'3 InI eeceld rg rosa;ord ?c reurnu nu JeC
I
t'al I-.'1e:
:"**^it
:
i"rd.hi&
'aJ?oi::
i.
ii''
'nrzJr+ r"ur TunI a1de5 'arsuad e1 lnoerl alsa puIJ 'gt6l
erJcpuolco 1 e1 gugd 'ruserznlua r6elace nc InsJnt pu:-
I
g
"l
t\
',r.
,-
*--
''.}o-::E::>-,
tr
.1'/
j*--'i
molecnie in unitatea de volum ;i cu n ;i n' num[rul atomilor
cupringi in aceste molecule, putem reprezenta rezultatul prin relalia:
N
TM
-I,
M'
t/;
N'In'
relalii o expresie care ii inglduie si
caiculeze pr..1, numdrul atomilor unei molecule de lichid organic,
iar apoi ;i gradul de asocialie al corpurilor solide'
Consianta ionginescu, care se deduce din prima formul6, se folosegte
pentru determinarea greutilii moleculare. constanta K este egall cu
iaportui dintre temperatura absolutl de fierbere T a unui lichid ;i
proausuiD .V A i" care D este densitatea sa la 0'K, iar n este numirul
de atomi din molecula sa:
in
1903, Longinescu
di
acestei
K
:
T
D.yn
Pentru un lichid neasociat, aceast[ constantS. este egali cu 1001.
Pe aceastS" bazL, Longinescu d[ o noul formulare a legii 1ui Avogadro,
si anume: ,,volume egale de lichide;i poate chiar de solide, laaceea;i
de
temperaturd. gi sub aieea;i presiune exterioari, contin un numir
rnolicule sirnple proporlional cu presiunea interioarl"z'
Un chimist multiloterol: ocod. Rodu Cerndtescu
In'd1at de mare valoare, acad. prof. Radu, Cernd.tescu (1894-1958)
a fost preocupat deopotrivi de prop5;irea ;tiinfei ;i de progresul
social.
Niscut la 17 august 1894 la Hu;i, ;i-a terminat studiile sectrndare la
Liceul Nalional din Iagi, pentru ca apoi si urmeze cursurile FacultS'lii
de ;tiinfe a universitnlii din Ia;i. Teza sa de doctorat, suslinut5" in
lglb, il aratL ca un cercetitor original ; ea trateazd Legea lwi Dalton
aplicatd la solr't'liil'e cott'centr(Lte.
Incepind din 1916 a desflgurat, timp de patru decenii, o activitate
lucrat ca asistent ;i confeIriiniificd. ;i didactici suslinutl. Dup[ ce a
analitic[ ai universitilii
de
chimie
renliar, a devenit primul profesor
din lagi, conducind cateclra, de chimie anorganicd 9i analiticd. crealia
s-a bucurat de o largi apreciere. Acad. Radu cerndtescu
sa
;tiinlificd
r Lexicomul Tehnic Romin, r'o1.
2 G.
292
G.Lon g in escu,
III, Bucuregti, 1951, p'
oP. ci.t., P. 63'
536'
-'*!
E6Z
'gII 'd'BgGI/Z'ru,,erurrqc
epelsr^eUrr
uI 'ncselPureC npeU
'Jord 'PEOY
r
aJeopr" nc +eldnl e 'W6l lsn8ny 86 gdnq 'c1e ,,n6og rnlnrolnly" 1e
',,'S'S'U'n IIJiurY" rriplarcos 1e',,u1urog +slcseJrluv rn1n1apuro3"
,plsrrseFlue 16 gcsearolrf,unul ea.reoerur 'eia:aut1
InJp"J uJ puIJJnI
urp g)ul gJnplpl nc pururluds 'ecseal6qo e]e]rlr]3e glnurisns o 1ern6
nc lei"J"d'?IEu
-Flsap E nf,seleula3 npBU'p"ce 'gcr;riurr16 €s
"a1"1llr+3e
-orieu.ralur aJ3Jc?suoo g8rel o ep ]eJnonq 3-s eJef, 'ar;erSorelod ri pcrlrltue
arrurqs ap g1eoc6 gcru"ralnd o r6e1 e1 l€aJf, E rnlnlu?A"s ?+rsoqoeu erunl{
.elueuala Joun ? grrlerSorelodpzrleue ap Jolepolaur" eereuorice;rad e1
.}uel"^rq
ap rninlrllnsoJplq
r6
ll?qol
laqcru
rrinqrrluoc ap erres o pulJnpe
.gcrlerSorelod aiec ed '1erpn1s .e
IcY 'eJ€lecJof, ep
-roleururs irscalduror
'areouadns 'Iou ligllllqrsod lean €-I - l"Jlsazul 1e3oq'u:apour ?nlllsuI
enmqc ep rnln+nlr1su1 eareiu111u1_
- T6eI ulp 'U'd'tI ralurepsrvuII€nlpnls
ap rricelp eles aleledrcurrd
-aciueS-roue
rerurrql
Iniueuop
,n:dnc '.Ieqrru',nrurpec) JoIaIEleu eI" ef,iic
lrnlrlsuoc ne (curz r3 11eqoc
-ro eleurur"rp nc axalduloc JoIIJnJps e rA lull€31e .rolliruesre IIlglIIJo]
erdnse ,nrpos 16 nruoure no lut8re 3p JoIIJnueIcolInS erdnse elIJ?]eoJeJ
' aor+elsoeJalceq riglarrdo:d
nc aiuelsqns ap erras o gzeazrlalurs 16 (rzrolecp nrluad) aralseou
-ncar ap rricear 1ou 16 (gseo:8e1ad eurruelrrr mluad) argzop ap epoleiu Iou
.nelcnu uI +ozv nc ecrueSro ez"q Jolellrallp
Essealrqels ps elselnqzr Ig
e ,rcrpro.rOlc :olSnduroc OI€ ,,oJlIA ur" alrpnls +"JnJnq n"-s Rllqesoep
arniard o ep ,gcrSolorq erurqc uI ncselPureS 'pB3e eIIrPrcnI arlulrd
'es?orol€A e1€]Inzar pu;uriqo - luele^Iq IsrIf,Iu rS 11eqoc
nfsarPural nPet 3p _rolrirylnsorprq elaurulB'acrlctc elaulluelp nc 116calduroc'rscaldruoc
nieuerco;1ns +Brpn+s l"ur V 'Ioue; uI rade rriplrlrqnlos
Brdnse ropirlo:1ca1a eiuanllur nc ernlp8al uI +u?^"s 3p
tpctzt; erurqc uI
asutrdarlul eIIJelaJ-Ie3 eln3souns lugs
rrJnu€urrl rS rrncel 'rrn1-r ap rolede ezrlaue
,
:
r&
-".,
:t
t:,
-.:.
r :""
r'
..:1
n:1ued 'lolruorue 16 ropuolleJ eerezop nrlued 'Inlnfp
-eupl B 'Inlnrupea eerezop nrluad eleur8r-ro epoleru ep
erros
o pz'aro+ep,ii']J:,,1l#"jt]J"il;T,-,Tiu"j,,i3l,'.I
uI elelTJetu emq al"lellolou o lern8rse ne-I eJ?c 'e1eur3
-r-ro acrpiurrl* r:p.rcn1 ap 94 alsad 'eJeJoqelof, ug nes rni
-urs '1ecr1qnd y 'ra.rurqc eI" rlueruop eseoJeurnu sur:dnr
ne nf,sa+pura3 npetl 'p"f,e ele arr;riurr16 ap:gdncoar4
'r6e1 urp 'U'd'U renuopecv le ,,ruod n:1a4" etut
rB rue IIru
-Iqo ep rnlnlnlllsul InJolceJrp +sol
" 'IIieIrt
-IlIn uI 'tl'd'u reruepmv Ie nrqrueu 8t6I ulp puldacur
-rer 'aulurog rerurap"cY 1e luapuodseroc nJqureur lsol "
ncs3l
uriea
IIiPr
-aluc
e]"1r
1r0l!
UIE
IIie
"l
a
Ins3.
(sso
ap
ISE3
'olp
Inr
I-{
n3
31Se
'cl
?Si
:"l
JOI
pentru democratizarea invS.tdmintului, pentru victoria
socialismuiui in tara noastre. El a fost un exemplu
de savant inaintat, mereu in avangarda cercetdrilor
gtiinlifice si a vielii sociale.
Gh. Spocu: doscdl 9i sovont
J::.
Unul din obiectivele bombardamentelor hitleriste
efec-
de chimie. Aceastd facultate, care in 1940 era instaGh. spacu latd in parte intr-o clidire improprie, fiind lipsitd de aparatura
modernd, fusese reconstruitS. ;i reutilati. Unul dintre cei care
au depus cea mai mare str[danie in opera de refacere a fost
Gh. Spacrl' (1883-1955), transferat in 1940 la Bucurqti, dupd ce
lucrase vreme de 2l de ani la cluj , unde a intemeiat o adevaratd
gcoald a chimiei romine;ti, cu laboratoare bine inzestrate, biblioteci
}a zi, cadre temeinic preg[tite, activitate gtiinfificd. intens5", ;coald
unanim recunoscut[ ;i preluiti.
Profesorul Spacu nu s-a descurajat in fala ruinelor facultitii. ,,Cu
din trecut, dar cu un avint sporit, prins de entuziasmul
maselor populare ;i al intelectualilor progresi;ti de a zidi o viali noud,
Gh. Spacu incepe munca de reconstruclie ;i reahzeazd laboratoare mai
frumoase ;i mai bine utilate"l.
Ca ;i alli oameni de ;tiinfd, el vedea o chemare in cxlauzirea noilor cadre citre o activitate ;tiinlifici susfinuti, menitd si puni in
valoare bogifiile naturale ale !5"rii si capacitatea inventiv[ a poporului.
Ndscut la Iasi, in 1883, Gh. Spacu inva!5. in acest ora; pin[ ce obtine
licenta in chimie ;i mineralogie. Pleac[ apoi la Viena ;i Berlin, unde
se specializeazl" in chimie anorganicS" ;i analiticS". in 1907 este numit
asistent la laboratorul de chimie mineral[ (anorganici) al UniversitX!ii
din Iagi ;i avansat ;ef de lucrlri in 1912. Ciliva ani mai tirziu, i;i di
doctoratul at teza Combinaliwni compl,exe de fer, feramine.
Dupi ce trece prin toate gradele inv5"fdmintului superior, este numit
in 1919 profesor la Cluj.
Autor a 243 lucriri ;tiinlifice originale, descoperitor a numeroase
metode pentru dozdri rapide ;i precise, Gheorghe Spacu a efectuat
aceeasi tinerele
'
1I.\r. Nicolescu;i
Th. Pi r t e a, Viala
,,Revista de chimie" nr. l1i 1955, p. 570.
294
Si,
opera acad. G. Spaat, in
962
'Il,g 'd 'SS6I/ I I 'ru ',,errurqc ep e+sr^olI" LrI 'wD{S
'tt5'{ot{'poca a,t,a{o r,! oiacrl'€e+rr d'r{J 16 ncsel ocI N'A'Ie
'69 'd 'tI6I '#e1 ',ta{ ap axa1(wtoc tunr,inwtqutoS 'n c e d S 'r{ C
uI rni €alr€otu tI +"cIiq"ut?$.i:H:"u1,81
uj;
a
(ost) oe
'ru
',,Inu€roctrue1uo3"
lEn
ASE
'e1s€ece BI ep puruJod 'purprnlol nc 16 purplzueq nc axalduoo aurure ap
Enou ?sBIO o auriqo Ie loJ 'rnlnrzau8eru ele rou axalduroc aulru" gZ e
erinlrlsuoc leluaurr:adxa ?3seepelop ps r* a-redard gs lrSna-r ? urruoJ
Inlu€ es lernlsace al? eururt ap r-rndr1 "AalJc alac +I3ap nea+6ounc es
nu 'rnlnrzau8etu a1e axaldruoc alrrieurquroc pur.l.rrd nced5 rnl JoIrJpJc
-nI rrJpluezard eelureul 'pl"zrcard esosn] nu arinlrlsuoc roJpr e IIiIe
roualue rincsounceu rrun 'r6calduroc ruor rSo-rerunu e
"e]Elrlrq"]s
]1L
16
16 axald
16 eiualsrxe glepolo+ +rpa^op e 1e 1.ro1 rarinlrlsuoc
"errlrq"ls
-uroc rrieulquoJ ep esBIJ rou ap ea-rauriqo ?r?runu as '+"-rolcop ep eza+
ar"c ad alarualqo;d a-r1urr4
gdnp ap epeorrad u1 leuorinlos 16 lerpnls
"-al
'seururB elsocs
n-r1uad 'aleurSrro '.rou apolaul ?JIpuI uluroJ Inlsflu
urp eJoun
"zalurs
-rqo 'aJ?rln1 rieeace uI 'eJrJaJ 16 aseoray 'Jar] ap rou rrieurqruoo tt ep
Jqrunu un apurrdnc +u"A€s rnlnJolrrn e pcryriurrld erado prurrd plseaov
'u,,eprlos eJEls
ug'aur1ec1e altlaru asJelrp rS .rar; ep alqnp JoIrJnJgs eJdns" Jolezr"q
plf,eJrp eaunrice :aurnu? 'runce pugd plezrirlneu Epoloru o crpur
"
'qC arJcs elqnp Joleurru" ea:auriqo nJluad"
- es Bze+ ug ncedg
'pleur8uo aJeJcnI gur-rd plseac" uI J"rr{c ersa.rdxa
csasg8 r*; piuernSrs r-errdord 16 ecnporlur I-arec ed rnlnou eiurrl6uo3
'ncedg rnl JolrJpleoJel e aJ?+uarro eaJ"olrrl ?zeeJn+uoc as (n{ a2t
rrrprf,nl lnlnuriuoc rt 1n11r1 u1
axaTQwoc ownoirowrclu,toll lero+oop ep al€s
P)!ur!qr PzllDuD oP lou oPolot4
1?u
'{gn
IN
n-)
eTe
IJA
El
af,
1S,l
€J:
-pf
pll
-:):
'r]erlsl 16 ruo4 ap rrn+gle
'rugtuor rl6rurrqc rolrJ"ur er-ra1e8 ul srJf,suJ e-s nced5 'q, 'p"oe 'anurqc
ep elsrleJ a+"uruesuI r"ur JoIaJ IE nnprs" loleJoq"Ioo 'uo18urqser11
16 euarl 'urlrag 'sr-red urp arurqo ap rolriplarJos Ie nrquatr\i 'arrn3
-lollof 'rC
eriurpa6ard qns op '.acr:arunu elep rS a+uelsuoc ep ei"nu"
InI
Joleleq"]
n-r1uad airuofiruralul rorsruo3 I" nrqurau lsoJ y
'elrlrl?u€ rA ecrue8roue rarurrrlc Inrueuop ul
"eJrnlrlsur
ar"+eoJe3 ap rou r?o srqlsap
e ncedg 'qt 'elelrlr+op €s e1e8oq lernS
-pJsap e-s ereJec
ug '(pcrurrqc a;exalduoc op rnlnuououal Ba]"]iI
lnrnl
-e-reua8)
eapr o purr?urn 'raiuelsclns ep 008 alsed e ezalurs rS
I-,;
nij
"t
"Ierluao
a oblinut o serie de combinalii complexe care au fost folosite pentru
dozarea cobaltului. Spacu mai obline o noui clasi de amine duble
a1e fierului, precum ;i o serie de alte amine.
Gh. Spacu izbutegte sl diferenlieze apa de constitulie de apa de cristalizare in numeroase combinalii complexe.
Chimia ii datorqte lui Spacu lucriri deschizdtoare de drumuri noi 9i
in ce privqte constitulia sirurilor duble. El a aritat ci sirurile duble
reactioneazi, ln anumite condilii, cabaze, pentru a forma amine omogene sau eterogene. El a stabilit constitulia complexd a unor siruri
duble ale magneziului. Pornind de la o metodi proprie de sintezi,
prin substituirea moleculelor de api ale sirurilor duble hidratate, a
oblinut aproape 200 amine noi. Spacu a reu;it si dovedeasci existenla,
ca siruri complexe, a amoniacalilor slrurilor duble.
Gh. Spacu este creatorul, singur sau in colaborare cu elevii sli, a 125
de metode pentru recunoa;terea sau dozarea unui mare numlr de e1emente metalice, radicali acizi ;i substanle organice. Majoritatea acestora se bazeazd. pe descoperirea de citre savant de reaclii noi, pe formarea de combinajii complexe noi.
Numeroase laboratoare gi institute folosesc cu succes metodele analitice
rapide elaborate de Gh. Spacu. Printre acestea se numird laboratoarele
de chimie anorganic[ ale universitSlilor din Hanovra ;i Gottingen,
Institutul Pasteur din Paris, Rockefeller Institute for Medical Research
din New York1. Aceste metode sint folosite mai ales in anaTiza minereurilor ;i aliajelor. E1e au devenit clasice, fiind citate chiar in diferite
standarde. Astfel, intr-un standard sovieticz se prezint[ metcda lui
Gh. Spacu pentru recunoa;terea cuprului in minereurile cu plurnb.
O serie de standarde de analizi din S.U.A., Anglia, Franta si Germania folosesc de asemenea metodele savantului romin.
Precizia, rapiditatea si simplitatea metodelor imaginate de Gh. Spacu
fac din ele ajut5"tori prelio;i in activitatea diferitelcr intreprinderi
(metalurgice, chimice etc.) care dispun de laboratoare de analizd.
A9a cum am ar5.tat, aceste metode sint intemeiate pe descoperirea unor
reaclii noi, ele folosind deseori substanle neobisnuite pentru chimia
analitic5., ca, de pildi, ,,mercaptobenztiazolul", reactiv organic ce a
cdpltat denumirea de reactiawl Spacu. Acest reactiv este folosit pentru
dozarea gravimetricd a elementelor ;i pentru separarea unor elemente in prezenta altora. Sarea de sodiu a mercaptobenztiazolulti
(Na CrHnNSr) este intrebuinlati pentru prirna card de Gh. Spacu in
1935 pentrt dozarea cuprului, iar apoi ;i a cadmiului, plumbului,
1
2
G h. S p a c u, Expwnere d,e ti,tlut,i gi lu,crdri, Ciuj , 1939.
E vorba de GOST 2076-48, metalurgie V 33.
296
I5Z
'996I erlrrd€ 6Z uIp (OSl) Og ':u ',,1nuerodrue1uo3" t
e+6arunu II urno - +slpedolcr3uo +E:€AapE un 'ieJelellllntu lrlds
'(tOgt-OgS1) ngSo1ocag 1xl'nowg PIeIopuI PrPI +so; B Prlseou
un
urp .rot"i"ttlS eeJellolzep €I +Inur llnqlrluo3 ?
erei"rg
arEO 1eig'r'u;
un
ruoPllourolDul
lslullqt ;i uo;r;z1f
-nl6olDtpg'ull
',,I
'13 rrcuntr\I
lnurprg"
nc +"rooep e-1 16 1e1s ep rnlnrueJd Ie +"ern"I ap 1ni111 Iro Rnop ep
u1 alnuriqo a1ue1
?"urof,ep e-T 'tl'd'tI inura,tn8 'gcrurqJ eer"+ecrao
-;odur alrrgzrl€eJ n:1uad rS g1e8un1apul 9cr;riuir16 es ea1e1t'tr+c" nllued
'rJolpla3rel ap eJpel es€oJolel l"tuJoJ e rd grlseou erei uI Inlnursll
-?rcos rrJrnJlsuoc ecrlce:d ep aleJlpll elurlql ap auraiqord 3+IB eleJ
-punueu e ea-retiotinlos 3I eaueuras" ap +rnqlJluoJ y 'gurr:d erJaleur ?J
ua8rput nrf,I"c ap Inl"Jlns eI ep pururod ''U'd'U uI cIJnIIns rnlnproe
rrrporrq"J o-+"p e arec ad erinlos +rqasoep potu uI gleuoriuaur emqeJl
'el?lPuluasul
areu ap acrSoiouqel esacord es?oJeurnu e pcr;riurrl{ ezeq pulJoq"Ia
'p"3Y
'raricnpord alarualqo:d ep +uelsuoc poru uI ledncoard e-s nced5
'cla el€raurtu a1ururp69r8u1 alua;rp e eeJ?JrJqe; 'urluedras 16 lrruolop
urp nrzau8eur ap rnlnplxo sal"JlJcle; ',,1aruoqre3" ulnl ap rnlaunqrgc eaJ
-e^r}3e ,aue8rpur rJneJaurur wp mlnuasle e 16 InInlInS sJJeIIJqEI BIalall" erlul - snp ne ncedg 'qC InI rolrrpr3nl a1e errloerd apfecridy
'nJlsou Inlnlof,es re rl6rurrqc gur"as ep retu lec urp lnun 1da;p lerap
.p"3e ef,
-rsuo3 erl ps nceds.qc
lncpl nB'(alq.np roIIrnJPS rarfnlrlsuoc
erdnse sal" reur 16 raurqelecorrd a1e axaldruoc rolrrfeurqruol llJnlcnrls
e-rdnse) sorleJoel rJ?+ecJaf, essoJeurnu. ap IJnlPIe 'IJPJcnI elseo" eleo1,
,,,actueBroue af,rurlqc rolrrfeurq
-urof, eJnlcntls €I aJeollJs;al auralqord ellnur lelIlIJ"Ic ne-s - uedrg
ap ealeuriqo urr4"
'pell- gzarwllqns
- nieurquroc ep esBIJ lou
"f,nleg
1..+, acrJleluolceJleJ'eJrJ+eurJolo3'e3rlrloJ+lala'acillauroriual
-od apolaru) ecrzr; eueruouel ssesolo; eJec ecrllleue apo+eru ep euas
leroqela e nced5 'tl3 Inrosalo:d 'ecnutqc ;nd Jolepo+eu el"Ie uI
rJolereurelul eJ+ulp Inun
o
16
ad ncedg 'I{3 uI are 'uiertlqnd ap alns 16 atunlol a+eurqrul luIS II
ererpo 'rriecrlde r3-re1 nc Fcllllsue purldrcsrp rzelsv 'eulauroxalduro3
'rnlnrqrls €arezop nrluad +rsolo] alsa €13[uua -r3] nced5 Ar]ceeJ +Ie uO
'(p961) tnlnr
-urz 16 rnlnrlrJeq 'rnlnturlunlB 'rninlJo+ 'tnlnlne 'rnlnlnursrq
'rn1nt1e1
::
l
.'.
-
' ': :
,
:
:
'
,
"..
,: '' ::':,,
,:,. ,,.
C.
de matematici, din care una avea s5-l inscrie in istoria acestei
stiinte.
i
i-'
in acea vreme, era mult dezbitutS" problema curburii suprafetelor. Bacaioglu izbuteste sd. gdseasci o formuld" nou5" care
m5.soari" curbura unei suprafete intr-un punct al ei. Interpretarea
geometricS. a acesteia este ,,foarte apropiati de aceea dat[ de
Gauss pentru curbura totali"l.
In
:1
Emanoil Bacaloglu
L Istrati. A fost primul romin
specialist in trei mari
domenii: matematici, fizicd" si chimie. Ndscut la Bucure;ti, la
11 mai 1830, Bacaloglu i;i terminS. studiile medii in 1848,
an in care, aldturi de fratele siu, participS. la miscarea revolu-
dr.
Disquisit'iones gener&les circa swl>erficias curaas (1828)
dat o formuiS devenitd celetrri
fele, gi anume:
Cto'
, Gauss a
a curburii totale a unei supra-
:
I
Rr R,
unde R, ;i R, sint valorile razelor principale de curburi ale unei suprafefe. Gauss a aritat cd. rezultatul rdmine acelasi daci incovoiem
suprafata fird a o dilata sau contracta. Aceasta inseamni c[ o suprafatd. desfS;urabii5 pe un ptan (cilindru sau con) are o curburd. nuld..
M5sura gaussianS" a curburii nll ne di deci posibilitatea si distingem,
pe baza comportamentului suprafetei intr-un punct al ei, intre
suprafete care au aceea;i curburd total5", de exemplu con, cilind.ru
;i plan. De aceea, se c5uta o formuli cu ajutorul cb-reia aceastd distinctie
sd fie posibild. Emanoil Bacaloglu a propus urmd"toarea formuli:
Il, _-
R,
ltirRl
,,El considerd sectiunile normale prin punctul dat ;i face reprezentarea
sferici" a calotei, dar nu cu ajutorul normalelor de suprafati, ci cu
ajutorul normalelor la curbele plane ale acestor secfiuni"z.
,,Dupi cum se vede - scrie A. l,Iyller - E. Bacaloglu joaci un rol
frumos in istoricul incercdrilor de a gdsi si alte expresii pentru curburi,
in afar5" de aceea a lui Gauss"'. Formula lui este folositi in geod.ezie.
tF
1. -C^ilr p "-.r, Vi.ala;i, operci lu,i, Ent. Bacalogtu. Biobibtiografie, Bucuregti,1959,
p.9.
'_Ar._S.y 1 l.e r, La cou.ybure_t\_e__Bac^aloglu,Extrait des,,Annalesscientifiques
de l_'Universit6 de Jassy,, t. XXIV, fasc. 1-4, Ia;i, lgii'6.
'
3 I d e m, Ecr'its ntathdmatiqnes, Bucuresti,
1959.'
298
662
'2,'d'ZV6l 'II 'uraw
in[ro] 'e-III ? €Iras ',,au1urog rolruap€cv alaleuv"
:IIAX
c s e'" * j(i#
ap
:,rfti\"o2"-{ 'ai-'tiiO--"a1't'oou't
xwo
ap
'n
bI
0g
u"1
,,.9..:
alsed ap e1e1r1
-so3" ',,sepuolI sa1" ',,eiuaqJ.eqlsr11e:d,:+1 1r:urnf ") er€+otl
ap as€,?191t:^ rrEronl
-"rJeds ap etsr.r,a: a1it"y!p u!-'rcst-oggl erluJ olurlqc
ttlgrilq"d 1t,1dej 'i"pirp rulpro ElserJe ut 'tutluture es tsnlot etnqerJ
";-+1,
'ra8og rS 1s.rr11 ec 'ruercrieureluur rSo'ro1e'r' ep e11s98e'r ecr+Eura+€rx r'rr:e docsep
'19
n'n18o1eceg pc pzerurlqns-'91b1rc €or€rcnl u1 'uedui13
'
"irifit;"tta'iit,""
elelrJnleru ap lnr8uls ureJ"I eu ?s - 8ea'rpag erJ3s - Ia uIJd "c llnqer]
'?uelr1 rS uel{3untr{ eI ap 'gBBI t$ zSgt urp e}e}rcrrlsale
" Irqeqord" erdnse a1r"od"r ?nop pulc?l tS ttip+tncB; Inro+"roq"l
"p"-tolttit^dxa ap erJes o pull"]sur 'crr1ca1a Inlnl"ururnlr eurelqo'rd
arroleraua8
ei
gdnco as (duulsgr +sec" uI 'alllc"prp 11i911'r'11ce Arsnlc
Jo]"l
"p,q".o"p,r1
-xa edeorcle TJf,"Suof, eS 'aJ"olPzundsaroc aceolltru Joun "SchI ap
nY
-ooJac ep ngs InuBIa uI le]rlur-I 'lllurrue InJol"roqel Ezeazrue?ro
'a1es
r:1"p '168I u1 9u1d ezealllc" spun
rriroru
BI PJrzq ap roselord ec JorJalln eceJl
'r16e-rncng ulp
'IS InaJrI eI Iclleura+"ur ap rosa;ord I98I uI +ltunN
'3^"S"e1"+rsralrul)
z
n13o1eceg
',,tueurlsep
al aJec "I InIsIAJaS nlluad etunuB o-}"}ge^ur tu? eJBc ad 'P1ercads
o ne e1e-rede alsacy"'el"s alrJnueld pdnp ?uar1 BI allnJ+s
"iirnrl.oot
-uoc.ra|ua}SIZaJBoJSIJ?Aep,ttlrzodsrpun16eJ"ole}nulocgnoplndec
-uoc € 'roleJoqul ap alerede aseoJaurnu p8u11 a4'Jol"luelur 16 1so1 e 1E
'aJ"ol
-gruJn elrluef,ep
sraul+ reun
uI aruJrle es €s n?al? aJ?? 'rJolPlacJac op apereld
nrluad alenlrlds r6 al?Ireleur elIiPlIIIq
"o.r"ruJo;
puIZ
-rsod learc b n18o1eceg 'elaurt-iu rzglst ri gpeod r-ac Jol€Jocl"I un
,o1"tt*elul +"JP^apB un e+sa n18o1eceg 'p\4I
-iue8ro :g1eoc6
"p
rnlnsJns
'rrl*arncng urp €3]"lISJe ruI]
1e 'nruaruop lsace uI
"I lepeJd
urfnd reui
itcryi."a. o, plr"rrf reur g:nlp8al o neal" 16 areolrsrlsoc
gt"1tt"a" rounl" ad nelrsaceu eJe3 'zIIJ\zI! al" el"luauruedxa elaruolq
(nrpec
uI 'ecl]3"plp rriplr'rt1ce
lsac"
-ord ap sale reur lednco B-s Ie
(?3llor-r1ed eapr
Pls"ece ap sunrlgd'Ilrgi I"
lercads uI prlesuoJ as Ia
oruqal'1r:r:lsnpur 'I"JnlIn3 rnlnsa:8ord eJ?secau l]6lleicads ap alerp"c rl
-gae"ra enrlued 'rnlndrurl inlalru e1 brliiurr16 1u1upi9'ru1 un.alsa luepod
r$1 n13o1tceg
-Lur r€ru IaJ InJJni 'lndacug ap ecoda ?]s€e3" uI Pf, eur€as 9p
'TP+"rurlqns alnqsl] ulluoJ rnlnuErf,rlEue+"ur
rerJoa+ ealelrror-rd 'zeJ ?JrJo uI 'Pz"elrf, I-nu Icru gf, sal" reur'nl8ol"3
leg ed +I+Ir IJ l-nu ?s ealnd ;s--S'a:eldurllul o e1y gs eelnd re-5 in13o1
'al"u
-EcBg rnl ? no Polluepr rllnqJnc 3 ?IntuJoI o euriuoc Inun eJ"o urp
-r8rro rr:oruatu pnop ap ?leurJn 'ssn€5 rn1 ra-rado e aJef,np"J+ o pcriqnd
'.ra8og allrug ze)rfErq ln-ioselord 'PZr'^ep u"rllr]"uro+"ru un'rue II elsad
'9+B^Jasqoau Pf,eeJ+
gs n13o1ereg
rnl
"eepl
ec lectpardurl 3 nu 'PIBJnl"u 'eldrurs erirurla6
I
i
cu-ltural5 necesar, pentru ca in generatia urmitoare, elevii sd.i, Negreanu,
Miculescu, Hurmuzescu, sd" poatd" da lucriri de continuitate, pe lingi.
valoarea lor ;tiintificd"r.
Pornind de lo razele R6ntgen:
Drogomir Hulmuzescu
Descoperite in 1895, de cltre Rcintgen, care le-a gi descris proprietifile,
razere X au fdcut imediat obiectul a numeroase cercetiri; totodati,
au constituit impulsul unor cercetdri care au culminat cu descoperirea
radioactivitS"tii. Efervescenfa cercetErilor a stimulat valorificarea
multilaterali a descoperirii 1ui Rcintgen, care, intre altele, a lnceput,
de pild5, si fie larg aplicatd in medicini,
Pe acea vreme, la Paris, fd.ceau studii strilucite doi tineri romini,
ulterior deveniti mari savanti: Dragomir Hurmwze.scz (1865-1gs5)
Gh. Marinescu. $i desigur, nu intimprarea i-a ficut pe acqti d.oi ;i
cercetitori si se intilneasci ;i sd" colaboreze in zo'.ii rlntgenologiei
la o aplicalie cu totul noui a metodei radiografice,
forosirea
"rrrl"
ei (pentru prima oar5") in acromegalie.
Afiind de la Hurmuzescu ci la Sorbona se mont eazd" un aparat Rdntgen, primul aparat de acest gen in Franta (rucrare ra care ia parte
D. Hurmuzescu) , Gh. Marinescu ii cere ingdduinlasiexaminezeradio-;i
grafic o serie de bolnavi. Hurmuzescu ii indeplinqte dorinta.
,,Radiografiile fdcute atunci in laboratorul de fizicd. d,e ia Sorbona, au fost
primele radiografii din lume efectuate in acromegalie. Ele au fost
rearizate prin colaborarea a doi tineri romlni, lucrind in clomenii
diferite, dar insuflelili de aceiasi ideal al progresului gtiinlific..z.
Prezenla lui Dragomir Hurmuzescu la Sorbona,ln aj.rr.oi mariror
descoperiri ln domeniul fizicii atomului, explicd. in aceia;i timp orientarea
cercetS.rilor sale. Ele au fost lncununate de descoperireu unei propriet5.!i necunoscute a razelor X, precum gi de construirea electroscopului'Hurmuzescu, cu ajutorul ciruia H. Becquerel tgi efectaeazd.
cercetdrile ini!iale asupra radioactiviteliis. cu ajutorul aceluiagi
electroscop, sgtii Curie demonstreazd", in fa{a ,,Societitii d.e fizicd.
din Paris (aprilie 1899) primele lor experienle uiopru radiuluia.
t C._9_. B e d r e a g, Bibliografia
fi,zicii rcnr.ine, Bi.ogt,afii., Buc'regti, 1g57,
p. l2l
a
e s c u, Dr. A. Ra d.o v ic i, Gheorghe Mari,nescu,Bucuregti,
.$;,Mp. {J^n
1959,
179.
5
yendus d,e l,'Acad,dynie des Sciences, paris, t. C
Qonoptes
XXII, p. 55g.
aDr,
Hurmu z escu, Memcyiu d,e lucr'dri, f";1,'t-gOg,^i.'ZE.
300
L0e
' II7, 'd '968I 'srred ' lL '+ 'anbl'tlxaI? aSo"LaFg
.laqualod
otuowfip.um lns 'trssaztruJJ nH'([g
p a,t1'oln,toqv-I
lrxzLl
.ap
'stte4 '.anbts('q6 ap ?tlDtJ .'1 o u E C '\'
'698
qa''lASf
-8dB
Yd'a'1
y'ttit'ttrdte.p
"1o.i's'rrei'
L;fi'?lr;:;l l] ui{r,#;,
''\'pere
?+€1
-moll ua anbts{q{ o'I 'ued:eJ-nosoIls€A
Ynjl"I
-uelerd 3.re1 e ncsazi*,.11 ,,*o5"ro InI U
ffi;it:l:#Itflll'.:try-Tlti'9n:
ri)
1z'r.1 't.tr:t]t-S^:].op ?rlzll
'anbtsttl4 tpstno) ',{ ynog }r.uI tu^e | 16
'tou aleredc Jp aIrJS o pulsoloJ
lnJoleroqef eI lJ Jp r),.trlJtror i6:ieur8eur 'lir\\xeI{
inl Jltriecrpul pur rtrn
l;-i;i;;d;ipptir*'qno.t
o-rlurrd Eururralrp
,nJSaznurjnH.llururnl czJlr.\ nf leBa;(-r) ]tIelSuoJ l.rodar un P}srxa qCJ JllrJu
epielrun erlul Er lelpr€ e IIe^lx€Jf i
earPeB'5'lr
'VgI'd''t!r'4o'3
e
-i-n*ot1."1""e1e5
is 533
a5r1e1sortrca1a
?urar{3s
-ruoo ep nJleruoJlcale In+Iurnu-"6e putn:1suoc'tnlndocsoJlcele
err 161 ncsiznurrnll 'erugurog ulp el"Jeulur :o1ede rS rolrrnl
r"trf
"JorlauI"
-or1"a rriglr.LilceorpeJ eeJelaoJeo ap adnco os FS eale puls 'nrzJll
'e,,nnurluoc +uerno ug tilo'l' 000t
"3p
pS., eJe3 .aJ?ur [e11on nc ru"ulp lnurr:d rA al6ernrlsuoc ncseznulJnH
'cncsaznruJnH ep l"lue^ur Indocsoll3ele 16 11c 1n1ue1ozt
urp Inun uI
1rle esrnsep +uIS (1oue5) E3rzrl 3p elel"rl alaluepodrul
'u,,guryered rS ylns ep ca+sallre un-Jlurp 1rn1?3l" '1ue1acxe ?u"Iozl un"
.reurJ+oelerp
urlutue
16
eelelualul
?s elnqeJl 'Iepl op eulpJo r6eeace u1
€I 668I uI leluezetd'lerede In1se3"
'srJ"d urp ,,Pcrzrd ep
pzetftur sIJ"d urp pn"q"q3-1"ru3:a'l'1y ese3
e erJes uI eeJrnJlsuoc"e1"1el3os"
'-rolirierpe: ole eorzrl :opiplaudo:d ea-re1acra3 uI ?lrqasoap pfuepodurr
Blse3e Inueuoued 'eeleulnu gpeod r-eJ?c
o ep JorJolln II e llpe^op
"-s
16 1a ap learc lndocsorl3ele pursolo] 'e1ezrt1ce1e ep.rndroc ef,Jg3sap
'T n3 guneJdrul 'gredocsep nlueruop"
nrseznuJnH ltuo8el6 ep X Jolezer ealeler:do;d 'lsrouag
e:o1
PruJn ulp 1se3" uI 'elezlJlcale rolt:ndroc erdnse
-sace rrunrice rS y Jolezer erdnse rqasoepq 16 'rrrpzll
-eu8eur e eorJ+ouroJlcala rai-roy'tazotusopua'rericer;rp
erdnse aleur8rro rJP+e3Jec eseoreurnu Pzeenl3ele n3sez
-nruJnH'r,,eotleu8euro:lcale 16 actlelsorlcele apiplrun
eJ+uI rnlnlJode: rrrguruualap erdnse" ezal'r6-npugurisns
Inlerolrop ?p t6I pulc '968I ug puld 16 ue lece urq
'ueurddrl '5 rnlnrosel
",.-*." -o.rd InJoleJoqel uI ezarJnl ?s srurpe e+sa '068I ellnr
u; 'eriourord tlp lnurrrd purry 'raiuecrl ea-ren1 pdn6
'srJ"d eI earzr1 ezelpn+s gs pceeld t6 ,,ncselnctN IISoI"
'1,88I uI
?sJnq o srn3uoo uud auriqo 'ue r6elece uI
?^Iosqe o erec ad 'r16a:ncng ulp lligllsrelrul] " elernl"u
afurrl6 ap ericas eI erJcsul es 'rn1nacr1 eereuruual pdnq
'"^ES 'JS rnlnecrl a1e rode 16 'r1er1s1 '-rp ad guelSr ep
:osalord ?o eJ€ apun '1ueJg I€qIW rnlnecrl eIIJnsJnO
rI+uI gzeeurn 'r9g8l ellretu 91 e1 'r16e-rncng uI +ncspN
pensatie, prezentat in 1908 de c5-tre fostul s5"u pro{esor,
G. Lippman, la Academia de $tiinle din Parisl.
Revenit ln lari in 1896, Hurmuzescu este numit profesor la Liceul internat din Iasi, iar dupi patru ani
profesor definitiv la Universitatea din Ia;i. Aici interneiazd" prima scoalS" de fizicd. experimentald", unde il
indrumi pe C. G. Bedreag in studiile sale cu privire la
razele X, pe N. Patriciu in probiemele
noi in
- foarte
epoca aceea
ale
radioactivitSlii
pe
Procopiu
in
;i $t.
diferite cercetdri experimentale.
Din 1905, introduce la catedra sa o serie d.e lucrd.ri obligatorii in atelierul de aparate fizice, special creat -pe
ling5" laborator, in cadrul cdrora studentii i;i insuseau
diferite operalii, ca t5.ierea, geluirea, lustruirea, nituirea,
strunjirea ;i construirea a diferite aparate2.
Aceastd. initiativd a lui Hurmuzescu se incadra in convingerile sale dictate de marea sa dragoste de lari ;i de dorinta
de a canaliza cercetaiea ;tiintific[ spre roade practice imediate. ,,lntregului nostru invdtS"mint spune el ar
trebui s5.-i ddm o organizare cu mult- mai practicd...
invdtS"mintul nostru universitar , organizat in vederea
Electroscopul Hurmu- indoitului scop teoretic ;i practic, ar da roadele cele mai frumoase
zescu
;i cele mai folositoare"s.
Transferat in 1913 Ia Bucurqti, Hurmuzescu devine director al Institutului electrotehnic. ln acest timp , tedacteazi un curs de electricitate generalS" si aplicati, continuindu-;i totodatd cercetdrile asupra
magnetostricfiunii ;i superconductibilititii metalelor. Tot in aceasti
perioadd a publicat in ,,Revue G6ndrale de I'Electricitd" (1918-1919)
o serie de considerafii originale asupra constructiei galvanometrelor.
Fizician de seame, cercetdtor fecund si experimentator priceput,
Hurmuzescu n-a incetat nici o clipd sd militeze pentru o ;tiint5" pus5. in
serviciul omului ;i meniti in acelagi timp s5" promoveze spiritul unei
filozofii ;tiintifice, materialiste. ,,Faptele experimentale spunea el
sint baza cunostintelor noastre... si tocmai nesocotinta
acestui
adevir de cd.tre metafizicieni a intirziat atit de mult dezvoltarea
stiintelor"a.
rElectvowltves et dlectroscopes d. cpntpensat'ion, par T).
Comptes rendus de I'Acad. des Sciences, paris; I908.
Hurmuzescu,
2 N. Patric i:u, Ltboratorul d,e
fizicd. prof . dr. Hurntuzescu,Iagi, 1906, p. 24.
zesc u, Dezuoltavea gtiinlel,or Si progreswlsocial ,I'agi,1903,-p. 25.
'a ?-..11
"tmu
|bidem.,
p. 5.
302
(nrsa;nc11"1
'J !nl €Porou) alirerle.r
eP rnlelrPul
€€J€Jnsgu,
nrlued glelreds
Pune;3
'28'd
'096I'Z'Io^'u9u.toll )xuLlal lnwosLxa-r lzeL
'.\osououro'I
'A'I\I €l 1r}up eullId nrlued ej€d" eJ€3 AepI i
'z'd'I681
'srjed'ncselncrJ\I ' ) rcd sJy'tuds?,44 sdsdllJ I
e
-ac" uI 'IalJolsl l" f,ru"caiu InInluaI"AIi{3e
eJdnsB ]EJolcop ap Yzq ?s?ouII?I auiisns
fSI 168I ul r?r 'eiuacrl "r rSI ru" rall €dng
'srJed
sllurJl alse rodv'9BBI uI
ralsJnq
"3
"I
p^iosqts o er?l ad 'afurr16 ap "a+"+Illc"C
BI arJssul as 'IBBI uI rnlnasrl "aJIAIosq"
gdnq 'il6aJnong uI eleof,rl alrJnsJnc pzeeLtt
-rn n3s3lncli^[ 'tg3l u1 'ec6e1n uI ]ncsP\
'IaIJol"r IB crueseul lnlnluel€r
r?Iu eac +nc9l €
-rqf,a al"unriJa+ap
"srsaJd
"
'ales repo+eru ezeq ed 'arec 1n1uel?s elsa nosalncrl,\i uluroJ InuerJlzld
'sp+cexe BJ rzalse 16 gsnupe 3J"ol3^
1ec/a1no[
V{qZV: I
:eurnue r* f rn1 ear
-?oIeA rllurlap er€osgur ps alrurad II arec'(e1nof ep Pllsolo;'aletirui
plrqef,J"uer areuorica;rad o pugluazardar spolaru Pnou o
relaf,
e
ul'(lgOt-gggt)
pzzeroqala '"uoqros ralPleluezeld lerolcop ap €s
"zel
nrsoT rxry 'J'ultuor u?IcIZrI un'168I uI puls PuId'(Ogf tS 098 erlul
tn1 eareuturJelep nrluad elapoleur +so; nE a+EJ?runuaN
purrJ"A elsace)
f
.6 .I
l::+u"+suoJ poder un p+slxe +surnsuol InrIeA"r]
eJlul 'coldtcat'rS cruecaur n:cn1
rS gsnpord ?Jnpl?c ep
"ele+Iluel
uI pleurrolsu"J+ rI eleod ernplPc €rnJe3 1r'ttrlod 'raiuelu'trqca lnrd
-rcuiJd €zealnurJol alnof rS radelq - agJru€f,eur ea'rec6iru op 1Jef, pour
u; g1t8a1 a+sa "rnplpr 'g1ercarls gpInII elra+eur IJ e ep alredep 'pr
rallrrzar ar"r urp erroa+ o as"Inurro; d,teq ac gdnp PSUI 6tBI uI "lqv
'r,,rnlnco1 1nro1n[e erp] eraqrar; e1 9u1d e16az
-I?ouI os er?o 'acar pde ap rJ€ur ap ll+" rig1r1uec raun eeJapel "I rreln3o
rrJolJsur ap eleturrdxe eeJ?rlur t* ezudrns urerJssap ?s - plolurnu
na:8 11 ty"'ede ep'IJ+II 61 alsad nr lnldurn'nrpurlrc +I€ rnun
ulp nJpullrc un ?Jseolol as ssnJPI pJolurnu
"s
arJJS
-
InJor-relur
ui +rnrlsnl
JerI
ntselntlhl
')
eP PlDzllDor 'galro1or ;o
tluDtau lnlnluolD^lqla D orDuttureleP E)sltord lDru D")
la;i an, este numit profesor suplinitor la Universitatea din Bucupentru a deveni (in 1914) profesor titular si inspector general
al invilimintului.
rqti,
Absorbit de activitatea didacticd, Miculescu i;i restringe munca de
cercetare, publicind pin5. la sfirgitul vielii lui numai doud lucriri mai
de seami, din care primal reprezintS. o metodd. original5., fotositi ;i
azi, pentru determinarea indicelui de refractie cu ajutorul microscopului (vezi fig. de la pag. 303), iar cealaltd descrie o metodl
acustici pentru determinarea coeficientului de elasticitate
$tefon Frocopiu: un descoperitor neobosit
:
T
I
Prima ;coal5. romineascd de fizici experiment ald" a fost organizat[
la Iasi, fiind condusd intre 1907-1913 de c5.tre D. Hurmuzescu. Unul
din elevii acestei scoii, colaborator neobosit al profesorului Hurmuzescu
-,,decanul f.izicii rominegti" -, a fost $tefan Procopiu, care,
in 1925, li urmeazl la catedr5., organizind
o noub. etapi a gcolii de la
Iasiz in cadrul cursului de gravitate, cd.Idurd" si electricitate ce-i
fusese incredinlat.
in caclrul acestei scoli, acad. $teJan Procopiw, efectueazd.
o serie de
lucrd.ri de mare insemnS-tate, rezultatele ior fiind inscrise in
patrimoniul ;tiinfei universale si citate in tratatele clasice de frzicl"
(Bouasse, Ollivier, Bruhat, Schtitz, Miiller-Pouillet, Gmelin etc.).
Niscut in 1890, la Birlad, $t. Procopiu absolvl liceul din acela;i oras,
iar in 1912 i;i ia licenla in fizicl" ia Ia;i. Pleaci apoi la Paris, unde
ltcreazd. sub indrumarea lui Aim6 Cotton. in 1917, in plin rizboi,
Procopiu publicS. ia Paris descrierea unui aparat inventat de el pentru
detectarea proiectilelor in corpul celor r5"niti3. Subliniem faptul cd in
aceeagi perioadl se aflau printre fizicieni si chimigti unii care-gi
puneau cuno;tinfele in slujba gdsirii de noi rnijloace aducd.toare
de moarte.
$t. Procopiu era cunoscut in lumea f izicienilor incl inainte de
sosirea sa la Paris, dintr-o lucrarer pubiicat[ la Ia;i in 1912, in
care, plecind de la consideratiile lui Langevin asupra magnetisl NIicu lesc u C. Le wicrosccpe, inBull. de la Soc. des Sciences, nr. S,4.
1905.
'z C. G.- B e d r e a g, o/t. cit., p. ZZA.
3
St. P r_o c o p iu, Appaye,il d'inducti,on pour la recherche d.es project,iles d,ans
i,e^corpl des blessis in ,,Revue g6n6rale d'6ieatricit6", Paris, lglf , nr.1, p. 888.
:.91..P r o c o p i u, Suy les dlirnents d'lnergt.e, in ,,Annales scientifiq-ues de
Bucuregti.
I'Universit6 de Jassy", tome 7, fasc. 4, pp. ZeO-ZSO.
304
l
-i
;
,;
j
90t
'+S 'tr\I led'sawxllbls|,Lr salri)
'nrdoco-rd
-qrod sap uolsuadstus ua luoual saptnbLl s?I /Lod at?Lu/LnI uI ap xloxlvsl"tolod-?Q
a'nbt7Q6:lIf 'd '8 'ru 'gll arnol zsacwat'tg sap atwVpDrV.l ap snpual' sayQwt'o3'gl,I'd.6g6I'0I'io^',,anbrs[q4 ap 1eu:nof" uy'sat'1r.sso,ti
saotswaQs'tcs say,r,oQ woo1nst,tolo(Vp D'I'uo + ar g'f
+€ c-I r€ + n o fl 'Y;
'tZ6l 'srred 'iuotswaQsns sap anbt4Vu?nw. 1a ambut'1ca1V atua?wullV,txq DI lns '.EzeI
'76V-Z6V'dd'StOt'srred'socuarcs sap'cY-I
'}Se
op'pJ '+1 'luawacnour np atl,tlowc/qialq ac,to{ nI /tws 'nrdocold
'(OOt 'd'V96l r-E'ru'r6e1 'IIg'.1I'd'U 'p"cv '^I €IraS',,1r8+er
o-
E
-re3 r5 Ilpn+"S"';'1wn1iito6 cr,1ai?nw {tup onui oiuary{ut qns azo? wt,tQ a'tot,t'ptsap
o-qai 'i)iwZiuian{ DI orx,tlrala oaptl'Ixq4rnpuor uxp xnlnuo,tpala 7o ctyatr'?nut
Ln1nyuatuow oanowl,M,talacI 'nrdocord'+S
lza1) ,,rqog rnl I" uo+au
-Seur" ep elournu epeod cr+eJoo+ lnuolau8eur €3ec€ ap :ZI6I uI aprerer11 r-(
gI6I uI s:eur1eq3 'tI6I uI urelsurg o-ysg8 reur nE IaJls_V 'tl6I uJ lnrgde e erer
;rq-og
1n1 errbal-e1 ep pugcsld 'rroln€ lil€ ap 16 luepuedepur plrsg8 +so; €-1716I
'au-rru
ap g1rsp3- (alrireul iue'ep rcainrled elsad nc Ia ep cllerosl y;edocsap
'rnlnuoleuFeui e gleluaurradxa €aJeururra+ep nrlued er.rdord ?poleru o elJls;p
u1
oiec uI ar€rcnl o-rluI
uI
- tg6l
nrdocor4 '1$ errcs)
--;;l_ :
tr\I
"Inrurog
r
'reruepscv Ie r"Inlll nrqurau selB alsa '16"I ulp aiurrls ap
rripllnced Ie uerep lIuaAaC[ '(SZO1 elrenu?t gt) tdel urp Ee]e]ISJe\
-IuO eI ncsaznurJnH ad rode eulJn I-3 nJluad 'r16e:ncng ulp
"31"]rs
rrgrcnl ep }es +rlunu alsa nrdoco:4'l$ '9rBi uI ]ru3A3U
-re^run
"I
'q,,roloIncrl.red rerdo-rlozrue ?eJrs93 nrluad JoIIzIolos
Inrpnls ug 16 (e3eg) I\zer uI) I/3900'0 " Inulpro op liPlllu?3 roun
seJBIesep pulirurJad'aurlelsrrc -rolalelrdrcard IIJPIuJoJ Inrpnls ul
plrsoioJ rJ pullnd rrJTZrJBIodep ?eJ?Jnseur" :Pllqesoep ?3rlc"Jd e]"]
-putussul o eJB '17,61 +sn8ne B ulp azacu"Js raruepscv reiulpei
'eurlelslJc Jolllsuedsns r$ eI"pIoIoJ
InJpBc uI ]"]uazeJd 'uautoue; lsacv
Jolrrinlos PleulpnllSuol ta-rezuelodep eurnue # ,m{oco,t4 Inuawalr?-l
ep ppild "ep cselultuE elelPulPrls ulp rrierrlqnd ep PS"arluI alras o
:piurrl* uI Allrurlep es"rlul nPS alerunN 'lrqe3J"luar Jo+Placrer un
?p 161 7U6I uI puls 'eaa3e aq
]ereprsuor Bre '€?uoqros
"I Inl"rolcop
'(crr1ca1a
dugc rnun eaunrice qns 'elsuadsns
uI nes el€prolor Joleln3rlr"d ee-reseldap a8a1aful es ?zerolorlcala urrdl
rezeJoloJlcala apriecrlde ug pllsolol ]uaA3oJ] arulJ?ur',,cr1eurco-r1ca1a
lerfualod" rnlnll111nu-"S" EareulurJalep slwJad e a:sc61u ep eJlJlourorl
-ca1e rairol e nrdoror4 aJIPJ ep ?aJlJado3sa([ 'JolrzoJ]ca1a eutfee:d ut
rolririorlcale ? eunlznllp ep Inlnlualslleo3 EeJeJnseru nJlued ?poleul
pnou o puJJoq"Ia 'lrutlapau nlpaur un-Jlul IrunrznJrp 16 .arecsrur ap
ap pcrlqnd ig
errJloruoJ+cale raiJol e;dn5e rJPJsnI ap srJes o
"duaues?
'r,,J{oS InI Inuo}eu8eur" p1e;reuuos 'Y eJ}Pc ep JorJe}In ?lI-Lu
-nu lso1 e 'nrdocor4 op PJ"o ?rurJd n.rluad Pl"lncl€c 'arfeler Plseell;
'>lcueidInIeq"lu"l:
-uoc 16 gJ€In3Jro eJeJSIur uI uoJl3a[a rnun Ie
erlug arielar o el6elrqels '({cu"Id) .rolaluenc
141
crleu8eru In]uauou
pugllde rS tnlnur
"IJoa}
$t. Procopiu a contribuit mult la unificarea modului de
predare a |izicii pe intreaga !ari.
In aceasti din urmi etapi a activit[fii sa1e, $t. Procopiu
efectreazd. zeci ;i zeci de cercetd.ri noi, fie revenind asupra
gt. Procopiu
vechilor sale descoperiri, fie abordind probleme noi, ca
emisia de unde acustice intretinute, conductivitatea electrici a metalelor, magnetizarea in cimp alternativl, efectul
Barkhausen circular2, cimentarea fierului. Un loc deosebit
il ocupi printre lucririle sale cercetarea varia!iei magnetismului pdmintesc. Problema magnetismului pimintesc a
constituit o permanentl preocupare a acad' $t. Procopiu.
1nc5" din 1931, el a inif iat o serie de misuritori magnetice
originale la fa;i3, pe care le comunici ln strdinitate, de
und.e primegte diferite date privind ,,constanta magneticS"
local[ G" caracteristici diferitelor puncte de pe glob'
In 1947 , Procopiu ajunge la concluzia ci momentul magnetic al
Piminiului (M : GR3 - unde R este razaPdmintului) , care descre;tea
din anul 1843, a inceput sd creasci in 1932, de Ia ecuator spre poli.
Constatarea savantului romin poate fi folositi drept argument in favoarea unei noi teorii asupra nuctreului Pimintului, considerat ca un
dinam omogen cu autoexcitaliea.
savant cu o activitate vast[ ;i originaii in fizicd, $tefan Procopiu
poate fi socotit drept unul dintre invilalii romini cei mai valoro9i.
Alexondru Proco. Previziuneo existentei mezonilor
decembrie 1gS5, deschiderea seminarului de fizici teoretic[ de la
Sorbona a cip[tat un neobi;nuit caracter dramatic. lntr-adevir,
In
1 ln acest domeniu, $t. Procopiu a elaborat pentru prima oard formule privind
relalia intre demagietizare !i frecven.ta cimpulul demagnetizant. ,,Journal
de Physique" (7) 4, 1933, pp. 251-261
z Dacb. printr-un fir de fie?^sau nichel trece un curent alternativ, se poate
constatd apari!ia unor forte electromotrice de induclie intr-olrobinb coaxiald
tli"ir"ip""ti-r. Descoperit in 1930 $e $t. Procopiu, acest f919pen, regasit
""
in lg32 9i intr-un cimp ^circular variabil,'a {ost denumi.t in 1951 ,efect.!r9.-.
iipir" d6 citre T.A. Hbfbauer 9i K.M. Koch. (G h. \r a s i I iu, Contvibutji
ti studi.ul tnagnetizd'r'i'i fi'relor swbliri, in ,,Studii ;i Cercetdri", Ac' R'P'R'
Fil. Iagi, fasc. 1, 1960, p. 22).
t S t. b'. o c o p'i u, Lis |ldhents dw nt.agnit'istne terrestye. d, Jassy .en 193-l ,
Baltimore, lg}l-. Fro,m teyresty,ial rnagneti.sm. and atmospher'i,c el,ectvicity - decembcr, 1931.
; S;- i io-" o p i:u, I'e rttoment magndti-que dw gtobe terrestre, in ,,Revue de
Physique", nr. 2, Bucuregti, 1917, p. 163.
.
306
r0t
-nt''s
'7 'd '7661
.ro,4aQ ap a7z,tp1'ordxa.u!z;??ipt?A:;11r,,L1:,f":,iiiT;,i&r";:",J
'r15e:
*r;l.y
:
:
'Jolruozeur erdnse eiur:eyuoc ep erJes o eurf e nrlued Ef,o-rd 'Iv
ad glr.Lur 1g 'a1e1rdec ]urs nruaurop lsac" uI rJprcnl JoJFO alp 'rzau
-ode[ rrrolp]eJJa3 'rruozaru
- eJe]ueruale eincr]J"d roun rajuelsrxa e
ap luepuadapur 'gcrleroal ea-rrredocsap giuelsur
'e.rrre>1nn lnzauodeI
"l
?urllln uI Jnp eJeo rJglacJec'rnlnuoJlcale Ie crlau8eru rnlnluaur
-our erdnse 'rnlnuolo; e ecrlu?nJ rerJoel e.rdnse ei"+uau"punl IJE]
-rf,Jec ep arJes o BZBen+oaIe erlSorg ap srnof rnl InJol€Joqel ui epun
aliacrurotrels es 'IcrzrJ ul Jo+tocl 'ruarJ
',,g-recuro4 'H" Inlnlllsul
"I
-rzr1 rrvtJJ JolI" I" rS urua4 'arrn3 erJetrt 'ur.ta8uel rnl InJoleJoq€Ioc
puSSunte 'euoqro5 eI p)rzrl ug eiuacrl pulrnc el 16I '966I uI +uapnls
lrualapeg 'ecr;rfuri16 rolrrplaorec AisnIOXa ?leurqlul 11 e.l, rn1 eiera
'pdlll
Bac"
urq'srr"d ei gceald
e3ord'a1aiur16ounc r8a.rlug r6-e n-r1ua4
'u,,PtuJo]
-:un Ieur 'elalduroc reru 'pprdeJ reru a doos lsele eI rn1 ee:eldepe
+Ic nf, 'plrqeraprsuoc reur ]l]" nc gfuelrodrur o plgdec 'rrJruaruo
oie reJl ep rolrrfrpuoo eeJeJorleur" eI lrq"zrliln arualqord relsef,"
eleJJesuol alJ?c o-Jlul Ie erJJS
- nou +ueuraie rnun ?eJrJedocsa6"
'ararlorlad rerJlsnpur e 16 eurdrul3 rrunr8er eeJef,t1
-rJlJeIa n-r1ued p1dn1 1a 'guerprloc eier,r r$ arrlsnpur u1 glurza:da-r o
aJec ad ealelguuiasul ep ?ur?as r*-npugq 'eurdrul.) urp
"o+€+rJrJlcele
,,ecrJlcelg" rriglarcos 1e reur8ur rS pcruqelrlod eIEocS eI luelsrse lerp
-aurr
ps
erJ
roleletrar
c€J
ap
riplrced"c eles alaleuoridacxg 'ali
lrunu
-ouro-rd ep ga6 eJ 'tZ,6I uI
o €Jru"ceuroJlcele ep erices raJ?c e
"^Iosqe
arrcsur eleod as rcqzpr ednp erqy 'E^oplotr{
'goruqa1r1o4 el"oos
"I '1e-rod-rocul '916I uI euruJa]
urp a1e1dn1 e1 aped er
eI er"c ed,te.ze1
Inlnecrl elrrnsJnc pzeerurn ?rord 'lv 'Z68I ur rlSerncng e1 lnospN
'r,,eJ?alcnu :oleiro; eIB elen]3e Jolrrpnls
elezeq snd ne'durl1 idelace ug r$ luepuedapuT Inlo] nc.e,lrr.e>1n11 lnzau
-rdeI nc euna-rdrug 'a:€c n;1sou lnlorrledruoc 'el"s eIrJpJcnI ur-rd .1ep e
.pece arJOS
erinqrrluor eleuruasuJ o
- raqnlnH EiJoH
- arealcnu
:olr.rndrugc Inlp+1s erds rnlnurnrp €ereprqosap el" 'gleuoiidacxa else
efrurole I!x\zg. Inruauop uI el€s Joirrpnls ee]"]?urussuJ .uersrzrJ nJlsou
eleJeur'(gSet-Z68I) ocotd n,ry.uaxllv ere lrluruie rnlnr"utures_l:lr:
I
rerleeJs
"
e.ralnd purld ug 'eJeour In+u€Aes '1ce1uoc ep eJenl grullln
,rqro,r
gdnp apz elellr e1 '8aioc un ep ]r+r3 +soJ e nps In+ul^n3"+see3"
puglndreurau 11n1ed rralnd ales elerurlln nc pursp_rgd ,a"raprqcsap e1
A"uloq ae-13 ,Jeurures rnlseo" InJo+JaJrp
elsrse ps trnurf
e
'1e1rds
"I
Fujiokal - scrie acad. H. Hulubei ln necrologul intocmit cu
prilejul mortii lui Al. Proca - mi-a povestit ce impresie admirabilS.
a ldsat Alexandru Proca printre savanlii iaponezi, cu citi dragoste
a fost el lnconjurat gi citi stimd au ei fa!5 de munca compatrio,,D1.
tului
nostru"2.
Dup5. numeroase comunicd"ri asupra particulelor elementare si indeosebi asupra mezonilor, activitatea ;tiinlificl a 1ui Proca se intrerupe
prematur, in imprejuririle despre care am amintit.
$tefonio Mdrdcineonu
totii ortificiole
-
pionierd o studiului rodiocctivi'
Daci deschidem cunoscutul diclionar ;tiinlif ic Poggendorffs biograpki'
sches-literarisches Handa ijrterbuch la numele fizicienei $tefania Mirdci'
neanu, avem prilejul si citim o relatare destul de amEnunlitd a vielii
gi operei acestei cercetitoare. Iati citeva date din viala ei: ,,doctor
in gtiinle la Paris (elevd a Mariei Curie), studii la universitS"file
din Bucuregti ;i Paris, incepind din 1914 profesoard. de fizici ;i
chimie la $coala centrali de fete gi incepind din 1925 asistent[ la
Facultatea de ;tiinle din Bucure;ti. Ndscutd la 18B2, iunie 18,
Bucure;ti..."3
TJrmeazd. o detaliati enumerare a lucrd"rilor fizicienei, mai ales a celor
apirnte in publicaliile Academiei Romine ;i in Comptes rendws de
l,'Acaddrnie des Sciences
din Paris.
Acest important diclionar al ;tiinlelor, care acord[ o mare atenlie
operei fizicienei romlne, nu este singurul care o menlioneaz5. Tratate
;tiinfifice de prestigiu, printre care Handbuch der Experirnental-Physih
(K. W. Kohlrauch) , El,drnents d'astrophysiqwe (A. Nodon) , Traitd de
chitnie mindrale (sous la direction de Paul Pascal) , Radioaktiaitrit
(St. Meyer und E. Schweidler) o citeazd" in repetate rinduri pentru
contribuliile ei in diferite probleme (ultimul, de pildi, de 23
ori). Cele dou5" lucrdri fundamentale apdrute la noi in legiturd.
cu istoria f.izrcli noastre, preztntd' de asemenea opera cercet[toa1
Fizician japonez care, impreuni'cu acad. H. Hulu-bei,
a luat,pa_rte la sesiunea
Academiei de $tiinfe din-U.R.S.S. din vara anului 1955, dedicatS. energiei
nucleare ;i aplicaliilor pagnice ale,aceste-ia.
s,,Studii gi cercetiri de fizicd", 1956, nr. 2, p. 2-41'.
Vol. VI,-p. a II-a, Berlin, 1938, pp. '1641 ..'1642.
3
308
609
'l 'd '?86I 'r+6erncng
?1t'a4troxpry 'nu eeul cErPl/ii- '}Sr
..aurruor roloi"uv" 'pe'allaxcx{xllo
.z;;i-.i;iel :+ ,ti,u ''dlte''',,'sa:wrri
'--':r1&Ky{,1(rY:"r:;':i!:!:?i:
'98I-98I 'dd '3 i ri r p " S 'C 'a ap 'u'[o't?ozg
'-dituotlo'pou 'IA-'4961-'lserecng 'u e d
'auguot r'tcrzt'{ ot'{o'tSonqls $\2
lpect
X - n c s a t t . ",L-'N
-J e
ap axuvu/Lmoy ua anbtsfiq( u7 €I utrre]ar eN
1
'?cnpal es gs lnlwl3e n"s lnruolod ec nrlued J"seceu lndrurl plurzardar
r1ue1suo3) '?arrn3-lollof auq-r1 Ia+u€A€s ele elac nc 9:n1p8a1 TSuIlls uI
,e eSIceJd rr-rpunuJalap
rJpleJJec ,rnlnrurlce 16 rnlnruolod raluelsuoc
uI
Inruoruop uI +uIS - elrn3 rolrios Ie rnInIp"U I" +nlrlsul Insourr€J
nu"eur3?rgtr\I relu€Ja1$ a1e eluelrodurt IrPJcnI eleurJd
asur:der1u1
e,,IIiPll,\IlceorPer aI" a;eur:d
Jolaznec ee-ra8a1aiu1 Bi pcnp au gs 1od rJ?+ef,Jac elsecY "'eJeul I"ru 1o1
seJelur un glurzard nu"eurcpJptr{ rereo3ruruop aluplao-ra3" :BIJOS 'eiue.rg
urp afurrl$ ep reruep"cY I€ nrqurau 'stte4 16 uopnal41 urp Jolareol
-EAJasqo Ie Jolf,errp 'sarpuelsaq 'H'I/\I J€I 'llqesoep potu uI o-}€Ic
-arde e arrnJ arrBII 'rol ezEq ed 'lIiPlT^I1o€oIp€J Inruauop uI sais
reur .reiurrl$ lnruorur.rled e1 o-Snpe ? Ea eJ"c ed erinquluoc 'tel?o1
-?+af,Ja) erado u1 ,Lrlrzod else al eaac ruaurial ?s PSuI elsa luelrodurl
'(rnlnqrunid rtfplr,rrlceorpe: e:dnse er"Ios
ropferper eiuenl;ur ap a1e8a1 nicnpap sleun n?s 'Plslf,rJrlr€ eteold
ereo.Lo:d ?s ecraf,ul a-rec ur.rd aqsis ep leuorirodo;dsrp alaceotliru pptld
ap) piurrl6 ep rolruerueo lnpulr ug rctulalod rS as:a'to:1uoo ep srres o
.rareolplac-ral oI"'alelueurepunJ lualcllnsur'alrdrrd
lruJI+S ne eJ€J
rrznlcuof, eleun 3I ep giur.t'rrd Plsesse ul es-npulu:od 'nueaullpJptr{
raruela15 eIIJPJsnI nlqru€suB uJ azelrpaJJslp es PS rroeun +ecJesul e-s
'.,,"'eleuosrad eJale
o rcru ep pulundslpeu 'IJ?ur rlsrllJf,"s nc aler9durnc '1nun ap PJeJe
eleuos-red e1eo1 'erzrcard ap 16 adurncs elJ"o] a1e-rede nl" "e ep P1"+op
3 rlsa.rncng ulp afurrli ep €el"]In3B.i[ 3I o-lezrueato e e.rec ad
(grei urp eurr-rd) elelrlr+ceorp"r ep elicas P) Rzea+l-ler nueeuIf,PrPIAI 'lS
+so]
nc alrlr.rd nere JollJplef,rer n?rc€suoc as ere3 elre..,el ,"i:i#;i::
nu raiurrls earello.tzap
-nB nrluad gieor-ras aredncoard o
"rnlr+suoc
zaq8rnq Inlels ul erareoep 'gsu1 leldurllul e-s nu nrcnl lsacy 'plrurl
-rrds lsoy II re pf,ep '+1ntu'reur rafurrl* ep 1n1nd rI re euelcrzld
'eI"e^r
e1 lep ne-el aJ"l ad r:r-radoosap JoIaluBSaJeluI ?llJol"p '9cr1liurr16
eerunl uI +eunspJ lnle ne arec 'aleur8r-ro ecrpiurilA rJ?JcnI 0Z e
eereolne else nuEauIcPrPII erue;a1$'rapriecrlqnd r-npugraurnue'IeJ
prin dezintegrare, la jumS"tate din greutatea inifial[). Determinirile
fizicienei romine sint de circa 4 ori mai precise decit cele anterioare
ei. cercetitoarea a atatat c5" diferenlele in valorile gdsite de diver;i
experimentatori nu tezultd. din erori experimentale, ci sint varialii
ale acestor constante. Rezultatele cercetSrilor s-au publicat in mai
multe numere din Conoftes rendus des sdances de l,'Acaddrnie des Sciences
din Paris (anul 1923) si au fost in repetate rinduri mentionate in tratatele oe specialitate.
Pornind de la aceste studii, $tefania Mdricineanu a avut ideea excit5.rii suportului metalic al substantei radioactive cu radialiile al{a
emise de aceasta. cercetStoarea a descoperit ci plumbul clin suporturile metalice ale recipientelor cu poloniu in solutie ciorhidricil este
influenlat de radioactivitatea poloniului. Razele alfa ale poloniuIui produceau dezintegrarea plumbului fenomen de radioactivitate
artificiaii, care se numd.ri printre primele de acest fel semnalate
ln ;tiin!5.
Descoperirea gi expiicarea fenomenului radioactivitS-tii artificiale in
ansamblul s5.u avea si fie opera fundamentalS. a sotilor Joliot-curie.
Dup5" descoperirea raciioactivitd"tii artificiale a plumbului, consemnati larg de publicaliile gtiinlifice, fiziciana a studiat acest fenomen
;i la alte metale, ca de pildi zincul ;i cuprul, preocupindu-se gi de
efectele radialiilor solare asupra radioactivitdlii plumbului, ca ;i de
alte fenomene radioactive.
Este indeobgte cunoscut ci $tefania Mi.ri"cineanu a fost preocupati
gi de problema ploii artificiale. ,,Doamna Marie Curie spune ea
explica ploaia naturald. prin ionizarea produsi de radioactivitatea
terestrS. De ce s[ nu admitem c5. o concentrare de radioactivitate
n-ar putea influenla precipitatiiie?"2 Cu ajutorul unor substante
radioactive procurate cu grele sacrificii materiale, $t. Mdricineanu
intreprinde primele experiente de provocare a ploii artificiale din
tara noastri. Astizi, cind provocarea ploilor artificiale a luat o extindere destul de mares in unele leri (U.R.S.S., R. P. Chinezi, S.U.A.,
Australia etc.), putem spune c5" aceste incercdri, de;i intreprinse cu
,,injectdri radioactive" de intensitate extrem de mic5, care nu puteau
1 Poloniul se prezenta pe atunci in pudrd, fiind produs ln cantitdli foarte mici
reclamind de aceea o ast{el de manevrare.
9i
2 Rdpercussions des phinornines radioactifs dans la nature, pluie artificielle (Repercusiunile fenomenelor radioactive in naturd, ploaia artificiali) par S t.
M ir i c in ea n u, p. 163) Extras dir. Dayea de seamd, a gedinlelor Acad.
$Iiinle din Rorninii, vol.'III, nr. 2.
f_Degi problema este incd departe de a f i rezolvatd pe
de
Jarl a vremIl.
3t0
iinia mult visatei diri-
tle
'96'd'I06I 'I+6ornlrrl 'Ddl-XIX ID Lnlnlo)as
alaut{.DI puld ot'ulMoI! uLp arratou
']
'1 s ?dnp lelll z
-ottso ,olxrDtrnl Dr4nsp aro'tfiuig [*i:d o 't e 1i d a H
jtir"g' r i 'a 'zgo i
'vt'wgutog ug ?a?Mouorlso ncim2oaa
i6
n7 azinqul1w09'ncs o l n^rJ d'3 r
"
1o ct1{.outs nolqoJ'tb1aiuttye Dtrclst'
uI
rS ln3soun3aulq'(tI6I-I9Bl) 10,{oH n't'r'{S 1so5 e slruouor}s"
-rolar
"c
er"f, ulluor leig'r'u1 Iniulrd
Plerpuolu eJeoI?A ap erinqrrluoc o ?Bp 3
'u,,ecrurouorlss elllpnls nllued aupnlrlce Pllqesoep o 16 lrpelop e -rep
,"erznatd 16 ereugurepug 'e1e1r1cexa ur,rd l?runu nu sullslp e-s 'aleiurp
-elcul lso} nE-r e-rB3 rJPJcnI elrJe}lp uI 'ulluol Inlnluouojlse elsulf,
aJ?ur Tsur €ec a"J er?3 'nuaaup\t('p3 ewuures rurSed es"oJeulnu
"'purrdnc 0r8I Te 698I ulp (aJroWAresqO,I ap saleuuYSa-ID":srr"d ulp
3rurouoJ+S? rnInJo+?AJeSqO InJolceJlp 'd.&\eo'I ze)rJEJl [uouo]lse eIaJ"uI
e+sa acrgiurrl-(
]nc?I €-aI er€3 ed rrferrresqo elerso]grurn op Pl"rlsnlr'aJ"1oq
alsad ri
elrrnf,Je3 uI nueauplrdp3 ancnq es eJ€3 ap ee;tniard
llnlu lso} " els?eJ" "aJ"J3n-I 'r,,UIruoJ ruouoJlse Iq33A IBru
"]"rceJd?
'rerulruog rrrer;er8o+JeJ e Pzeq E:)
1ar" leraprsuoc 'I€JOueF u1 'a1se Ig
purAJaS eS ?el?uruualap 'g-rei urp a6ero 3s?oJeuinu e erltzod'erztcard
nc '1r1rqe1s Ig '(gOSt-ffigl) nuuawpToQpJ wl'lwoJswoJ ep ?+"Ielsur
"
aJnp" as 9IBI uI elqv
lso1 e €+seery'Pu€rprreu Plaunl eurr:d i6e1 e1
.alrruouoJls€ JolaluelunJlsur rasdrl 91r:ol€p'elu"+JodulI aItuotIoJls"
ap rrplaf,Jer arBI 1n1nd n3 nu (ncsa.tp{ "Q 'aIJ\LN',\!'ntt'uo\tr'3'7i)
,io.tiotd rlurrrd 'r1*arn:ng rS r6e1 u1p :o11ip11sJelrun eereiurr;ug gdnq
'itite t€ 'Ltax,tiouT
'raiuril* ee-upugdspr 16 pieoc6 nrluad
lxalv ep asrrJs erelndod rrurou
'nwraiowouy 'uNtPW
-oJlse 16 rryerSoursoc -rede 'rrolpurrn rrue uI '(aclafiow'so2 o gggt ul
sr's rS e'iqcesy) rerulouoJlse rnlnrpnls €eJapullxe nrluad 'acr;iiurr16
azeq ad cseuluroJ 1n1u1urgi9.l'u1 snd n? eJ?3 Iec eJlurp lnun 'lqcasv'l'lt
ap aln3P] aIrJn+JoIa tu€3J?uIeJ FS IIIUI r"ur ernqeJl '"Iulluou ul
l"uluosul ap aruaJA o lso; e "aI-XIX I€ InIocaS
rarruouoJls€ 1e sarSord
rolorlsD !uolPlarra)
'(rn1 .ro1r:ol"loq"lof, a1e r€
urq8earag'A'g InlnJosalo-rd alirgluautr-radxe rS ellr?rcnl'S'S'U'O ui)
rrierper nJ rnlnJee " ?I"rJIlrlJe ea're1calur urrd 'rara;s
",or1r"orpt,
-ourlB Eer7zr\ror alsa 'alercr;r1le rroid ee'rerolord a1€ar9u'rn as erec eC
elrgo erlulp eun '1uaza;d u1 '91sn[ lerdrcurrd aricarrp o r6n1o1 &e+uaz
-ardar 'acr8o1o-roaleu Jolauauoual erdnse ?Irqlsues giuan11ur o PqIe ?s
mator gi innoitor al invdt[mintului nostru. Teza sa
de doctorat (lB7B) Sur I'inaariabilitd des grandes axes
des orbites plandtaires (Asupra invariabilitdtii marilor
axe ale orbitelor planetare), sustinutS. la Sorbona, a
fdcut o adevSrati ,,senzafie la aparilia ei"1, asa cum
remarc5. matematicianul D. Pompeiu. lntr-adevd.r, o
dati cu publicarea acestei lucrd.ri, in astronomie
s-a considerat infirmatS. teza sustinut[ de Laplace,
Lagrange ;i Poisson, care sustinuseri ci distantele
medii ale planetelor fald de Soare nu suferd. modificdri care ar cre;te proportional cu timpul.
Revistele stiinlifice din Paris au apreciat-o foarte
pozitiv, iar in 1BB5 ,,Analele" observatorului din capitala Franfei au retipirit-o. ln aceastd. importanti
lucrare de mecanicS. cereasc5, Spiru Haret a dovedit,
intre altele, cd ,,proprietatea invariabilititii axelor
mari, pe care Poisson si ceilalli astronomi o credeau
cu totul generald., nu mai persist[ nici chiar pentru a
treia putere a maselor"z. Ulterior, Tisserand a atdtat
spiru Haret cd invariabilitatea nu se extinde nici la termenii de ordinul al 4-lea
si al
S-lea.
Concluziile lui Spiru Haret privesc problema mult dezbitutd a stabilitelii sistemului nostru planetar si aduc o solutie cu totul noui,
care ,,a fost inspiratoare a numeroase alte lucrd"ri, ba chiar a unor
metode mai eficace de cercetare"B.
Astfel, la mai putin de doud decenii de la unirea lirilor romine, putem
consemna la noi o lucrare astronomici de insemndtate internalional5.
De altfel gi ulterior, Haret a publicat o serie de studii astronomice
valoroase, printre care,,Meteorul d.e la 2g noiernbrie rgrr ;i pata cea
mare ro;ie de pe planeta Jwpiter , care consem.neazd, observatii interesante !.
Un alt astronom romin care a dat la iveali cercetiri insemnate a fost
constantin Gogu (1854-1897) . in teza de doctorat pe care o prezintd.
in 1BB2 la Sorbona, el descrie o inegalitate lunarS. cu perioadi 1ung5,
datoritS. acliunii de perturbare a planetei Marte. Aceastd tezd" corecteazd' calculele cunoscutului astronom Neison, care nu tinuse seama
- a9a cum arat[ Gogu - de o serie de termeni ai problemei, ajungind sd. calculeze o perturbatie cu mult mai mare decit cea reali..
7 Cornencorarea, lui, Spirw Haret,'Bucuresti,
1g43, p. S.
,C. Pirvu lesc
u, op. ci,t.,p. 11.
3 lnaintagi.-d,e seamd ai gtilnlei,
rokinegt'i, Bucuregti, 196l , p. 212.
4 Gh. Adame scu, VialaSi,
acti,uitatealui Sp,irw Hay|t, Bucuregti, lg86,
p.845.
312
nBog
gt€
stz-rtzo!"':,,t::{,1:;':;Jiirliory::,'u#,tuiLii,'!{.:
er+urp €un alse rrun'I e1r:gc6rru u1 :oyrieqrnl.led euraiqo.rd 9c lrlurure ernqoJJ r
'Iro gI ep €aJ?ru ar€o nlrourq un nc 'nrf n8rl1 e1 rrie,r
1a 'aldeou eec" uJ
Jolerue uouoJ+se l"Jlsezul +seoe '.tt6l arrqureldes g e1
-Jasqo
"a3p;
Jol3r1 aJec uI a1rr9:n[a:durl ?]"I
e
:rolrradocsap
lluelap
"c?urlug
'(r16a.rncng ulp JltuouoJlse InJo+eAJes
-qO eI e]€Incl€c lso; ne JoI elelrqro) eleulnu p1:tod II €un erec arlulp
'ocnlaoa7 rc?cxA ad ruguoriuaru reru ?S
'aleurot
"nop " 1n-roluedocsep
'(.:e1os rnlnuelsls EISJIA
.a1"3 plsea3e ad .aurulJelap ps l"cresul e) rolalaueid:o1r-rgc*lur erdnse
rrurunl rrunrsard eiuanllur ap 16 rarice4el reualqord e1e a3r]"ura+?u
elelcadse ep 'eJe]aruo3 JolalrqJo alttira-roc ap ledncoard e-5 'r16e:ncng
urp rnlnrolelresqo Ie ro]3erlp't76I 16 rtGI arlul'1so1 e ewc'r'cr.aoQo1
uxluolsuoJ 'pece erado luIS arurouoJls" ep aleur8r-ro rJ?JOnI ap elJas O
'(lclrr
a1a1eue1d)
JolrzroJalse e:dnse es€oJoI"A IJ?]aJJoc Joun InJolne 'etn1sace seJep
-uoJ eI ep gJuI rlre Pzaol,rtl oJec 'rl*erncng ulp crluouoJlse InInJo+"l
-resqo I" Joloarrp Inl€nlce 'wsaqoun?C[ 't19 'lotd 'pecerS 'a1a1s ap .ro1lr
-rpgurgr8u; erualqo-rd u1 aleurFt:o llpnls +nlPI B etec 'ncsa1natgd ' 3 selrreru +rlulrue arnqaJ] '33i-XX I" Inloles urp rulluol rrurouoJls? eJ+ur6l
'r1611erceds
erlur-rd seJelur lruJlls E ereo aJepel ap lcund un pulurrrdxa 'rrnd.roc
raJl JoIa3 ? erurouoJlse uJ P]"lnoslp llnur euralqo'rd uI eJ"JcnI o sat
ap snpua.l. sa7{.u,t'03 uI es"f,rlqnd 1a elureul IEur
-uaxls sap axu.{apalv
J
.lsuol
uI gleur8uo alinqlrluoc o acnpe (SOS1) ]Broloop
rep
rS
'arurouolls€
ep
ezeJ '"Inlsao€ Ie rolJerrp lnurrd'ncsa1nco3 lo1oJl'N
alerunu ap g1e8a1 sulrls else Plep glseecv 'erls"ou relur
rnl "s
-ouorlse erJolsr uI pleuruesul ?+ep o plurze:da:'rldarncng
.806I
INUV
(J?uI+
e n3o5 '3 'eleoed urq
'rue ap gy tI?unu
lrJnu
"I
'rJoJe ap erJes o eJnlPIuI
ep I* pul+
ps 16 alrpeur rtie"raprsuoc prBI PS elseece
"+ep
-nqz\ 'IIun-I rugrdrur erdnse InleJ€oS eeunrice nc PJnl
-p8ai irg rrplecre3 elueseralur lecrlqnd e n3o5 '3 '-tot-ra1111
'rIncIBc ap piee6ar8
o ep eleJalle grasasnj uosreN rnl ele]€]Inzal PJ ]ncsounceJ
e (unlde1q raleueld 1e 'rarrrarl eT 3p IJnlPIe '1n:o1r-radoc
-sap) surepy qcno3 uqof lnurouorlse ter 'tpocos 'locl'1,l4'ou
-ot\sa \rrto,t. aLtt {o stxou.LatrN uI elss JoITJP}e3Je3 Ie }eunzeJ
un lecrlqnd e nSog 'eiue.rg ug lnrpde 3 eereJOnl ac gdnq
N.
Coculescu
zertt o comete necunoscuti in ;tiin!d, pe care apol a
^
urm5rit-o doui zile la rind' La 5 septembrie' dupi ce se
convinsese c[ descoperirea sa este autentici' a telegrafiat Observatorului din Bucure;ti:
pe linia Alfa Ge,,... Cometd noue, merimea 8, in Lynx,
menii - Epsilon Ursa Mare. Deplasarea diurn5: 2 gtade spre O-i.rorl Ursa Nlare"' Telegrama a avut ins[
Abia la 9 septernbrie 1943 a ajuns la destinaperipefii.
'O'
indicatiiior' desil" f zi mat tirzitt, dup[ verificareaastronomic
interna.op"rir"" a fost anunlatl centrului
astronolucririle
in
De
atunci,
1ional de 1a Copenhaga.
mice este consemnatl: ,,Cometa Daimaca 1943 c"'
I-ipsa de sprijin din partea vechiului stat br"rrghez a
ficut ca in trecut cercetirile astronomice si nu se dezvolte larg
*inin lara noastrl' Este semnificativ faptul c['
ar-rol 1928 fusese in sfirgit procurat 9i indupi ce
stalat la Observatorul din Bucuregti un cerc meridian'
au mai trebuit s[ treacl ciliva ani pinl ce s-au gdsit fondurile
cumpdrlrii unei insialalii orare. Astronomii erau adesea
spenevoili s[-;i faci singuri calculele, din lipsS' de calculatori
necesare
care a fost
cializa,ti, io, vulorosJl popularizator al;tiinlei astrelor
o existenli
dus
Victor Anestin - autor u p"tt" o sutS' de lucrdri - a
pini ;i biblioteca (cea
precard" ;i a murit in mizeri!, dup[ ce i;i vinduse
datd)'
mai bogatd bibliotecd de astronomie din lara noastr[ la acea
intemeietorul gcolii rnotemotice rominegti:
Dovid Emmonuel
mici ostentaliune' claritatea
,,Adevirata iubire a ;tiinlei flr[ cea mai
sigure ale stipigi convingerea puternici in predarea cursului, dovezile
nirii desivir;ite a materiei, o modestie sinceri 9i statornici' care
caracterisinguri asigurl inchinarea intregii activitlli cated.rei: iat[
zate,socotescinpulinecuvinte,frumoaselecalitilicareauimpodobit
cuvinte,
intreaga carieri a d-lui profesor David Emmanuei..l. Aceste
scriseinlg2gdeE.Pangrati;rezumllapidarpersonalitatealuiDavid
intemeietorul
Emmanuel, care poate fi considerat pe drept cuvint
lProf.E.A.Pangrati,t-ini'nletept'itlVlatematica'vo|'II'Cluj'1929'
p. 137.
314
9lt
'ZI 'd '996I
't16e:ncng "C'S'U'S '|anwowrug P?9o(I z
'69[1'r15e:nanB'pnllou,ttug pl'avQ Tn,tosa{o,t'4 .
elr+"lual€lu elrri"sllqnd e]"o] r"ul uI "'rza3ue4 ap ]IJep rul{uor ep
of,rl"ual"ur aleiurr+e uI }"Jo+3op ep eza+ ellnul r"ur srJ€d EI ]nJeJl
n"-s puJ3 rtl" lso} ne" ?c Inld"I crlslJelcsJ"c elsg 'lelpuolu uEId ed
lrcnlpJls poru uI +"ruJr]€ e-s lanuBluurg'o eI) ?+eeJf, ecllelualelu el?o3c
'z"porg 'v rs soqlW 'q3 TIcIAof,IIA 'r\
'nlselocrN uollni 'llslol[ '3 'JC 'ralIfIAI 'V'rcl^eleru"s 's 'nredruo4 'g
'ni8opr^Bq 'V 'ncse1e1 u?r?rl 'Bcleiri 'qO ad urp+r3 FS sunle 3p
tincsounc 'elunlJ ep rualcrletu
alse eJ€J aJlurJd 'a:e1oq alsed rS Iou
"I
-e]"1u l"tuJoJ ne-s (af,rleureleur elllpnls rnl eaJecnpuos qns ]?urruJal n?
(PJissou e-rei urp
rriouro:d ep rcezr3uro) raala rps rr6oJaunu aJlurp J?r
cruqa] 16 crFiurrl6 relrsJelrun In+ulrupip^ul uI er"orfedns alror1
-"lualetu snpoJlul e aJBc EIe33 e]S3 lanuBrulug pl^eo ?c eunds e+"od eq
'rrLrztI+ r?ru nJluad alBlueluBpunI ef,rleueletil eiur+sounc
azallurlse ?s n"rnqaJl rriuapnls 3JE3 tII ue 'Jo+I}?8ard inue ap sele r"tu
oJ?orJedns rorwrual"ru ap
as-npuldnco 'a1aso6 ri rrnpod ap eleoc$
"I
rS p-rqa31e ep
rrical ppe,rd 'durr1 r6e1a3e uI 'rolrrfcunl
"Iroa]
uI r"r
r"Inlrl rcsa;o.rd ZBSI"rpel"c
e1 'r16a-rncng ulp eiurrlS ep
"el"]InoeC "I
',,nrue8 16 arralrpe ap €I"ocS" e1 losa;o.rd ]rrunu elsa 'grei uI slolul
'PZnIaJ Ianueurlug
pl^ec gsul 'stre6 €l FuIurPJ ps relqc Pli^ul II ]olJg 'res roluosa;ord
€rroel ug 16 ee1e1
eJdnse s"J1? B ezaa 'rolrrfcunJ 3
eriuale
"uJapou
"s
-rlenloe lerlspd e-r6 ac puralqord 'v-III n aiaQs ap aultllaqb ,t'o1a1afiay
lanueuur3 p!^?Ct -ut, atQnsa nlpryS inlJalqns nc '1e-Iolcop ep "za1 auiisns 161'1or:g 1nu
aJ?f, utp nrrnl rnun efe; uI '6Z8I
-"rri1€tue]€ur aped
"ec?I
ug 16 ealellsJelrun ezaer;uJfl 'elirielrpau :Psfns rdeeece
urp pur?r1 'raiuerg elelrdec ul eulrupr 'lue g ep drurl
'srJed e1 ecald e ap ee1"+ilrqrsod oJaJo r-?s aJ?c eurns
o pf,s"aslurouoce ?s J"IqJ 1i6na: e gleoc€ ap rue L JoIaJ
- Tnsrncep u1 r* 'rrical pulp '1ndur|l Jol ]rruniu v'pilnd
.//lr
'trBI
-rqJuieu arcprps ap rrirpuoc uI ]IErl e '.t'e1e
"3
-gg8l rru" aJlul InacII €urJn e nrluad t1*a;ncng eI eul^
'r16aro16 tIIp erpulud eieoc6 Pururral ac gdnq 're1du11
3-S
6etrasa.u crru Inun Ie nrl ec 'tg8tr uJ rlSerncng
"I lncspu
'arie8auqe
16 giuera,tasrad nv ?aIeJ lenurluoc e-t6 16 r-rn19i uI +ep
e-s nu Ia Je(I 'alef, ul elar8 eiocelsqo ]EOIpIJ E-r l"rJel"ur
urft-rds rnJ?tIJo esdrl 'p:eoin lsol P-r nu eierrl 'P311
-eruel"ur nrluad Ienuerulug pIA"O InJEI e 'arurrtll nrlued
ruod nrled InJPJ € ef, ees] 'I1$auSruo-r acilerualeut trloc-{
importante striine apar memorii sau note scrise de romini. Au fost
numere din Ddril'e de seam,d. ale Acadentiei de $tiinle din Paris, in care
erau trei sau patru comunic[ri ficute de matematicieni romini"l'
Activitatea didactici a 1ui D. Emmanuel se incheie in 1929, dupd. ce
durase aproape jumitate de veac. Iati cuvintele celui mai de seami
dintre elevii s5.i, marele nostru matematician Gh. !i'!eica: ,,Con;tiincios, intotdeauna in curent cu ultimele descoperiri care atingeau indeaproape sau mai departe obiectul cursului siu, clar 9i precis, ;tiind sl
puni intotdeauna in evidenf[ ideile esenliale ;i fundamentale intr-o
teorie sau o demonstrafie, David Emmanuel, care printr-o fericitd
imprejurare astdzi (1929 - I{.A.),la 75 de ani, igi line inc[ cursul
siu de teoria funcliilor la facultate, a contribuit mai mult ca oricare
altul la formarea tinerei noastre ;coli de matematicieni romini"z.
Acest curs de teoria func{iilor dep5;qte, prin insemn[tatea sa ;i modul
cum este conceput, valoarea unui manual, el putind fi consultat ;i
astdzi cu mult folos de cltre specialigti. intr-adevir, prin bogilia informaliei gi ordonarea materialului, prin raportarea sa la numeroase
aplicalii inedite, prin punctele de vedere originale conlinute, cursul
de teoria funcliilor intocmit de D. Emmanuel reprezint[ ,,o mindrie
pentru literatura noastri gtiinfific[ de specialitate"s.
cercet[ri matematice originale a mai publicat David Emmanuel in
,,Buletinul Societifii gtiinlelor matematice", in,,Buletinul Societdlii
de ;tiinle din Bucure;ti", in ,,Gazeta Matematicd" ;i in alte periodice ;tiinfifice. Principa,iele contribulii le-a adus in teoria func{iilor,
in mod deosebit a funcliilor eliptice ;i a funcliilor modulare. De altfel, volumul al doilea al cursului de teoria functiilor, care cuprinde in cea
mai mare parte teoria funcliilor eliptice, este considerat unul din cele
mai desivir;ite tratate din literatura mondial[ asupra acestei chestiuni.
La virsta de 87 de ani, David Emmanuel se stinge, profund intristat
de evenimentele singeloase cu care clica legionari a malcat istoria
lirii noastre in ajunul rdzboiului criminal impotriva Uniunii Sovietice.
Suprofefele lui lifeico, curbele lui ti!eico.'.
Nu existi incununare mai strdlucitS" a stradaniiior pedagogice ale lui
D. Emmanuel decit succesiunea acestuia, p[strat[ vie ;i amplificatS
r Gh. T i!e ic a, Dezuoltayeagti,i,nletortnaternaticei.n Romi.n'ia, in,,Natura",
nr.411932, p. 19.
2 D. Emn'tanwel , F,d. Academiei R.P.R., 1955, p. 10.
s Ibidewt.,
316
p.4.
llt
'0g .d '896I 'rlSarncng 'rnlnleraurl 'pi1 'act'ait'J'q5'za+og't\I Pdnp 1e111 r
'H
InI
'IJ InI oI" 16 9J33ulod
nPS InJlsaetu 'xnoqJeo
'968I uI rcr]"ue1"ul uI eiuacrl
apun 'slr€d eI PcealJ'tti is"1"'" uI
eI ZGBI uI Prlur '€AoI
r$-oprgol 'cS"rnrr1g'urp eiulr]6 a.p ""1e11n'"C
rode't ap
9dn6'(npzng) BIqlIIf urp:eur8r-ro
-BrJ
aS nuJnJ
"I Inef,rl PzearJrrttac
cru'ceur rnun InrI +so1 " ecrairi'qC 'gZBI uI uIra
"I +ncsPl{
'Jorn+n} Bulluapul BI
o nrluad 'piutt+6 3I Jolas"ur Insecf,e ern6n e
unq un-Jlul
"
"urJolsu€Jl
e er+s?ou e'rei u1
nrlued 'gurapour gc1i1iu1i1$ Prnllnc ep }"urIIJ rnun
nrlued a1€+rlrlc" elrsoqoau o lern6elsap 3 J"p 'e-trlcarord
""r"ro"1io,
ug el"]uau"pun1 rJPJf,nI lesgl e ?c r"urnu nu
eac rS purle
saleiu; ep e+sa'?ee3€ a0'rolrueru€o Jo'rnlnl Ie I"JnlInc
'eorairj'qg "r4eruoa8
PO
Bra
arnqrrluoc PS arnqerl
,*1o1,ro1rro ee-rr8rpl e1 leriuasa pour uI
"e ?c
nu eiu1116 '1a nr1ua4
'eurs uI docs un
?tullul es earaSurr\uo]
"Inlllsuoc
atzaod o el-npullnurnrdurl 'arrlauoa8 ap
:"rirrrd.,r,
'arue.r1s
aredrrerig
16
llualep n? Balsec" 'nps rnlnllalelul eurllul
ales aprfrai ,.r1
"1.t"rttla'a\n r.s uiuyyls '211,ra1anuot'[t o{ r'n7o75"'uutuaol
elirzoduroc ,r1
"1rr1.r1
,rirrp ,rNqnauoJ 'am,cr'{ oS or'wowo't,sts :e}sr6er e}rre}rp uI 6t6I-S06I
'BrIozoiIJ
erlug ecrairi ap altcrlqnd alalocrlr" urp TrnIlI+ "Aellc 9l"I
,Br-ro1sr .sJnlBJalrl ,e1l? :eu?tun IIJnlIns ele a}"IJ"A r$ alse'L llueulop
ed neapurlxe es ales e1r'rgdncoard - xalduroc 16 iera1e1r11nur 1r:id5
'r,,nJp3?]co 'qnJ 'nJpe"r1e1 Pd
rn1 :o1rrig8oq
-np al"Ipl 'aci:laruoa8 -ro1rig1ar:dord alalueurerp :snll"C[
,?]"I
ulp T6 Irnll^ol ap Pllq.pls
ppulqzl
uI
gpulq.zl
Inlros uI ernpuos e]
eleleds u1 ?Jn8rs gce1od oP+aJlv
BJmuJ€ arallsul ri1 lcrreunlul ap rarJeleq
ero^ raiualouuros eriraur aJ33 nJ 1n'rar; gzealrpd
el!31!I .qC oloourp I aceun1u1"al 9s
aul+
o
?8uII
-apul rcY'+uBlequrof, lnraJlulau ap 9:n3rs PuIuI
epadar
riurrs rcunlv 'eIIPlPq uI lr+ur rS 1n-uora-rc 16 erpgq
ijorg :r1"1r.orr"J ereur eard o arnpgSug ri-nu 'ica1 rolsar€
'ssaqnr a1 'sa1e I"ur 'els?a3T- gT!-I qns 'IIIPl9q'
alrrfcal
'." "swlPuulssul
a16ru eie ln3sounc uB-e'I 'eerairj rnlnrosalo'rd
"r"1,
eale+rzorJnl +nA" trIY
'are1da16e ap eurpnlil" o-Jlul 'trsn8 9s
'guelprl3neau'Plnlosqe e-rels ef, 'tatJleuroa8 e r69sul eos"ur
acelsap as eie; pulc ac'rin1
1e m8au Inpuo1 ad
,+-.\
eatez
nrxr'ffix;#r -i"pq"l
-orq" ti rroltrr,reSro lruilul 3I ep 'al"Inf,rrf, rolalcund
_,rrir"*"* 1sd ,.rn1nr1"elrl.''" I" u"rpeu 1nur1d u1 'rr16eq1e
"-lij,'*
j' I 'iltr"ra - 0t6I uI u"rlrqr"g ueo "rrcs - Inlnroselord rrqrg"
'PJ"IJ
areo1gzun4qd
'al€olelnurrls
16
'4:' i .-.''
rl ecreiri'q5
:*** gt
€s eel'lrl"uosred uud ,gs irioeprrls ad eurcsey
e1 'acr'ai
'FlIlIIeuB atrlauroaS 0p
"rpe}"c
ngs lnlodrcslp 16 Inrolenurluoc 4119" ap 'tou arals "I
' li
ti.
I
aIIJnsJnc €z?eurJn
-!.i'qg
in domeniul geometriei. Trei ani mai tirzi.u, i;i sustine teza de doctorat
Aswl>ra congruentel,or cicl,ice
;i
aswpra sistetnelor
triplu
conjugate, tezE
imediat consemnatS" gi comentatl. in Jahrbuch iiber d.ie Fortschritte der
Mathem&tikl. La Paris leagi o strinsd prietenie cu Henri Lebesgue,
una din cele mai proeminente figuri ale matematicii moderne.
Numit profesor de geometrie analitici la Bucure;ti, Gh. Titeica este
ales membru aI Academiei Romine in 1913. in 1930 este ales membru
corespondent al Academiei de $tiinfe din Maryland, in 1934 al ,,Societnlii de $tiinte" din Lidge, devenind in acela;i an doctor honoris
cawsa al UniversitS"fii din Var;ovia.
lileica nu s-a insingurat in turnul de fildq al matematicilor abstracte.
in 1906 devine membru al ,,Societitii Politehnice", iar in lg27-profesor
de analizS. infinitezimalS" la $coala PolitehnicS" din Bucure;ti. ,,Dar
legiturile lui cu inginerimea sint gi mai vechi decit atit
- scrie
N. Ciordnescu. lncd din 1895, cind inginerii I. Ionescu, A. Ioachimescu
;i V. Cristescu au pus bazele ,,Gazetei matematice", Gh. Jiteica s-a al[turat lor cu entuziasm, devenind un <stilpr al acestei publicalii. De
atunci, legS"turile lui cu inginerii... au fost neintrerupte"z.
Dar nu numai atit. Prin diferite publicalii de specialitate gi de popularizare, prin cuvintirile linute regulat la Casa $coalelor, Gh. Titeica
face s5" pitrundi in rnase descoperirile ;tiinfifice recente, incearcS. sd.
explice pe intelesul tuturor formulele abstracte ale matematicilor.
ProprietS"lile corpurilor de rotatie, teoria molecular5, energia, experientele lui Hertz, problemele matematice celebre, iatd citeva din subiectele articolelor sale. Biografiile oarnenilor ilu;tri (Kelvin, Galiler.,
Spiru Haret, inginerul Eiffel, Arhimede), domeniile adiacente ale ;tiinfelor, astdzi atit de actuale (;tiin!a ;i imprimeria, stiinla aplicatd" Ja
nevoile noastre), diferite probleme de biologie, sociologie, artd.
- iati
temeie in care Jileica este prezent vreme de peste trei decenii, pind
in 1939, cind rnoare in urma unei grele suferinte.
Trebuie si relevdm si in aceastd activitate nobilS" de popularizare a
;tiinlei aceeagi tris[tur5. care domina si cercetdrile sale de specialitate: simtul remarcabii al modernului, al actualititii, dorinta de a
ridica ;tiinta
;i
cultura romineascS.
la nivelul
contemporaneitS"fii.
lntr-adevdr, subiectele dezbitute de el cu atita competenli ;i farmec:
problemele legate de teoria moleculard. si atomicS. a materiei, problemele legate de undele hertziene, problemele puse de transformarea
energiei dintr-o formi in alta
toate acestea erau, in epoca in care
-
lBerlin XXX, 1899, pp.593-94'Vezigi G. Vrinceanu,
Operagtit!!{i!d a lc,r'i Gh. lilei,ca, in GIt.li.leica- Bi.obibliograf,ie, Ed. Aiademiei
R.P.R., 1955, pp. 10-11.
2 N. C i o r d. n e s c u, Gh.fi.lei,ca. V'iala
;i, opera,Buctregti, 1939, p. 4.
318
5lt
'V6d'(OZO1) 1 rlSarncng
':;
"'9cr1
'.1411" rI'nxsaIDT 'tJ ?ry ot"t'owatu
i'{';
?rff"$"ft+
iu"
-€rllaley\l
"I
"tru11
'N c
aiurl6oun3) o-r-laiti'149'nc s e u 9 r o I f
'(?B'ru'3 erra5-'ereollsolo;
'tg 'd 'Lt6l 'lsarern6J 's.a,rn4 sa:'u)iig i"tt1"o.y'yo.g..,ua.anb7[1'7uaps
tituatst sap Tuaruadio'"".JJul
atn Dl ep +rellx[ 'rr,','*'og uaian['t1ou'tvqTou't'
.su"d 'sr€Ilr1-re1rl+nec 'xn'nasv'r' sap a77a4ua'tv{!9p ax11?Mo?9 'e c t e i t i'c t
'?,,PIen+cel
o rou sJlul Brn+
-alur eJrpnJul PSuIJls o-Jlul eeun eu 9c nrluad'9rn193a1
€a1"1rlrlc" urp eped eJeur o l"J3?suoo lu"-el rop
tS
-rlsuo3
ad
"t"5 Plls"ou
lnseralur
-ullu" rou eJoJPc rJElalJes ep rnlnlqtussuB Ie "InqIJl" I-eJ?c
ad ec
eun
urp
eg 'Iue eI aJe3 ed IJIluIue areoIlnSgu rBtu elef,
'A
u€rcll
p+eJE
u"rl"]r
AJesuoc o "'alalrl alrlJoureul eI PJaleJ es - "JJelIoA
eJ?c ed e'reosr;cs
-?ure]?ur aIaJ"uI ?rff,s - nJSAlsl o-slurrJl ?-rur
"lullln"
elDr6alul rol!liDnto
ntselDl uDlDrl
lnluall'loP u! PlDlPuou alDllrolnD 'c]o rurqng ':adatr41 '6 'pue8rlnog 'C "c gur"es ep luaror+"lua1eur rfle
rnl elrr?ronr
,ooo l"iir"ro Inlue.,,re] eeuaures? ap +Inlllsuoc ne ecrairi
g^rlr"rordarrleruoaS ep rirpc gnop 16 runca:d
'ar?ol?A plrqesoep o
"p
'rcrleureleur
e+"crlqnd
'a1e1purpr1s ulp e1"1rierc"ds ep elelsrler uI
?rurn uI
ep aloclire 16 ruouraur ap elns o alsad s€.'?J ne Inlnlu" "s
'ra1aio,t' aP PsvP o 16 rn1
ap
elerlrnu glreod reIN'z,,orxait'im7 a1aqmr" Pllurnuap aqrnc
"iry:lii
rosrncerd un +elaprsuof, putl} ef,relrl
?+slxg'reur1eoJluec rerJlauroe8 1e
ne aialerdns elsecv
'auryrorluac eJels ep ?aJrtunuep JorJelln 1e19d9c
'raie;e-rdns
lnlcund u1 lua8uel 1nue1d 3I
xll
I" +"reprsuoJ
: d
lcund un "I ep efuelsrp
'ssne3 InI sJnqJnc .: X epun
*d
JSUoJ
--
>I
:
Be+?1
'"acoair'i
-ar:dord a-re (9651 u; ecrafrj ep glpadorsep) S eie;erdn5
'aJrselc aleraprsuoc rrinq
a1aia{a,t{ns" ?cr}erue}eru uI lel}se csounc eS
elss aIIJ
-ir1,ro. aJ€ epun 'glerfua-ra;rp arrlautoa8 ap Iqasoepug 'acrlaroal
-pJJnI urrd sale
cny
rt* p1".r.ir,rt',6 PcseeulruoJ eiurrlA uI aulurPJ-"-?r'Jili
'e3rlr+urrls
eJluac e1"]ureul r€ul alec urp JoIIJPZTIeaJ e erurl eurrd ug r$ 1e;eua8
ecrafrj
rnlnseJelur InJluoc ,r; 'i1-furrrrrrg e1 aiurreluoo alo ardsap eauri
tntr-adevd.r, prima parte din monografia lui Laloscw asupra ecuatiilor
integrale este consacratS. ecuatiei lui Volterra:
ix1*,sy e(S)ds: F('),
o
Savantul romin, unul dintre cei mai de seamd. matematicieni pe care
i-a avut tara noastr5, se ocupase de aceastS. ecualie inc5. din 1908, in
teza sa de doctorat de la Paris, unde extinde rezultatele lui Volterra,
legind ecuatiile acestuia de ecuatiile diferentiaie. Rezultatele strd.lucite ;i nea;teptate aie tinS.rului matematician romin au gd.sit imediat
un ecou puternic; Vito Voiterra, unul din cei mai celebri matematicieni ai epocii, le introduce in cartea sa devenit5. clasicd Leclii aswpra ecualiilor integrale ;i integrodi,ferenlial,e, insofindu-le de aprecieri deosebit de elogioase2. Toate aceste mdrturii arati stima de
care se bucura Tr. Lalescu, matematician deosebit de talentat,
prematur smuls din sferele creatiei stiinlifice de o boald. necrutitoare.
De altfei, problema ecuatiilor integrale l-a preocupat pe savant ;i in
multe lucrd.ri ulterioare, contributia adus[ de el fiind socotitd- pe drept
cuvint capital[, iar rezultatele obtinute fiincl publicate in principalele reviste de specialitate ale lumii. Maurice Fr6chet, unul din principalii deschizdtori de drumuri noi in matematica secolului al XX-lea,
il mentioneazd" pe Lalescu in Enci,cloped,ia Fyancezd aldturi de Goursat
;i Heywood.
ln anul 1910, Traian l-aiescu di la iveali o sintezd a cercetd.rilor
originale fdcute de el in aceastS- directie, publicind in limba romind
volumul Introdwceye lq. teoria ecuatiilorintegrale. Lucrarea are mare
rS"sunet in cercurile stiintifice. Este tradusS. ;i tipdritd" in 1g13 in
limba francezd., iar in 1918 in limba polond. in 1956, valoroasa operd.
e retiplrit[ de cdtre Academia R.P.R. Lucrarea lui Lalescu gi-a
mentinut ;i astd.zi actualitatea ceea ce se intimpld. foarte rar cu
o lucrare de matematicd scrisl acum cinci decenii i pe drept cuvint
ea poate fi consideratd ca o lucrare clasicS" a matematicii secolului
nostrus.
in urma publicirii
acestei lucr5"ri, teoria ecuatiilor integrale se imbogi!e;te cu un nou capitoi, foarte necesar aplicaliilor ei in fizicS. ;i tehnici. Este vorba de studiul ecuatiilor integrale singulare, ulterior dus
V i 1c o v i c i, In tmemori,h tui, Ty. Lalescu, Timisoara, 1930, p. 12.
1V.
: A. H." I " a, y, Viala Si opera lwi, Tr. Lalescw, in isi.obibliografie', Ed.
Academiei R.P.R., Bucuregti, 1955, p. 9.
3
,,Scinteia", nr. 3956 din 12 iulie 1957, p. 2.
320
,^
U
lZg
'v'd'
626r'r+serncns';!"rrf"'t";':rt:t'n; ; JJ
i S :X :
'"rolr16iiercadseu
16 roplSrlercads alr.rnpulJ uJ rou rJnluozrJo pprr{3sap
e}ruau }uis
"s alac elnssou
arel €ele3e erunuB 16 'raiurr16 aI" rJ?zrlBal elelurEur r?lu
-nc esp} B ap Bluaueru-rad ea-redncoard 'ecrairj e1 16 ec 'ur€c;eurar es
arnqeJ+ ncsale1 e1 'areuorinlo^eJ eorzrl rrJoel ralsaJe e_rdnse ar;er8
-ouotu o al6alp8erd 16 pcrzrl uI IIiplI^Ile1a.r rnlnrdrcur-rd e-rdnse aiur-r
-aJuoc aurj 'rarie11.ter8 er-roel 16 ecruecaru ec 'a1es rrielrlerceds elue3
-erp? rrueurop uI 16 ea1e1rlr13e pcrlisue+uT 16I nosal"f ;roqzp_r pdnq
'rue ep LV eI '62,6T ur .relsrrn €eJ"oll
ur areotr\I '026I uI eurlep roloerrp rarpc IE .e:eo6nura urp ef,rurlelrlod
ITIo3S ea-reiurr;u; nrluad alnuiisns rrngole aundap .e:ei ur sroluret{
'zrnlnlof,as InIeAru eI eorurle+ eJpe3 Joun ee.ralderc a-rds
aleldarpur el"s elrtnlJoJe uI 16 nrzr;1 r€ru elseJrueur es Jolrcrlprue]
-eur e ecrlce-rd e;nlel n"rluad nps Insarelul .gxIz$ ep alaurelqord
n:1ued rnl In$Je+ur elsapanop ac eee3 .elplrcrJloale ap a.reouadns
TIIocS elrJnsrnc Llrnce Ezeaur:g '(rldarncng ulp €e+"lrsrelru1 eI rol
eJaurnu erroe] rS greorredns grqa8le ep rarpa]"f,
Inrelnlr+ ere 916I
urp I:e1rs-ralrun rosalord era pugc ad) 616I uI srJed
"I ""ri"-:_:_::11z1
I
E
,ur"r'ril|ITiffi
errzrJ ep alauralqo-rd eI
epriecrlde
.r,
lercads
"rolsef,e
-rodurr o ep
e1e-r8elur
rolrrienca
+uIS
uJ
el"s
eIrJBJcn-I .rJeur}
Inrua{uop
.IeJe+ellllnru 16 punl
rualclleureleur r$orarunu ue8urllgC eI ea8g:1e
Ia
-ord nruaS '1JeqIIH pIAeO :eals pnou o rcr? aselrprJ as .ura1y xrlag
16 uueruerg '1e1qruq 'ssneg ednq .au-rapour rrcrletualeru ale aJ+ueo
aluelrodurr rpur elec urp
durrl a:1ug esruelep ueur;e8 1a6pro 1sac5
Inun
'ua8urllog e1 durrl ellIc ocerled .r3r+"ure+eur uI
Inlero+3op pp 16I B06i
uI epun 'sue4 e1 pceald 906I uJ 'raiuir16 ep eelellnf,€.tl pI orrosul
as e nrluad'rue re;1 pdnp al3asp_red o a-rec ac{.a1eso6 16 r:npod ep el"u
-orieu eleo:$ eI pr+ur 'ue r*elece
'I6eI
uJ
'006I uI eur.,,rel a1 arec ed
"I apun .(16e1 ,ueluog
'a1eecr1 elrJnsJn3 ez€eluJn noselef InJpuJ?
.€nor
-er3) iupi e1e e6e:o elrreJrp uI Inrtrlres no 1€+mu else n3seleT
InI Ipl"l
'ecueq ep reiroricund .ruro3 eunuro3 ulp
ep puITJ nps 1p1e1 ,ueai
IeJ
-pupq ar$rgqo ap Blg .688I uJ .rlSarncng uI +ncwu
noselef u"r?JI
"_s
-a:durg 'en1an
16
rlr,rsrleqcsn^ rf,rler^o,
,.,r"r"Jr?*tjl:fi:i[H#
ffi
D, Fompelu: Un deschizdtor de drumuri
#fi
;Tts '-=*
d
;.:'
Y. *u
'.\
\* 'i'' , -*'i
---l";
i\
4\_
i'l>*i'
i
lt
.a
,,intr-o frumoas[ zi de toamnS, s-a sdrbdtorit un amurg ;i un
risirit"l. Cu aceste cuvinte ;i-a incheiat cuvintarea Gh. Jileica
cu prilejul sdrb[toririi sale gi a lui D. Ponopeiu ln amfiteatrul Spiru Haret, la 23 noiembrie 1933.
Anunlind venirea unei epoci noi in ;tiinfa matematicl romil
neasci, ridicarea unei noi generalii de cercetdtori, Jileica
" ::rn-,' ot
evoca amurgul epocii anterioare, a cd"rei ultimi etapi a
fost ilustrat[ de cea de-a patra mare figurS" a matematicii
romine;ti: Dimitrie Pompeiu.
$i iatn ce-i rdspunde lui Jileica insu;i Pompeiu, la aceea;i
solemnitate: ,,Dac6 cei ce au perseverat ;i au lucrat se numesc Jileica ori Pompeiu, ori alt{el-pulin importd: esentialui este cd la noi, cu toate greutS.lile ce ne stau in cale,
D. Pompeiu o activitate gtiiniificl serioasi s-a niscut si s-a putut dezvolta..."2.
Contributia lui Pompeiu la dezvoitarea ;tiinlei rominegti a fost cu
,
\ \"
totul remarcabila.
Niscut in 1873, la Brosciuti (Dorohoi), D. Pompeiu urmeazi cursurile
$colii normale din Bucure;ti. Lipsit ;i ei de mijloace materiale, nu
poate face studii superioare ;i r[mine pini in 1B9B ca institutor la
Ploiegti. Din economii, stringe o modesti sum5" de bani ;i pleacd ia
Paris, unde i9i di bacalar,rreatul;i se inscrie Ia Facultatea de;tiin!e,
pentru a-;i susline in 1905 teza de doctorat, sub conducerea ;i cu sprijinul tui H. Poincar6. ln aceasll tezd, Pompeiu se ocup[ de problema
dificild gi mult dezb6tuti a a;a-numitelor funclii analitice (aspecte
legate de punctele singulare ale acestor funclii).
,,Necunoscut prin alte studii introductive, tinirul Pompeiu intri in
;tiin!5. abordind in mod direct problema singularitS"filor funcliiior
analitice,;i aduce cu el propuneri care tulburau ideile simple, intuitive gi consacrate"s. De la ideile dezvoltate in aceasti lucrare porne;te
principala contribulie pe care o aduce in;tiin!i. Rezultatul s6u era
nu numai interesant, dar de-a dreptul frapant; Pompeiu a demonstrat
pe un exemplu existenla funcliilor analitice uniforme ;i continue pe
multimea singularitdlilor.
Relevati ;i reluat[ de matematicieni de talia lui Denjoy ;i Painlev6,
descoperirea lui Pompeiu a devenit de notorietate internafional5.. Ea
L
Profesorii G. !i,!ei'ca Si D. Pom.pezz,
2lb'idem,
3
O. On ic
a9',
esc
in ,,Natura", nr.
10/1933,
u, D. Pompeiuin,,Mathematica",XIX,
1943,
p.
19'
p.
12.
t?.t
9 'd ''-zt '(o 'n c s 3l I u O.Zq j
'096I errnnrqeJ 6I ulp 1,69'ru ,,Inu€rodue+uo3" uI 'ncsa1otr,111 uo!?w'POrv z
'AX 'd '6961 'rlSerncng'pttyrwagatu n,ta(6 'n r e d u o d 'C[ r
'ocrleJcourap el"s
urp r"uor8el Inure^n8 epun ep
elrre8ur^uoc nrluad
"z€eljpdepul II 0f6I
'pcruqa1r1o6 €Ieoc$ eI 16 'IeIeJ€d ug 'eaare ep ?z"aseJoJd '?cluqel nJ+uod
rrJrlelua+elu eiuel:odrur ep Burees l6-npulp 'elJoe+ t6 gcrlcerd allulp
rrrnlg8el ariuale p1|eesoap o pproce nledtuod'O'Ips rr6elureug rS e3
'eeurJollun esllrl"uE
JoIIIicunJ ?rroel uI +srl"Icads unq r"ru leo 1de:p elrrrr]-I^eT Inu"13
-rl€uraleur arlpJ ep IaIIIE ep lereplsuot Brg 'JoIrIi3unJ elroe+ ep
'ci InI ezeurrn ?s 0t6I uI 3c nr+uad 'rl6arncng "rp
utp
-a+?c
Ianu€lurug
BI pf,rueceru ep rosalo;d llrunu alsa nredurod 'O 'Z16I uI
"I
"a+elrsJalru1
'(OSO1) 'U'd'U raruap"f,V
ep l"cTlqnd 'pcl'Juxualuxu o,n(g "rnlrpg
nr,a{uao4 a?4?ut?e Inurnlo^ uI e}IuneJ }ua3eJ +so} ne e}u"seJe}ur Ielu aIeS
uI
'alerJ?A elJ"o] auralqord puI+BJ1 IJprcnI 0gI s"tupr ne rnl
"urJn
'rninrq8unu+
u1 rS e1rur1 rolr:atrlarc
"rrlaruoe8rrfnqr.rluoc eluesaJelul
'O snpe reur p aleur8r.ro
?uraJoel ug nradruo4
'(ncsa-i
-opoel 'N 'ITSToII 'J 'JC 'nueerp8nlg3 'J 'ncsalof,IN uorl141) ecseau
-Iuor pcrleureleru eleoc$ ep Jorrelln g+E+Io^zap ]soJ e ea lpcrleural
-eur uJ Ie ep esnpoJlur tunriou alu"+Jodul 1eur elef, eJlulp eun
alse e+seeov 'en{e1 'N'I cr}erlos Inu"rJr+"ue}"u ep psul}xe 16 p+e
-Tpn+s
ap psnporlur 'p,to,loa,ta ploaxl.ap ap eaumiolq
€
'nraduro4'O
+soJ
'EI"er glrqerrB^ o ap rA gxeldruoc BIrq"Ir"A o ap
ropricun;
uI el"uuesu; ur-radocsep eJe Ieru nredruod erJllrurg
"rJoel rezrlaue
'ecrlerualBru
1e lolrdec luelrodurr un-JluI lrnunJp ep
Jo]"zrqcsap un eurlep ultuoJ u€r3rlerue+"ur InJ?uI? '1eq1nzet lsac" urJd
'a,,nJqeleJ 'csn:q 'lruarrap e
uercrleurel"ru nrlsou Inrpu;] pulc '606I uI eIqB 'nrzrll gleSoloruo ary gs
€ale erJo+orl pls€a3e 16 'nreduro4 rn1 eaped ep lsoJ e BrJolcr1 'p+"f,
-rpur
pul^e pcrlrl"u" aricuq ep nlduraxa un pulp 'ngs
"ale+errdord
rnlnresrelp€
rnlnluaureuorier 1e [epo1e6e 1n8ar1u1 purIJ?p nraduro4
errlnurC[ in:guga" 'a1es rolriplr:eln8urs eaunilnur ed pntrrluoc r1 eleod nu
exalduroc plrq"rJe^ o ap
erel zeJur-rJ u"r3
aricunl o ec
?crlrl"ue
-rleualeur 'r11ercy '-I srJed eI +erolcop ep EZel"uJrI"
esnurisns 16;'9961 lnue
uI ]oJ'1e1dacce lndarur ?I ep +so; e nu'nr,aQwod ?nI nynicwn{ ea;rt
-adocsap ui l"zrla,rcuoc 'eJapel ap n?s lnlcund pr ur+urur" ps arnqoJ]
'nredruo4 inl Inlellnzal eJ?oiel es elsnl e1 erca.rde ealnd nJ]ued
"rorlerlos
'
rurzn-I',Lo.ropag'uosrrn'.teqn1o3
uI arfecrlde rS a.rarcarde eurldap lrsp8 e-r6
Jolrualorl€rualeur alrrpJcnl
In
1934 este a)es membru a1 Academiei Romine. De
a ader.lra/ipre/are s-a bzczra/ /zsd afu? -fzz rremea
regimului de democratie popuiari. Institutul de matematici alAcademiei R.P.R. poartd. numele sd.u. Moare
la virsta de 81 ani, ln
S. Stoilov
temotice
-
1954.
moestru ol gcolii noostre mc-
Unul dintre principalii semnatari ai memoriului prin
din initiativa P.C.R., cadrele universitare patriotice au cerut in 1944 iegirea Rominiei din criminalul
care,
Simion
ri"zboi antisovietic, a fost Simion Stoilov (1887- 1961),
maestru venerat al ;colii noastre matematice, conducitor de frunte al cercetirii stiintifice din domeniul
Stoilov matematicii gi fruntas de seam5. al vietii publice din R. P. Rominl.
S-a nS"scut in Bucure;ti,la 2 septembrie 1887, iar studiile superioare
le-a urmat la Paris, evidenfiindu-se ca student foarte inzestrat. Primeie
sale cercetdri in domeniul teoriei ecuatiilor cu derivate partiale ilustreazS. o gindire matematicS" originald. ;i profundd, fiind remarcate
de cercurile matematice din capitala Franfei.
Dup5" intoarcerea sa in tard, S. Stoilov a desfS.gurat, ca atitia alli
mari matematicieni romini, o activitate didactici sustinutd. in invdlimintul superior, fiind docent, conferentiar, profesor ;i gef de catedr5. timp de peste 45 de ani. A luptat hotdrit pentru innoirea 1nv5"!1mintului superior matematic, pentru modernizarea sa. A fost membru
corespondent (1936) gi membru al Academiei Romine (1945), ulterior
membru ln prezidiul Academiei R.P. Romine, director al Institutului
de matematicd. din Bucuresti si membru in numeroase foruri gtiin!ifice interna!ionale.
El transmitea studentilor ;i cercetdtorilor nu numai cuno;tinfele sale
vaste, nu numai conceplia sa inaintatl", bazatd" pe materialismul
dialectic, dar gi exemplul unei vieli dedicate muncii ;i progresului
societilii in care a tr5it. S. Stoilov a reprezentat lara noastrS. peste
hotare gi a fost deputat in Marea Adunare Nalionald..
Crealia ;tiinlific[ a acad. S. Stoilov are o valoare deosebitS., unanim
recunoscut5 de cercurile ;tiinlifice din !ar5. ;i striin5.tate. Ea cuprinde
peste 60 de lucrdri originale, numeroase conferinte, tratate ;i cursuri.
,,Fiecare din cercetdrile sale se distinge prin importanla ;i dificultatea
324
szt
lnuy
'0I ^d ' rlr,ap?q
'rI-6 'dd 'u,tapt.q1I
E
',,ecr1eura+€ur rJ€+eoJec lS 1lpn+S,.,^
'eJ?1OcJ33 3p +ueurnJlsur
lBuuresul
16 nou un leaJc +soJ € IaJlsB : eJuadof,e op eueruueiuarJ JoleieJ"Jdns
eeJrurJap :errlrleue roprfcuny rarJoa+ € pl"+uoru"punJ Etuolqord o 1ea
-IozeJ E Inlu"Aes'eleor-ra1ur alrJgrrrJolsueJl
ap pururod 1oa .pfe,rlsuour
-ap rou ap erJes o eap ps 'el"+euutosul "I
e+rqesoep o ep (.c1a pleuors
-uourp-g arfecrlde'ar-rdo;d ariecrlde) aldacuoc iou EonpoJlur ps ,acr1r1
-eue:oinfcun] ele ecrloldrurse 16 aleuorfdeoxe aIrJoIeA ozapunlo:de gs
AoIrolS riilnuercrurep"c" srurJad e areorralur JoirJpruJoJsuer] InIpnlS
.axalduror :olrriounJ nes rar8olodol
Inruaurop uI
Jo+?1a3Jef, eJ?3rJo n.rluad pzeq ep runriou ve+sa, arnlrlsuo3 .866I uI
'piulIl$ uJ u€rorlerueleut aIeJ"ur ep asnpoJ+ur ,,areorJo+ur aIrJ?urJoJsuul.,
azLJxlowtt ,toy,oicwn{ n pco7o1o{o? oxtoo? :rror}eure}€u B pJnur
.S 'rJelecJe3 ep Ep"orJad era-r1
-eJ pnou o a16e-rne3
eec uJ
^olrols
"-ep
'S ep rorra}In alnuriqo ,acrselc rzeJs?
'e,,s{"S 'g 16 qceueg
o}E}Inzer
1erperm adeorde onpep as" (satowolwol suoxljuo{ salt uoas,nawr,,1 tng)
apeor-rad relsa3e e pzeq ep BeJBJcnI ug gsur;dnc .aoirolg rnl €
Rlelueru
-"puq
ur([ 'e+e^rJep JoleJeunu erdnse dolueq
rnl
rauaJoe]
?
"ureJoe+
plue8ale
16 gldurrs arierlsuouap o ,anbseqaT
e
euraroe+
o
pursoioJ
InI
'elrq€rerunueu nes olrqereurnu .e+IuTJ alJ
'euriqo
*'rilnru
?s
olsecE ec^olrols
llfrpuoc JSeIrq"+s as 16 enurluoc rolrrfcunJ 3IB Ie^ru
allru
-litnur elepun;o:de ]uIS un3e 1o1 1p1nu ereoIBA ap :olrurrflnur"prIJ?orJ
-rs"ir Inrpntrs apur;dnc (tZOt-etet) i-rglac"rec ap epror.rac1 Bnop e O
.aseoJole^ ep
.JorJo+In snp
+lqasoep rrznlcuoc 16 r,rglac_rac e1 .ruercrlerueleru
rile
ad
ecrpor.rad nldn:perrc a1e_r8a1q
ep
earrlrq€]s
16
ele.raua8
raie_r8
elec elsease ad aSunfe eJec
elele+Inzau
ne
-
-e+ur rersaJdxe ea:auriqo
"I
.a1da:p ap
IIIITTeJ _ rolrcr+srrel
-3erec 1e 16 r;rouolo -roFiuercrleos InzeJ ezeapun;o-rde 16 alrqour
lipllrel
-n8urs reun Be+"]purcel uI eurJoJrun e1e-r8alur €uneeplo+ul pls,"a eJe3
nrluad rrienca ap p1ue1-rodur psBIJ o piuapr.Le u; aund 1E .xa1durof,
Inru
-euop u; aleli-red ole^rrep nc rolrrfenJe rerroel ?]BJcesuo3 elsa pbryri
-urr16 es
"a+e+rlrlce
'(6lOf
-trt61)
rrplac_rac ep ppeor-red giur_rd o_r1,r1
:.a1edrc
-urrd adela ra-r1 Surlsrp as ,ropo15 'S 'pec" :olr"redncoe:d erinio.La u1
'T,,IJ€IAJJaS TOU ep Jo^zr un ernl
-Tlsuof, r6 llnlr+suoo e '1nAe In+aunseJur.rd.rd rrcr+erue]"ru eeJeliolzep ui
lUeUrOtu un 1€3t€ru 3 es e eJsJsnI eJecerd .elrsoloJ Jolspoleul Ea+elrzortr
eJepel ep rnln+cund eelellleur8rro urrd ,aqe,rlozet raurelqord
-e8ur
16
Opera fundamentali a acestei perioade apare in 1938. Este vorba de
Legons swr les principes topol'ogiques de la thdorie d'es fonctions analyt'iqwes,
lucrare profund original[, care a ficut epoci in teoria funclii1or, ca ;i
in topologie. Apd.rut5. in cunoscuta coleclie Borel, aceast[ monografie,
cuprinzind teoria suprafetelor riemanniene de acoperire ;i caracterizarea topologici a funcliilor analitice, aduce contribulii originale care
au intrat astlzi definitiv in patrimoniul matematicii (intre altele,
cu ajutorul transformirilor interioare, el di caracterizarea topologic[
a suprafelelor riemanniene) .
S. Stoilov studiazi noliunea de frontieri ideall a lui B. K6r6kj6rto,
definqte ;irul determinant al unui element-frontieri ;i introduce o
topologie pe mullimea oblinuti. Recunoscindu-se meritele savantului
romin in aprofundarea acestei probleme, ;tiinfa a adoptat ast5,zi denr'mirea, unanim acceptati, de .frontiera Klrdkidrto-Stoil,oa. Aceasta
joacl un rol de bazd in teoria moderni a suprafelelor riemanniene.
Trebuie subliniat c[ lucririle pe care 1e-a publicat in teoria funcliilor
analitice de variabild complexi au devenit astdzi clasice, fiind citate
in mod curent de tratatele de speciaiitate. ln acest domeniu modern,
acad. S. Stoilov a introdus concepte noi;i a oblinut rezultate fundamentale ;i definitive, larg :utilizate de toli speciali;tii care fac cercet[ri in problema amintitd. S. Stoilov este unul din iniliatorii unei
orient[ri cu totul noi in matematica contemporani: aplicarea metodelor topologice in studiul funcliilor de o variabilS. complexd. Aceastd
orientare topoiogicS" s-a impus intre timp ca una din direcliile principale de dezvoltare a matematicii contemporane.
Ca o incoronare a muncii sale gtiinlifice, tratatuislu fundamental (Teoria
funcliitor de o aaria.bild com,Pl'exd') a fost distins cu Premiul de stat c1. I.
O revolutie in motemoticd: J. Bolyoi gi geometrio
neeuclidiond
Peila mijlocul veacului trecut, trlia la Tirgu Mureg un modest c[pitan
de geniu, ie;it de timpuriu la pensie: J. Bolyai. Existenla pe care o
ducea era atit de precar5, incit atunci cind voia s5-9i a;tearni pe hirtie calculele matematice gi schemele geometrice care-l pasionau, era
nevoit si scrie cu primitiva pani de gisci si si foioseasci cerneala
preparati de el insu;i din diferite vegetale.
Lucrarea capitali de geometrie pe care a publicat-o in 1831 nu a suscitat nici un interes in cursul intregii sale vieti, iar aristocralia 9i
520
azt,
'glern+Ieqo
Eudord ed olelgurpr+s uI rrpn+s EI InlI PlTrulr+ r6-gs rnppF
"s
-ug1n1nd e-r6 nu rS ercprgs nc a1dn1 ps +Inqer+ e'6erntr41 n8-rglurp lnr8
'uo8rlod
-aIoJ eI rosa;ord e3 'rrfarn lndrurl u1 lrniard +sol
"-u Ie IclN
rnun rerJe € €aaf,B alse 1un3 'rrcrleuraleur oI€ eleluelllepunJ runriou
eleun ep lerceds ug eqe8el 'aleoleA ep rrplcnl rnl €urJn ui puIsFI 'ilqec
-reurer uercrl"uoleur un 1a rS 1so; e 'rn1n;lauroe8 1g1e1 'redlog 6e>1:eg
'arlrpsJ] o
rrJrleule+"ur
"rnlr+suoc
inrpn+s epun erInuBI o-Jlul ln3spu e-s'ttJleuloa8 rrou rrJo+eleuelul
urp Inun 'alerpuout rlJnllnc e prueas ep e+"+rl"uos:ad 'reflog 6ouef
'sJelru1l ardsap pJls"ou eridacuoc u.r
euercruradoc arinlo.tar Rnou o ldarp auerprlsneeu rerrlauroa8 erir:ede
le Je+xereJ e '.pJo]JrIJ '"aI-XIX I" Inlnlocas re Iuercl+Puraleur rieuuras
-uI reru ref, urp Inull 'pcrlerualeru u1 .ro1rrin1o,La.r e ecode Pl"rg^ap"
o plupolol esesrrl3sep 16 retrleruoa8 a1e aleuorirper+ elezaq eseuoli
gdnp p.t'19.1' rerqc 13
-nIoAeJ BE'eJeceJeo 1de; un eJO nu'es
"elJeotrr
saJelur ellle eurnl e8earlug uI asruJlls arec 'red1ofl TnI
'ru8edurocuong"eJrJadocsag
rnl ?eJe-rel
po€Isrles gs'sgalog pugrgT Inuerf,Izl; 'ngs 1nr; ad e8nr 1g r* rez{1og rn1
eieunu ep esrzne nu rcru pc EesrJnlJpur elsadepng ulp lelruopef,V elel
-urpe6e:d'p1ep eece eI 'r"0 'Irorl"rueleru Inluaruop uI eeI-XIX ie InInI
-ocos I" luaurruele eJeur reru 1ac elutza:dar rei{1og rn1 erado pc 1n1de1
ur-rd lnsaralur r6-npuglrloru'uealepre rnlmlauroa8 erdnse ecrye-r8oiq
alunupue ep eseJelur es 'sollog leszof 'elsadepng urp Tetuep"f,V
rnlelurpa6aJd 698I uI ?+"saJpe eJ?osIJ3s o-Jlul 'ru8edruocuong 'eurog
urp rerruepeov B pcrlerueleru ap reriras alalurpa$a:4 'r8-re1 reur ac
uI ec urp rJncJoc uI plnosouncal eII es lndacug e alerua8 ales reriearc
'es ealreour gdnp nruacep un e1 'qurtgcs u1 'era8elaiulau
"aJ"oIeA
nc aleurdurllul lsoJ ne ?s e-rado 16 +Ic Bu"osrad lllt'1I?Jle dull+flf
'"Ielrz
ne-r eJsc
lTnlsrul
uI
erpa8erl rS ealgrra;au 'ursrurc rolginroau un op 'e1ut,r.nf,
"Aalrc
tgrurrdxe r$ rrurarrr .rolrcruralnd erurdo plcalleJ
?f,ruooel pz"JJ E+seaov
',,soloJ un r3ru pJ?I sJnJS e-s r, eietn" :.reprde1 leuoriueur €-s eletu
-Joler rrcrJesrq € plocrJleru Bapec uI '0gBI u1 '1r:nur B puIO ,rer 'lrndrqr
-ulau ap erJazrur rS atcg:gs o-llul ll?rl e (e1ts rriatn rE rue IIurr+In uI
'JeuoIlnIo eJ Ja+f,eJec +3n+
.
-uecce un neel" arec 'alercos 16 acr;rfurll6 ales Jolrapr plrJo+"p'+I+uFus
un ad er neaa.rrd II 'eIEr+ ptolpJ lncoltrur uI 'guealepre etzaq8rnq
il privqte pe Jano;, incd" de mic s-a dovedit'foarte interesat
problemele de matematicS", pe care i le dezvdluia tatil s[u. A dat
dovadS. nu numai de interes, dar gi de un strdlucit talent. pe la 10-12
ani, era familiarizat cu caiculul diferential si integrai, precum
;i cu algebra Jui Euler, cunoscind si primele cirli din E1r*ritrtr lui Euclid.
Pentru ca marele talent al lui Janq si se poatd. desfd;ura din plin,
era nevoie de studii temeinice. F'arkas Bolyai i-a scris lui Gausi, cu
care legase o intimE" prietenie inci din epoca cind. amindoi erau studenfi la Gdttingen, solicitindu-l si-t primeasc5 pe Jano; in casa lui
9i si-gi asume rdspunderea educ[rii sale matematice. Acesta
probabil
djn motive de comoditate nu i-a rispuns. Atunci, tatdl- lui Jano;
a cd.utat o altd. cale si pin[ la urm5. a izbutit si obtind. o bursd. si-;i
;i
trimit5. fiul la viena, la Academia de ingineri militari, unde studenlii
cipS"tau gi o pregitire matematic5. destul de bund.
La viena, Jano; Bolyai a tr5.it o viald" intensd., intr-un ritm intelectual si sentimentai trepidant. Temperament impetuos si romantic,
ptezen)a sa originalS. era lnregistratd in via{a tineretului vienez nu
numai pe plan;tiintific: minuia vioara cu virtuozitate, era un adver
sar temerar la jocul de ;ah ;i se dovedea imbatabil in dueruri (de nu
mele lui se leagi un adevirat ciclu de istorioare apocrife cu spadasini)
Totu;i, dincolo de toate tentatiile artistice, militare ;i monclene, era
atras de celebra problemd a paralelelor, ci.reia tatil sd.u ii consacrase
intreaga viat5., f5.r5. sd obtini vreun rezultat.
In tgig - un an clupi ce terminase studiile la viena imbraci. uniforma de sublocotenent ;i este numit la Directia fortificafiilor
din
Timisoara. Neglijind serviciul, este complet absorbit de probiema
paralelelor. In 1823, izbutqte si dea o solutie remarcabild. acestei
probleme, care preocupa in epoca aceea toati. lumea
;tiintifici". pind.
in 1825, el creeazl", independent de Lobacevski, prima geometrie
neeuclidianS., mai precis: o geometrie absolut[, adici o geometrie care
este independenti de axioma paralelelor lui Euciid. corytient de insemnd.tatea descoperirii sale, el scrie tatdlui siu: ,,Am obtinut lucruri
atit de md.rete, incit eu lnsumi sint uimit... din nirnic am creat o alti.
tn
ceea ce
in
.
o lume noui".
ln 1825, Bolyai i;i sintetizeazl
lume,
rezultatele intr-o rnicd. rucrareT pe care
o trimite tatS.lui siu gi unui profesor care-i indrumase studiile la viena
Dinpicate, aceastS. lucrare s-a pierdut, asa cum s-a pierdut si prirra
comunjcare a lui Lobacevski (din 1826). Lobacevski incepe tipdrirea
lucr5"rii sale la Kazan in 1829. Bolyai reu;e;te abia in 1B31 sd im
prime, intr-o tipografie din Tirgu Mureg, lucrarea intitulati $tiinla
absolwtd. a spaliului. Este opera sa fundamentald
o bro;uri de numai
-
26 pagini, care poartd denumirea conventionald. de Appendix, deoarece
328
6&9.
-oJd es oJ"l ed alunurnJp PO +IJedoJSap ? Ie 'rriglllrl€ieJ 3 elJoel
e:euouinlo,ta.r 'rolgur:n lnloras ug '1eafJ € urelsulg lJeqiY pul3
'+€Jlsuourap lsoJ B 'rtrlauroa8 Irou I"
.alur€ul +"lsaluoc op }I+e 'IEol InJelcerec 'elseeJe nJ ',,€la;sopnasd"
a1eofl es
?+rlunu u?rprlf,na rnlnrieds e plercads pfelerdns o ad eluazardar
pc 1e1p,re e lur€rllafl orua8nE'B9BI uI 'es?er3
puerprloneeu
"IJlouroa8
gdnp ?rqe 3e 16 glncsounf,eJ +soJ e BusruueurarJ
o eJ"f, rnlef, €alJeoru
ertlaruoac .ssn.e5 rn1 ealrec urp urluds unaJ^ ap Ia rcru +slcllauaq
aledrcurJd" ap lelcardr: epeol 15
€ nu uueuraru
(ue8ur11o3 e1 ep:a8a1a:d
lndecu; 3-rS 'rue 86 ep elsrll €i 'uueruertl
",lolruercl+"uraletu
pulc 'rue ap LL ee^e ssnec) elsace er JPUI+ reJ\I 'ssn€c rI3 a+"llsre^
-run l*€aece ?I i3ep 'ue8ur11o9 e1 rosa;ord 'uueuretg pJBquJOg +soI
"
r{s^ef,3qof 16 re.{iog rn1 rarado IE l"iue8 lrrro+enur}uo3 'r.46n1r ruarc
r+"lua+eul roll€ eIIJEJcnI ep llcnl?rl.s pour ui nrzrll r"III F+"+Io^zep
r* gleunrpof, lsoJ e'r4s.teceqo1 l$ reflog ep Plearc'arllauloa8 eno51
'(ersng eI €ereJ
-ar es re[1og) ,,Erei eauaurese o '1ua1e1 ?euaurese un ap coJou PqIe ?s
3seJop sele r"ur rg .''1e8nc uI +rpnrul +utrs Pru ersl nl rnlnro+n? rlSeiprl
a+ua{ur}ues nJ eulur pq+uI":ales aIIJRuuresuI ul }e}ou e'atzeto P}seace
nJ '+"rrrserznlr;e ro-l rS surrd:ns e1 alnurfqo rolelellnzar eelelrluepl
'r>Is^ef,eqof rnl aIrJpJcnI ap '+ncarl rnlnloces 1nco1[rur e1 ad '1e1;e e
ref1og 'are1du41ug g]r3rral o-l]ulJd ',,Incilnf, IaJ]s" eJnqln] re-al
"rorgc
'roladsau ap-rnlgdeiur ap" 'aseurr:dxe as urnc gdnp 'as-npugrual 'crlqnd
+epJoce e-I nu ?sul'(ereolel ra elsnl e1
urlrrtls un rcru redlog rnl
urp gcul)"e ap +eII" e ssn"O 'onlnofa{sa awlosqr??iu???S
ernierd o
ISBI
nu uez"X urp snJ Inuercrle{ue+eu PSUI
efualsrxe op pleporcru
+elJ"
"
'ssn"C 16 rls.LaceqoT n?ra a:e8alaiug
erads 1n1nd r; re reztlog eJBs
e1 riue.r.es rr.rn8ur5 'rou relJleuroo8 re rieun6ra.Lug r?ur lec rrJ?sJelp?
allurp aped eacg; Surrqng ua8ng Insourrel RJ ]"f,relual ep +uesaJalur
alsg 'r16r:rdure rruerf,rzlJ"]eu ed 16 11c ';at,tnoueg n€s ezlof nBJe urno
'1u?X rn1 rridape ed 1g1e urrsp8 II rrJleuroaS rrou rIJesJaApE arlutrd
'eeeo? eg 'raridaorad e uoude purro; o ardsep ec 'niieds e.rdsep luey
rnl BrJoa+ utr gcrJozolll aJellloru ap eJeJJe3uU o Jollelln lrurud e-rd
plecapnfe:d Rlsearv'pleurcgpprul culpe glecapnta:d o asrualep (guelp
-rl3ne er:leuroa8) el"Ipetul rarirnlur apundsa-roc eJeJ
1;cap ei4aruoa8
"ec
EIIB Blsrxa aleod nu pc eara8ut.tuoo :pcrJozoirl EJnleu ep +soJ e rrJleu
eorpard
oa8 rrou rrrgldacce eal"o ug lels"e eJEf, Plue+Jodurr reru
'runrcrdsns nc leurdruglul "e3
e-l '6e4:eg
'nps lple+ 16 puld 'tliet^ Insrnc uI al€s roITapI lli?+lllqelea rualStou
-nce: erfcelsrl"s ap alred 1n.te e nu redlog $ouef 'r4s.taceqo1 rA e3
'ZSBI uI '6a:n6 n3:g1 eI +o+ plppdl+ 'rezflog
plu"]-rodurr aJelcnl o EI pxauv o e3 ue un alsed lnrede e
*e>1-reg
rnl
"
pagi lumina in spafiul cosmic formeaz[ o familie de flrepte neeuclidiene, aritind cd numai geometria neeucridiand., creatd" de Bolyai,
Lobacevski, Gauss ;i Riemann, permite intelegerea deplind" a structurii Universului.
Din acest moment, geometria noud. a iqit din sferele abstracte ale
matematicii ;i a invadat f.izica. Aplicabilitatea ei in cercetarea naturii
universului a constituit totodatd. cea mai strilucitd confirmare a caracterului obiectiv, real de care fondatorii noii geometrii nu se lndoiau
niciodatS.
in aceastd. ord.ine de idei, trebuie subliniat ci Bolyai, cu viziunea lui
largi, pdtranz|toare si lndrd.zneald., a ajuns sd anticipeze tnele teze
relativiste; pornind de la ideea cd" spaliur nu poate fi despirlit de
materie, el a sustinut cd ,,legea gravitaliei pare si fie intr-o strinsi
legdturS" cu forma, cu esenta, cu felul de a fi ar spaliului". Aceasti
idee filozofici a fost transformati" de Bolyai intr-o idee fizici si astronomicd. eficientS": <1ac5. geometria universuiui este neeuclidiand, atunci
vor trebui si apard, in decursul secolelor, abateri esentiale in traiectoria reald. a planetelor de Ia traiectoria calculatd" pe baza mecanicii
iui Newton, deoarece mecanica cereascd" newtonian5 se bazeaz| in
intregime pe geometria lui Euclid. Aceasti idee a fost confirmatd. in
mod strilucit:in migcarea planetei Mercur, a fost observatd. o abatere
sistematicS. de la traiectoria newtoniand., abatere ce nu poate fi
expiicatl decit cu ajutorui teoriei relativitifii, care se bazeazd. pe geometria neeuclidian5.
crearea geometriei neeuchdiene reprezintd. incd o confirmare
;tiintific5" a concepliei materialismului dialectic. Ea dezvd.ruie, asa cum am
v6zat, legS.tura profundi dintre spatiu si materie, precum gi faptul
c5. propriet[fiie spaliului sint conditionate de proprietiiile materiei.
Pe zidurile casei modeste din cluj unde s-a ndscut acum 160 de ani
genialul Bolyai, se poate vedea astd"zi placa comemorativd. care cinstqte opera marelui geometru. Posteritatea i-a fdcut dreptate lui
tsolyai. Prin crearea geometriei neeuclidiene, scria regretatul acad.
Stoilov, ,,Janog Bolyai a devenit unul dintre clasicii stiintei, unul
dintre marii deschizLtori de drumuri noi in ;tiinta matematici a vremurilor noastre"l. Existenta lui tragicd dovedqte in mod gr5itor
pozi,tia anti;tiinfificd, retrogradd, pe care vechea societate bazatd" pe
exploatare si oprimare o opunea, ca o barieri distrugdtoare, in calea
marilor cutezitori ai stiintei:
1Acad.
S.
S
t o i t. t.^
694 din 29 ianua.rie 1960.
330
Ont'agiw unu,i mcye
sat'ant,in ,,Contemporanul.. nr.
nrsausrerg
t0t
arer
'clr nueriapg "I'luod'.1
"{u311e5'V€J nu
(pJedlrur:d alednJor:d
arlurrd'q'lurrtS 3-p iuJurco r5 ruatiluqal 1i1e 16 urp
rola+ururgcPz Intpn+s eo r
p.fui r"piJlp'1tdn'o *e-s arlseou rirpl lnlosqns
-elals
ulp
'rc
'rl*ernons utp eiurrl6 "n
"iu"otl] ffit;ttl':::i=":"Jn:
al8oloaB ap g:pa1?f, eurrrd Rzeeiurrlui es
rel'(tgBI) €^"S'IS Inecrl €I el"rnl"u
eiu1116
pulc 'mzt71 l?ur ue un
ep rosalold ?rrunu elsg
'Inlu1urtip^u1 16 pur:dnc BZn3 rnl raluruop Indurrl urp
a{rreJl o-r+uI grei u1 errsolul eS 'eir"IiH
alsrseJsoJd a1r.[n1d9;u1
pulr
-)qes fo-r;ioa5 16 preu:ag epnel) ad rrosalo'rd ec pu;'l'e 'eut'q
"I
'IS rnlnecrl earr'tlosqe pdng
lerpnls e 'B9BI uI '?AeS
"1"i,rrtie
"prolto
'lnceJ+ InIoJas urp rullrroJ rf,olrJedo3sap lieuruesul I"III Ie3 aJ+ulp
alaluugd '(tlOt-gggt)
lnun 16 ?+epolol alsa eres 'ellseou rarSoloe8
JoS
adacug ruo'1
ncsaup{a1! nu'o1at7 ardsap e}urlnc ela}Ic aunds e uud
'elnf,souncar 3re1 ve+sE 1u1s acrSoloa8 ro1 elrrznl3uoc J€I
'rol Jolrr?+aJrac alalB+IrLzer +rqasoap pour uI lercaJde ne elelPulgrls
.s gr"i'*ip ecr;riurrl* elrrncre3 'rnlnlosqns -roprigSoq eareleoldxe 16
'".,"1".,".-nrluadaseoriardIryuInJpuIeJlzglse16csa,rrasJoIeIIJ?JcnI
aJlurp elln6 'elrln aleJeurur eiuelsqns ep eluliupcpz aseoraurnu arad
ropumieunol e durrl u1 erinlo'ra gcs"ellqsls PS
.aJ}S?ourrrgirnlnlulurgdaleecrSoloaSIJn}3nJ}SaIe+BIJeAeutluJa}epPS
-ocsep 9s ri; aorSoloa8
e nrluad-'ruxsouaqlV1llnq4 ne-purees ap r€ru rao ad llcap llurur? nu
nr.ro'e:g
'9 'cazat'|,y '7 'ncsett,
aaoS ,?7iaryoryncsa(,04 uo| 'rcoStnw-nuoalu,nnf
-pfiS'oqqii;,'o""13p'g ??lbw 'nrsarlpqoS "t9 'ntsawp{a1! nct'o?a't1
'eJ"oIsA ar"ru ap rSoloa8 raiurrlS ]ep B nJlsou lnrodo4
'rptlseou errled glurzarder
II arec ad erunl ep rnlniloc earal6eounc e1 'rfeipaug
BO llnru reur '1rnqr:luo3 n" 'e1red PlIe ep
ii1"
"t"rtto
ad 'a111n al"Jeuru aiuelsqns 'tlnlcnrls 'runrierurol
ap eair:adocsap urrd el?sJalrun raiurll6 lntuorurrltd
rol rollr
1rig8oqu4 ne 'a1led o ap ad :nlqnp lsoJ "
-pJo3Jac Inpo5 '.ro1r;erSoa8 rS -ro1r8o1oa8 'a:1seou rr:pi
piqlrS ep lolrueru?o euIA
1n1u1urpd +Brpnls {rB ele3
-eJ rulruoJ rrrolrredocsap arlur:d Purees ep f,oI ul
rolltDr6oa6
;i ro;;6oloeb
llrlto qns - lelrlDd InlulurPd
Petru Poni arati cd. in acea vreme lipsurile erau mari ci. Gregoriu
;i
trebuit s5. lucreze mai intii,,pettru a-;i crea mijloacele
de studii, pentru a face stiinta iubit[ si respectati""l. In'anul 1866
este numit director a1 Muzeului de gtiinte naturale, iar in 1867 il gi.sim
printre membrii fondatori ai sectiei stiintifice a ,,Societd.tii Acad.emice.,
Dinotherium gigantis- (al6turi de P. Poni, I' Ghica, N. Teclu, Em. Bacaloglu, D. Brindzi
- ii'nu.n
9i allii). A fost membru activ al ,,Societitii naturali;titr" din Moscova
si Kiev, al societililor geologice din
F'ranta, Italia si Belgia si a reprezentat geologia romineasci. la nu_
meroase congrese internationale.
Creatia gtiinfific5. a 1ui Gregoriu
$tefdnescu este extrem de bogatd.
Prima sa lucrare geologicd. (1864),
privitoare Ia calcarul numulitic de
la Albe;ti, conlinind numeroase observatii inedite, reprezinti" aIE_turi de studiul lui Gr. Cobilcescu
Calcaywl de La Refedea (1862)
priStefdnescu a
-
mele lucrd.ri de geologie scrise de cer-
cetitori romini asupra teritoriului
nostru2.
Din iniliativa sa ia fiinld Biroul
Geologic (1882), in scopui pregi.tirii
unei hdrti geologice a td.rii. Este
numit clirector aI acestei prime institutii de cercetiri geologice din
Rominia.
In cadrul Biroului Geologic, Gre-
goriu
Stefd.nescu
militeaz5 intens
pentru valorificarea bogi!iilor solului si subsoiului, studiaz5 geologia
fostelor judeie Vilcea, Muscel, Suceava gi Dorohoi, descifreazi a1ci.tuirea geologic[ a acestor regiuni ;i
intocme;te studii monografice. El
I P. P o n i.
Jrrltileul de
4.0 de arti de
a d-lui Gttgot,iu Stefd:zescu,
llucuresti, I904, p. 35.
ictle'Fil
ipescu,
t-'n
'Milt
tn a ye i n a-i tt la g a I geo t ogi ei ioni n e; t i,, proJ.
Cr. $1e{dne.rz, Bur.ureqti, 1956, p. ti.
lt,oJesoral.
€st
'"s seureJ^ ulp
alrso} Jole+erqe+Je^ rarSoloeS IP rJolPssoun3 runq reur Iec eJ+ulp Inun ed
elrso} euroJ ?nop Jolec Inlpnls
e3 nssauPlels 'J3 ed +ercssuoc
"-I
g.l'rlrurtrd
erlul sreoer+ ep
'ecrlJv urp plen]oe €ec rS (puecrraure)
"IIuPc
purJo; o plurze.rdar lrsg8 lnreldruaxa P3 '.eIalIB arlug 'purpqels 'rolapiu
-pc erier8rur rS Baut8t-ro purrurd rrznlcuos e+uessJalur e1 a8unle ncsau
-?Ie+S ':5 'a:epuns elalle nc o-pugreduroc 16 es ea:r:edocsep BI 3p pururod
'+Io
p)tpe'stsuaynIv snpu.taS llurnu'gcrur er1e1 ap lerulu"
ep
"Irur?c
BIuIruoU ug alrsg8 alac 'erpu1 u1 e1r.iedocsap Plrlu?c ep elil
urfrede
rnun "I
-nlser ep eJrqosoap a-rd5 'pdorng e8eerlul uI rep 'eruyuog uI r"unu
nu 'rnlnleuJal"nc lnlndecug BI relrupc ieiuelsrxa ele rrJn+J?lu elaurud
ap €qJo^ purry 'launsgJ ereur lnle e ea.rrradocsaq 'InIn+IO 1e 3u11s
'-rg
Inlerlr ad 'sof ep In^o3IItr\I €I ep eiallzodap ug 'VLBI uI ncsaug;a1$
epalr:adocsep ]sol ne PIrsoI ?IIuPc ep aJ€Irx"ru Pnop e allrnlsag
rl6a.rncng urP
,,edr1uy 'r5" g1e.rn1eu elrolsr ep Inezntr\I uI elsurr ep 3oI e1 sndxe PIle as
eareuruJe+?C
Ie rz?lsv 'ilre e)ez lBJIrp ne InInI"uIue saJrnlrlsuolar 16
'I€uru€ rnlsel" 1e 8ar1ug adeo.rde InleIeI{JS g8ul-l1s 9s 1r6nar e ncsauplel$
nr.ro8arg 'eseorinurur unlgdgs rS rrplacrac 3p IunI 16 runl pdnq :r:o1rnco1
lite t6 ruec6g:1g4 urp 1n-rar6ou arlu; elrfrpdurS 16 apeds ?resasn; elrsol
elrrnlseJ pc 1"II" e'rn1nco1 eie; e1 rlurer Inro+ uI es-npulcnq'Set:n
Ieurru" rnun ele eIISoI alrrnlsar elrsg8 +soJ n€ 'peIJIg ap alredep nu
uJ 'B1.BI urp PcuI }u"A?s
'iiezugtr41 In+es uI gc leiurl6ouncui lsol
" 0OBI
ap elnc?J lsol nB runlJarlloulg rnun Joleseo e-rdnse rJP+e3Jeo eIeuIJd
' (srsuayn1n snlawa3) InInlIO
rA (runwrssr4ua?8 wnl,Mxllowx7l lue8r8 InlJalourp
eale1 ad ep
"Ilrupc
elurradocsag
ep
acrSololuoaled
:+uIS ncsaupyel$ nrro8arC rnl
"Ie Pzeq
'ropfedre3
alaleod 16 a:pun6 ellurp ereurl alalrzodap urp alelcelo3 'ereo+?Saurnr
'rfuopolseur 'riue;a1e ep sIISoI rlnlsel eseoJeurnu srJOSep e Ig 'Iuepurlnl
-a:d ap piug+6 ep rrueueo ep PlnJsounceJ e+so or€ol€A roJgc € '1er3o1o1
-uoaled Inrueuop urp r:r:adocsap aluepodur noseuplels 'JO InI urpJol"g
'00000U I
I
et '(gegt) Ielupuo5 e
gcr8
"r"cs
-o1oe8 plr"I{ eurrd pcseeurco}uI 9s 16 erSoloa8 ap pcrpot:ad eriecrlqnd
eurr:d ez"+tpa gs 'cr1de1 IerJe+eur suelur un 'crFoloeC rnlnoJrg In.lpeo ul
'ezednt? ps e16a1nqzl ulruoJ inSoloa8 'lugtueuracsrp eJ"ru ep Jolg+e3Jar
.uere+ ep Jolalsp rue8ul.r1s eJeseseu olrJnpuo1
luelecxg
eJoI" Ps eIuIuIoU ulp elsrcrlo eIrJnJoI'alualsrsur ellnur gdnp'a8ur,ruoc
16 rolezrueSJo
ncsaugyal$ 'r3 'redorng e ecrSoloa8 ri:gq rou reun rlrln]?cle ealellse3au
alSeirqels oreo'(fSBl) euSolog e1 ep erSoloa8 ap rnlnsar8uo3 erurn uI
'oIo3B ap 1ru8r1 ep alelurtuqxqz rtr p:n193e1 ug 'riurpaqe4-€uqeg
e1 ap -rerirel rnlnurz"q e pcrSoioa8 ernlcmls eeueurese ep RururJsleP
I
Grigore Cobtrlcescu
Gregoriu Stefdnescu se prezinti prin lucririle ;i conferinlele sale ca un partizan convins al transformismului,
combdtind, ca ;i -l/. Leon qi D. Voinoa, conceptia idealistd. a fixismului, sustinuti la noi de C. Paulescu ;i
alfii. Totodati a fost un mare animator al activitltii
;tiinlifice ;i un pasionat populatizator al gtiinlei.
Conceplia lui materialistS, ateisti, face cinste acestui
mare descoperitor: ,,Religiunea ;i gtiinla
el
- scria
sint dou[ tirimuri cu totul opuse: religiunea
ne zice
credeli oricum si nu cercetati, ;tiinta ne zice nu credefi
decit dup5" ce vefi cerceta"l.
Grigore Cobd.lcescw (1831 1892) a avut in Moldova rolul
de ctitor al geologiei pe care Gregoriu $tefinescu l-a
avut in Muntenia.
lncepind din 1859 se specializeazd. Ia Sorbona in ;tiintele naturii, iar doi ani dupi revenirea sa in lard este numit titular a1
catedrei de geologie si mineralogie a Universitilii din Ia;i (1863),
unde ;i-a desfigurat activitatea didacticS. pin5. la sfirgitul vielii.
Dintre elevii sii, s-au format inv5"!a!i ilugtri, ca botanistul Dimitrie
Brlndzi ;i geologul Sava Athanasiu.
Calcarul' de Ia Repedeaz,lucrare publicatd. ln 1862, este cea dintii scriere
geologici romlneascS.. ln ea se pune in evidenti caracterul de platou
structural al acestei regiuni ;i se atrage atenlia asupra unei pinze de
api subteran5", bun5. pentru alimentarea orasului lasi.
Mult5. vreme activitatea 1ui Gr. Cob5lcescu e absorbitS" de organizarea
;i pregdtirea cursului universitar, precum si a unui laborator corespunzdtot. Sava Athanasiu relateazd, cd" ,,la Universitatea din Iagi, pin5" la
1888, nu era nici o cameri destinatd" unui laborator de geologie, afarE
de o odS.iti d5.ripinat5. din curtea universitS.fii, unde Cobd"lcescu i;i
tinea pietrele ;i fosilele adunate de e1"3.
ln 1883, Gr. CobS.lcescu publicS.in Memoriile geologice ale $cotii Mil,itare din la;i o serie de importante articole privind regiunile petroliere
si masivele de sare din Moldova si estul Munteniei. ln aceste memorii,
sint descrise specii noi de molu;te din era tertiard determinate de Cobitrcescu, dintre care o serie ii poarti numele, precum si un mare num5"r
de descoperiri si observalii geologice originale, confirmate in bun5.
parte de cercetirile ulterioarea.
1
2
,,Revista gtiin!ificd"1B70, p.. 7.
Localitate lingl Iagi.
Sa va Athan as ir, Priuireistoricdasuprad,ezuoltdyiicunoStintelor geoIoqice relatiue Ia Rontinia, Bucuresti, 1936, p. 11.
o M.i. c e a I I i e, Figuri de geoiogi romini, vol. II, Bucuregti,
1958, pp. 77
9i Bt.
3
334
90t
'ItI 'd '996I 'r+6orn3i..8'p,tlsoou o,toi
'r e o c e tr\I '5 r
u9 pr1.1t/'apacD pioxa aptu0 ap pf '{or vI 'wsarlpqoc
^
"t5
'rrrpns rolii"dr"J e Rzuld uI rllnlsnrls
uI rcoFJnN rC +ruJod B €a eI eO 'Iiunur Jolse3e E eoJSoIoeF
"JJrJedocsep
purnqrrluoc 'ea1"+qrqele^ vq+se 16 1e:1s9d
rrrnlcnrls BelIJnuEI
"I
eJ"J rcrpns rried,re3 urp eurl"]srJr rolrJnlsr6 e a:ecr;rse1c o a16a1rq
"-rS
-"1s oazeJl\l 'a1e8un1epul aorlriurrlS trfe-uesqo 13 rrpnls Joun surJn uI
'euauroual a1le rS rnlnliuer8 3 I€1u"Ae ep eruJoJ 'purSolord ap
elarunu qns lncsounc rnlnllu?:8 e pcrleur8eu eaur8tJo g3s€eJnrugl PS
+Ilnq.zl e 1a ! c-redng no areroqelor uI al"zll"ar lsoJ ne 16 ales \IrPzII
.-I
-ercads ?eurer^ urp pzeo]"p caz?rtr{
InI e1e acr;riurr16 ugrcnl elarurrd
'RrseeuluroJ pcrSoloe8 e1eoc6 ]"+Io^zep
rf,Y 'rrrgi e1e aleJnl€u
"-s
eprigsoq aJ€oIe ur snd e a:?c 'rarugruog e pcrpiurrl6 tfer.n nrlued
,cr3o1oa3 rnlnlnlrlsul earezrueF-ro ap
alB+guuresul e_reu ap arinlrlsur
ple8e1 sulrls alse oezertr\l rnl e PsrJolezrue8to rS pcr;riurr16 ealelrarlcy
'rJ"+rsJalrun rrosa;o-rd 'Joi Inpull e1 '-rorrallrr +rualep n€ eJec 't'o[ng
-ncsaulI' e' xtol,%nlua 3' ?S' 4ia1to 11' 6' 7' nofnnly' 71' r'co?,tnry-nuaa?
-unry 'gec 'a-reolerr ep r8oloa8 +€crprr ne-s rJpr3nl ap rgs rr;e6 r* rriuelsrse
eJlurcl .erSole,raurur uI rro]plef,Jer ep p1eoc6 o ]"e:f, e Rcrlteprp ?s e3unul
urJd 'rue ap gt +eselo.rd e apun 'reJpe+"c InJeInlIl 'sJncuof, urrd 'lturnu
e+se 3azeltr\I 'er;e:8or1ed r$ at3o1e:aurur-er;er3o1e1sll3 ep Prpe+Pc eurr:d
(ar8o1oa8 ap rarpe+"c €eJ?pul3s ur-rd) gzeee:c as 't6BI ug '1r6r1;s uI 'pul3
)azerN rt^opn1 '6eqeg'n Inlnlrlsul eI ]ua+srse ec rode'rleJlsl'I'3 'Jp ap snpuoc 'r16ar
-nlng urp u+Plrsrerrull Ie arurrq3 ep Inroleroq"l uI IIIUI reur
pz€ercnl'prei ug 1ru@ 'IOS"g e1 arSoleraulu uI eiuacop
16 acrurrqc-ocrzrl uI Inlerolcop 1en1 e-r6'crednq'1 8o1e;au
-rrrr rnleJ"ur eaJeurnrpul qns trode Jer 'eclurlqx-o)tzr! elafur
(WGl-Lgg1) cazat7y rxftlpn7
-116
prei uI illul reur ]"rpnls
I=
9-
EI
-r
?l
e
N
EI
a
't
'(
Ie
-t
E
e-
'aleullcrlue a1a1nc t6
er"s ep elelrs€ru 'laili ap elelurur?3Pz arluJ esulrls rrrn193a1
eiuelsrxa +eJlsuourep e 1a 'eeuaruase e0 'Aerlo>IoJd crlerlos
rnlnluel?s e1eoc6 ep rzpls" 16 plnurfsns 'rnlnreiri rrJPtuJoI
Bllolzap erzexo aJec nc 'Ielut
e.rdnse pcrue8roue es
"rJoa]
-epe3v Ie nrqulaur sele alsa nsse3lPqo] 'Jc '9BBI inue uI
In
'i,,IuaIRA ap. Inuelurd" rrtzJl+ Isiu ?lrrunuep Ruoz
o p]€p eur:d n:1ued pleuoriuaur putt; 'r-rorcrlod 16 eJreg 3I
ep r6oro:ou rrue3lnl'ecrSoloa8 rrir:ruro; ep JPuInu aJeul un
esrrcsop +uIS IOV 'xaxugwoy aln 4fry{ l1?un'wl'p a,ruti,tay o,tmw
-?ffi1 roun a,t{nsa acoSoTo1tt'oaya( r( ac8oToa? otpry5 InI+r+ qns
'SBBI uI 1o1 a-rede nosaf,ieqo3'rO InI e pluelrodurl p-rado g
Dupi cercetiri originale asupra cuarlitelor din nordul
Dobrogei, a urmelor de ghelari de pe versantul Carpalilor
sudici, a evoiuliei V5.ii Jiului ;i a originii loessului, Mrazec
i;i concentreazd multi vreme activitatea sa de cercetare asupra problemelor iegate de masivele de sare ;i de filei.
ln acest domeniu, el aduce o importantl ;i originald" contribufie, descriind fenomenul diapirismului; Mrazec deo
sebe;te in fiecare dintre cutele diapire simburele, inveii;ul
sedimentar stribitut de el ;i cupola de suprafa!6.
LS.murirea diapirismului, pe ling5. importanla pur ;tiintificd pe care o comportd., a condus totodatS. la cunoa;terea
modului de prezentare aI zdcdmintelor de lilei din regiunile
subcarpatice. ln domeniul geologiei petrolului, Mrazec publici, lncepind din anul 1902, o serie de lucriri fundamen
Gh. Munteanu-Murgoci tale, care cuprind idei asupra originii, condiliilor de zdcdmint si
rdspindirii lileiului gi gazelor naturale.
Studiul important, scris in colaborare cu I.P. Voitqti, Cotttribwliwti
la cunoagterea pi'nzelor fl,iswl'ui carpatic (1911)este prima sintezS. geologicd
a Carpafilor rS"siriteni, care constituie ;i astS"zi o lucrare de bazd"
pentru descifrarea arhitecturii carpatice. Studiut cuprinde importante
descoperiri privind noi pinze determinate, mecanismul form5.rii 1or,
structura specificd a acestora.
ln sfirgit, trebuie s5" amintim cd" L. Mrazec s-a ocupat, spre sfir;itui
vielii sale, de istoricul ;tiinfelor geologice in Rominia, lucrdrile publicate de e1 in acest domeniu prezentind o mare valoare documentard
(Progreswl real'izat d,e gtiinlel,e geologice i,n Rorninia i,n wltim.ii 50 de ani
- 1935 ;i Cwceririle fdcwte 6n Ronoi,nia de gtiinlele noineralogice lg37).
-
Fiu de pdstor din Bisoca (nu cleparte de Rimnicu Sd.rat) , Gk. Munteanw'Murgoci (1872-1925) a fost un cercetdtor gi descoperitor de mare
valoare. Dup5. studii strS.lucite in !ar5. si striindtate, obtine licenla
in;tiintele fizico-chimice 9i docenta in mineralogie (1903). O dat5. cu
infiinlarea Institutului geologic, lui Murgoci i se incredinteazd conducerea Serviciului de agrogeologie, iar ulterior devine profesor universitar de mineralogie la $coala nalionalS de poduri gi gosele, transformat5. ulterior in $coala PolitehnicS". A fost membru al Academiei Romine gi membru corespondent al Academiei franceze de agriculturi.
Prin luciirile sale, Murgoci a fost binecunoscut in lumea ;tiinfificd,
relevindu-se totodatS, la reuniunile internationale a1e geologilor, ca
una dintre cele mai rernarcabile personalitdti.
Descoperirile lui Munteanu-Murgoci sint foarte numeroase. ln 1908 a
gisit, de pild6, Ia obir;ia Lotrului, un mineral pe care l-a denumit
lotrit. Cu mult mai tirziu (1925), doi cercet5.tori americani (C. Palache
335
nuee:1q3gr6
/gE
.rz .d , Ls6r ,rlcarncns ,Lxo?.rnw-nworr"*^.
'tcoBtm74y
'I/['t ';r:^ u1 'tcoBtny,g 'I['g
,',tfr.riu3rX,Jrl"ei A" :r:;6
r'ta(g 'n q e o I fl 'I{ r
?'nI a ptdoloa9
pullrpul 'arayr,Lce a+eJls 7 e eiualsrxa sndnsard e rcoS:ntrq pr 1n1dey urp
p+Ifizer'Beunrzr^eJd era psrcard ap 1g3 'alepuos esBoJaulnu urrd pltui
-Jrllroo ]sol ? aJaundnsa:d pls"acv 'auaxzalto aQa a1soxa DS lxnqanJ PuIuroU
pI sunfe e rcoS-rntr41 'aleut8r-ro rJgleoJeo Joun
erdrul3 uI pJ
"rznlOuoc
ezeqed 'ppe^op lep e aJ"c ap eunrzrle-rd ap ealelrcedec n.rluad ecIlsIJ
-alceJec 'acrFolo;prq IJrJedocsep elu"seJalur 16 uig.rolep r1 rco8rn141 rn1
'alrlerlos rJ?]eoJac eluaceJ reur alac ep gleur.rlluoc slsa a:arpd Plwa3Y
'ze)rte) urrd 'ic11e1w rrzr"+Iv nc rode as-npu18a1 'reaurr:3 lliunlq ug
'ea8o-rqoq urrd 'gnurluoc es r$ riepng urp adecug arec iuel un-Jlurp
uI
alred ce; re ?r 1"+Blsuoc e rco8.rntr41 'raSorqog IIiunW a16a,rr:d ec
"eeo
'ra1es rrcode I" uercluolcel lusurrua
un ad BO trercesuoo e-I rleuorprJau "roiriedre3 rrJnlcnJls erdnse uluoJ
rnln8oloa8 elidecuoc 'allrpi eleo+ ulp alelrlercads ap apriecrlqnd u1
r$ ec 'aleuorieu:a1ur runruneJ eseoJeurntr €I P]"+eIeJ 16 plecrunuro3
'Ilidaouoc relseoe pcruralnd giualsrzar o
sndo ne rS ropiunru earec6rru nealrtupe nu IJolPle3Je3 erlulp rilnur reur
Ief 'fernc aJeru ep ]ce un ec earpde ee rnlnloces lnlndacu; "I r€p
'p1ua.rnc eJ"InruJoI o tzplse alsa gzugd uI rrJnlcnJls eeapl 'eseolunur
e1$epe.top ropiunur e arec*rur gls"e3v
Joleue+e3 e arinlorra
"nurluoo
'raruello
ug 'a1e1uor; lti:pd e aredo:8ug ep
eleutloc
r* rnlncruaurag rriun141 uI 'Bereceunl"
BaunrFa.r Jel 'posng
"uerod
lturod e eJe3 BI ap 'razugd e puIcPppt ep Euoz lIITqe+s e rco8rntrq
teleN'lqnsapep alelle eJaurl reur eIIcoJ leurruBl 16 1rnu1s t p$errn re eeJ
-eseldap uI eJec ',,pc11a8 ezuy4" P+rrunu 'acruolcal lip+pn
rJeur reun eiualstxa p"radocsap upuoJ InlueAES 'r.r16ou rri
-edre3 urp crSoloa8 uauoua; rolgundurr teur Ief, pulnl?^za1l
"i"
a
}
e
?f
'P
'9
-o
-J(
-r
II
e
3-
.{
u
q
I
tl
a
v
g
It
I:
.I
'IIdIV e13e.r.r-rd
eualqo-rd pulc durrl
ac u; arinrslp ep nlp€+s uI BIq€
"Je
ep
rolazugd eiual
un-rlul'rr16ori rried-re3 uI ar"JOIpcuI
ele r-tn8r;
a
8
-srxa lelala-r e rco8,rntr41 'aerledrec taiSoloa8
elrsnIPJ+S reur el3f, ulp Bun el
-
lsJcesuoc ne-I nruauop +se3€
eJlpc ap aJaul+ ecrSoloa8
uI aIBS alrJpronf 'rqoel Ieru aIalIE
runrieur-ro; Joun rrJpoalg3ul I" areoldule eJ"ru ap InuauoueJ
llradocsap B Ia apuni'rcrpns rolriedre3 e pcrSoloa8 eJnlcnJls
a16a.tr.rd reo8rnlq InI e pl"luaulepuny gcryriurrl6 ea-rercnl
'rPIIQel
t
r(
-
'
-
-se]roJur elelrrot:d o aJe 1t-rlol ep eerriunuap ?3 +€rurlqns
3 aloqos 's'A 3r+ar^os Inrolp+arra3 'Lv6l uJ 'l{11adurnd
llsg8 ne (ressel'I'H 16
+Bze+oqne-I oreJ
ad'ltrauru
3
J
i
r$e1aoe
adlncimea 1a care vor fi gdsite gi puterea ascensionali. a apei;
pinzele de api. previzute au fost efectiv descoperite, adeverind
intru totul ipoteza savantului.
Murgoci s-a ocupat ;i de studiul zicimintelor de !i!ei, sare
;i chihlimbar, llsindu-ne valoroase rapoarte economice.
A scris manuale gi studii de geologie economic[, fiind autorul primei schile a unei hirli agrogeologice rominqti; el
este ;i intemeietorul ;colii rominegti de pedologie.
*
Mai trebuie si amintim ;i de contribulia altor ciliva geologi
de valoare ai lirii noastre: Matei Drighiceanu (1844-1938),
Sabba $tefdnescu (1857-1931), Sava Athanasiu (1861-1946) 9i
I.P. Voite;ti (1876-1944). Matei Drd.gh"ipeanu a fost primul
geolog-miner romin (de asemenea gi primul inginer de mine
romin) ;i unul dintre precursorii geologiei romine;ti. Lui i
se datoregte, la inceputul industriei noastre miniere, utilizasava Athanasiu rea "lignitului autohton in locul clrbunilor importali.
A publicat studii originale privitoare la zicdmintele de ozocheriti,
de cdrbuni, de minereuri metalifere din Rominia, precum ;i in domeniul hidrologiei. In fostul jude! Mehedinfi, a descoperit un intins zicSmint de cirbuni fosili (in bazinul hidrografic al Motrului) . Monografia
geologici a Mehedin{ilor, realizati de el, este prima lucrare gtiinlificd
de acest fe1 elaboratS" la noi. Prin faliile cercetate in Munlii Apuseni,
Drighiceanu a explicat nagterea filoanelor metalifere. In domeniul
studiului cutremurelor, el se numdrd printre precursorii previziunii
acestor interesante fenomene geologice. In domeniul geologiei teoretice,
lucrarea sa fundamental1" Eur-Asia aduce o contribu{ie insemnati la
studiul seismicit6!ii.
Sl mai menlionlm faptui c[ harta geologicd a Rominiei, pe care a
intocmit-o in 1898, a prezentat o mare utilitate pentru cunoagterea
bog5liilor noastre minerale ;i a fost folositi la elaborarea hdrlii geologice a Europei.
Sabba $tefdnescu este autorul primei iucriri stratigrafice de ansamblu
ficuti de un inv5lat de la noi (Etwde sur les terrains tertiaires de Roumanie. Contribution d. l,'dtud,e stratigrapkique, Patis, 18OZ;t. A publicat,
de asemenea, cercetdri originale asupra originii elefanlilor (1927) ;i a
flcut interesante descoperiri'in dorneniul paleontologiei; in 1907, a
inzestrat Laboratorul de paleontologie cu propria sa colectie de fosile
1Dr. O. Protescu,
338
Sabba$tefdnesaz, Bucuregti, 1932,
p.2.
6et
ear.o,oa.
In
to|p1tt1x,!'pu?
'nxsoupqtv
;:;;i;';Sf"''utn9\;tl'iTX"3
'!#'i:y;:
'+eJolcop ep Eze+ +eroqela e-r6 epun 'e1e1purer1s
uI psrnq o lnuriqo e '1ua1srse ap nr8els +Jncs un gdnp 'r* (erlozolti
ep ealellnce,il ui g1eqo13u1 era er;er8oa8) erlozolil ]eipn]s e 'rn1nacr1
?dng 'ap1*qaru-rd r-npur8g:put 'etai apu{oc 9s erzr'rc'
"ereururJa]
lnle e lnlrdoc 'e11e-.r1q e+elllesol o-rlurp Inlnrf,rlres lnrpec uI +e+nru
purr; '1srra;ac reuoricunl cnu 'ngs 191e1'rlSarncng BI 9BBI err€nuel Iz,
€I +nrspu e-s 'uos'lgA a7neS'tr16ou n;e:8oe8 eJlurp leulxqsul l"ur IaJ
'EJls"ou erei urp ol€Jaurtu ade ap JoleJsolzr 1e rS ec '1o:1ed 'ales ap
Jolalurrupogz Inruauop ur aluelrodun urredocsap 16 rJPleJJes +ncp] V
'c1e (gt6l) rn1n6e.rn141 eucg
BI ep alaltsol '(ZgOt) rolrue$orlsd Inurzeq'(tgOt) raupoU niunru urp
'aseorolezl a+Ellrval nc '1erpn1s e
elalrrep'(gtOl) nPuI-InInurA
"eIeA
.r,,r",tit.,rrr1u1 'kI61) erulurog
urp uecoru 1n8ar1ul ecllrr€I3 1n1nd e
'(gtOt) elrertrtr-urler8g e1 ep ralIIISoI rnlnueruo+Jo+ "erecrlrluepr ulrd
'ezeJlrcssp o-s
rerFoloaF erdnse
+€lnpc e eJnlJalrqJ? ralgc e 'ellseou rr:pi rnlnlulurpd
pzelurs ap rrPJOni aluepodurr Joun InJolne else r16a1ron 1n3o1oa9
'lrqle nJlued pqrel ed ecuergf ep elecunre rol
-ac eJBolpupluese azuld :oun eluJo] qns el-npul8uir1sPr 'ecrledrec a1a1
e.rec ,rl6eualoplour rau[o;1e1d eaur8:eul
-rzodap qns ad 1e1dar1
"suel€
AI+OB InIo]I 'eJeul] IeuI eles
rrn]3nJ]s re]secB seJe]6eu
+?cn[
"I
"-I
elsad rqce1 r€ru Jolrunrieuuo; e areunderdns o snpord ?;S ruelIJpSEJ JoI
.1
uI r€ 9c'a1a11ear1u1 'pur'radocsep'riedre3 :olriunu e acr8
-rfedre3
Inzeo
;riarlon nrsadog
-o1oe8 lrJnlcnJls eara8alaiug +rculpe e 4te7r,o71 ncsaQo1 '1
'RJls€ou erei urp acrye:8rle:1s rr1oc6 aleluupd elsg
'rleluelto ropiedre3 e gcrSoloa8
ppeq eunrd +ru3olul e 16 e^toplo6 ulp runqrpJ 16 ares
nr lednco E-S 'el"nlce rolrr
'laili
ap tolelulupcPz lupn+s
-glef,Jao EZeq el nels srec 'eseorfard rrfnquluoc pulcnpe
'r1e1uer:o rolriedre3 Bcruolcol 16 erler8rlerls +eJlrcsap Y
'eJeorJelln elirpn+s n:1ued
g+€ulrresui pzEq o 'dun1 rselece u1 'purr1 16 pci;riurr16 es
e.rado utp gluepodurr reur Ee3 eaped purnlrlsuoo 'tJtted
-ocsap elu"seJolur EI snp nB rleluerro ropiedre3 erSoloa8
eI ereolrlrrd eles aIITpnlS 'rI?6I t6 gOgt erlug alecrlqnd
'acryriurrl6 rrprf,nl ep 04 € Inro+ne e+se nusvueAlv oaos
.3III1
-urr16 sa:e1ur +rqasoep
un 3p
'-
1e ap elrsg8 ellnru
-
intors in tar[, Vilsan este numit profesor universitar de geografie la Iagi (1916), apoi la Ctuj (1919) ;i
in cele din urmi 1a Bucuregti (1929). Devine membru
a1 Academiei Romine. Moare prematur, in plind. putere de creatie, in 1935.
Opera lisati de Vilsan este valoroas[. ln lucririle
sale, el aratd, cd geografia nu trebuie si se multumeasc5. cu descrierea variatelor aspecte ale pS"mintului, ci
trebuie totodati s[ le ;i explice.
Prima lucrare ;tiinlificn a iui Vilsan, teza sa de licen!5" intitalatd" Temel,ia Bucwre;titror, contine numeroase observatii originale, care i;i pdstreaz5 ;i astdzi
JF{
valabilitatea.
it
La virsta de numai 30 de ani, in 1915, de la iveali
i
._:.w
(clupd o serie de lucriri pregititoare) monogratia Ci,mpia Rorntnd., care il consacri ca savant.
q.-t
,,lntr-o regiune in care monotonia aproape exaspe',{r
rantd. a reliefului, privit in linii generale, pare cd. nu
prezinti nimic important, Vilsan reu;qte si deslu;easci un adevirat complex de forme, rezultate ln urma
luptei dintre agenlii interni ;i externi. El nu se multume;te numai s5" semnaleze devierea spre sud-esf a
G' v?lsan riurilor, incepind cu Argegul, pirdsirea in evantai a teraseror de pe
malul drept ;i retezarea celor de pe malul sting al acestor riuri, disparifia unei terase a Dun5.rii, ci cautd si explice cit mai judicios
canza fenomenelor respective"l.
cu acest prilej, dovedegte c5. devierea apelor Arge;urui se datoregte
unei ldsdri a clmpiei spre est si leagi unele fenomene din cadrul Cimpiei
Romine de influenla Dunirii.
vilsan aduce contributii originale gi in studiul Deltei Duni"rii, al
Luncii Dundrii, al tlrmului dobrogean, al trecerii Dunirii prin Porlile
de Fier, a1 vdii Prahovei, precum si in probreme de biogeografi". 3-u
ocupat de asemenea de istoria geografiei la noi, de etnografie gi de alte
discipline lnrudite.
Gindirea sa sdndtoasi este ilustrati gi de felul cum vede poporul. El
inl[turd din rindurile acestuia pe oamenii care ,,nrau nici o limbd sau
au mai m'lte... i;i schimbd haina dupi porunca ultimei mode de la
Paris, i;i aduc blinuri din vecin{tatea polilor, i;i fac ghete din piele de
crocodil... cascd azi ra opera din Berlin, peste o siptdmind. coboard.
1-1J
:e
:rrIe
-\.1
,
I
'
1 T iber iu
1956, p. 9.
340
Mora r itt,
GeorgeVilsan,unrllaregeografrom\n,Bucuregti,
:::
:ltf
:-3
'- -:::_.:
:
:--2 iu
i:::.
"_.
'-/\
r
q
::2-?-;
,
. ::j
lfE
'U 'ru '996I ',,e,rn1ep" rr11'p1.av(J '1y
wat.cr,zt.[ 1n{a,t8oag
Inlocru€ rze1
e
'Io^ uI '\tr;n
'9961 'g1sar.f,ng'I 'Io^ "tI'J'?.1 a pct{o,'koa\
npFU'I'.r.{o.t3ouo7,t1
r,a{o,t?oa? zztptlpazap oltolsl'ncseI
rS ?sqraH')
Izet\r
"O:,
'gt6l'p€ry'gnadot,{ainr.r1 'lr.1nplv-ws?,t1?114?O'IV '+o +oC ar+od rze1
,
t"rJ?l!fi,nr,'i,tu!iiff, f"iil{T''"1': '"i'r'X'g':.
'sz 'd
'
LzGt '
e+sa cr.8o1o;:oru lnlcadse eJ"o uI 'e1epun1o-rde
leerldxa
"uneeplolul
Ilpnls lu1s nprog r,i fwraXy aplcx,tlsxp wtp ac4u{lrcqns or,unt8a,r, gn[aopy r{
m1nia1 xalsuor lnlayag al"s aiirplf,nl 'gc1y1iurr16 gpolaur eseo-rn8r: reur
eac ednp 'crlaueS-o3rJolsr alecrldxe lugs rnlnlarlal alalcadsy 'nacr8o1
-o]rorrr rrdrcurrd ad qezeq 'Ilrpi e rirpd ielsac? E al?uor?: erur:d eJ€J I?
'csauanop1otu ?o?owlns r,topSopo4 a pc't3o7ot,towt, pioEcs O Ber€ronl uI '(796I
-9BBI) p?illte ?oE?W prprunu es '."rururotl ug acr;iiurr16 rar8olo;roruoeS
]Inw reru 1eo +rnqrJluoJ ne eJ?c piullf6 ep rruaur"o eJlurJd
"aJ"+Iolzap "I
'c1e raiuzlsuoJ B +rJ?spJ ap
"+s"oc
':o1rpa erJleurrse 'a-r8a1q rrJ?m eIazeI"J ui aJeuJa+enc elelrlo-rd 'rrreung
€lIeC el6aaird er uJ nose+?rg '3 lecqqnd ravr v aleur8r"ro ipnls
'rES erado u1
,
Fluelsuol
aJednooard o +rnlrlsuof, rl"Jnl"u JoIrJo+J"J e pcrlcerd
'IeJlI"
"
aO 'eor+JeJd ap rarroal e are8al gsulJ+s ap 16 arirpn-ra ap "aJrsoloJ
nldruexe un Fp
er?3 uI 'alrpeur rrie,uasqo q p1e8oq oaSo.tqoq Inruguupd purT; pleluaur
-Bpuq BS BeJeJJnI 'el"leu rnl
'eaSorqog rqesoapul lelecJeo v
"rcurloJd
'nrieds
16 drurl uI plrJpturn purrl
"Jo1sare
ea-rellolzap 'eunrxauooJalur JoI
uI ('c1a r-rnios 'er;er3o-rprq
'prultr)
"sultls
ea-relueze-rd alse nps IE +rqesoap
';er1a"r) rrrlsrJe+3eJ"J JolrJolce;
ncsaqp,tg 'IsuoJ rS lsoJ e pruees ap;e:3oa3 uq
lrreu ufl '(ZfOt-f981)
'rl
?r
ep
"I
ne
IE
ar
e-i
EI
le
IAI
er
SOI
-ST
ad
Bl
-In
Et
-n
11U
^i
'lcarord uI rJ?JcnI eseoJatunu IISpF ne-s tes ealreoru e1
'e?.touoxanlo ,to,lasDra? ot{nsy 'aur,cuog ?o?dxqJ o putalqotQ aluflaapv
'(1e:o1cop ap ezal) zol?ptg pun uxnaas 'J waEisxnz nauoe ?to?%?t,lxc[
'ouauno xxtolx,nJol 6 nuocg ruyos :Rrqutnu es pzvq ep eles alr:prcnl
-ul
eTt
lz
eJtruiJd 'acl;er8oa8 rolalcadse BaJrJnrugl u1 acrSoloe8 16 ecilsrlels'acr8o1
-oJoeleru role+"p B ecrpola{u eaJrsolo} urrd 1ec:erual ?-s Ig 'eruluro}I
uI euJapou aerSolo;-rouroa8 uplac.rec ep +ueJnJ rnun BeJ?e.rc nrlued
}"+TIIiu E o1?o1. ep elur"ul rep'esrarrrp alJeoJ arualqord ap ledncoa:d e-g
'ru€ ap.Zg ep elsJ.rA e1 'ecunur
-e
_II
T:]
ap
-s
aralnd gurld q lrJnur rI Je nu e3"p llnru reru 16 -rn8rsap ]eeJf, rI J? e-r?J
'(nU-088I) u.np1v-ncsatl?1ul1l,'Iv 1"s?I e pleur8r.ro ecr;rrSoa8 prado g
el
'r,,rn1nrodod ? rc 'sns ep JoIe3 e e nu" 'uesll1 elere 'e.rn1ln3 e+eJglepy
',,er;er8ou1a pdnco as nu erldace ap 'a16ang 'oIJ"J aluoJ tr e1 'euera1rpa141
raJ+seqle lnru-rpi ad pc6ndrul es 'er6our errrrlln rirgc e1 lnprerd ne ac
gdnp 'rqurpldgs ra:1 alsed .rer 'rarpanq aleurloc elrJnrqts nc sorlefr.t
-n
nJ
TS
-ra.
prin structura geologici a regiunii, iar fenomenele sint analizate in
condilionarea ;i interdependenla lor reciproc[, ceea ce permite relevarea de fapte noi, lmbogdlind cunoa;terea acestor zone.
![rii (de pild.n de Podigul Transilvaniei), M. David rimine ln primul rind principalul cercetitor al Podi;ului Moldovei din punct de vedere geomorfologicl' Totodati, el este
unul dintre fondatorii geografiei fizice gtiinlifice romlne;ti.
Cei mai insemnali geografi romini slnt pe drept cuvint considerali
G. Viisan, C. Brltescu gi M. David. Datoritd muncii lor ;tiinfifice
riguroase ;i unei activitili practice in contact direct cu terenul ,,ei au
ajuns la rnetodologii lnaintate in domeniul geografiei fizice regionale
9i, mai ales, in domeniul geomorfologiei... Acest lucru a ficut posibile
primele cercetiri fizico-geograf ice in ce privqte teritoriul td;il"z.
Degi s-a ocupat gi de alte regiuni ate
Cilivo explorotori romini
- gi incd. un
nu este de prisos si amintim
cd. el a avut unii continuatori, care au ficut descoperiri interesante,
inscriind pe harta lumii o serie de numiri amintind de patria lor3. Dintre exploratorii mai vechi, merit[ a fi menlionat Constantin Manolescu,
care a cercetat, in prima jumS"tate a secolului al XIX-lea, din insircinarea Muzeului nalional din Pesta, Peninsula Balcanici. Dupi patru
ani de studii in munlii Rodopi, Macedonia, muntele Athos gi alte locuri,
s-a lntors cu numeroase date inedite gi cu I 900 specii de plante,
2 000 specii de insecte, me1ci, pisiri, o coleclie de o bogdlie neobignuitl,
care a stirnit uimirea a numero;i speciali;tia.
Trebuie amintit gi Gregoriw $tefdnescw, care a cercetat geologia
;i alte condilii naturale ale preeriei nord-americane, iar in Siberia a
cd.litorit mult ;i cu acel prilej a colectat un bogat material geologic.
Observaliile sale cu privire la aceste regiuni sint foarte am5nunlite,
prezentind un deosebit interes gtiintific.
A studiat de asemenea Mexicul, Cuba, insulele Bermude, cu prilejul
celui de-ai X-iea Congres de geoiogie, care s-a linut in Mexic. lnvdlatul
Daci spitarul Milescu a fost primul explorator romin
explorator de mare renume peste hotare
1C. Herbst
9i I. RS.dulescu, op.cit.,p.32.
lai.re Routnai.ne, publi,des d. I'occas'ion du XIX-Dme Congrbs Internatiomal, de
Gdographie (Stockholm, 1960) , Bucarest, 1960, p. 9.
3 Nu ne vom mai referi la Em. Racovifd, a clrui explorare ln Antarctica o
menlionim in capitolul pe care i l-am consacrat (v. p. 346) .
a E m i 1 P o p, Avdeleni,i, in gti,i,nld,, in ,,Analele Academiei Romine", Memoriile Secliei $tiinfifice, tomul 16, memoriul 6.
2
RCcue'iI d'dtud,es giographiqwes 664n6evnamt Ie tevritoire d,e la Rlpwblique Popu-
342
wt,
'98 'd 'S96I
'r+Sor
-lj:ctrg 'pprg oI ap nssauol uol Inuiouo't8v '1 +53sr S-ncsauol 'rI 5r
orec ar+urp 'a1ue1d ep rrcads ep 0zI e eiwazetd 1€I€u.,'es t
'li""3j"di;rli="""i:
'd 'I96I 'IlSer
-trarlg 'alnl,tpdapwg t,tn?na1aw aQ twgtuo,t r,,to1o,+o7{ra r,{ r,to7p1n3 '} I I
'pcIJIiuII+S
'r1Sa.rnrng 'oaeti.n1 purypqpqs 'EcreeaI
"rn+rpg'6961
H 'A
I"A r
z
ed ncsaclgg
Brnllnorr8e erec utr p-rei o-r1u1 'nueecrulgSoy
II"qIili
16
ap nJSeuoI
aEIocrN ed rr.rgi +€p oJ"c'erferaua8 urp eped scel perg
"I
"
'€ruIurotl
ug elocrr8e raiurrl6 Inrolarerue+ul lerJplsuor
'r16asr5-ncsauol 'qO 'pece el6erunu II runJ 'r,,Iepl
+uIlno
un '(tOgt-Btgil pa,tg o'l ?p ncsau,ol
ldarp ad elsa ig
Jolrou
uol
I€
+n3eJlugeu Jo+pupures"
o-srLpa
€
l+*auluroJ reiurrld "er"urrrle
"I
p+"uurasug arinqrrluoc
6
-oI
ot
2p
-nj
ln
tn
'e
'f,t
el
e
€u.r3Pour lelulouoroD lD rosrntord
ull
'ecI4V uI rrrolplpo suuderlug tra ocor.lg'J
UaqIV r,i nwoacowald t{aaas 'ryt?S o?/t?!,1tt?(I r,i a8,r.oag 'x?Iasoy lo'loxxN
lrerrlc:e ay.rnlnuri +Brpnls e rA rnlnlugurgd 1n-rntuotul 868I-I,68I uI
ln3pJ € uosv 't'lxzog :riec-racug lro+?Ipc earigc r* ruguoriueu reru ?S
6,,|rlceJ] rnlnloces re rrole.roldxa
rrJeur ap rJnlele es-npulnlrs 'rnlnlugzrnc 1e saleiu; InleJp^ep" uJ rto+BJ
-o1dxe" +soJ ne Ig '168I tS gOgt rrue urp wa7wn7ug7r.141 et1cslt1(afioa7 suotu
-/talad ug r* eleuoriuaur '(cqe aoqoqB sopq,taQg 'nua4SeuaruoJ ol,rop?o,t3
'otaaruog op114sn[) rcun+B pu;d elncsounJau a1ue1d'ep rrcads 91 1r.rad
-ocsep ne rerirpadxe Insrnc u1 'lunr8a-r ep erres o E+ep eurud n:1uad purr;
-e:8o1rec ir16eu;uro.r rJrurnuep +Bp nB-aI eroJpo r:n6rpod '1iunu 'ung:
llJedocsap nB epun 'erursrqy rS erleurog elnsurued 968I uI +erpnls
ne er1$ace 'o$aupwoS-ocxEg aDIoctN agt11.ta3.g ed alSerrr-rd rI ec eoec uI
1.i
'rrnl
o:eg" leuoriuaur
uI
+eze+oq.le;lse
,,reddo4
"eJr+unu€
cr;e:FoaF
ep ?leroqele plreq
else
uI
serrv
urp
souang
'Z96I
1n1n1r1sul
o a4'reddod ep la;+se elrunuep'cle
16 eliV alrrnlr'(urpe141 ueg
"+og
ep gsof :piuepuadapur nrluad e1dn1 urp
uerurluaS.re leuorfeu rnlnore
elerunu pdnp 1e;1se lrurnuep) urlretrtr-u€S InIr (er{rerl} 16 rllesog elrrnlr
'ereur5 lndec gzeetn?ry 'Ie ap e+"rle.r3o1rec epunlSar uI 'cod ap e-rej ug
acr;erSoa8 rlradocsap ep erres o +nopl e 16 rrurnl a1e rrpi a+Inur +"purlof,
? eJe3 'r16a:ncng urp 'nQQo4 ytxlnl Tr-ratJr8ur 1so; e :o1e.ro1dxa +ie uO
'ecru"cln^ eA€J
ap
e eJec 16 ecrcelarc alrzodap urp p+rnlpf,Ie else ezeq rrue) e
lrradoce
OOg g) ocsncy elunru rnlnlu"seJalur B esroeJd epeo; aJerr3sep o ecel
'(*
4
eI
e
n
E
ri
e
-
1
-
u
juca un rol deosebit de important ln economie, dar
totodatl practica ei era in general foarte inapoiatl, el
a fost primul care a ficut agriculturS. experimentalS.,
pentru a stabili clile progresului ei ;i totodati primul profesor de agronomie din invi!5.mintul nostnr
superior. Era un patttzan convins a1 practicS.rii unei
agriculturi ;tiinlifice, ca si a} improprietiririi t5.ranilor ;
a avut de suferit de pe urma ideilor sale sociale si economice, fiind exilat dupi revolulia din 1848, apoi, in
1860, aruncat in inchisoarel.
ln urma lui a rimas o oper[ foarte bogat[, cuprirrzind experienla sa vasti gi multilateralS, operi care
mai prezintS. ;i astdzi, dupi atitea decenii, o valoarq:
practicd deosebitd.
Lucrlrile marelui nostrri invd]at justific5. aprecierea
lui ca unul dintre precursorii agronomiei moderne.
Ion Ionescu de Ia Brad este primul care a introdus la
noi ln larl" o clasificare a solurilorz. Cu acest prilej, el
lon ionescu de la Brad scrie cu o clarviziune deosebitd despre insemnS.tatea humusului, aritind
cd.,,avutia pdmintului... care-l face si dea recolte abundente, se afl5"
in materiile organice, dezalcituite, numite teren vegetal sau humus".
Caracterizilrile pe care 1e-a dat diferitelor tipuri de soluri de la noi
sint gi astizi de actualitate.
ln domeniul ingrigimintelor naturale ;i artificiale, fon Ionescu de la
Brad se situeazi pe o pozilie foarte inaintatS". Intr-o limbi frumoasl,
plini de pitoresc, el scrie inci din 1865:,,Tot secretul unei exploatatii
progresive gi ralionale consistS" intru a imbunS.td"ti p[mtntul, a-l inavuli
;i a-l line in v1ag5. fd.ri cea rnai mic5" intrerupere"s.
El este printre primii care stabilqte cd solurile din Rominia sint
siricite gi au nevoie de ingrdgdri sistematice. In afara ingrdsS"mintelor
naturale, in legdturi cu folosirea cirora dl multe indicalii judicioase,
Ionescu de 1a Brad recomandd. ;i pe cele chimice, de;i pe atunci nu exista
ia noi o industrie care s5" le produci. Observi c5. aplicarea acestora din
urm[ trebuie si se facd ln mod complex, spre a pune la dispozifia plantelor toate elementele nutritive necesarea.
B. Zaha r e s c u in ,,Probleme economice" nr. 10/1955.
2Ion
Ionescu,
Agricwl,twra vonzi,n.eascd i,n|udel.ul MeheC,inl'i, Bu.cnregti, 1868, pp. 53-59.
3Ion I onescu de ia Brad, Proiect de cultuvd. pentru e:rploatamoSie'i Pantel'imonwlu'i, in Opere, vo1. II, Bucuregti, 1944, p. 61.
!'iwnea
4l-. Calrtb"r,
Gh. Comarovschi
Ion
si C. \rasilici,
fonescu cle la Brad, g'i cwltura pl,antelor 6n \lIold,'oua, in volumul Omagiu l,u'i
Ion lonescu de la Brad, Iagi, 1957, p. 50.
1
344
s?8
.26.d.6961 ,r1serncnE1 ',n\ooc{wgaloct.tSn,t.olaiuttTitt,tppat{ a.1n autalqo,tQ a|aun t!
ip nrsauoluoT :1 c-r .r.dd9d'-r .'€ul p e g'o'r reE u asl'3 z
p"n1g oI
7g'd''1rt'do'!+6esIS-ncseuol'QO'P€3Yr
'elulouoJFe uI rrnluozrJo rou ap lolRzlq3sep un '1u1''rnc ldarp ed
ep uro
'1r1ocos alse p"Jg BI ep noseuol uol 'aleo1e,{ eJeru ap piultf6
'elelunu vPlsu
elJ"od II IS"I BI op srurouoJ8e Inln:Irlsur 'urouoJ8e Inlal"ur Ee+sulc uI
'?s BaureJ uI surle InIeAru ep olof,uip al-npulllo^zep 'elocu8"
rarurouose a1e 16 elocrrSe refurrls slrruaurop al"ol ep ledncoerd e-5
'ellq€luer llicnp
-oJd raun IIrPzrIeeJ eele+?uruasul pulluriqns 'rnlnlulurpd rrrpnrllnc e1e
ef,rurouose Jolelcedw e-rdnse uiuale eeSEJ+.e Ie ?]epoloJ '9.rn11ncr.r3e ur
e1"+ueurlladxa rrcruqel Ie suTluo3 rolouro:d url ?Je pBJg eI ap nssauol
'rrrnllncr-r8e T,etazute}aur a16a-t'r.:d ec uI alelureul el"s sIIepI gier'r pur'rd
,i,g1"" eiqy '.g:ei u1 elocr;8e elleun 16 rur6eu ep "errnr+suoc 1efernc
-uI € pc 'runllncrt}e vtgzrueleur e rS rar; ap rnln8nld earrpqdspr
Ps eauelues" ap eur^n? eS
nrlued ?llsoqoeu Pldni o snp B Pc *ry:*"t
'a
L?xqnu ur,t'Q,t o1a1awoua na,t'oipqp
tr'
Bespl'eruqelooz q +sII
-',oqw\ lsol nrueluop lsecs uI €Ieluelu€pun}
"s
"
-ercads nJlsou lnurud lderp 16 letaprsuo3 alsa eJ"3 - peJg €I ep nssauol
e1 ap 16 nzndo3 e1 ep
ap lol alereluelul lsoI ne (in1nue8p.rgg
"IPpo
eleuorieu eIrrJolFJSeJc) prlseou e.rei urp scruqelooz rrinlrlsur elalulrd
'JoI €aJlpugdsg: 16 selelrlln3 ep ledncoard e-s nu rueurru
a3ar,Boap ,1np.rard ne-s rJnros elsase 'alecpd ui([ 'a]eolprr giualsrza.r
o r$ a1e1r,rr1cnpo:d o nc 'eleeJec ep IJnIoS rou 'aricalas utrd 'lnuriqo
alellJeru aJlulrd
II e ep elece 16 Fr?runu es p"Jg eI ep ncseuol TnI'lrqrsod
EJa nJOnI
]sacB rJo oll3 ap IJo - tolel€eJec e 16 :oleieu;; eareFr:r 'earrl6ururzap
'(aunrcpcsn BI eulq r"Iu elsrzeJ ?s 3c) e:e."prurrd ?ulu"ol ep rolelEere3
ea"redpr8 ,elearal ep rJnlInJ
uI
".rEAPrurJd
rnlniolrrl
,eeleuPlues
]B3Ipw V
'r,,rn1 e1eoc6
16
o{uas}f Inuercruep"ce ap 'ntzt71 reur c?al op lJn}ra}s IaJ} "rqe-ep
cr;riun16 l"lueruepun1 +so; e" tnlncequtnq rIJPzrJn+€Lu B a:rqpr8 ap
.Jolelnsdec
as
e
nrluad
rq9:3
eetezttnleru
urelsrs 1se3" pf, }?f,Jelu3J ec
.lnceqrunq ruJIJ es e ep eS €eJepueuloca: rS iurlurlue 9S
p€Jg
"liJeul
BI ep nf,sauol uol ep eleloruo:d areolrouul iepl sleseoJerunu eJlurJd
earacllnd Br IaIlsB 'epaurn eurer^ ad nes *no: ad '"ffi:tl*t$t""J;:;
?f,"I es gs eerrpugdsgl €3 eriuele pu33pr1e 'To;ltl r* euracnl ep sJoull
elrrnllnc alsed 1e:d ap Purro; qns lrpugdsgl ali ps (lnsdrq8) mclec ap
lnlellns "o epueruooar lnleip.tug : :os:nca-rd un else pe:g BI ep ncsauol 'Ie
eiur,rud u1 r$ 'p1ecr1ce-rd +Inru else Prelnclpele-r1xa eere6p:8ug rzgtsy
O prefuire binemeritotd
,,In frumoasa ta cuvintare, scumpe coleg, ne-ai explicat intr-o
formd inteleasi de oricine-de o simplicitate care contrasteaz|
cu ind.ltimea problemelor ce le-ai expus gi intr-o frumoasi
limbi moldoveneascS, de care te poate invidia orice literat
rostul si lnsemnitatea speologiei... Ne-ai explicat in speciar ce
este gi ce urmireste biospeologia, aceast[ gtiin]n noud, cd.reia
i-ai consacrat intreaga ta activitate din ultimii douizeci de
ani.
'.11,,;p
Ern' Gh' Racovili
Am regretat totqi ci din aceasti. expunere atit de luminoasi, o modestie prea mare te-a fd.cut sE ta;i la o parte
tocmai acel capitol card ar fi putut si inlesneascd. mai
bine priceperea lnsemnitSlii complexelor chestiuni de care e vorba.
insista asupra istoricului biologiei cavernelor ;i a ne
ar5.ta cum din cercetS.rile fdr5" un plan definit
pornite numai din
dorinta satisfacerii unei curiozitS.fi omenegti - s-a nd.scut nevoia
creirii acelei stiinte speciale despre care ne-ai
vorbit, in definirea, organizarea;i dezvoltarea cdreia rolul tdu a fost covlrgitor. Cdci
orice biolog ;tie cd. tu qti adevdratul pirinte al acestei noi stiinte,
ale cirei feiuri le-ai precizat, formulat gi a;ezat pebazestiinlifice pentru
intliasi dat5, ale c5rei metode de cercetare tehnice si intelectuale
- le-ai imaginat, dezvoltat ;i aplicat gi ale cirei leg5"turi cu marile
probleme generale ale celorlalte ;tiinte le-ai stabilit gi indrumat..."!.
Aceste cuvinte fuseseri rostite de Grigore Antipa, cu prilejul recepliei
la Academia Romini, in 1926, a renumitului speolog si explorator Eno. Gh. Racoaild (1868-1947), cel mai de seamd. biolog
Ai uitat a
romin.
O lume intreagi il cuno;tea. Fusese pind ia Polul Sud, cutreierase md.ri
gi oceane, se-nfundase in cele mai tainice si adinci pqteri din lume,
infruntase primejdii de moarte, foamea, frigul gi animalele cele mai
de temut.
Antipa spusese cd sirbS.toritul se exprimase intr-o {mmoasd. limbd
moldoveneasc[, ce putea fi invidiati de orice literat.
Dar cum si nu-i fi fost dragi limba maternS- micului Emil Racovifd,
dac5,-l avusese de invd.ldtor, in copili.rie, la la;i, pe marele povestitor
al poporului romln, Ion Creangd?
1I)in 1f,5p111su1 lui Gr. Antipa_l_a discursul
receplie la Academia Romind
al t'i-E. Racovifd (l3.iunie^ 19?e, iyvoI. de
Speotofiir: ;ti;;li'iori),ua_
i.echiloy taine subpdmintegti, Cluj, lg27 , p. 9. '
"
346
tvt,
"p'ur'€'S rrlunur ea'releoldxa 'Pounur
BlepunloJde" elSaparlop a3
.purud- erJa+eur ,p1.";o rt "eef,
ararac 'areolezrsnld ardsap 'rr|plarcos rari
-nlole ap8al 'ustuorinloaa ardsap lrqrol e pfr'Loceg ret 'xretrq IJBX rnl
gnga4.4a3 qi,rr1"u"e',rouro1 'q 1n3o1orq'nps ln8aloc '1ugurpig'rul rnlsece
ln-.r" 1t*t.rd u1 'rue lop ap "]"rnp o ad lndacuos nlcr3 Inun InJpeJ
ug eiuue;uoJ ap elles o PuIi 9s dunl r6n1o1 e-re efr'roceg 'ereo69;sap
o areo ed gsualur Pl"uorsalord ee1e1r,ri13e ?+"o1 nc '168I-068I ulrd
'pler:"A 'alueultua.ta ug 91e3oq piera o Eacn6
'IeN I ep relrz
"arrrolPqlPs
nrluad lsalruetu InlnJsounc rrunrd arlur.rd pqutuas 'eleuorieulalul "-II
EI l"drlllr"d t 688I uI 'Inln+?lre1a1oJd ueur6np
B-ap relet
"errnlr+suof,
B'rdnse
'1ai,rorar".orp crlqodlel3os +ueJnf, un ec rnlnurslgJeue llJgcsetrrap
roltiuapnls 1e
lrqesoap diqc ug poiltttot 'r16a:ncng 16 r6e1 urp i1$ilercos
le8alap ep elellleo u; 'enaueS e1 ep r1$rlercos ropiuapnls l" leuorieu
-relur Inser8uo3 e1 'SOBI uI 'ledrcrped e 'an8:e;e1 InEd rnl eiuangur
qns 'zaJu"4 lsrl"Icos Inpllred uI puirns uI sIJssuI es ?s }€uulepul "-tr
:,,"r1"."n 16 a1e19unq ep etpe:" 9ir'roceg rn1 lndrqc
strirra8 ngs lnre+f,eln3
rioa
'ra arprrp 1.,rr, ttrl511eur al6asrrnFPu runc gdnq'neaqnr 1g rr8aloc
."i"iiiS ep eale+Inr"g €I srrcsul e-s rode rS arSolodorlue ap IIIocS
elrJnsrnf, 16 lelua,tcaJ1 € luellruof,uoJ ;ep '1darp ug euoldrp 1en1 e-r*
."i"1.rrrgd'gcseaurnilmuau r6-nu 9s ec 'acrpr.rnI alrpnls neaegld r-nu r6a6
euneeplolul II e^ rig efualsrxa '1n1darp pulurl1 'elelalcos
,,1 gle:n8rse
pulc ap :ru" ap rlru elell3 ap eaurgd p8r161c i61 rr16unf"
ug r8el
Elslxe
'1derp 3p rrpnls Pce] PS ec 'sr-re4 e1
rurpnlr+e" nrluad lrsdeped
9BBI uI slurrJ+ E-I nPS I9+"+ - ,,elrsJelqns
e ac gdng
Ieill€ ep +sol e aselc elullln rnr9J eIB uI - InaoII +eurluJa+
'pttlti.tlli6 ra earalSeounc nrlued 16 prnleu nrlued eaunrsed
rode 'csa-{
lellnsul ne-t 'ateolel aJ?ur ap piurrlS ep rueu"o 'rop rilepac
nps lnrur:d pceq
-"*pt+t ,"rd
P3seeqnr r6-9s 1eig'rul e-I lpcsep
"1"r1.tp
'r6e1 urP elru1 ela+
rr:osa1o-rd 'ruo4 nr1e4 16 ncsacllqo3 e'ro8trS
ep
-edrcurr4 InecII
"I IPS
lep'ne{ r 'piutar:d g}s€ef,e u1 'lnldurexg 'eurelqord a1lc11cq r?ur elec
J"rq3 ,lTlerualsrs 'apadrurl pundxa ps er16 pirrroceg Pf, ese+?re edrluy
'tr16ou JoIIJolrIJcs a1e arado Pruees ep r"tu sIeO
asrlrc 16 ,,ereJslrl utqro,Luo3" e1 eroqeloc'Sarq8roaq5 'nPS IPl"l :?cwau
uI pulc
gcsealuupd
n-r1uad ralso8erp erirperl
-Iuror
"s"c IunO
"+slxe
"c1ur1
,unqprls-inier8
inlagns lo+ ulp gir,roceg llrug ?oseaqnr r6-nu ?s
'unln+ ap €s euear{8np e1 ed r11u; reru pulce:} 'pleoc6 €I seJnp
ri prn8 ui
'gpeod e1 earpde
Irug Incru
i-16 pulur ap BnI 1tr p8uee.r3
elala8ap nc crurelnd ?+"p o e.rarn$ 'pfr-toceg BarqFroeqS 'nps rnlnualaud
reseo 1n1da.rp
utrd rreJnc?d uip 1n-rolgiPlul
BeJer+
pieaurturp eJ"cer1 uI
lui iniliere in teoriile lui Marx, atitudinea sa revolutionard in chestiunea proletariatului industrial ;i agricol, fervoarea cu care rispindea
ideoiogia marxistl, desolidarizlndu-se de clasa din care ficea parte"i.
De;i 1a o virsti la care s-ar fi putut lisa furat de ispitele mondene ale
Parisului, Racovit5. a preferat sA se consacre pregdtirii sale profesionale
;i studiului ideiior socialiste, al clror adept convins era.
lnait, suplu, purtind. musta!5. ;i barbi;on, cum era moda pe atunci,
tindrul romin atrdgea imediat atenlia. inotitor desS.virsit, el se avinta
adesea in largul golfuiui Lyon. Alteori, cu barca, explora impreunS" cu
un coleg, Pruvot, fundurile marine din apropierea coastei.
Prin 1893-1894, pescarii se lntrebau ce cS.utau cu atita rivni cei
doi tineri.
Nu cumva vreti sd scoateti la suprafall
-intr-o
zi, an bdtrin.
-
Da, o
comoarS.
care o pescuim!
-
rlspunserS.
o comoard? arunci o vorb5,
tinerii inveselili... Iatl" comoara pe
$i, o dat[ cu aceste vorbe, zvirlird" la picioarele bitrinului un ghem de
caracatite abia prinse.
Din aceste cercetiri at rezaltat mai tirziu Notele d.e biotogie asupra
moravurilor acupldrii ;i fecundirii la caracatile gi alte cefalopod.e,
apoi studii despre polichete, grup de viermi anelizi marini, despre
bancurile de sardele gi de hamsii etc.
lnci din aceastd perioadi, Racovili incepuse, asadar, si aplice metoda
cea mai indicatS. in biologie: studiul animalelor in mediul lor firesc.
Era doritor sd. le observe nemijlocit ln relaliile lor reciproce ;i totodati
s[ poatd urmdri marea varietate a raporturilor ce se stabileau in interactiunea organism-mediu. ,,Ceea ce este de importanli capitall in studiul fiintelor vietuitoare nu este scheletul sau cadavrul 1or zblrcit in
alcool, ci actiunile multiple ;i reacfiunile acestor fiinte la solicitdrile
mediirlui lor de vial|"
- spunea el.
lntre timp, RacovitS. obtinuse pe rind" o serie de grade universitare:
licenla in drept (1889), licenla in ;tiinte naturale (1891) ;idoctoratul
(1896). Notele ;i comunicirile biologice cu care debuteazS" fac sd. fie
ales, la numai 25 de ani, membru a1 ,,Societilii zoologice a Frantei"
(in 1925 avea s5" fie ales pre;edinte de onoare a1 acestei societiti).
Cele mai importante cercetS.ri ;i descoperiri ale lui Racovi15. din aceast[
perioadd sint in domeniul zoologiei marine. In teza sa de doctorat,
in care se ocupd de lobul cefalic.;i de encefalul anelidelor polichete, el
contribuie prin observatii originale la cunoagterea acestui g"op de vierrni.
1-Di,n ti,nerele.a lwi, Etn'il Racoui,ld,, de Acad. E m i i Po p, in,,Analele
Academiei R.P.R.", vol. \-II, partea a II-a, 1957, p. 206. -
348
6?t
rsrrnlrPru e^
- ,,i rerrolBp InluJurgiturs :eaulisns eu ]ulurPiurs rnSuIS
un reurnu ri easgrgd ari eiue:ads lgcug 'r-rn8urs ep e*e 16 rinprard ap e-(e
ueaiuns au 'a1r:apan enl eu aJ aurroaunlq eqle ug '1ndnr1 ecAnur au al
eleiaq8ul rar8rn lzareollll ug'1nzne eauldpls 3u eo rnlnlul-t 1n1r1[1.r u1"
'JolrJol"Joldxa 1nro1n[" uI PuIA gs ealnd nu luaurrN 'g1a1duror rf,ap ela
eercIozI 'eueorl€ tctu'otp?l rctu':r;9,rg; arler8alel elsrxa nu rlunle ed
'rarirpadxa
rrJcluraru nrluad +ncel+ ap na-r8 teru Iec Inuewexa lsoJ e Blsaoe 1ndun1s95
'IunI tt ep eurarl ?]ezIIIqouI la1ls" seurgr e rA rrnrols arlug gsur:d
rolueieq8
FsuI lsol e ,,ecr81ag" 'aurpnlrlel .IL e'I'Icr1f,J?+ue
"eurnl
(868[ erJ"nuer uI '1r6r11s
u1
u1 apunrlgd lnse^L 'gcruzeor8 eunlrnl o ad
'ellqf rnlnle+s a1e rS
raurlua8ry aIB eorpns elalseot eroldxa e ards 'IaA?u InpJoq lulrugldps
BAoIIO nrluad a16asp-rgd pir.r,oceg 'olauef ep oIlI Bi a8unle puIS
'erelod rolrrnlnuri re r:oleroldxe rit1sa.r. r?tu reo ulp Inun nrzJll
reur p8unte ?s Ea € arec 'uaspunurY pleog 16'IIiIe erlul 'PII€ es proq ad
'EleJlsne sreJs
-rura a-rds 'sroluv ulp Z68I lsn8ne 91 e1 eceald '-rololu nc 16 rep 'azuld
nrlued a8-re1ec raJ+ nc arq?Joc o ',,ect81ag" pulc ru€ ep 66 eete eirrroceg
'rarirpadxa Ie nJqureu €c ulruol 1n3o1orq ad ppueurocar II uepeuag uel
'pg 16 srerq+n6l-azv)e-I' (rarirpadxa Insrnc ug 1r-rard 16 ne uqurau lop)
ne1de13e r-ec TryoJaJug alalarF e1 raiualsrzeJ eJeseceu PJrzrI EvrezJIp IS
eareo8r.t i6 1gc 'piurll$ ep Inlnruo ale ellqecteural reur elac alur6nsug
1J+e azelnrunc ps aref, ruaureo ap aIoAOu erg 'ereo3n PqeeJl o eJe nu
ecrlcJ"+uv u1 ecald ps €trrJn aleo lJolPlecJa3 ep rnlnlr+f,aloo
'pns Inlod €I eqcelre5 "eJrnlP3IY
ep uarrpv
rn1 erirpadxa :alepgdap runr8e: roun rrlpJoldxe e 'pcr;riurrl* a1e1
-?uuesul ereur ap rrqlaf,ral raun 1n!a1ud gra;o as r piraoceg TnI 'Z68I uJ
pns lnlod Dl lrlrodotsaP !3 lrPlatro3
rarl ar"o arlurp 'alaqerioci ap rreads II elrcsap pir,roceg 'fiI"j:tf:
areroq"Io3 uI pleroqela 'gpeor.red rdeeace uI glecllqnd arennl o-J+uI
' 'lrruJepolJa Inllelrde ui eaurFr.lo
ne 16g'r6nsug InJarerc 16 11c'aztrlrzues JoI aIaInIaJ nc iurrs ep a1aue8:o
]Ile pc "rznlcuol e1 'aped ?+Ie ap ad 'e8unle Ig 'mlnurslue8ro rriqlrun
erlrzod ad ap alequlof, o girrroceg lrzrlaue Jolruuarl e leruoloc dr1
ap rrJnlcn.rls BIJoel neaurisns eIuaJA eec" urp .ropSolooz ealeluoleg
Racovill peste ciliva ani, in patrie, la Bucuregti, crs. ocazia conferinlei
Lupta pentrw trai i,n ghelwrile q.nterctice, linutd la Ateneu.
In acele zile de grea lupti cu stihiile dezlinluite a1e naturii, nu i-a
uitat nici pe oamenii din patria sa; a determinat pe conducitorii expediliei sn boteze o mici insul[, atunci descoperiti, cu numele iui Cobdlcescu, denumire sub care figareazl. ;i azi pe toate h5.r!ite Polului
Sud.
Spre deosebire de alte expedilii, scopul
;tiinlific. Ea nu ciuta nici si
urmirit de ,,Belgical era pur
vlneze un numdr record de balene, nici
si parcurgd. un drum mai lung decit alte vapoare, ci si stringi un volum
cit mai mare de observalii gi materiale cu privire Iafizica globului si la
vietuitoarele din aceasti regiune lndep5"rtat5".
Degi conditiile meteorologice au fost deosebit de gre1e, cum de altfel
slnt indeob;te in Antarctica, Racovili a implinit fdr5" gre; gi firi lacune
tot programul cercetirilor biologice ce-;i propusese.
A colectat zeci de specii de licheni gi de alge marine ;i de api dulce
descoperite de el
- multe
- ;i a fdcut observalii inedite privind viala
obiceiurile
animalelor
antarctice.
;i
'Racovi!5"
Luind probe de la o adincime de 500 m,
gise;te numeroase
crinoide, ofiuride, ascidii, briozoare, echinide, pantopode (multe cu
organe fosforescente) . Aceste animale s-au dovedit a fi specii necunoscute, lnscriindu-se astfel printre descoperirile lui Racovi!1.
ln ce prive;te studiul pdslrilor, Racovili a ajuns 1a importanta concluzie ;tiinlificl a iipsei speciilor comune Polului Nord gi Polului Sud.
Observaliile lui Racovild. asupra balenelor sint considerate clasice in
;tiin!5.. Ele i[muresc problema ad,incimii pini la care se pot cufunda
aceste animale (o suti de metri), punind capit unei lungi controverse.
1n ce prive;te,,rdsuflarea" balenelor, Racoviti descoperi ci aceasta este
alcituit5. dintr-o coloan[ de vapori si nu de ap[, a;a cum se credea
pini ta el. Mai tlrzitt, Racbvi!5. elaboreazd., pebaza observaliilor din
aceastS" expedifie, o lucrare fundamentalS"l; in capitolul privitor la
cetacee din Tierl,eben de Brehmz, Racovili a fost mentionat in 1915
ca cel mai precis observator al vielii balenelor, remarcindu-se cd dateie
lui asupra fiecdrei specii servesc ca bazd, pentru orice lucrare asupra
cetaceelors. ,,Nimeni pin5" la Racovi!5" ;i nici dupl el n-a studiat cu
1
Les Citacds (Cetaceele),
apiruti in
1903.
Celebri operd tratlnd despre viala animalelor.
s lleck gi Hilzheimer scriu textual: ,,Cel mai nou
9i mai precis observator
al viefii balenelor este desigur Emil Racovi!6, care, ca biolog aI expediliei
sud-polare belgiene, le-a consacrat un studiu exact, zi cu zi. De la e1 gtim cI
fiecare specie are obiceiuri caracteristice, care diferS. chiar de cele ale speciilor
celor mai de aproape inrudite gi ci astfei se poaterecunoagte orice specie, chiar
de la distanli, numai dupi modul cum respird si cum se cufund5,l'.
2
350
l9t
',,Elereua8 iS Ele+ueurredxe arSolooz ep ele^{qiv" .
rxME
wgu'Lo,t,
,to,n,o'Qxa
ou
,*r'^7r'f*rrtf,ur]rl;rr,:;";'Aff*rr"::r;:trfi :';{'?3o'
'
'reu"relrpatr{ ele ar}seql" earnrnd eiltnzBle} rrou ulp etalutds 706I ellnl
uI JBr 'e1ruaror1u1 rrcrlf,Jeluv a1e arru6a,,l elr,rniaq8 ug lue Iop lepunluJ
e-s prurn ad lpir*re ap algroSop rauetallpr6 a1r:nurrgi ad 'leuorprraur
rnle:eos a1e asurrde alria8gs qns gcryriurrlS ealelurlce esndacul I$i
laurldrosrp alle ep 16 arSolouurrl 'arle:Foueaco
ap rJnlple 'a1eln1eu rolaiurrli a1e eledicuud alunureJ eJlulp ?un E3
rrlAriernleu lio+ ap glncsounle-r rzplse 'rldaqurgdqns eulel rl{relpJ}s
Joun € gnou eiuril6 'erSoioadsorq azerauralul ps piirr.oceg sunle e un3
la!6otoodsolq tnrolDar)'pi;lorol ;!ut3
',,er;erSoa8 ep puiuror ea1e1etco5" ep +uo+gqrPs +so; € 16 r$e1
16 Icrpeu ap rriglarco5" 1e nrqu:au sels lso; e erei u1
urp
,,r16r1e:n1eu
'arunl urp arSolooz ap rriecrlqnd elncsounc
retu elac erlurp eun rounle ad '.,,a1er9u93 1a eleluaurrrgdxa erSolooz
ap selrr{cJv" relsraal earaJnplroJ '1o.lnr4 ne gunardurg 'gzeaiurparcui
es r'rarqln1-ezexa'I InI €epeoru ?dn6'erunlol ep 0g u; alerrlqnd
+so; ne
urp ulruoJ 1nro1e.ro1dxa ep ]Bunpe cllslune; TnInIBIJ
"rrl3-reluv
oIIIpnlS '066I uI eugd aseurgr epun 'o8ery rnlnroleroqel
-eleu e-rdnse
BI ep gleredruoc aruroleue ap lnroleroq"l
Ie ro]f,a:rpqns 16
"uoqros E gir,roce11 'aliTpadxa urp earecieo+ul €f
€l rr?Jcnl ep
]soJ
1a*
+rrunu
' ,,l|,soqo pJUp]I.Jr.u lauln,tp u't|' xs
er1, gs 'rlFaloc neigysg; II urnc 'oceg ec
ug
eecpl aJ€c 'ngs rnln:alcerec e.rdnse rqasoepq eInJFls !es
rucnd ap 1oi,4npsap iptaaog u,n"
"ele+{ercads
ulrrroJ rnlnlo+plec:ac eeredecr:d luapraa pour uI pzeaqosd arBO'cIIIluTI+6
Ierrel€ru 1s"A un rarirpadxa InsJnc uI selnJ € P|I^oJEU pc P+€re ar gdnp
'uespumuy pI€oU ',,Bcl81eg" rnlnsel InpJoq ad ep aIBS eiurlurure uI
'eriuale lnuriar ne-r aIIJoJ ri rrurn8urd 16 rc 'alaecelac re{unu nI{
plec srz-e6e e8ugs nc
aleurrue luIS ale rcgc 'a1aua1eq csaleJ+ eJeJ uI elnzeJs grnleredrual ap
aluirpuoc ug, ple.rodroc pJnplef, ep €eraplerd gcrpardurl orec 'gseoloq
elururpopJqtul o ro 'epalc ealnd Je-s urnc 'g:eluarurle Ptreza.t o else nu
eurrsg-r8 ep JoI Inlerls pr plere InlueAes 'eqels elelrrrue lugs eleueleq gl
'aJepel eurrrd BI
'erieruasqo e3EJ pir.l'oceg :nldruaxa u11
ElexopeJed
r':r,,Inlulurgd g1epoaJ.l. lepnd e-a1 erec ad
aieun rerrr elef, 'alerurue eluBseJelur rolsaf,e eier.t alelrce8es p11nur reu
f)e ;i porrrise impreunS cu vechiul siu tovarig G. Pruvot intr-o obi;nuit5expedilie de explorare a, faunei din fundul rndrii, in vecinS.tatea insule1or Baleare, de data aceasta avea se pribegeasci pe sub p5"mlnt, prin
hnrbe std.pinite de spaima intunericului umed gi rece. Expedilia a ajuns
in preajma insulei Mallorca, unde se afla renumita Cueva del Drach
(Pe;tera Balaurului).
Nu era primul om care pd;ea in aceastd splendid5- pe;ter[ si nici micar
primul om de ;tiinfn care o vizita. Sute gi mii de alli vizitatori ii admiraseri pind atunci, uimiti, minunatele coloane de piatrl, cu danteliria
1or impresionanti.
ln timp ce Racoviti i;i plimba lampa cu maElneziu pe perelii pe;terii,
fdcindu-i sd sclnteieze intr-o ploaie de diamante, atenlia lui a fost
Cueva del Drach retinuti de ni;te mici ginginii, ce fugeau buimicite, spre a se ascunde
t,
,i
.:'1
'":':"
.,
t
I '
':':,
'r:
'" |\
.ii.
-.;lr-'ri,i'
'.....'
:
r r
fr1.:1. ;t.
.:;
l:'
i.
-!,.,i+.
tl
, ilr .. ;trr,.
1i'i;tr:
I
'
'j
:.
':i,
:t ,
--"'
t'ir
.lii.:irr ii"
a:j-: t,
-l::..
];i,t
+i"r .'z
-."t{.
lsenB
-erotu eueloll:o;qdl1
€98
aiuxx?! Latsaxo bar,tnw?{Laswx x4 lntso,L
::i'rrr:,;'r^r'rZ'#*;iri:irri":ntff:frti
'ueJalqns rnlnluaurop B Pl"Jn+"u aIJolsI 'rarSoloedsorq
al"zaqpulaJc ,e!e-rtt?]"o+ Solncrlaru 16 lrsoqoau eruJll eA o oIoJuI ulnf,? ap
arec ad 'a1e1r,u1ce Pnou o a:ds 11-r91oq l-npulluarJo 'csarglug 11 'goseeupd
-runcsap l-gs 3oI uI 'PieJ uI es-r-npulctprr sepalard a1 a:ec ed alriplnarS
'rrJoe] rS elde; ep uerou lsasB uI aurpJo aund e n-r1uad ?cs?a3unur
ps a16grg1oq es ulruor 1n1eip.r'ug 'giugt6 ep ruarueo lilrs;ip ep rcunl"
pu;d alecrlqnd alazalodr rS alrrielrasqo eleo] ep a+"rlsnlr'elnictpe.rluoc
rS eaurpnlrlJacur n"auuop 'e-re8alzap o poseasg8 eI Ps "lJacul "JoJ?c
'rra16ad urp rriar.t alauralqo;d uI a3er€oeg 'er"ollr?+oq gJnlgslolul o
ner gir.tocell Int a1r-rgdncoard '1a;1sy 'eier.t p1eo1 rode leuorsed ne-1
eJBc rJPc[aJ]uI ap ?ul?as o Inln+ue^?s ea]ulru IJI lrzer+ n? euIJ?Iu IlIp
-nJuJ n3 areolrniau ralsel€ e ra1or8 aI" rclnp alade u1 eluazatd 16 ugzru
-e8ro alts rr8a-r1u1 erdnse Jnlsqo rnluparu B PIrqIzrA ep +IlP eluardruy
'€eurnl ?+"o+ utp acrlriurrlS aIIJnoJao uI
seJalur +rqesoap un purzaJl ',,eiuerg urp act;trSoe8 rriglarcos Inull
-eIng" uI 906I ug arede girnoce11 ap 1r-radocsap rnlnl"urue BeJarrcsag
'ere16ad : r6eiace
neJ3ur nlpelu rnlsece elrtieerc urp ?un alsa't8uni ol.Bs eleuelu? nO
llpdld urrd rnlnzgrr earaprard ezeasuadruoc r6-arec 'gur1ed urp lnpodosl
'r,,riarad
gr1erd
ap rrncnlc urp prncrd 1r6-r11s
as
16
al6azuldurl
ad
e g]equlqcsau 'InJoe a 1ec6rura1q"
pJpI Rla;rzeurn o '1n8t-r; rJo
"JnpIFs ulp eunpe el sIuaJA uI'inlu€A"s
'rrug8u13 rou 16 rou rrnlpdgJl
ner r6-ac rro+3"] Ilieue,L 16 lttd
eapug8
- er8:eua rnl Eereolear3 urp "iulll
-Illnur 16 csasdrl rcep 'csasdrl sleJsos'eurtunl 'ro1ua1$ad erip:pdug u1 '8o1oads eullep Ia 'rcunle pugd asasn; runc ';e.r8ou"eco ur6 'Ia ep alrnu
arec ad +uelsuo:)
-e1d eleiuarradxa nrluad aurnu? esBeJ3 1-Pcred
"Jnl"u
Inrpau lrsg8 e Bf, BaurpnlllJa3 aJ€ ?iproceg 'Inlnrn"I"g e-ra16a4 u1
"Iaf,B e1 rrrpldepe ezeqad rolausrueS:o erinlo,te nc prn193a1 u1 'tr1nur ep
'nrpau
Ernurqc l-eJ"f, aurelqo-rd Iaun ll-rellozar lnlndacug asrsp8
BeAB
- e]ellJnleru gurld u;
,r
t
3
-'{
!t -tt
ap
lso
'
- Iu€ 3p 9t
rnlnJo+?+acJeo Ea+urtu 'are:a31n1p:+s o-Jlul
'erSoloadsorq
II
EII
-It!
:gurldrcsrp pnou o a-rds epeod Pprqcsop PS 33.t" BIarP3 1n.ro1nle nc
"req3
guiur uI 1de; ap eauri pir.toceg 'edecs PS pulsraoul 'rnlnlueaes alela8ep
eJlul sorourlndau ealqqz es arec.'r1e ap 1t:adocsap 'nou podosr un 'r8un1
euelue 16 a-reorcrd nc 'lolocur 'qro :o6ncpl un'lolaac€+snJ? lnulseu urp
erue8ug8 o 'rnlnJnel"g e-ra1*a4 u1 'rcunle +"ulurexo e r$ sut.rd pul3
"
"'cr;rfurrl$ Inr?AapE 16 1nzg.ter1u1 - leod ap lalJns I6ap - pilrroceg
"
'atzaod reurnu n"epel rrile apun oloce 'e1ep o-Jlurp IS 'JoI e-rdnse
+"sJR aJ purrunl ep ueaco 1n1e1da16eau ep adels PS ec 'rJnlgdgrc u;
.IEJ
qJ
su
UIJ
-AI
€1tl
lnfluen{a rnediului caYernicol asupra coleoP-
terelor gi a altor
aninrale cavernicole
De aceea, chiar in anul urmetor expediliei din Pe;tera Balaurului,
Racovili incepe explor[ri sistematice ale vestitelor pe;teri din munlii
Pirinei. lntre 1905-1922, acestea se vor extinde in Algeria, Corsica,
Spania, Fran!a, Slovacia, Italia, Austria, Iugoslavia, apoi, bineinteles,
si in tara noastr[. Cu acest prilej el face numeroase descoperiri.
in fig. aliturate bunioar[, se poate urmdri influentaqpediului asupra
organismului 1a ni;te coleoptere (gindaci), troglobii. Antenele sint
foarte lungi, ele compensind pierderea vdzului, picioarele de ase menea
foarte rdsfirate ;i lungi, pintecul foarte umflat, rotunjit -si transparent - toate insu;iri care nu se gdsesc la speciile inrudite trdind la
suprafa{a pimlntului. De altfel, daci aceste vietuitoare sint scoase
din pqteri la lumin5, ele pier - o dovadi in plus a deplinei adaptdri
la mediul lor de via![.
lnc[ din 1907, in Incercdri asupra problemel'or biospeologica, una din
iucririle fundamentale ale lui Racovild, care poate fi considerati drept
cea mai caracteristici operi de sintezi a sa ;i in acelasi timp actul,
de na;tere al, biospeologiei, eI prezinti ,,cu o competen!5. deosebiti, cu
un ascutit spirit critic;i uneori polemic, problemele referitoare la intinderea domeniului subteran, la condiliile de existenln din acest mediu,
la influenla exercitati de acestea asupra animalelor cavernicole,acaracterelor ;i evoluliei acestora, a distribuliei ;i originii animalelor cavernicole gi a evoluliei mediului subteran... Ct Problemele biost'eologiei,
Racovili a individualizat biospeologia fizicd., care a format indeosebi
obiectul de studiu al oamenilor de gtiin![ in perioada precedenti"l.
In acest studiu, publicat in revista ,,Biospeologia", el circumscrie,
a;adar, intinderea domeniului subteran, mai vast decit se credea,
condiliile sale de existenlI (obscuritate, umiditate, temperaturi,
resurse alimentare) si influentele exercitate de aceste condilii asupra
fiinlelor cavernicole, precum si caracterele gi modalitilile de evolulie
ale acestor fiinle subterane. Tot in aceasti lucrare, mai arati ci seleclia
gi lupta pentru existen![ se manifest[ 1a fauna mediului cavernicol,
ca;i la cea de la suprafa![. Factorii care intervin in evolutia faunei cavernicole sint: actiunea direct[ a mediului (ce1 mai important), funclionarea sau nefunctionarea organelor
;i ereditatea caracterelor
dobinditez.
l Emi1 G. Racovi!d,, Bi.obibliografi,e. Cu un studiu introductiv de acad.
p. 17.
Intr-o lucrare recenti (,,La vita degli animali" de A. Ghigi 9.a., Unione
tipografico-editrice torinese, Torino, 1960), se subliniazd. cd. clasificarea
biologici a animalelor cavernicole elaboratd de Racovild, datind din 1907,
$t-. Nicolau, Bucuregti, 1956,
2
este 9i astizi considerati drept cea mai bund (p. 557).
Proteus anguineus, Yieluitoare
oarbd qi lipsitll aproape complet de pigmengi ai pielii, din
adaptirii la viaga cavernicoli (de comParat cu 5oPir-
cauza
lele terestre, cu vedere ageri
gi puternic colorate)
99t
'9c61 'rl6erntng'pcr,7o1or'q os
or.iQacwoc
t{ pit'aocog 1?lug
'gL'6
'r.q1Y " I n € d r
rcrzrl rolrrolc€J Bal"]rIT-loI 'lEIozI PcsBIPr+ es ar?c ?iuIII P+srxe nu
ropc 'pirlof,eg aunds 'plereua8 elsa JoleJsolrnierl eJdnse lJepunf,as
"'rcrSolorq n"s
Jolrro+f,e1 eaunricy "'<areolrniell ollelJolef,
"e+"llleloll
rJepuncas ruolcel undo es rI rJolce1 Jolsef,v 'lilepolec €elur"uJ +"]se1
-rueur n?-s eJeo reo 'rcrzrl nes ueurud rrJolJ"I pug.r lnurud u1 PlsrxE"
'rnlnursrue8ro e:dnse ezeauorite ec rJolc"J ap
xaldruoc un ec '3re1 sues un-JluJ InTpeu a8aleiul giuoceg 'Pcrur reur nES
eiuanilur
eJeur r€ur Blnspru o-JluJ pzeeqdepe as 16 gzeauorfcear ele
"JoJPJ
qns 'nrpaur ep JoirrolcBy rrunrice Inl€+Inzar else rrl rolaiurr; elinlo-\e
pc surluoo alse pir,toceg 'etinlo.ta purruJe]op e3 JolrJolf,?1 eiur.l'rrd u1
'"relsec? earecrldxa nrluaC aseolJelsrur af:o; necoaur eJef, aIrIJoe+ e]"o] IS
Inusruueussre,\. lnlpquroJ e Ia 'rierJa+"ru rJo+3€I ur:d rerunu roprrads
erinlo,La pugcrldxg 'rarSolorq alauralqo:d eleo+ uI 'a1sr1er-raleur 'actpi
-urr16 rrfrzod ed ur-rey lenlrs e-s pir,l.oceg ',,asnde +Inur ap aprndrurl urp
eiueol3 eqeg ad ale uI a1*eouncar lrJnleu ele uI giueuadxa nc 8o1orq
a3uo 'er?orcal eJaur+ eJ rqcunue8 e1 pugd airqco.r 'a1eo8 aleierq '1JnJS
1n:gd nc ve r* glete es ru eqee8e6'ppour eI pui"q 16 rou arunu nJ rl{ra-\
ronlpu arru+pJ?puJ purrlulal 'ecseecunur l-ps ?nurluoc 'i te.t 'atec t6 csau
-eruo rnlnueau ercunrd +IJpurE ne a3 eorzrlelew rrlels rqtel e+I" ello IS
aurseldorpr 'rrqelelua'elelrl ai-roy nc alerrlduroc ruoe+" grp;'1sr1er-raleur
ep pcul
eA Bl plere gir.toceg 'giur-reluoc eurrrd
elurza-rd eI ps
elu"seralul ep }I+e "i
reop luls
"f,recul
i
rarcads a1e 16 rriglrpara eI" elec'ale ap a1eFa1 'rS rarinlo.Le eleuelqold
'€Ieeuelso purind pp r6-arec lsrlercadsau ecrJo ap salaiug arJ ps ec 'nldutrs
leqlull un a1$esolod'srelru1] urp roleueurouel rorn]n1 e eleraua8 e8al o
ere) ad'rarfnlola euralqord'[nIJ tI elnurf aiur.rayuor
ec adacuoc o
Ie
'/66I Inu€ uI
ep erres o-r+ul '3re1 crlqnd rnun eiey u; eundxa eir,Loceg
rollltods Dlinlo^l
-,"'T:illT;i:?;H#fft";#ll
erlf,sep elec uI porlaod
"eqra^Brls
lrnfa-rd aII gs arnqar] pf, +Brp^ap" urind reur r-nu 'es'eiert ug r-ra16ad
ep 009 1 alsad lelef,Jef, € ere3 nc erie8auqe nrluad aJeo+grsounf,eJ alse
pcep 16 Ilqrsues +Brelrl un ep lelqnp e-ra pir,roce5 Inlu"^ec
rI
"arrueuro
'r,,gi1loreg liurg uJuroJ Inlueles ep a1"zrl"al +so; n"
JJ€+eoJetr ep ra Jolepo+ew B"razrcard 'ecr;riurr16 ra rcIazeq eerelnrurol
piurrl6 glseace ap lrrprurn rnlndocs eerexrg"
'(V'N -
erSoloadsorq)
(primari) ;i biologici (secundari) alcltuiqte mediul extern, cdruia i se
opune un mediu intern; prin mediul lor intern, organismele oDun oarecare rezistenli anumitor factori ddunitori din mediul extern'.. In
a{ari de mediul intern, natural, Racovi![ distinge la unele organisme
un mediu artificial, care <ajuti la apdrarea organizatd de mediul intern
cu mijloace naturalel: construirea de addposturi, depozite de hran[ de
rezerv|, diferite forme de organizare sociale"l.
In ultimi instanld, varialiile organismului se datoresc, dupd Racovili,
influenlei primordiale a mediului extern. Fenomenul de variabilitate
este considerat ca o proprietate fundamentali a materiei vii qi st|" la
baza evolufiei biologice.
Dupi Racoviti, evolulia este ireversibili ;i ortogeneticS.
Spre deosebire de unii biologi, care inlelegeau prin ortogenezS" tezu1'
tatul unor impulsuri interne inexplicabile - ceea ce este gre;it, idealist -, Racovi![ vedea in ortogenez1 un factor material: variabilitatea
orientatS. pe parcursul generaliilor intr-o anumiti direclie determinati
de condiliile de mediu. Schimbarea acestor condilii atrage dup[ sine
modificarea caracterului varialiilor ortogenetice.
Racovili este de p[rere c[ variabilitatea, continuatS. multd vreme sub
influenla aceluia;i mediu, duce la specializare, care pini Ia urmd explici'
gi extinctia speciei. Uneori ortogenezele pot conduce 1a monstruozitdli
fatale pentru specie (organe ce se dezvolt[ atit de mult, incit ajung o
povard ;i pericliteazd insigi viala individului gi, prin urmare, a speciei).
in ce privqte aparilia varialiilor intr-o primi etap[, adicd atunci cind
ele nu erau inc[ de nici un folos speciei, el aratd ci aceasta se datore;te
varialiilor produse de factorii externi gi interni; cind aceste caractere de culoare sau de {orm5. s-au dovedit utile speciei, seleclia natural[
le-a preluat, ducindu-Ie la desdvir;ire.
Opera lui RacovilL se bazeaz[ astfel pe o gindire materialistS' ;i pe o
inlelegere profund[ a fenomenelor biologice, reflectind neindoios pozilia
sa
inaintati in biologie.
O alt5. problemi important[ ;i dificild de care s-a ocupat inv5"fatul
romin a fost aceea a sPeciei.
Racovild aratd. cd" acestui concept, a;a cum este inleles in mod obi;nuit, ii lipsqte tocmai o component[ capitali, trecutul speciei, originea
ei, cunoa;terea stremogilor din care se trage gi a intimpidrilor vielii
ei apuse. ln noliunea de specie trebuie introdusl componenta istorici,
filogenetici, pentru ci altfel e gtirbitd. tocmai de consideralea caracterului ei evolutiv.
1S. Ghild,
D,in istov'ia biologiei 6n Romi,nia.
In vol. Di'n istovia
giei gemerale de N. Bot n ar i u c, Editura $tiinfific5, Bucuregti,
pp. 570-s71.
356
biolo'
1961'
u!P
EfltlJeSuv
P!l!Padxa u! ,,er!3
lnutnJG
-leg" !nlnse^
cu)atuNV dvl)d
gSet J
ln)dl)
* 99****t
- 6aat uvupt
I
rc?r lAN 9t
*r
o*
ft
r
J
t
o] n N do)td
dvJ nStdoSJ
1
f
dolvn)3
s
g
\f
#
}-
\
\
$
t
c,
rnTncvd TnJtdodJ
!
\
,,
t:*-"..
oaii#
.t
-e
f
\:
i
ll'
i
t
6
I
,*d*qP-
668t t30
t69t
Jd3S
I
El propune ca unitate biologicS. fundamentalS", in locul speciei, spila,
compusS. din grup[ri mai mari sau mai mici de specii, mai mult sau
mai pufin vecine, dar destul de bine izolate.
in privinta speciei inse;i, el o considera ,,o coloni e izolat|de conslngeni",
factorul izolilrii, dupd Racovild, fiind suficient pentru diferentierea
speciei. Astfel, specia, conceputS. de Racovi!5" ca o unitate morfologici,
geograficd si filogeneticS, dobinde;te tocmai perspectiva istoricd. ce-i
lipsea.
ln anui 1920, Racovili se stabilegte definitiv in !ar5".
Este numit profesor de biologie generalS" la Ctuj ;i infiinfeazd. tot acolo,
in 1920, Institutul de speologie, care devine centrul studiilor biospeologice mondiale, fiind primul institut de acest fel din lume. Tot atunci,
Academia Romind il alege membru activ.
Doritor s[ exploreze cit mai temeinic domeniul subteran al td"rii, el
incepe o mare campanie de Iucru in pe;terile din Muntii Apuseni, care
se continu[ ani de zile.
Cum guvernele socoteau ,,minor6" o astfel de actiune, Racovild" e
adesea nevoit si finanleze prin propriile sale mijloace expeditiile
cavernicole.
O dati cu intoarcerea sa in tar5, Racovild. s-a autoexpropriat, impir!indu-;i mosia de la Surinqti !5"ranilor. De altfel, de la un om ca el,
cu idei sociale inaintate, avind o fire generoasi gi cultul muncii, nici
nu ne puteam a;tepta la o alti atitudine: cum a revenit in tari si a avut
o clipi de rd,gaz, a consfintit juridic un act pe care intentiona demult
sd-l facd.
- si-gi imparti pS"mintul celor ce-l lucrau.
Ideile sale progresiste l-au situat, in general, de partea celor asuprili
;i exploatati, nenumS.ratele sale declaratii confirmind aceasti. pozifie.
lntr-o ;edinli a Academiei Romine (15 martie 1g29) gi-a exprimat
speranla c5. demersurile incepute cu un an mai lnainte vor ajunge si
determine oficialitatea noastrS. sd inlesneasci Academiei primirea de
publicalii sovietice ;i stabilirea de legdturi cu instituliile stiinlifice
de acolo.
Pulin inainte de a muri, intr-un interviu acordat ,,Luptei Ardealului",
cu ocazia Congresului national al studenlilor care se pregitea, indemna
pe studenli sd se al5ture forlelor progresiste ale lirii, pentru ,,a schimba
fata lucrurilor"l gi a pune umS"rul la opera de democratizare a t5.rii.
Avea 79 de ani. Tocmai fusese ales membru asociat al Academiei de la
Bruxelles, ct ocazia lmplinirii unei jum5"t5"!i de veac de la expedilia
polari a vasului ,,Belgica". Numeroase institute, societdli gi academii
il sd"rbitoriserd si-i publicaseri lucrdrile in periodicele lor.
1
,,Lupta Ardealului" din
358
2t mai
1947.
699
'Vte 'd'8t6I 'r+6ornatrg 'L'txluxl't'tv L{ aloN 'u o a 1 'N r
BJnpIp3 nc ]?8edoJd e r€ Jolrrir+sJedns IS rnlnurslf,rlslur E^IJloduI
el"lr^rlce Plnulisns o +ernsPlsep e 'Inluslr?+rlrul lnlPqtuos e IuIp
-nriie rteralace Elpolep 16 'ncselned '3 '.N{ }srleepl 1n8o1orzt; nc 16
BzL).) 'y rolrueSrlnq Inuecep nc uoef lezrrualod e arirzod reeeere ad a6
'r,,"'eleroos un193a1 nc 'rfeSoq riuugd urp elncspu -ro1rip1r'rc
-orpew e pfer.r u1 p.reo6n e1r6ne.r 16 rodod urp rJo+rcunur 16 riuaSrlalur
unq col un ednco e ep ea]"llncllrp eJlul
:oprdoc 1e rriarrr Inleqcu"q
"I
arlug 'enop 3 ep Jolac € Plrsecxe
'1i1e1.ro1ac eiuerou8r 16 t.roun
"Jn+InJ
JoIeJ preo6n efelrr ar1u1 'ttuttrollcunur v Plrr'zor8 etc
"
"r,rrr- TA II+uIp
-g-rgs 16 sns ep Joleselc E ?sueur erfpSoq eJlulp lolrqzr rnlnlserluoc eie;
ug ureasg8 pur rJo alll ep IJo - uooT erJcs - +eJeJnpul ureaiurts 91q"
.relncrped ur es-npul?p8ard lnlea.rneleoeq
eep PS +IIIS E-I 16 e-ILt B €selc
u; InI BaJeurturla BI snp e eJec 1de;',,rn1nue:oduraluo3" erfcepar 16
alsrlercos elrapr nrluad
IessnU '.rq 'epfappN uol nc prnlp8al uI ere 16
erledurls eeJlnu necTl uI PO lrrrlurure PS sInqeJI 'azaq8rnq elrlernpulJ
nc ecpdrul 1n1nd €-s nu eiaraurl urp pJuI aJ"c Inuo ad urel6eounca:
'rrurapecy IIqceA I" nlqrueru ep sele+ruruap r,ZnIaJ e ap n?s 1n1sa8 u1
'JOI BTJOUTAUT
erJcs urnf,
- +so] V
- soIunJI elJeo; uoe'I
eler8ere3 'e8uea:3 'ncseutrug ad ra ruqruaru arlur-rd aslugd
ap ?i"L,a1e1erd ap 1sa3" un
.r1,ro3
16
nu erec erinlrlsur urp alred PceI ?s lnJA €-u J"p '1eJouo rS 1r1n39ul e-1
ea.raundord gc al6asrrnllpru Ie 'a1es roprllulure I" eeI-III Ie Imunlo^ uI
.etelruruap plseac" psug leldacr? ?-u 1n1eig-a'u1 '(tget-zgs1) uoa'r
lo'locxN uea$ar Sololrzered 16 Solourolua Inln3sounc ed 'luapuodsaloc
nJquaur B3 'ra eIrJnpuIJ uI 'Burerls 'rzznr8alq qocel 16 I]6eulo^-n3selPJg
uud'pugruo5 €IuepecY'616[ erunr 9t e'I
op pleutues 'Z,VT,I'xt
"seJpe
uool eDlotlN : aulnuor oP botollzDlDd un
,,.''-rodod Inlse3e eiue8rlalur
i uluror rnlnrodod IIiuIlu I" Jolea-rc
acnpord eleod ac ep €pe^op alse
"e
rnlmua8 ealacad ppeod nJlsaeur ap e1 e.rado 9c nrluad rJpullu rue+uls
n.rluad l{olg3souncal uo}uls IiI Ieurnu nu 'ro1q"
JBp
'lncgI re ac
"eec
: NPS
'r5 aleldarp ':epe6e 'esasnny"'
InsJncsrp uI pf,seasrrnlJgur PS edrluy
'nrlsou Inlaraur] mluad pplld o ernlrlsuo3 rn1 eierl
16 unq I"uI InJOIIIA u1 'reiurr16 er3ru:e1nd1o1e
rolPzercul'276I elrqurarou 6I ei'[nI3 €I sul]s €-S
'rrJruauro IB sourlunl reur
uI euneaplolul
"r
darvinismul (datoritS" striduinfelor lui, darvinismul a fost introdus gi in inv5.lSmintui
secundar) . Ca gi la Babq, Marinescu, Racovi!5., Voinov-materialismul siu filozofic se
imbinl cu democratismul siu pe plan social.
Niscut la Boto;ani in 1862, N. Leon a urmat
;coala primari in acest ora;, iar liceul la
Ia;i. ln 1884, a plecat 1a Jena, in Germania,
pentru a studia ;tiinlele naturale, oblinind
in 1887 doctoratul in ;tiinte cu mentiunea
,,Magna cwno l,awd.e". Marea personalitate a
lui Ernst Haeckel, in al cdrui laborator
zoologic a lucrat, l-a influenlat puternic,
intirindu-i concepliile materialiste.
Cind s-a intors in tari, a cerut s5" lucreze la
Ia;i, Ia catedra de istorie naturald medicalS.
de la Facultatea de medicini, devenind mai
tirzi:u (de;i nu era medic) decan al acesteia.
ln cadrul cursului s5u, problemele de biologie erau predate dupi principii evolutioniste, scolindu-se in eviden!1 legd"turile
filogenetice dintre specii si influenta condiliilor de via{[ asupra organismelor.
Nicolae Leon Preocupirile lui Leon au fost foarte variate. A scris despre animale
veninoase, ld"custe, fluturi, a studiat probleme de zoologie medicali,
probleme ale invdlimintului stiintific 1a noi, ale medicinei noastre
populare etc. Toate acestea si multe aitele le-a cercetat meticulos,
aprofundat, dupi cum ii era felul.
Paludismul, aceastd plagl de altidatl a multor regiuni din Rominia, i-a
atras in mod deosebit atentia. Importantele sale studii in aceasti direclie i;i pistreazl in mare parte ;i astdzi valabilitatea.
O descoperire insemnati a lui N. Leon, apreciati gi de Laverarr, care
descoperise in lBB0 parazitul paludismului, a fost descrierea aparatului
bucal al tinlarului anofel gi a pompei cu ajutorul cS.reia acesta suge
slngele (1904).,,Din calrza inveli;ului gros de chitin5., acest aparat nu
putuse fi descoperit, pin[ ce Leon a gdsit metodele tehnice-el fiind de
altfel un maestru in tehnica microscopicd-de a dizolva chitina ;i a pune
ln evident[ intregul mecanisrp al gurii lin]arilor, cu care ace;tia sug singele omului si-i pompeazS" in loc saliva lor cu plasmodiul malariei"l.
1 Din
,,B_uletinul Asocialiei generale a medicilor din Rominia", iulie-septembrie 1932.
360
19e
'II
,puo^m atloroltz'.roQ
'd 'I66I 'I6eI 'aLsolotxzo,tad
,, ,{{!!Ur"'r
1,.6ri
rO
*.1nilr",3ir#r$t
1:r;";",r"r;Xfir'\:f;r:i|n" +r:$:
-Iuro5 urp Jolelu"ld a:eolgrue+Pl ale+3asu1" :a1e1n1r1ur elunloA Z uI o+eu
.:o1a1ue1d
ne-1
16
ulrzeted
ledncoard
-uresuo3 lsoJ ne ales e1r:rradocsec
'rn1n1a8e1;
e orrlrlpls ep rrns?ru pulcrpur lelfuara;uoc e rS IJPrcnI lecrlqnd e
uoaT 'N 'tou e1 rr8e.rer rJeur n"ef,P1 rlrzercd ep esrursueJ] IIoq elle
16 cll"ruelu"xe Insolll pulc 'lerpuour roqz1J rnlnur:d 1ndun1 u1
,,,rer8o1o1rzered to1 erxelr;o:d 16
glrrns 6 'rauar8r
InluerueleJl 'lncrlsou8erp 'erSolorla csaJolep rdg aiuoq ep
Iaur3rpaur 'act8o1o1ed raruropue roln[e eleru ap giutl+6
i6
o "r"orr"1"A +so; 3 - Ie el1Je - er8o1o1rzere4" 'acr8o1o1td rarur
"un€eplolul
-oleu" r3 rar8ololrzered e gzBq ap aJBJtnl B3 auraJ^ pllnur lrAJaS e oJec
ap e+JeJ
,,€rulruot{ urp rolrzlo}sac e:dnse IIpn}S" PuIuroJ equrll uI Pze}uIS
o ar.rra e'aleur8rro rlelesJec ep alras o eurPJls alelsr^eJ ug lecrlqnd
e eo pdng'alBruluB JolI" inullselul uI f,seIPJ+ aJBl Joleplo+sec ele eJBl
-Iolzep ap ezEI Jeop rc 'a11npe elarrrJo1 ep alrqesoap rl€urlselul rurJaIA
ap rrcads +uIS nu (lrc:acrlsrc) arelncrzel alarurol Ba le+Ure e 1n1eip't'u1
'.er3o1o1rze-red ap al"+er1 elrJeur u1 leuoriueur o Inlueles
,(ea-inr3 'JC nc gunardurg) soswartssnf
aJ?c rlr grn1g3a1 u1 rrrradocsap
runaE{rt,wQn7 'atL4twrlxc oxuaoJ 'saptnruaaa snloq{acor',t4oqr'g 'cwnat'g
snnQowoSo\Qrg'sosuartssaf otwno,t'B' PrPrunu as'uoa1'N ep elrredocsap
rurJer^ ap lcads elrou aJlurJd 'eleurlselur Jolrloq eareco.\o.Id u1 erlsace
rarre 1od luelrodu[ IoJ eJ RJes"]PJe ]J"In' r$ ,ro>1turcatr\I ec sele IeIu
'.ro1a1eunue r" rleullselur roltirzered uoeT +?pJoce e ?lrqasoep ariuale 6
',,r-rar8uods 16 epearlse8 erlug eeJaf,eJ+
acEJ pcpurr; 'cr1aua8o1ll eJepal ep lcund urp Plu"saralur apeo; e1sa"
arcads plwec" pc PZEIurIqns uoaT 'l,qaEJaoH owastq{o,t'4 ep elerunu qns
',,re8razuy:aqcsr8o1oo7" gueutta3 BlsrAeJ uI ie ep Psrlcsep +so; e eJ€J
'(ro1a1e:aluelar I" Iqcel alerunu) apearlse8 ap rrcads rou reun e (gOOt)
uoeT eJlpo ap earrradocsap 16 pcrpiurrli eerunl ui +nAB B +eunspJ eretr{l
'9JIJ"Ielullu?
lluaf,ep +rlres e bx'w?uroy ul'p rcpp
e1dn1 ug TIIRd?c op alr"o o Ec puIJ
"I
!?prys :o1ueiuli erdnse uoe'I rnl e Pzelurs ep €eJercnT
-xc\,,lnx a,tQnsr
]t'JJ"::::
aI *lrzetedarec ed'arelruls"zep ,s
a'uls ug
"r"rr*lll,]f,
"sel
urp alruelord alaurxol la8ugs uy rirzercd Iou ap rerirrede apundsa'roc
arrElsur ep rnln^"uloq Ie grqel ap Insas3B R) +E+?rT- e ulluoJ 1n1ef9',ru1
'uoeT rn1 earuedocsep ?leu
-oriuaur elsa 'rusrpnled ardsap ueJaA"'I rnl rnlnl"l"Jl e "nop e erirpa u1
ti
I
*
nia", in care indicS" procedeele de combatere a bolilor provocate de
parazili cerealelor, arborilor fructiferi, vitei de vie etc.
Profesorul Leon a infiintat primui laborator de parazitoiogie de la
noi ;i a fost cel dintii care a predat sistematic un curs de parazitologie.
El poate fi deci socotit intemeietorul parazitologiei in lara noastri.
Tn sfir;it, nu trebuie si uitim activitatea sa de cercetd"tor neobosit
al leacurilor populare aie rominilor. Dupi ce le-a supus unei analize
riguroase, pentru a separa rodul valabil al experientei seculare de
superstilii, a publicat ,,Istoria naturall medical5" a poporului romin",
lucrare de mare valoare documentar[.
Doctorul Leon a intimpinat adesea greutS.fi in munca lui, dar nu s-a
descurajat. lntr-un rind, catedra de la la;i i-a fost desfiintatS, iar savantul a fost nevoit si plece la Bucure;ti pentru a line cursul unui profesor
care fusese numit secretar general ai Ministerului Instructiunii. Clnd
s-a intors la Ia;i, dupd reinfiintarea catedrei, n-a mai regdsit nici laboratorul injghebat cu trudd, nici colectia de paraziti. Nepisarea oficialitetii frcuse ca aparatele laboratorului si fie impS.rtite intre alte laboratoare, iar colectia pur gi simplu aruncatS, ca material fir5. valoarel.
Iubitor pasionat al Iasului, N. Leon l-a zugrivit cu talent in amintirile sale. A murit in 1931, regretat de colegi, de studenti ca gi de numero;ii sii prieteni. Mulli ani dupi aceea, iqenii ;i-au mai amintit de
omul cu iavalieri largd, crizantemS. la butonieri, cu pildria cu boruri
mari, avind aproape totdeauna la subsuoari un teanc de reviste si
ziare, gi coborind in fiecare dimineatd din cartierul Copou spre cofetd.ria unde-;i lua gustarea.
,,Prin activitatea sa gtiinlific5. valoroasd, str[bdtuti de un cald patriotism - aratd S. Ghile
;i fundat[ pe o pozitie filozoficS" materiaprin
listi,
activitatea sa socialS. progresisti, doctorul N. Leon a reugit
si lmbine armonios sarcinile inaite ale omului de ;tiin!i. lnv[luiti
in trecut in negura uit5"rii, astdzi opera lui N. Leon este scoasi la lumind
gi redatd poporului cdruia i-a servit"z
Gr. Antipo, cercetdtor ol founei opelor.
Ca 9i Nicolae Leon (fratele lui vitreg, dupi mamd), Grigore Antipa
(1867
a fost elevul
-1944) - unul din cei mai mari biologi romini
-
I $. ]- eo n, Cwys de paraz,itolog,ie, Iagi, iSZt, p. S.
i ! it,.ldeile fjto19firy malerialisie ale Dr. N. Leon, in Din
'zofi,e'i
9, 9^h
in Rominia, vol. II, Bucuregti, 1957, p. 387.
362
istoria
filo-
t9CI
.MA??QI
'6'd 'gt6I
'r+6ornxftB 'alnnao uos ? agDwu.loH 'odx_|uY ',r9
t
z
1
'86 'd'Z8GI 'r+6arnrng 'edrluY 'rO
ETzeao n? slrlsol elrrP+ul^nc r
rnI € esrlriurrls rerodo rrrerSeuro rrig+ruuelos
nJluad reurnu nu lJnurnJp ap Jolezrq3sap un 16 .ros:ncard url" ?f, +erceJd€
+ul^nc ldarp ad pqII Ie pfur.trrd PlsBe3e u1 'erSolorqorplq lsol " alue]
-rodur r"ru alac ela+€llnzer lnuriqo e edrluy eJer uI crlriurrl* Inruoluoq
'rarSoloaznu 16 urncard
'rugung 16 ar8a51 rrlp6 Inlnrpnls PJcesuoo as InJol?lac.rac 'grei uI sJolul
'1do ap co1
u1 eierq exez ete rcp3 'erl?ruoue o lrqeqo:d'Jn1eul3u r$ crun pIAIpuI
un ep Bqrol alsg'rSololq.orpll{ ep ellrnclef, uI sere}ur e16aur11s arec
eJrJedoosap 'a;e:cn1 o-tlul elJcsap o eJ?3 ad (u,zp,r.nys o1'tQu3) PlExlI
ap a.ratd
Bznperu ?nou o rrJgrrr Inpunl ad e16asg3 edrluy 'ude3
"Insul
-orde u1 'cr1aua3o11; erapel ap lcund urp al"lguurasul Plurzerd r1*ad
El snrur+ rapuelS rarinlo.ta e-rdnse - eureJl ?+s€ac" urp pu1lep - nPS
Inrpnls I elaiurl6ounJ +rcurp" e-r$ edrluy 'ezar3nl ?s Ie>lcaBH ap lepueru
-ooer lsol e apun 'ellell r$ eiuerg urp acr;riurr16 t:placrac ep elerluec uI
'tluv xtallp i4 0atuunJn7
rercads E Baere a-rec arlurrd'r-ruadocsap ep elJas o r* purzur-rdnc'(e1exr;
aznpaur) JoleprJeuJacnl earel*eounc ?I gcrSololsrq 16 poturoleue'ecrleur
-a1srs arinqrfluoc plueseJa+ur o eJnp? ulruoJ rnlnSolorq e lerolcop ep
eaJeJOn'I 'l"al ap alelgtunl o ap pJI]c€pIp pterJ"o es e8earlug uI rJo
reJ+ ap lIcep o-l"p:ooe e nu Ia{JeBH arec ad ' ,,epnoy LLtmc uLuMnS" eeunri
-ueur nc In+"ro]oop acarl 16g edrluy 'euaf e1 llpnls ep ruc ase$ gdnq
('alrricaloc
edrluy a.ro3r.r9 ello^zep l6-ps 16 ezaurrol r6-ps 1e1nle ne-1 rirurnuar rSolorq IiIe
13 1e4cae11 'lnaznur aqaq8[uJ l6-ps lndacul e edrluy
pul" 'nrzJll re141) 'r,,cr1edurrs rS lerlsezul ap urarlxa" alsa
gr edrluy ardsap Baunds er?J 'lueles Inlsace InJoleJoqel
u1 pulronl 16 1a4cae11 rn1 apra8elard pugllncse - ,,rnl
-nusrurlJep e giearppol'( p+erplepe - euef e1 ereorrad
- -rls alrrpnls rode lncg; e-r$ 'lodouax'O'y r$ ruo4 nrlad
'nrseclpqo3 arec arluud'rircnlg:1s rrosa;o-rd nc leip.Lug e
./
,rouron 16 pir.Loceg ad necrl ap r8eloc lnAE 'r6e1 e1
16
"
I
I
\,
{@&
I
1
-
I
i
I
a
-
-
-
-
J
-
3
'r,,eurnI
e-rdsap eunridacuoc.o rsp8 e ep" 'a16asun1-rpur r6nsu1 1a
runc gdnp 'prne erg"'ar8o1orq a-rds 'glrqrlsrzarr giroy o nc
'nacr1 urp ptuJ seJle ne-1 3o1orq rnlnlrlsa^ erado ardsap
,,lnuelodureluo3" u; ep[epp51 uol ap alecrlqnd slalof,r]rY
'+eurJn €-I eJec ad lnrunrp nrluad eleollJgloq lrpe^op
e-s piuanllur rnJpc e 'Ie>Ice"H lsuJE lsrleJnleu TnIeJ"ur
+
'
a
romineascd, ci chiar pentru gtiinta universalS-"1. ,,Lucririle lui
Antipa asupra sturionilor ;i migraliilor lor, asupra sardelelor, heringilor ;i chefalilor din Marea Neagri ;i asupra scrumbiilor'de Dundre
reprezintd. contribulii valoroase la sistematica, biologia, distribulia
;tiinla
geografici ;i economicd. a acestor peFti"2.
Studiind fauna pegtilor din Delta Dunirii si Marea Neagrl, eI a ldsat
ln urrna lui una din cele mai complete opere in aceasti direcfie, concretizat6. in lucrlri debazd. ca: Faune ihtiol,ogicd. a. Rorni,niei (1909) , Pescdria
gi pescwitwl i,n Ronoi,nia (1916), Dwndrea ;i problernele ei ;tiintifice,
econonoice gi politice (1921), Regiunea inwndabitd a Dwndrii inferioare
(1927), Marea Neagrd. vol. I (1941).
Antipa a adus o importanti contributie la intelegerea mecanismului
formS"rii Deltei Dunirii, a stadiilor prin care aceasta a trecut.
Totodatd, cercetS"rile sale l-au dus la descoperirea multor specii noi
de viefuitoare, printre care ;i numero;i pqti din fauna Mirii Negre,
cum sint clwpea swl,inae;i Alosa Nordmani. rnteresante studii gi descoperiri sint cuprinse in lucrarea asupra clupeidelor Mdrii Negre, despre
gprotul din aceastS. mare, precum gi despre sturioni, cel mai valoros
grup de pegti de la noi. cercetind lagunele de la sudul Deltei Dunirii
(complexul de lacuri Razelm, Sinoe), Antipa a studiat fenomenul adaptirii unor forme maritime in aceasti ap5. salmastri (0,5o/" salinitiie
in cazul lacului Razelm ;i o salinitate apropiatd. de a Mirii Negre in
cazal raasrui Sinoe); de aci, multe specii trec in ape cu totul dulci,
ajungind pin5" la Prut sau Bratqs.
Antipa a descris modul cum anumite specii se apiri d.e uscd.ciune,
trecind intr-o stare latentl, uneori chiar timp de mai multi ani, pini
ce conditiile favorabile vielii revin. o experien{d cunoscuti a savantului a constat din recoltarea de p[mint uscat din terenul inundabil al
Dunirii, pimint care stdtuse mai mulli ani neinundat; punindu-l in
apl, 1a lumini gi c5.ldur5, a constatat cd. foarte multe specii i;i creaseri
stadii de rezistentS", revenindu-;i abia o dati cu aparitia factorilor
favorabili vielii. Printre speciile care au ,,inviat" in acele probe de
pimint, Antipa a descoperit o serie de forme de crustacei despre care in
Iiteratura gtiinlificn nu se gdsea anterior nici o indicaliea.
Munca ;tiinlifici a lui Gr.Antipa a fost constant orientat[ spre practicfl,
a;a cum reiese limpede din cele I 11 lucrdri gtiinlifice pe care 1e-a publicat.
cuvintirile rostite ca ocazia solemnitS.tii omagierii operei gtiinlifice a lui
ntipa. Cuvintarea acad. Xr. Sivuleicu, p. "8.
o t a 9, Figuri de nataral,igti,, Editura $tiinlifica, Bucuregti, 1960,
'Cr,fll
p.
266.
t G {...A_n t i p a, Cercetdri,le hid,robiologi.ce in Romini.a gi importanla lor econom'icd, Bucuregti, 1912, pp. 32-33.
a lbidem... p.25.
1
^Gr. f
364
99t
'ggg
'd
"1?r
'do u!
'1PxugwolI u? a\D'taua7 |'d|'Soloxq Dx/tolsr,
ux1 '?ilqC
'Se
'09S-699 'dd 'aln,tauaE pp?3lo!Q nl"tolsx u1(I'rnTl1?ulog'N
'pilqO'S
nxlolsx utl
IZrAz
'31e
Inurnlo.{ q"Titwgruog ug a1o'tawa? t'ac?o1ooq
'LLtDunO Dlld(I Dl ataolt'at.'r( att'tuouota t'!- a t r,{rj wt 1{ a rua1qo,t(.
tr151 'rlsarnlng
je
d r r*u v tt c":oibt*'lr6"tncng''a'tnoint u1 aun( o 0 ap alarDol[?ut ?i
lzaItt
plonlrn xa Danals '1,1.op7,tn6'n' p7-t'qopwnwt' oawntBag '€ d luV'rO
t
Liiilc'
T
eJ"ISaJ ap ausru"ceur rS rc
's,,Jolaursrue8ro raricnpoJd
,elezruelto op eulJo} I"Urnu +uIS nU "eII!;) (el?zouecolq 'aursrueSro
ap airriercose +nrgd" n€ IeJ +sa3e uJ "'el"nprllpur IrieIA erdnseep
g"tlcaioc gier.n o ecnp erec 'plrlcaloo PiuITI o-J+uI 'eliercose o-Jlul
erfelndod pulSurdull IIierA ru?}Io^zep
o-1"-ro1.,rtJ1 n" 'el"lr^rlc€
Elere Ie - eusrueS'ro e:1urp aITTi€Icos€
slroleu" E) "I
rd rrrp.trasuoo
'r-"r.
pululi .e1ern1eu ericalas 'rnlnrparu eiuanl;ur - eulepour
"p
rerSolorq aI? el€lueruBpun} rrdrcurrd eI ep puluro4 '(rrcads I6eIaIe3E
puluiirede a1ue1d nes alerulue ap rrgdnr8 ap sues u1,1 :o'rfelndod 1e
'roleleurrue ele alenpl^rpurJelul JollJPlselru?ur Inrueluop u1 edr1u1tr ':5
ep asurJde-r1ug aleur8uo elrlpnls glurzard e+?1?uruesul Pllqesoep O
'rdrluy 'JO TnI eI" alelueurepunl ailr"r3nl "I ap Pos"eurod gs ernqeJl
ar8a51 ilrpl4 IS rIJgunC rarSolotqorprq Inrueuop uI gzeer3nl euIcrJO
'arleJsoueaJoorq ap +nlrlsur un eiuelsuo3 3I rer 'arSolorqoJplq
ep aunriels o BerInJ
P+"arJ lso1 'edrluy 'r3 TnI eleiurnpprls ur:d
"I
"
are:cn1a:d ap l"ulquoc rnlar"ru ericnrlsuoc
";iffl$-r::"i: 1:
eI] ?s Inlnls ?c nearao
uI 1"p"rru
alelrz uI
"lqv'a:e1eo1dxa
"aapr'erlseou
eJBc .rnl eIrJ?JcnI 15 alapeodeJ eI Beqf,eJn PSuI 1eca1d ne nu IIUIaJ
ericnpord
lliueura.Ln8 iprnspur PIIEuI I?uI eec u1 ledncoa:d e-1 'rezolnlac
mtrued sel" IEur 'Iellap e Inls ep rrigSoq rrJ€Irr rIJPcrlrJoIe Burelqold
'rn1a16ad eereleoldxa ug
snp nB eJ?3 'ur{ gg3 edeorde ap arur8unl uI eleues
ele+Inzal aunq
"I
ledgs ne-s 'ales roIIJgleJJe3 ezeq ad 'edtluy rn1 rriar,L lnsJno uI PcuI
'arJo
adeorde ap a16ed ap raricnpord ea-ra16a:c eJeurJn
eJez
nc g:n1g8a1 ep InInI"u"c ea-redgs 'rulez€ll rJnc€I 3p
ec lnl€ e
"eJpunq
rnlnxaldruoJ InzeJ uf ie;1se i lecrlde ?-s ?Jrls?tu opun oloc" e16ad ap iarf
lrnpord ea-ra16arc snp ? eJ eaec 'Iellap aIIiIPq urp rolade earelgdsordul
"I
nrluad aleuef, ap' ee:edgs 'a1a11e ellnul e-r1ug 'lecrpur y 'acrdse3 TTJPIN elal
-seoc 16 erny 'e31or1 ad ap rr-rgcsed altreur uI sa33ns nc alecrlde lsol n" eru
-Iruo5 n:1uad edrluy ap P]"roqele Inlnlrn3sad ea8el ul alnzglerd rn1a16ed
ea:einrc rB lrncsad EI eJ"olrlrJd alaru-ro1q 'sIourIII rnlnr^nll " eltq€punur
urp arurouor8e ap ea1e1
rrunr8ar ea:e1eo1dxa nrluad ('V ff'S)
"ueqr1 ep arres o-r}ul lercarde
,puII}
'eurer}s
-1nce{ ep l"}dope .EpIId ap
Irpi
allJnllnc aJ"l uI 'rla eP
+Inrrr +so; e'alocrcsrd ale3 nc RzearJJalIE, elocrr8e
lezruocard elrqepunil JoIIrnueJaJ e areleoldxa ap xalduro3 Inrualsrs
Antipa a generalizat structura biocenoticS. a populatiei nu numai la
toate m5.rile;i oceanele, ci gi la mediul teresfru;i subteran. Toat6
biosfera poate fi consideratS" ca o uriasS" biocenozS., o uriasi asocialie
de
organisme.
Creotorul dioromelor biologice
Spiritul inovator allui Gr. Antipa nu s-a ardtat numai in hidrobiologie,
de istorie naturald. care ii poartl numele.
Pentru a-I realiza, cu colectiile, instalatiile, vitrinele, mobilierul,
aparatele, biblioteca sa, Antipa s-a luptat din greu cu indiferenta
oficialitS.lii. ,,Am cer;it, cit am putut..." mdrturisea el. L-au ajutat
o serie de cercetitori romini inimogi, dar gi citiva savanti striini, care
i-au trimis exemplare prefioase. curind, numdrul vizitatorilor muzeului a crescut simlitor, ceea ce i-a dat o mare multumire.
Este interesant de mentionat cd. principiile noi ;i inovatiile muzeologice ale lui Gr. Antipa cu privire la organizarea muzeului, privind mai
ales modul de expunere, aranjament ;i explicare a colecliilor, astfel
ca acestea si fie cit mai atrdgdtoare si instructivel, au stirnit un atare
interes printre speciali;tii strd"ini care il vizitaa, incit Antipa a fost
solicitat s5. publice o lucrare speciald privitoare la organizarea muzeelor
de istorie naturali2.
Antipa pornegte de la principiuls separ[rii colectiei ;tiinfifice, d.estinat5" studiilor si cercetdrilor, de colectia public5, expusi vizitatorilor,
principiu pe care il dezvoltl gi il precizeazS.. Aceasta din urmd. trebuie
s5. contind. un numir restrins de obiecte tipice, prezentate corespun-
ci;i ln organizarea muzeului
zLtor.
Pornind de la o conceptie cu adevS.rat ;tiinfific[, savantul nu prezintd.
animalul izolat, pe un suport oarecare, ci in mediul natural in care
trdie;te gi ciruia i s-a adaptat (cu relieful si vegetatia caracteristicd
acestuia), ald.turi de alte animale, cu care se aflr in relalii bine determinate. Dioramele biologice, create pentru prima datd. in 1g07, pe
aceasti bazd", de Grigore Antipa, au fdcut epoci in muzeologie, ele
reprezentind o etap5" nou6, superioarS", in evolutia si organizarea
muzeelor de istorie naturalS.. viala de pe piscurile carpatilor, din re1 G r' A n t i p a, Die orgamisationspri,nzipien d,es Natwrhi,storischen. Mwseunts
in Bukarest, Bucuregti, 1918.
e r ! i p a, Pri,nc,ipes et rnoyens powr la riorganisat,ion des mwsies d,'h,is9 t.natuyelle,
itotye
Bucuresti.
3
1934, p.37.
Enunlat intr-o primd formd de-savantul Moebius.
366
Lge
'€[pErEJ apr]srrv rnI
rS
eiel't ardsep lr?+€Ial elalduroc
"redo
? ?rJas',,auJruog rorruepef,V
r€ru aral allurp euh '(n'uaru'yy'ulol'e-JlI
-OZ
pcttq"d eiurpe6 u! 'ncsrln^PS u"terJ 'pec€ ep
bia1euy"1 976l'arlr:de
-,tlp
;irnsgu ereul uI 'gzeevtttr ec eloc uJ 'Iu9zeq eN
:St
"irir"r"jd-blieciunuroiea
',,o4?1u, 'nt" allanqob a't'olsxl'!,p a?snw np xnoaD'4J I
"d 'ZSOI 'rl6jrnrng
u
'.efue-rg uI 'asnolnol €I ereor]adns elac rer '6eJo
1"8rlqo elsa
"[peJe3
uI 1n3s?u
]sef," uI lnlpl e-al rS arepuncas aIITpnlS'epserq 3I'I98I
"-S
'IsrpuoIII eurnueJ ep Solourolu" ',otpIt't'o3
urudo eu PS ernqa:l +rqesoep poru uI
apx?sl',tv ulruoJ rnlnSolorq
"Jdnse
'greo eurud nJluad srJJSap ne-e1 16 lrJado3sep n?-el eJ"f, 'rulutot
rrolplecJac ep elep eurnu ?+reod eieurrue ap rS a1ue1d ep rrceds ep IIil
erunuer aP rollredotsoP
!i lsllDrnlDu -
lD!Puoul
DIPDTD) aPllslrv
'lnoeJ+ urp a8arlr,l' alrrirpuoc uI +eztIEeJ sepel 1n1nd
e-I nu Elsec? arel ad'rnlnlutnes I3 lBepr lgce^ un csaurldurg rnlneznur
'cla ar?+uatuncop atuli; 'aiur'ra;uoc
1e cryriurrl6 In r]3" ap elern6p;sap
,rrrai"i,rittt e etezrtelndod ep alrunrice rer ']ncar+ ug lndacuoc r;1n1nd
rI JB nu rcru oJer la^ru un eI l"JIpIJ e-s ?e 'rnlnaznur e 9cr;rfurr16
al6arrrrd al uI 'raJlseou torJled eare:aqr1a 3i ep elnuriqo
".1"1,nr1r"
acrSolorq
lsol ;e'000 gg1 adeord" "lt, arlurp 'asatd ellralrp 000 0gZ 16
adnr8 61 'aurerorp 0g Ppesod Ie rzglsv 'aurarl purind u; +ncPler II +rqnd B
3re1 rnlnurlrrds P+IJo]ep rerunN
Ineznu 'relndod-leJcouap rnlnun8ar 1e
'asnrlsrp puIII T?s rlJol"roqeloc ap 16 lueles ep Ppnr+ nJ
eleunpe aluicaloc vIp t/o17 alsad 'a1sr-ra11rq rarierle eIB ereqreq elel
-ueueprequoq ap +errele ,ter8 lso1 e IneznutW6l u1 'er16 es urno PdnO
',,IeI ]sece ep IJPzIIear eunq lelu ele3 +uIS 'Ap elau
-"Jorc ...aleredas ernqar+ acr;riurr16:nd alrricaloc 16 acrlqnd aFricalo3
'.lp elrrdrcurrd nc pJoce ap ell PS rnqeJl e^ nazrruJ ep JolceJrp eotJg"
16 1qer3oa9
: edrluy rnl prrcs rJ lcued +qrerqlv ueuua8 lnSoloaznur
' 'eJrlsraznur rricaloc Joun ee:ezrueS:o eI InsJnf,uoo
eap r6-ps lelrf,Ilos +so; e trnzal ep elles o-Jlul 16 '1e1rurr n€-I ef,IJerrY
16 edo:nE urp eeznur es"oJeuinN 'edrluy ap arSoloeznu uI PsnpoJlul
arie.tour o a 1e1crd puol nc acrlerSoeSorq eu"Jorp uI Jolalsurue ?eJeu
-ndxg 'erurculpe eJeur ap arsardurr o puJp 'a1e1crd ezugd urp +erurol a
ug:9-leo691
lnpuol rer'csarr; JoI Inrpaur ug'acrdrl elelerulue 1u;s 9ie1
-sep es ee eJef, uI aleJnleu alrrirpuoc u1 'auetorp uI Ple+uezardar iapr;
else lrrpun6 E Pllqepunul Buoz ulp IS ueSgrpg urp 'roleurloc eaunr8
famiiia sa s5. urmeze dreptul, pentru care nu avea insi nici o inclinare.
Reu;e;te s5" audieze in acelasi timp cursuri de biologie, cdci ;tiintele
naturale il interesau inci din copilSrie.
Anul 1BB7 marcheaz[ venirea sa in tar[. Se stabilqte la GrumS"zesti,
nu departe de Humule;tii lui Creangi 9i de Piatra Neam!, loc de un
rar pitoresc, unde bradul se intilneste cu fagul, paji;tile se intind pe
mari suprafele, iar gizele se rotesc in roiuri nesfir;ite.
Avea 26 de ani ;i pasiunea de naturalist pusese stipinire deplin5. pe
el. I se ddruiqte total, cu inteligentS" gi perseverentS.. Entomologia
;i mai ales studiul iepidopterelor (fluturilor) devine principala preocupare a vielii sale.
,,Jertfindu-;i averea mogtenitS", a adunat cu ribdare, a studiat cu
rivnd ;i a sistematizat ct pricepere intilniti numai la marii naturali;ti, o colec!ie... de fluturi unic5. in lume, alchtuindu-;i totodati o
bibliotecd. ;tiinfific5. de mare valoare"1.
Omul acesta ducea o via!5. de o regularitate exemplari, in care munca
;tiinfificS. ocupa locul principal. Decenii la rind a cercetat neobosit
lumea insectelor, observindu-le cu o rd.bdare rar intilnit5. si realizind
insemnate descoperiri.
La GrumS"zqti a amenajat in mod special parcul, pentru a colecta
lepidopterele care-l interesau. Varietatea acestora fiind departe de a-l
satisface, a organizat numeroase expedilii in tard, mai ales in Dobrogea,
pentru a face noi colectS"ri. Pe mdsuri ce dobindea cuno;tinle mai bogate, interesul lui pentru extinderea studiilor sale cre;tea. A subvenlionat expedilii organizate in Spania, Africa de nord, Palestina, Spitzberg, America de Sud, China, Pamir-necerind in schimb decit coleclia
de microlepidoptere (fluturi mici) care era adunat5. cu acest prilej.
Grumizegtii au devenit un centru unanim recunoscut al studiului
lepidopterelor, apreciat ca atare de speciali;tii din toatd. lumea, care-l
vizitatt adesea pe renumitul savant, dupl cum ;i ei intrelinea corespondenli cu cei mai renumili entomologi din 1ume.
Caradja era in legituri permanentd. cu directorii mariior mrrzee zoologice, printre care cele de la Londra, Leningrad, Berlin, Viena, Stockholm ;i alte ora;e. Nu rareori invd{ali de renume recurgeau la competenla lui Caradja pentru a le determina anumite specii sau a le revizui materialul pe care il colectaserd.. In aceasti privintS", este semnificativ faptul c[ British Museum i-a incredintat revizuirea grupurilor
de microlepidoptere din coleclia acestui muzeu.
Coleclia lui A. Caradja
- arati Traian SS"vulescu - cuprinde;i,,3000
de tipuri (specii, varietiti, forme, aberalii), descoperite
;i descrise
de
lTraian
368
Sivulescu,
ayt.
ci,t.
t
t
I
69t
"'rn?)n..tl'lo,\ ur 'DL-pD,utJ apL!s'.tr,'prr?) ,)tta4o t! ojatrl ,I a + q ;ttl tfl
" 'Map?Q I e
'06I " 'd
'66I 'd '996f i16a:ncng
'o?sntr\I c1 -red s?+Ipg 'II 'Io^ 'o(r,yrl,y ',tg allal.lxJDw a,tlotslz/,p a?s!7.zu np xnDa
.tr\Ir
',,r:tpn,ta3 apt,tsxl.V" sa,t.17(op1.(V7 ap uoryrallo1 fl'J 'n3s3uoI
-D,rI
uI
'g'd'ttj
(o'nosaln^pS
u?IErJr
'llnLu rl]tu +o+ edn3oeJd i-p. puldalul _ro1 rarinlo,ra a1e 16
rolelJasur Ie ?i"r^ ap rnlnpour aleurelqoJd 'rrceds rou ep aliJpurruJalep
nl el3o.unilnur reru es nu Jo1"]ecJao alaJetr\i .Irq"Jeprsuoc alSaFJeI es
.9661
elpere3 apr]srry rnl roirre]acreo
InuE urp puldecul
"Ar]tadsraC
rolilrods lelinlo^e alaurolqord
'?rnlsaJe a1e arice-r1e ap alelcund eJlurp Inun purluazetdeJ .,,edr1uy
'rC" plernl"u errolsr ep InoznI\I l-Irzlr$e o]-{es?8 as'e-relduraxa 000gZI
apurJdnf, arec 'efpe.r€J eprlsrJv rn1 e a;aldoprdelo-rcrur ep ericalo3
'roxtpaffiJ
ap
:eprnlcou
ua8
nou un iurcy.rO 16 oatpom3
Inue8
'xuro{ oryacalxs ol.,{ltpx7 }ecrpap
l-ro5-ncsadod .oIpplISp{V noLuxl?E
"-r
'ao[po,raJ oxsaqxup-I 'sto1laafpa,rcJ snqxuatJ :rroads a]Inru retu ]eorpep
B-T euer1 urp laqa5 InJosaJoJd 'laJlsv 'rou eurJol 16 rrcads ep arJes o
elpere3 apllsrrv I-npulcrpap '8o1ouro1ua oJ"ur rnlsale eleurnu ecseelsurc ps lnuri ne 'rBS
rrlele 16 eo '1e:oqeloc B eJec nc rrldrlercads ec leuoriueu
ap lueseJalur elsg 'arelduraxa 000 007 alsad e1 Ielol
uI Rorprr es elpere3 ap ]Brpn]s rrn]nl] ap Inlerre]E4
'ricelur ap 1e:1sgd ne-s llle-Jlur 'ecs?aueruo pulru ep r6urle
p+€pororu +so] IJ nu B JBd'es ericaioc ur 'eJpJ 16 eurr8unl
rJlerurlnu e,trigc reurnu ep rJoasep 'rfecllap op ureJlxa
rJnlnII'araldoprdaloJJnrr sal€ r"ur'arelduraxe al"orlep
reur Jolec eeJeJedaJd uI plJ" eJelu o epasod 1n8o1ouro1uE
'enJlsou rnlnloles re r;erSoaSooz r* ruarc
-rleuralsrs rJeur reur raf, eJ+urp Inun ]eJeprsuoJ r] aleod 1g
."amawaog ,(atp
f
-aaaN'xa) aowaparl'acog{onQrt77'sa{sowaqQg'so1Qa4sos1
' o?Ila W' a totlc orsaT' snpr.Tcoyuy' or.aE Qo,t QutaT' ar.41aq,wqoQ
E
:rJnua8 rou 16 rc ;rrcads Ietunu nu luadocsap e elpere3
r,,iIlralSeounc eleluazerd alriplnou rS
lerpnls l€rreleru ap erigSoq e1$a.Lrrd er BeeJ ug 'e[pere3
aprlsrrv nc riereduoc 11 1od ec€oour ?uuI-I e1 ep e8earl
-uI Beurnl urp ruerJr+plu?]srs r1€r1ern1eu ri13 'elpe:e3 ap
in Metnori'ile Secliunii $tiinlifice a Acq.d'emiei Romi'ne apate
un amplu studiu, in care se vddesc preocupdri privitoare Ia infiuenla
mediului asupra speciilor, la rdspindirea lor geografici, la inrudirea
lor filogenetic[, la mecanismul mutaliilor'
Este inleresant de subliniat c[ savantul romin promoveaza in aceste
probleme puncte de vedere inaintate, pe care acad' Tr' Sivrrlescu le
consideri cu adevirat ,,profetice, desi la data cind au fost enunlate
aplreau ca erezit', in contrazicere cu ce era indeobgte admis"l'
Astfel, Caradja respingea p.lrerea dominanti in vremea lui, care considera mutafiile drept aparilii spontane; e1 este de pdrere c[ acestea se
clatoresc, ca ;i alte variatii, in{luenlei mediului, considerind ci au
fost pregltite intr-o perioadi anterioari de adaptare, de ,,premutafie"
este apropiati
1in acea-"sta privinli, pozi\ia lui, profund ;tiinlific[,
de aceea a 1ui Racovi![).
Naturalistul de la Grum5ze;ti a studiat cu un deosebit interes anumite
lepidoptere primitive, ,,fosile vii" care au fost gdsite in diferite pirli
atl gto5utut-. pe baza 1or ;i prin compararea acestora cu lepidopterele
aflaie pe diferite trepte de evolulie, tinind seama ;i de date climatologice ,si geologice, el presupune ci regiunea de origine a lepidopterelor terestre este Asia centrali ;i orientali (care corespunde vechiului
o conclu zie la care s-au raliat ulterior mulli alli
continent Angara)
in
acel an,
savanti.
-
Dup[pirerealui,faunadelepiclopteles-ar[spinditinlume,pornind
din aceast[ zoni, urmind doui cli: una spre apus, pind la Jirmul Atlanticului gi ai Mediteranei, iar cealalti spre risdrit, trecind prin coreea,
de Nord. Datoriti cercetlrilor sale
Japoniau ;i c1e acolo in America
l.opr" formelor c1e lepidoptere din diferite regiuni, Caradja a deter minat cu precizie ;tiinfificl direcliile de deplasare ;i a dovedit ca
fauna ceair-rai primitivi c1e lepidoptere se afl[ chiar ;i acum in lccu1
de obir;ie a1 acestor vietili - in Asia Centrali'
Un interes cleosebit il prezinti faptul ci marele entomolog a descoperit
doua regiuni (una in china ;i cealalti in Armenia) , unde insectele se
caracter]reazi prin cea nai mare variabilitate. In urnta cercetdrii
ortopterelor, coleopterelor ;i lepidopterelor de acolo, Caradja ajunge
la concluzia c[ este vorba de centre de dezvoltare viitoare a farrnei - o
i;";t;;;ailabiid", a cirei justele urmeaze bineinleles s5" fie confirmati sau infirmat[ in timP.
llembru al Academiei Republicii Populare Romine, ilustrul biolog se s[vir;e;te ciin via![ in 1955, dupi mai bine de ;apte decenii de activitate
din toati lumea.
;tiinlifice neintreruptd, preluit de cercurile ;tiinlifice
1Tr. Sivulescu,
370
oP.cit., P'12'
tlg,
rrural^
esaJd'lsrsaJSord.rolgldnl
16
ap
nc'iluarap
ellnlu relu
1ue,l.es
.a1ureul unce aO
ep druil 'soruoru-re elialeldurg as r :osa;ord ep"eace
"cunur 'Psrlc"prp
e]31r^
-r]38
eleSunlepur adacur
'sJnsuoc e1 a15a6nar
erJlrurrcl
la}lsv
^ouro^
'rofng"s 1ne4 'ediluv 'uoaf .\I ,Aouro1 :rlSaururor iaiurrlS
e]suro ecEJ
(IrqetJ"ual
ps neale eo rJaur] enrigc gdrcrlred aJef,
slnouoo
un E
"l
'rue ap gZ ary'rlSarncng
eI
er8oloporu ap
?+uer"A
?]"Jelcap.eleu.rrue
erpalec
e nrluad ,grei ug aoJ"oluJ as
erJqurolco gI
A68I
"l "Jnf,uoc
'rolol"urru? eier,r"-I
r$
erinlrlsuoo e1 a-rrrrr-rd nc elaiurl*ounc r6-npurculpe 'alurlr-reu aci8olorq
runriels alrJelrp e1 'eir.l.oce11 16 -rofng nc puna.rdurl .pulJOnI (ezeazrl
durrl r$ alernl"u afurrli ur r:iuecrl er
-erJeds as ru? Top ap
\
f
I
f
i6g pu3rn3
'(rye-r3odr1
rrrolrlunru ad 'rururor rfuapnls IiIe ep rJnlgl" ,leluazardar e sar8uoc
]sel€ el) 'e-II e raleuorieuJelul I" sa:8uoc lnrurrd e1 le8alep
ap ea]rer rS urnrard 'eiue:g urp (rar-r,tno IUed) cserolrcuntr{l rnlnp
-llred InrElalf,es ep e+"reqrla '6g8I Inue ulp 6096 .ru luarap" ap
"elr3c
pzaalrp ecoda pls"ace urq 'plsrsarSo:d ereluar.ro r*eaace nc (eir,tooeg
lrrug ':o[ng InEd 'ourznf,e]ue3 'I re ar]uud) ruluro: riuapnls ap dn:B
un ep rJn]gl" gl;" es sel? reru 'asugrls r?ur r$ uraap l:n1g8a1 alseo"
"J eerec6lu nc rrnle8al esasnlp
'srred €f 'gJseaJolrlunur
necrl urp poul
'rn1 erdnse eiuenlyur ecruralnd o elrcJexe areJ
'Ao{rurf,atr{ snJ }u"Aes elaJeur ad ecseounc gs 1nla1l"rd aJB rcv .al€Jr-r}"u
aiurrli ep eJplrsJalrun Joirrpnls earepel uI 'st-r"d e1 ocald ps 6BBi
uluad '4BBI u1 'r6e1 e1 er 1-16 In+"arneleceg 'edrluy 16 pil.r
erJrrurro uI
"3 -llel1 nc 3a1oc purr; 'rl6arncng
16 r$e1 e1 1nacr1 rode .rue6co,1
e1 preurrrd e1eoc6 ezeeuttrr 'Z9BI err"nJqal g e1'r6e1 ur lncs"N
nrlsou
B-aI arec ad
ap rrn8ry
l"p
lnrodod
1uel"s
e+uBsaJalur r"ur elel aJlurp
a+sa
Aouro^
'.a}"}ur?ur
ecrJ
"un nTezttelndod 16
-liull+S r* alercos roirapr IB l"]ualB+
lsrier,rel
-"* ro1rpu13 'alelrleur8rro plrq"cJeural o ep luel"s rS grnllnc
eJeur ap urg '(ncsaulJel4l'qC rnlnlueles aI" eelace ap ,eseo,uau
relnlaf, Inruaurop ug rer) res roirlala a1e 16 (tSOt- 7gg1) aow
I
,,'
'
"'\.
i '\
]:.iri'i{s
',*..
t
I
:
-xoAaxr?xw,.o rnl elrJrJadocsap 16 a1r-rg1ac:al ep sale rBru p+"J
-JeLu elsa raInIaJ eareroldxe e1 r16eu1uro: raiurrl* erfnqr"rluo3
' alarusrueS:o elrn+rlsuoc
+uls eJef, urp rolelnlab e rS rJ - r+rlzp,rard rruelrur ep
'Jolnuole ea,rrradocsap
r"unu nu snp
Ie Inlooas
"I
" "aI-XIX
lsluralod 'rose;ord trolFedotsap
- Aoulo^
'O
public[ numeroase articole ;i conferin{e de populatizare a gtiinleil,
.cii." in general intr-un spirit materialist, cu multe elemente dialectice - ca ;i articole care exprimi concepliile lui sociaie inaintate2.
combatind ideile obscurantiste, voinov se angajeazl intr-o lungS polemici cu N.C. Paulescu, fiziolog idealist;i fanatic religios, partizan convins al fixismului ;i creationismului in biologie3 (aceastd polemici
fusese inceput[ de spiritualul gi causticul profesor N. Leon de la lagi).
voinov rd.spunde observaliilor 1ui Paulescu (care incerca s5 introduca
in ;tiinld notiunile de ,,suflet" 9i ,,dumnezeu") printr-o. argumentare
;i ustur[toare'
;tiinlific[ extrem de precisi, dublat[ de o ironie fin5.
s5" observe
,,gtlirrlu a inceput si se dezvolte, indati ce oamenii au inceput
lui
Aristotel"
al
nici
Bibliei
prin
ajutorul
nu
9i
natura direct,
- arat5.
ii
savantul \n Transformisrn s&w l>aulism. Analiza organelor rudimentare
(urme de picioare 1a unii;erpi, urme de degete la piciorul calului etc.)
,ir-rt p" drJpt cuvint invocate de Voinov in sprijinul transformismuluia.
cina in 1907 izbucne;te rdscoala tiranilor, voinov line o inflS"cdrati
cuvintare, cu prilejui unei intruniri convocate de studenli in sala
Dacia, demascind ciimele claselor stipinitoare ;i zugr[vind impresionant ,,curtile gi gospodlriile pirdsite ;i arse, tirgu,soarele devastate
in 1928, savantul
;i.oau,rr"ie leianltoi impu;ca!1".21 ail mai tirziu,
felul care calactot
de
clemasci d.in nou ,,fdrS"delegile ;i violenlele
terizeazd, regimul nostru social"5.
Abia in ultlmii ani ai vietii sale, Dimitrie Voinov a avut prilejul sl
triiascl in societatea noui, pe care o visase incd din tinerete, bucuros
de avintul social, economic ;i cultural devenit posibil o datl cu cucerirea puterii politice de cltre clasa mrrncitoare'
Asoltul celulei
Primele lucriri ;tiinlifice ale lui voinov sint publicate in 1896. Una
d.intre acestea consemneazi descoperirea unei noi specii de halacarid
(Halacarws Tronessarti), gasit de el in imprejurimile insulei Nisida
din golful
NeaPoli.
I Noile cuceyiy,i transJcrnziste (1s93), X!ed:i'1lt ca f actor transfortnist (1894), ?eoria Iasocitozrt (1900); $liin!ti ;i ideal (1906) etc'
i i,i..i"i"a cu'lnternalionala'si Contuna publicat de.,flunca'', in 1894 (nr' B
pr'ilejul.constituirii.ielei de-a Il-a Interna!.ionale.
di;'ld rprif *i cu porti,i,,-in
I Tynnsfoymism
.,('onvc,rbiri Literare", Bucuregti. Xl, {1906)'
oyi
-i'e:6;'";i F irfoioei," sintintentald,,
in ,,convorbiri Literare ", Bucure;ti,
.'
+as-+8+.
";
i r- 1t soe I , fp.
i-n"Litrti','iir',,Convorbiri
Literare", 1907, partea I' p' 779'
5
,,Cuvintul" din 23 ianuarie
372
1928.
t/r
r
errrap€ov'
ps'
a
sat,
'lsxla1.,{atour t.oyrpwgE
Lux Eb
r'
to
t{ lst,sado,tQ
ux
o
:ltT'l;3lf",'
tt pi".f,f,.ltfJ
nouxol' (I'n c s e o } o
:
luDn'DS
-
Sr nt"rt
I'J r
'I?eJ JoI rnlnJal3"J"3 eeJe-rlsuourap
purnqrJluoc
"I Plepolol
'er16ace nc prnlg8el u1 a1:ur8t;o trie,Lrasqo op erJes o eJ"I IE'Inuos
-oJluac al6e,l,rrd ec uI rnlnluel?s ur?Jo+ep r"ru rJplacJac e+u"seJelul
'r,,"'pllulJap eulq aricun; o nB aluaurela alSace a+Eo+ pJ a16a1rqe1s arec
lnurr:d a+se Aouro1" 'ruerqleg rnl r" ,,rurla1r.t rrd;oc" ri r; le ernleu r6ea
-ec€ ap ',rouro1 rn1 eerargd gdnp lrl6eiqolseFra ep IaI un lo+ rol InpuI,I eI
luls aJ"f, - to'lr,xuoso,taQ eetndocsap "I +u"A"s ad snp n"-I rninf,Iaiu eI"
aJEATIBS rolepuelF e-rdnse r* ueluergd ep Inlno e:dnse auII all"o; rrplecJe3
'alnla3 urp ariarcas ap alasaco;d
u1 luel,rodrur IoJ un nB rlurozorlcrp',rouror1 lrpelop e urnc e6y'rnlnur
-lncel lnrnl ug pu"oJo] o ec riednrS'(lerqalralau un e1) rolrurozol]clp
erirzodsrp JerrIJ srJOSap V '(r16e1qo1se8re r* .touron ap rirurnu) ruroz
-ollclp ap 1"]uazarda.r 'i3io5 rn1 lnlered? LuonJEA ap azatiua:allp ps
ap rou apo]au roun 1nro1n[e n3
Aouro[ 'ecrdocsorcru
e16a1nqzr
"cluqa]
' ( or.7ia1c7o7sa3,n
)
xxr,{,Lozot?ctp
p?nupa 7a 'piwr,tgi ug r,incsownc (Tnwoutpwoc r,S Tnuoncoa) oiuanTo1suoc
xal 07'l,lolnlal ,tolr,fwan1o1swoJ Inxuou,top u? olsa p1uo1,to{wtc LaL{t. oaJ
os aa,tl,nQocsae 'xalnloc arusa1Qo1o,t{'ti ygc 1na1ctt'a !x?o loxpn?s o aourcA
1,0p
',,pcr8o1ooz arlozolr] o
"J
'eteoTvzrletaua8 aluaureulula piullfi o ec" erSololJour r6gsug purdacuoc
'aleraua8 acrSolorq -rolaualqo-rd e.trlcads.rad apratd nu Ie 'p+"polol
'aIsSJeArUn ralurrls eal+saz
ulp - gir,Loceg luilnf, 1da,rp ed l"rurlqns e Llinc pdnp - elred ce; erec
r:rradocsep 'e:olsace lnsa.rSord e1 rrr-radorsep aseorol"A no purnqrJluof,
In:luBA"s '(ra1n1ac lnrpnls) ar8o1o1rc ep sele reru rS eleurlu" rarSolo;-rour
inrpnls ap "qrol g 'alellnzer eluelrodurl Ieur ala3 €I Pcnp ?s n?ol€
- rruacap raJ] ap durrl alenurluoJ - el"s elrJpletJec eJ?l u1 aiaurelqord
ards arrlriurrlS alrrgdncoa.rd eldearpul r$g Aouro1 'CI '206I urp puldacul
'rrrrporu 16 1gc rr16r1ern1eu 111e urid
ep 1 acrSololsrq rlcluqa+ earr6nsul nrluad IIlpdFJ
urp +"rcrlauaq ne
"a
ep elJ"J o auraJl pllnur
+rnlrlsuo3 B 'Aouro,1 rnl Joleroq"I ap eiuar;
"
-adxa ad g+Ezr"q'pleur8rro erado glseatrv 'rou e1 gcrdocsoJolru p3ruqel
ap aJerJOS erurJd '(OOO1 ug glnrgde) ar,Qocso,tcoou ayt or.Qtcuxtd eJerJrLI
BS elncsounc 16 gzearoqela Ia 'actdocso:crru rrf,ruqel I" nJlseeu +eJpA
-op" un ]ruela6['a1rSa-r8 repr elaun arn]?Iul ps e]se+nqzt t6 rrinqr-r1uoc
a1ue1-rodrur ep erJas o acnpe 'arelac:ac ap ecruqa] 1e1da-r1 r6-npuguorf
-ca;-rad ',touror1 'elnlaqrl ep elalullu e1 16 ala,L:e1 e1 sodrpe lnlnsai rS
lnlerede rA eo'rzrlaue lrurJarl BI JoleJcxe rnlnlerede Brnlf,nJ+s
16 enuoleue ep rJplef,Jao acBJ'rJo]gtuJn rIuE uI
-a
s3
€S
-fI
In
al
-c
"l
'.t
t.
A
E
a-
'
A
.
"tr1sa31p
puilpnls 'arSolorzr; ap
un aport insemnat a avut voinov ;i in studiul structurii, formSrii
si
dezvoltdrii spermatozotzllor, concluziile sale contribuind la elucidarea
fenomenului fecundaliei. La fluturi, descrie o dubli spermatogeneze,
constind in producerea a doui feluri de spermatozoizi, cate se deosebesc mai ales prin mirime.
,,La greier, voinov face descoperiri foarte interesante. Aici el observS.
c5" in nucleul spermatogoniilor toati cromatina se stringe grlmadd,
se condenseazl. gi ftormeazS, un nucleol. ln acest stadiu, nu existd nici
o urm6 de cromozom. In diviziunile de maturalie care urmeazd, releaua
nucleari apare treptat, mai intii incolora, f6ri cromatinS". Ea se incarci apoi treptat cu cromatinS., care vine din corpul nucleolar"l'
Voinov a studiat coropi;nila (Gryllotal,pa uwlgaris) ;i a fdcut descoperiri interesante in cursul cercet[rilor sale. Analiza fenomenelor
nucleare in timpul spermatogenezei La coropi;nifa prezinti o male
importan!5. teoretic[, dovedind c[ cromozomii nu au o existenti continui in celul5. Voinov a stabilit ci cromozomul are o orientare anumiti, precis[, pe fusul de diviziune al spermatociteior.
Voinov mai este descoperitorul fenomenului pe care el insugi l-a numit
cond.rioderezd. Acesta const[ in diviziunea activi, autonome, precisi
;i sincronl cu diviziunea cromozomilor, a condriomului, unul din
constituentii nucleari.
cind vorbim de opera lui voinov, nu trebuie s[ uitim Laboratorul de
morfologie animald. din Bucure;ti, pe care l-a infiinlat, luptind din
greu cu indiferenla puternicilor vremii, dup[ cum nu trebuie s[ uitim
ci,,gi-a creat singur, de 1a ridicini, toate condiliile de munc5": tehnic5,
oameni, laborator, bazd de experimentare ;i de gindire, crescind singur
prin 9i o dat5" cu ele"z.
bp"tu sa, de mare insemndtate ;tiiniificd", are drept rezultat alegerea
sa ca membru activ al Academiei Romine.
La reorganlzarea vechii Academii, o dati cu infiinlarea Academiei
R.P.R., D. Voinov, creatorul ;colii citologice rominesti, este numit
membru de onoare, ca pretuire a activitllii sale.
Poul Buior - creator de gcoold 9i cercetdtor volorog
Printre cei mai valoro;i biologi ai ![rii noastre se numS"ri ;i Pawl
Bujor (1862-1952), membru de onoare al Academiei R.P.R., om de
h. R a d u, Viala 9i' opera gtiit't,!:ifi'cii u lu'i Di,m'itrie Voinoa, in volumul
Dimilvie Voinor, Bucuregti, 1956, p. lB.
2 E m. D o r i a n, Din trecutul nostrw Stiinli,Jic, Bucuregti, 1955, p' 54.
1G
374
9tt
'0gg 'd "1?r '4o u! 'Dxw?u,rnE 'tLx af)/LaLta? l.aLSoIoLq ax,tolsl, uxc[ 'p i T q O 'S a
'_cg6I'rlsornarlfI'plaxlos alotda/tp
t! 1st,sa,r3o,r,Q ?o1orq',totng InDd' o s E r c o N e B I O,
n.tlwad .t,olpldrL!
'rnlnursrrioriearc a1e es"or8rlaJ-ocrlsrur :olrrierqncnla 'gcr;riuu+6'plsru
-orinio,ta eridacuoc eunreplolug sndo e aJEr 'erunuog ug +uelrlrtu
rnlnursrur^r"p
un'Aouro^ r$ uoal ap rJnlPIe '1e:aprsuoc
+u?+uezatdal
Ie
arnqarl -rolng 1ne4 'gcrSolorq
eiidecuoc a16e,tr-rd ac uI '+rSrIJS uI
"srnlnusrue8Jo ?Jdnse 8o1orq ap asur:d
'vux,los oxluaryV op TeAJBI 16 11npe
-ar1u1 elaiuerradxa leuorfueur ep €eueruose ep +uIS 'nr8eu rnlnlourpu
?eJ€ruJoI else +€+InzeJ rn.r?c 1e xalduroc cnurrlOorq lnsaco:d
ps pplld
pcrSolorqorprrl"cs"elrq€+s
ap
siur"rad
e-r
rnlncel
e
'lorq8rrqoal
"arJrpn]S
'elu?saJalur ecr;rfurr16 rrznlJuoc ap arJos o e1 rolng inr4 ed
snp e-I
'r(cwn11t7a,nr1) 1erco1oc drlod rnun
al"Jps e-rlseou JoIrJn3"I
"eJ?+ecJaJ
rlJnl3nJls Inrpnls e1 rnlnSoiorq alrrinqr-r1uoc os"oJoI? eaueruase ep ]uIS
'arzrca:d
a-r?ur
o
nc
'eiES
aleol uI
l-npurrrcsap
"IezE!
pcs"erpruJn
e16a1nqzi :olng
llJntuel ?Ja nu arcc sacord
1-gs
Ined'lnsacord lriunu
- +Inp" u7 lnuolQ wozrtwot1a1 ep relr"I rrrpurolsueJl
ap plelura:d 'rnlnrec6rqc
-pur€ purrpn+S 'e^eueg urp
"el"]rsrelrun
ezel pulJ lniurrd
rezolJourslau rrJarpnls
'1ero1cop ep
"l"Jc"suoc
"s
u1 pleuoriuau ernqaJ] €alsaoe aJlurJd 'el"uruesul elallnzeu ap erres
o BI snp ne luel"s ap asur:dar1u1 aleur8r:o ecrSolorq alrJ"+e3JaJ
'npetl 'qO 'A 16 ncsauol 'lsuo3 'za+og uol 'ueqrrcs
uo1 'eecrog uol pJprunu es r?s rrlele eJlurJd 'ei"s rriplrlrlce IB ]rJoru
+"uruasul reur Iec ernlrlsuol :olng Ined ap p+"urJoJ rSoloiq ap eleoc$
'el"]PurPJls
acrSolooz
erelduraxa
urp
altunriels
eI
ep
aleurru"
.rolng 1ne6
ap alns rS lueuedrqoa snpe ernrpr
nrluad
"
Jo}Broq"I rnun e
'(lOgt) el"rurue arSoio;rour ep urapo{u "aJeJlsazuJ
'rolng In"d aJ]pc ap 'ea-rezruc8ro 1so; ? r3unur re]sece e
p]€uttrasul El"rJeleru TZEq o 1r16r1ern1eu ap aJaurl eJpef,
ep rrJ?irrJoJ 'acrlJ"prp rriglrnrlce eles rriar.t e elJed areur
r?ur eec leJc?suoo e-r6 lnleigluI 'rruacap n-r1ed ep durl
'olocug rce eO'r*e1 urp ili?]Isra,tru1 e ?ieurrue er8oloy
-Jou ep EJpeler sJncuoo urrd ednco ps'rue ep tt €l '968I
uI el nrlued 'rl6arncng urp aiurrlA ap ealellnled rr?rc
"I
-nI ap ya6 rS lualsrs? ec rlluI i"ru +BJcni u 'prci ur sJolul
'Inlerolcop saccns nJ +ncerl
168I
"-16
uJ Jer'pleurrue erSo1o;rour uI ]Bzrl"rcads e-g'IulrlroJ
rolriuapnls
rnlndn.r8 alrunrice e1 16 ledrcrped
lsrl"rros
i"
apun 'srred
o-l"rpnls e erSolorq rBI '(pinqet,t'tV
"I
"
Inrolrrrcs nc eleoc$ ap 3a1oc) p€Irlg "I Inocrl leurtura+ y
'relB+ur"ul elercos rollopr I€
surluoc :olrnpgnodo-rd '1e-rlsazul alJEoI -rosa;o-rd 16 giurrlS
lnE
ap
|il[
lIi
IAI
?:
IN
,9
rul
ul
ap
ul
9s
lli
-n
-u
A
JO
-o
PT
I
,
e
-
i
I:
l\{ai trebuie remarcat c5, in cursurile sale, el a subliniat in repetate rinduri rolul sistemului nervos ca
factor coordonator al functiilor intregulrri organism.
Un
olt cercetdtor o! morfologie; qnimele -
lon Borcea
Tot de mor{ologia animaiS. s-a ocupat 1i Ion Borcea
(1879-1939), cei mai dc seamd biolog format la ;coala
lui Paul Bujor.
Dupi ce studiazS" ;tiintele naturale 1a la;i, se specia,'
Iizeaz-, la Paris, luinclu-gi doctoratul la Sorbona. A
ton Eorcea fost profesor de zooiogie a1 Universitllii ie;ene, unde a predat cursuri
Ce mare eruditie, intemeiate pe principiile evolutioniste. O reaTizate
insemnatd in activitatea sa ;iiin!ificd a fost crearea Staliunii zoologice
marine de 1a Agigea, unde s-a studiat. cu rezultate originale, fauna din
apele rominegti ale Mirii Negre.
LucrSrile ;tiiniifice originale ale lui Ion Borcea pot fi grupate riupi
cele dou[ perioade ale activit.ltii sale ;tiinlifice.
intr-o primi perioadS, desfl;uratir mai ales in slr[iniitate (la Paris
;i la staliunea zoologici de 1a. Roscoff), s-a preocupat de constitutia
anatomicd ;i structura histologicd a pe;tiior elasmobranhi, izbutind
siL oblini unele observa!ii inedite, printre care cele privitoare la ccnstitulia rinichiului 1a vertebratel.
Studiile morfologice ale lui Borcea asupra teleosteenil.rr, ;i mai ales
descrierea unor mugchi pulin cunoscuti, prczint1 de asemenea interes.
in perioada de activitate, cu mult mai bogati, desfi;urati in tara
noastri, Ion Borcea a pubiicat interesante lucriri asupra afidelor,
asupra crustaceilor filipozi ;i copepozi din llominia. Cercet[ri insemnate a1 avut ca obiect fauna llirii Negre, studiul gobidelor, clupeidelor l,;i mugilidelor - aclucind numeroase elemente noi. Fauna lacului Razelm, a limanurilor cu api dulce gi fauna de penetratie din llarea
Neagrd spre apele dulci au atras de asemenea atentia cercetitorului,
care a obfinut o serie de rezultate interesante, imbog[lind mult cuno;tinlele existente in aceasti direclie.
1\r. G h. R a d u, Dezuoltayea dayain'isr,ttului in morfologi'e. hfot';l'ologi.i' dartti.t't'iSti,
i'tt !ara noastrd., in ,,Analele Academiei R.P.R.", I'ol' VIII, 1958,Anexa
-Sesiunea
comemorativl ,,Ch. Daru'in", p. 70.
II.
375
tlt,
-npe € ?IBuori"J eerazrue8to 'greuuala.l €ulsrperu 'rn1n1ooc1e alelcela
'ealelrrra8uol ' crleyunl Inualsrs ' IIurIq elien-raur ' erlsa8rp 'etie;td
-sar 'erioruof,ol 'pseol:eu er8raua 'etelncsnut e-rqr; 'au.ralur alrtianas
'rn1a8u1s eareln8eoc eJ"J aJlurJd 'piuepodtul areur ep auralqord ap
ledncoa-rd e-s inleip.tur 'aorytiu1116 riglr,rrlce el"s raleSoq lnsrncep uI
'srJed e1 ep arSololzr1 ap leuorieu:alur rnlnlnlllsul
Ie rolcerrpqns ap ericun; leiurpa:cul e-s r gc 1n1dey ug t6 lezrlarcuoc
e-s us"ueqlv eJnf,nq es er€c ap ea;rnia:4 'rn1ndun1 re rSolorzl1 lJeiu
Bl l"cJeueJ ep
rBur ral ]"Joqelof, ne Pl?]ueunuour aJ?JcnI PlssecB
"1
alsg '3]a pirulT 'erieuraqtll 'ar8e-roura11 'rr.r roleiuril e-rdnse lrrnpl?c
eaunricy 'nrurpe3 :uJuroJ In1u"A"s ap a]"Joq"ia alof,Ilr" aseoJalrrnu
rursp8 '+aqrlll rn1 ea:rlu8uI qns g1n-rgde 'rerSoiorzr; e ?3ISeIf, ep"o
'arun1o.t eJez uI'a6oyot'str14 ap atl,ItuwlxJr?O Inlnosounc uaprqcsap gc"O
',,eseolJau erie-iqr,t EI ereolrlrJd "'aiuar-radxa lncey e
'acr;er8 rapoleru alaieurl aleo+ uI as-npurtirut 'epun 'darel I rnl InJol
-eroq€I uI +eJlur e 'sIJ"d ulp neur InrolpJoq"I uI ru€ e.trilc s€ureJ E e3
gdng 'nrseueqlv ]Icep Joleure urind r?ru eJe nu ruerulu 'a1e1r1ea-r u1
'(r:o]€ure llurp" nu Ec uIAaJd e1 rcp'eullu €I ourl'snds tue-r 'argl 'e16az
-niue-r; eaqrol erqe 16 plurT] alreol erg "'uluroJ un lruel e rllul r"II"
:la EI azerlnl ?s.esnJec r-eJec'nrs"ueqlv nc ]Je+uoo ngs lnurrrd 1a;1se
erJcsap laqJIU seIJ"rIJ '3o7orz{ r'nwn aftxtrwxuu,V pcrle:3orqo+n€ ES Eer"JlnI
u1 'arSolorzr; ap r16au1uor rt1oc6 Inroleero'(gZOt-Sgg1) nrsuwur.1yy waol
Inlu"Aes 16 alaunu sIJcsuI e-r6 rarSoloq;g e Jne ep "elJ"f, ut 'etuar.t
r6eaace uI 'IIiIe 13 preu:ag apn"I3 'zroueca5 'ul{}og '}arlrl5 salreq3
o IIUnI +"p €aI-XIX I'e iniooas
"
arec a-rlurrd 'r8o1orzi; rJ"Lu ep erJas
,,islolarnq !i
Dlerr nr o!6ololzll rDl nu nl" : nlsouDtllv
uDo!
'alelueru€pun] eurq 16 aleurFuo acr;riurrl*
a-lado raun eaJeeJJ eI ]rnqlJluoc ne
- aJelooJeo ap al"s repoleru Ie
so-rn8r: 1n1r:rds trr6,r1ys ug 'glsruorinlole eunIZrA ?s eluelcesuol '"af,Jog
uol rnl e ecrpjurrl6 ITJunLLI ezeq EI 1"1s e eJ"c plsrlerre+"Lll erfdecuo3
'al"nloe reurJol aralSeu pugp 'pr8eag
urp rrfrpuoc JoIIou 1e1d.epe n€-s auaaueralrpau olaruJol'qurq3s
"aJBI\I
'l3lnp -roladr: as-npu11dep?eJ rrr?unc alun8 a.rds 16 rrnueulll ul
uI
ler8nya: n"-s auolqolne aiauJo; ret 'eier.t ap alrrirpuoc IOe leqrurq3s
nB eueeu?Jelrpau alade 'glecrprJ r"ur e]"lrulles o pul^v 'IninJolsog
urp
ea.rrdnqprd gdnp '-reuralenf, uI rce gler8rura 'aueralrpetr11 IIlpru
"un"J
auuo-rd er8a51 IIJ?II El"nlce Bun"I e3 €rznlcuoc e1 sunle e
"aoJog
"
caliei
contribulii
i-a
domenii in care a adus un
de valoare. Nici una din marile
ftzice
punct de vedere original ;i
probleme ale fiziologiei nu
striind.
Reprezentant de frunte al biologiei noastre, Ioan Athanasitr a tratat
materialist problemele teoretice legate de studiul {iziologiei. Totodatd,
a suslinut principiul unitalii materiale a iumii, al continuitilii dintre
natura anorganicS. ;i cea organici, a subliniat c[ creierul este baza
materialS. u gittditii, contribuind astfel ia a{irmarea tradi}iilor materialiste in domeniul ;tiinlelor naturii in {ara noastrll'
Lucririle sale cele mai importante se refer[, flrl indoiaiS", la energia
nervoas[. El a aritat, cu ajutorul electromiogramelor ;i electroneurogramelor oblinute prin folosirea galvanometrului cu coardd, c[ energia
nervoas[ este de naturl vibratorie. oscilaliile inregistrate de electromiograme corespund pe deplin vibraliilor care constituie curentul nervos motor. cercetiriie lui Athanasiu in aceastl direc{ie constituie inii
semnate puncte de plecare in dezvoltarea electrofiziologiei. $tiinla
inimii,
a
motoare
nervoas[
energia
despre
datorqte iucriri originale
precum ;i despre influenla oboselii asupra acestei energii'
A studiat, de asemenea, cu rezultate originaie, mu;chii netezi;i striali
ai mamiferelor, urmarindu-le contracliile in condilii obi;nuite ;i in
diferite ipostaze experimentale.
o problemi Ia a c6rei elucidare a contribuit a fost ;i aceea a coagularii
singelui. Impreuni cu I. Carvallo, el a ardtat c5, in stare normald.,
leucocitele sint acelea care furniz eazL flbttna - fermentul necesar
coaguldrii singelui;i timfei. lntr-o interesantl comunicare, el dovede;te
ci atunci cind leucocitele nu pot s[-9i indeplineascS", dintr-o pricin[
oarecare, aceastd {unctie, acliunea unor organe, in special a ficatului'
o suplinegte, secretind in singe o substan![ cu efect coagulant similar2.
Deoiebit de interesant este studiul s[u privitor la actiunea antitoxici
a ficatului. Athanasiu a izbutit s[ arate ci, in intoxicalii cu fosfor, se
produce o mobilizare a grdsimii corporale in ficat, in scopul solubilizerii fosforuiui ;i al u;uririi eliminS'rii 1ui'
problema urm[rilor alcoolismului l-a preocupat multd vreme' ]n timp
procence statisticile dovedeau ci, in sateie unde alcoolul ficea ravagii,
sau
inapli
tul debililor mintaii, al epilepticilor ;i al celor declarati
aminali 1a armatS- (d.atoritl stirii lor fizice) era foarte ridicat, se gdseau
unii teoreticieni care sd. sus{inl ci, in cantitd"li adecvate, alcoolul
r5"mas
,,regenereaz[" organismul-
rC. Totoescu,
Id.e'ile tnateyial'iste ale Jiziotogului^Ioan Athanasiu' in
volumul Din islovia Jito:oJiei in Rontinia' vol' ll' P' q39 . I'dludede
..,.
Iacoat'i.-'Aiho,r"siu'ei
1T. C"rva llo, Contyibuliond
l896'
Villars,
ier
Gauth
Paris,
sang,
tlu
3,ilotio,,
378
6TE
'Lt -gt 'dd'Zte I
'i1Sa:nong'ntsownq1V'1on7n,t'osa{o't(aay.trom.DI ap xuo ax?Z
r
ra4 rA eleuosrad pzrle^ glseporu o-llulp alrnl?ol" n€Ja eles a1a[e8eq
pc a16e1se.tod nps 1e ro+"roqBloc r$ ,ra1e uO '^"ulocl ,rer8 grei uI srolul
e-s 'uiarl 1n1r64ys a-rds 'eiuerg 16 epuelg ug rincarlad ru" e^Iilc pdnq
'eJ"olalqruJ col ep
- rJnruaJ^ eiece uI - selelo
3I ar elerJel"ur a1e.l.r1cads-rad :er 'lo6n e nu sale ne-I eJ€3 ad lnur
-nJp po 'piull+6 ep nerdorde os eJec rac ad
PS Inlaorqo eoAV
"zezr+Je^e
i lerlsazul aurcl JolBroqBI un lnle II J€ pcep '1a auriqo psug 1n1nd
rI J" e]"+Inza: eluelrodurr Ieur llc nJ 'eJls€ou reiuul6 e eJ€o+BaJc
"ale+
-rcedec u1 rarzaqSrnq eeJepaJculeu ]soJ B ?+Breureluleu ep 1gc urld urp
+rpe^op e'ar"1oq alsad rlSeuguror raiurrl6 eulr"J snp nB ro1 alrruedocsap
16 alrrglacrec ur:d arec 'r-r16ou ie rieip.a.ug rile eri;1e ec 'nrseueqly
'1a eapundsgr ireiurrlS lnsarSo-rd €I cruru
eierrr p+Bo+ rr"+nqlll rueulur? J ps RJrz PS eA "'prlru g.ref o
nc rurnqrr+uof, nu ps
16
rualuls rody ipcseeuluror e-rej ug piullr6 IrBI ps arfualard Ie
"]-C :Ie}lse elorlsode 11 'rnlnroleroqel eeJBlop nrluad ales
eI 'rc1t2 1e cruralnd uneJl puIO eesepe elIo eJ eS
'runlerede ea:e-r
alrJaJec nea8unte aJeJ
-gdurnc prei ug as?znJeJ es r eoeJeoap 'e11e nes aJ?latJac o r64,tpsap
r6-e nrluad'ale]?urpJls u; acald ?s +rolau r6n1o1 era 'rroeu11 'JeInJ
-snu rnInrIeABJ+ eeJeJnseru nJ+ued pqureoq nJ nlqnp 1nle"r8o8ra erec
a.4uud 'eJeserau n?Je r-af, aleur8r:o elerede e+Iurnu? r*nsug Ie purnJlsuoc
'apedap reru Jerqc sJeur 1eceo1lrru euJapotu rBru alec nc r16a:ncng
"
B eJeo+?zundsaroc eeJeJlsazul nrluad
urp ar8o1or4I ep rnlnJoleJoqel
oJeopre nc 1e1dn1 € eeece aq 'eunds ps 1a etnu6tqo',,aplamq 6 olatc nc
aaSo1oozo{ ca{ nw nE" 'aleuoricaped nrrnl ap apo}aur prg;'leuorica;rad
lelerede pJpJ eJeJ aleod as nu pler?Aepe giurrli pc
1ep e-r6 'etrrnl
"rueas
urp arSolorzrl ep aleoleJoqel rJ€tu r?ur alac uI ]EJcnI e erec '1n1uele5
',,pleJnr RJls"ou erielndod arnlulq erec ala8ell pnop
pler 'lnqurnrod 16 Inlooclv" :erJcs Ie 'g;Feled 16 rusrloocle eI es-np
-urJaJetl ',,razaua3oru-ra1 erdnse BlrqeJolelap pfuenllur o eJ" e+"lrleal
'acr,rlse8 apunricun; ?rnqinl elelllser uI
uI pulr ad 'g:np1gc ap
"IZnII
pugc ad 'lllade ap erznlr'gseonleu er8raua al6aqpis e+"]rlear ug pugc'gi-roy
ep erznlr :erznlr elraJlul o Rp eu - nrseueq+V u"ol erJcs - 1n1ooc1y"
'rgzocn18 u1 lnuri Iec +Icep apada.r reur a1*asoqo loocle
u1 lnuri lmqc6n6 'ru+rJ uI eiuairuualur rode rS :olrrieslnd ee-rero$crur
le+IrLzal ec eJe 'e-tulodurrp '1n1ooc1e l a1e1n8er rrieslnd plere lncr;e;8
'gzocnlF eonporlur es gl"Iozr BurIuI uI plncJro eJetr Inprrlf,ll uI pulf
'tlalozt rolrqc6nur e 16 gcseo.rq ap Ilurrur erdnse asrcard rS aleur8r:o afuau
-adxa urrd,,rnlnloof,I€ JoITJac"Jeurq" roltuezrped apundsPJ nrseueqlv
mari colete cu aparaturS., eonstruitir ia Institutul ltlarey pentru iaboratorul din Bucure;ti. Curind dup[ aceea, Ioan Athanasiu a murit.
A desemnat ca executori ai testamentului s5"u pe Gh. Xlarinescu ;i
D. Voinov. Bruma de bani care a rimas de 1a el, a ldsat-o scolii
primare din satul sdu natal, pentm incurajarea copiilor silitori.
O fomilie
numeroosd
intr-o vreme cind medicina a fdcut pe plan mond.iai progrese uria;e,
in toate ramurile ei,
- ilustrati de corifei ca Claude Bernard, Pasteur,
Koch, Mecinikov, Pavlov sau Ehriich
- invdlalii no;tri au avut ;i
ei prin descoperirile lor un pretios aport la perfectionarea metodelor
de diagnostic gi tratament. Totodati, trebuie subliniat rolul pozitiv
pe care cei mai multi dintre medicii romini i-au jucat in viata social[
si cultural[ a !5.rii, conceplia lor materia]ist5. in ;tiin!n, lupta neobositi
pe care au dus-o pentru combaterea misticismului si pentru inlS.turarea
intunericului superstitiiior. Printre acegtia meritd a fi mentionat in
primul rind doctoral Victor Babeg (1854-1926), una dintre cele mai
luminoase figuri din trecutul ;tiintei noastre.
Noui copii a crescut ;i a tinut la ;coli Vincenliu Babe;. Nu i-a venit
u;or ;i de aceea purta mai intotdeauna imbriciminte modesti 9i invechiti.
Pe unii din copiii sii,,taica Babe;" a mai apucat sd-i vadd la casele 1or,
rlma;i prin preajma sa; a1!ii s-au dus ins5. departe.
A;a s-a intimplat cu Victor, al doilea fiu al siu. \rictor a fost intr-adevdr
un invingS"tor in viald.
A crescut ca orice copil, plimbindu-se de mind cu fralii ;i cu surorile
in zilele de sirbitoare, pe malul ,,Dunirii albastre", supravegheat de
pdrinli, care veneau 1a ciliva pa;i in urma lor.
Dup[ liceu, se inscrie 1a Facultatea de medicinS", urmind studiile intii
1a Budapesta, apoi la Viena. Aici desfdgoarS, in cadrul Societilii academice,,Rominia Juni", o activitate sustinutd, concretizatS"indeosebi
in conferinle, in care se arati preocupat de a realiza o trdsituri de
unire intre filozofie gi stiintele naturale.
in 1878, Victor Babq i;i'ia doctoratul in medicind. Medicina se
afla pe atunci in plinl inflorire in capitala Austriei. Babq era
un tin5,r timid, inflicS"rindu-se numai in disculiile profesionale sau
sociale. Degi avea infdtigarea unui debil, era un inotdtor excelent ;i
380
r.8g
'ezeluer!'PueLure8'PJeiq8eur'pulurcr ollqruil u1'a1e1r1erceds ep
elsrlar e+r:ellp u1 e1r-rpdr1'rJ?rcnl ep IZI :ar€ur op Inlsep also lol InJEurn\T r
'olB+"urPJls uI alrln elrso} Ilpnls ep Ilro+9i9c ep arres o
'9BBI-g8BI arlul 'epurrdarlur e ap Ba+elrlrqrsod ar" 6aqBg 'uosa;ord
JolsacB InrolnlB n3 'Efurr1$ urp apeJSojlar Joleluarnl s^rrlodlul €ldnl
3p rlsrsarSord -roluosalord
neecnp aJes 'elsadepng ulp ?e+slISJaAIuI)
"I (eJelualro ap
cseJII ?-re
earednr8 ap rJnl?I" arl PS 6eqeg
la]+s" o nO
"c
',,?Js?eueuro ea:rpu18 nJluad elerJeleur gzvq o alsa InJeIaJJ('
gc 16 ,,rapr eI t"Iqr 16 elcerlsqe tunriou e1 '9iurr16uoc e1 puld acnp
-uol arec elerJaleur r8ua,n ep fuel un ?+srxe" Pc ',,PAIlceIqo sol"llleaJ
?uJII" 1a 'sur.tuoc +sllelJeleur t6 lsrur'treq
p+caIIaJ ?Jlseou earrpu18" eJ
'JOIAUaUT
-ouoy eiuapuadapralur r$ ealelrieznec eurisns aref, uI 'attozoyol atTpc
olo,{nlou ,to7afwor,7!; t'n1n1n{o,r, o,t{nsa r,fionpgswo3 Inase uI 'es eridacuoc
'ar"olrznelpc aIES elrapr ?zeaxlJ TSI Ie'(OSgt-SfgI) Iue r16ace uI loJ
'rrJPlelof, raun ?uIrlIA uip 'rqorcrur
ap alrdorloc urind r?ur nu :ep 'e;eolarqrul IJnlrlerd raun eurarc ed
'elJour ap rirour JolIBc a1e durlr ad ap alirnlloq ul 'e8:oru eI ep euerun
JoleJ^Bpec eIeJef,sIA uI : e+"IJeA rBlu alal elrrnuaJa+ ad earnp es ,,rqoJJ
-lur ap ea:eo1gu1r1" 'r.rn1;e-r uI ale+al{f,I1a rS alelueJ" sournJ] elaqn-rda
urp.auaua]f,eq rJnllnc ap aJlsoru elrlalrp nJ eleul,el foun e docsorcrur
BI gurues aJ?ulur?xa o'epeJ3 ealnd JB-s urn3'ele nu elsadepng urp
arSolor-relceq ap InJoleJocl"I uI eaJnp o aJ?l ed ,,rclorcnu ap ea-reo1pu1r1"
'ericarrp
uI aunrsed nc PzEaruJoI
"nou
as 'giurr16 enou ep serle '6aqeg'(rua8o1ed rqorcru lllulp rac neerad
erSolor:a1ceq puIJ 'epeorrad glseaJe uI
-of,sap as) re a1r-rnlnderul €I
IS
n
E
a
a
I
-
Ii
a
r
II
'.
]
Il
.
r
"Je
I
llqortltll nt Pldnl ul
a
'recr3o1o1ed elurolpue ap allqBf,reurer rJ?JcnI ap Pur"as o pulcllqnd
'688I uI guld pzuatlnl olo3" lSololedoruoleu? nrclelec 'ren"q]neqf,S
eullap apun 'elsadepng eI rode pceald 6eqeg
rnln,rosa;o:d
Inluelsrse
'alerpnls .rolaue8ro a1e acr8olo;Joru alrrl
-Blep e]po+ 'ple8tru nc 'leuosrad gzeairqcs 'roleuesap ]Bluelel un 16 purrg
'ueurn rnlndroc reluroleue earalSeounc rce Pz"epunlorde 6aqeg 'n?s inlnl
-rlsui BI ]ualsrse ec er 1-tS pzvnetde 11 -ra8uel aluro+"u"
"p InJosaloJd
!
(aiaug:19q
e1 gugd o-]nAB
"
rnlnloul eaunrsed) leuorstd nrlrods un lereua8 u1
Bobeg invofd de
lo morii
descoperitori
Un timp hrcreazd" la Miinchen, apoi la Heidelberg, pe urmi 1a Strasssfir;it, la Berlin, unde are prilejul si colaboreze cu Virchow
;i cu marele Robert Koch.
Koch descoperise in 1BB2 bacilul tuberculozei, iar invdlatul romin
fusese entuziasmat de aceastS. uria;5" reahzare ;tiinfificl. Pornind
de la ea, Babq descoperi existen{a bacilului Koch in urini ;i arati
cum poate fi pus ln evidenli in acest caz. Prtn aceastd descoperire,
Babe; a deschis calea diagnosticului timpuriu al tuberculozei rinichilor gi organelor genitale, gralie ciruia in zilele noastre se poate face
bourg gi, in
din timp bolnavilor tratamentul
necesar.
Numeroase somit[ti a1e vremii, printre care Boilinger, Ziemssen,
Arnold, Recklinghausen apreciazS, talental exceptional ;i valoroasele
lucr5.ri ale acestui tinir savant.
Cel mai mult il atrage ;i-1 influenteaz| pe Babeg invildtura ilustrului
Pasteur. El lucreazi un timp in laboratoarele acestuia din Paris, impreunS" cu Cornil, un discipol al savantului, studiind cu grij5" metoda
de lucru a marelui chimist ;i bacteriolog francez ;i cu acest priiej el ia
cuno;tin!1 de sistemele de vaccinare contra antraxului ;i turbirii ;i le
experimenteaz|, dar totodati efectaeazl ;i lucriri ;tiinlifice originale.
Pasteur se arati interesat de studiile cercetitorului romin ;i ii d5" sfaturi pre{ioase. lntr-o vreme cind holera pdsdrilor devenise groaza
crescS.torilor de giini, Pasteur gdsi in singele ;i dejecliile gS.inilor bolnave de holerd un microb gi il considerl pe acesta generatorul bolii.
Pe baza observatiilor invilatului romin, ciruia Pasteur ii trimise
material de cercetare, se stabiii insi c[ un a1t microb, in formi de bastona;, cu puncte la extremiteli, ;i nu microbul inilial presupus de
Pasteur, este agentul patogen al bolii.
Descoperitorul tratamentului antirabic face asupra lui Babq o impresie profundi. El i;i di seama c5" Pasteur n-a intreprins celebrele
sale cercetS"ri asupra turbdrii dintr-un interes ;tiinlific abstract, ci in
primul rind din simliminte profund umanitare.
Problemele medicaie asupra cirora igi concentreazi atentia Babe; in
aceastS" perioadi sint foarte variate, iar rezultatele la care ajunge reprezint[ contribulii originale de valoare.
In 1883, el publicd la Paris o lucrare care sintetizeaz| concluziile primei
etape a cercetdrilor sale asupra leprei. Azi, nici un tratat;tiinlific privitor la lepri nu poate s5. omiti descoperirile lui Babe; in acest domeniu
- el fiind considerat unul din intemeietorii concepfiei moderne
asupra bolii amintite.
382
t8t
1IA-IA 'dd 'SSSI 'sr-l€d 'u€clY XII?C ""
s2x,{?lrDq sa'I
z
'eseorira;ur
rolrrp€I€u e gcrSololed erSololsrq rS eruroleue ui JoI InIoJ r6 alrr-relceg
-
'neaunds llroln? '9iulard u1
ar lncloJcrur
"Jdnse
IIln II e " Inrunlo^ Pc '9BBI l"ru 0I 3i
PlliunuPlu" ap ]uer)
'2,,"'llarqns rnlsace
eJdnsB
-rJns arleJSouolu ep a-r"JJeJuI €rulJd elsg "'EI[eIqoJd P+seaJE e]dsap
rze erl6 es 3f, eaaf, e
luaJnc eI guli as PS Jo^ a-rel ?Jolaf,e JoJnlnl
'PJE+e
reur eeJe+
rS prgde as ef, Inursrue8Jo eJlurp ef,oJdlcal rlunricB e
"JuIp"
-Seounc 16 arica;ur ap rnlnsacord e eleralell+Intu €aJ"+aJJaJ ?Irqrsod
"aogl
aurldrcsrp pnop rolsaJe eaJ"Joq"IoJ 'pcIuIIc r$ gcrSololed arruoleue
ele8oq rS eaqcarr nJ '€rSolorralJ"q 'areurJo; uJ 'aurldrcstp rrou ?areu
-IquI :e,tourord o aJBO ad gnou Inlol nc eridacuoc ap'efuelrodurr ra
eleuoridacxe ep erueas pululi 'uodq1uo141 nruerd elaJ€ur nc o-lerura-rd e
'zaruer1 InInlu"AES I" +Icep lueliodurr
srred urp aiqlls ap
aJrsrrnppru errdord gdnp
r"ur elsa - IruJoJ rnl"ruapery
- uluroJ rnln+u"A"s
"
lnlrode Jer 'atunl woqt acSolor.,talcoq olt ltttru,!.1 Inluu{y' alsa E}seac" eaJ"rln-I
'+uaIe] rs a+€lrzoInsrlaur
nc Saqeg rolcr1 ap aleuesap 'a1ero1oc a6ue1d ep LZ, $ r,rn8r; ap ggl nc
'rur8ed ap 00, ap'Arseur urnlol 'rsasna4calwx saxpaftLu sap anb't8opya{
ar,3o1o7sr,t1,7 la axu,tolour,I suop algt tnal p sau??coq sa7 arcde'aJeurJn eJ
'arSolorralceq ap leleJl un gunardurr ezeJoqele es
eeace ap aundo-rd IJ 'el"crliJolelou ol"spl ernqeJ] nu InlnuXuro-r lntue8
16 pcunru ep eeralnd pc surluoc a IruJoJ 'ealsace a+"o] n3 'ze)ueJl
ueaiglac r-nu 6aqeg acaJ"oap 'elseace a3rzJalur ee8al .rep 'slJed urp
purcrpau ep
EI pJpalec o pundo-rd r-ps ea-i.t IruJoJ InJosaloJd
"alellnc"d
'solo1 a-reur ap docs lsace
ul 1soJ ne-r 'rarsdolne lndurrl uI l"lnoexa ?-al eJ?f, ad'or',r(o,t{-nuaw
ac
aiairqc5'el€crpeu elrJncJel ug ersa;durr aIA o snpoJd e r$ 1r:a,tepe
"-s
eaac '1r6e-r8 snd 1so; e rrsdolne raurr;d lncrlsou8erp ?J RJ"Icap 1a 'e1erc
-rlo eu?osJed eseoraurnu B eJapen ep lnlcund pullunJlul '?I"auzRJpuI
aJ?ur ap lsa8 un acel 6aqeg 'e11aqrue3 rn1 rarsdoln? ?eJrnzrla-r uIJd
'arledrurs pllntu no elrrgrlnl n"al?urrn IJ JarAu"tI '1rnau:an '1-rag
1ne4'1ocreq3'.Lo1rurcatr{ :aI"Je}EII}Inur ugdncoard nc rolrradocsap
JEuJ] lsaf,e ap adeordeapul azasaJalur es gs prndaoul r:16n1r riue.Leg
'('c1a plruprau 'p1err18zau) elcelur elsa els"ef," gf,ep :erqc 'a1ard ur-rd
ursrue8Jo uI epun:lpd 1od 're,r.reru lrqoJcrur r$ ec 'r^trlcadse-r rtlrceq
pc rlrqels JorJalln rer 'rrpeleur pnop Jolsece ele aurJoJ alrurnue osrJcs
-ep 'rerdal re 16 razolncreqn+ rolrlro€q alrrielnutr8 uedorsop IO 'ZBBI
uJ 'mzuq reirr a3 'rcloJclur ap rJnlos ?nop elac eJlulp sJeu?tues€
"
eaJeolrurrn',l.rtreredruoc nrpnls un-Jlul 'e1gte 6aqeg 'razolnc-raqn+ Ie ieO
ad qcoy -rer 'rardal InIrlEq asrJedo3sap uesueH ac gdnp rue e.Lrilc e1
t
Prelegerile iui Babq la Academia de $tiinte, la ,,Societatea de biologie" si la ,,Societatea de anatomie" din Paris erau ascultate cu cea
mai mare atenlie ;i publicate in revistele medicale, descoperirile sale
erau folosite pretutindeni.
in aceastS" perioadi, decanul facult5.tii de medicinS" din Budapesta ii
scrie, oferindu-i un loc de conferentiar.
Babe; c-onsiderS" insd ci n-a inv[tat destul, c5. n-a af]at inci tot ceea
ce se putea;ti pe atunci in domeniile ce-l interesau. Cdutind mereu
si-;i imbogileascl cuno;tintele si experienta - trdsitur[ de altfel
dominantS" pini in ultima clip5. a vietii lui
- hotdrd;te sd plece din
nou in Germania, ca si se pun[ la curent cu ultimele descoperiri ale
lui Koch ;i Virchow.
Pirdse;te Parisul ;i i;i continui cercetdrile la Berlin, unde lucreazb,
doi ani in laboratoarele lui Koch, instaiate departe de ora;, intr-o clidire masiv5., in stil medieval.
,,Virchorn' si Koch sint de o amabilitate exceptionald vis-a-vis de mine;
din contra, cei mici, asistenlii ;i prozetilii lor, nu m5" pot rrl1"ti"1, scrie
el tatilui siu.
victor Babe; s-a pus repede in curent cu ultimele lucriri ale lui virchow,
dar totodatS" a inceput s5"-si dea seama de caracterul mecanicist al teoriei virchowiene, care considera organismul ca o suml de vieli celulare
izolate, trecind cu vederea organismui ca un intreg ;i legitura lui cu
mediui extern prin intermediul sistemului nervos.
Savantul romin i;i pune chiar intrebarea de ce nu explicS" virchow cartza
modific5"rilor celulare prin pd"trunderea in organism a microbilor.
De aceea, de;i el apreciaz1. experientele ;i faptele constatate de scoala
lui \rirchow, nu subscrie de loc la interpretarea metafizicd. ce se didea
acestui material, imbrd.ti;ind in schimb total noua conceptie pasteuriani in bacteriologie, care dezvS"luie in special rolul microorganismelor
in aparitia bolilor (Babe;, cum vom vedea, va imbog[li aceasti conceptie cu numeroasele sale contributii originaie) .
1o Budopesto
cind se intoarce la Budapesta, decanul FacultS.tii de meciicini. obline
numirea lui Babe; ca conferentiar extraordinar la catedra de histologic.
Tot atunci, tindrul savant se cdsS.toregte cu Josefina Torma.
1Dr. A 1. Culcer gi
l!.- S"ripc5, I/. Babeg,aspecte
p. 313
Ecl. medicale, 1954,
384.
ined.ite, Bucuresti,
980
Inleplos '1eqrn1 eurrc un ap 1ec6nu_r luerced lnurrd .96g1 lnue uI .li
3rqe-rrlue Inursoel asrJedoJsep es puJO ap ru€ reJl rcru eJasnf,eJl nNi
'aroaolouel3eq 16 erurol"ue op pleuorieu
g1eoc6 o pulaJf, 16 elesraarun gfuepodurr ap rrr:adocsap puJZrI€eJ ,rue
ap 0f adeo;de l"l3nl e 6aqeg .eleunu ve g1rcod r-eJ?J
Inlnlrlsur eT
'eIrA"C[ 1ore3 rS noselnz]eJx .f{
ep asnpuo3 'I"f,rpau rnlnlugtupig^ul € e-r?eJ3 ep 16 p_re1ru€s cJ?zru
-e8ro ap runrice ro1a1ue1:odur puliuJn 'rlSauguro: raurorpeur EaJellolzep
n1 adele rou raun
ezearqxleur Brururou ug 6aqeg rnl
lnlndecur
"aJrsos
'eirJpJcnl enurluoc r6-es a-rec uI lnlrlsur
rnun eeJeoJc ri gurcrpaur ap €alellno"d e1 ar8olor_ralceq r€ er8oioled ap
pJpaleJ o 'plerrads e3a1 o--rlurrd .eara;o as 1 .r16ern3ng
l"ruaqo eJg
'rnlnlu"Aes"I
€
PJ"orJelIn
arinlo.la e8earlug apurdap erec ep rrlrploq raun eie; u1 snd alse
ig
'*aqeg rn1 eier.t uJ giuepodurr ar?Lu ap prnlrloJ o arrf,sul
ZggI Inuy
rt
lelrlod DerDuaq)
'aorlorqrlu€
nl
rnlnlueue+e_r1 rrrosrnca_rd
IEnIJR
aJlurp inun purrl er *aqeg rnl
eJrlrlsnI ales alrriea-rasqo ec
"aJ?Joprsuoc
gsul +"Jg^ape urind reru e nNI .uerqoJcrru
rnlnursruo8elue erice:rp ul elrJ
-glaJJac +"uopuEqe e
ag .aua8oled -ro1ac e,rr:lodrug azauorice,
Ia
"aeJe
es eJ?c tareoleuple^au aursruEs:oo-rcnu
all€ n?s rrJels€q erfca;ur o ap
purJalns uro rnun lnusrueSro ur af,npcJlul p ep :rnalsed n?s rnlnJlsa"u
alrrnsrl urp Inun ezrleat e nrluad aleceoi[ru rcun]" ]nAE e_u 6aqeg
'grerd ps atreod ?un eJ?c urp g1dn1 o Ep as rrcads
enop alel allul {rqoJciu
ep rrcads a}runue ezeaf uluresur es
liIB
,re,rape-:1u1
rqo-r3rur ap rrcads raun e pJnllnc o-Jlur
Rc_ep ?J as€AJasqo 1a
',,pelaJlul as ecrlnadeJal uJ rJeluerJo rou
I arralceq pll" o-Jluud e1e1er1 11 eleod rrJa+o?q alrrunue ap plezn"O
pleoq O 'auorqoJ3rur rrcadsalle n:1uad nrrdordurr
I_npul3?I 16 e:n11nc ap
Inrpaur pulcrlrporu'arusrueS:oorJrur roll" ee+"+r^r3ou i* eare110,l.zap
rrdo e ep alrqedec aiuelsqns eJoq€Ia loc1 ac aursrue8rooronu plsrxg.,
:acrlalord alurlnc esrlsoJ Ie .plrq€l
-JerueJ aunrzr,rard ap aralnd o.op Bp"^op puip 'alureur r?ru ue un nJ
.1su-rg-6eqeg ap alatunu
luaze:d u;
ppeod arec 'ci:a1;rp inlnlrlpq a1e erelod alrrfelnuer8 arJ?sep ,9BBI uI
Ie
'rrcunru errdo:d reru 16
un
BzBeeJs rg rarios e ariuale rl
lEulrif,
grgl unq ios ary gs ar16 6aqeg
erer{oaal
"pLrIIg.elr-re}arrac
aza[r18au i6-ps
Nicolae Ardeleanu, prezentat
infiinlati de Babeg in
rabicd.
lui Babe;, este tratat la sec{iunea anti!ari, una dintre primele din lume.
curind, datoriti amelior[rii tratamentului antirabic prin metode
personale, secliunea antirabici din Bucurqti primqte numeroii
pacienti din striinitate (Rusia, Ungaria, Buigaria, Austria etc.) atra;i
de reputalia lui Babe; ;i de rezultatele obtinute de el. De altfel, comparind rezultatele sale cu cele a1e institutelor din Paris ;i Viena, vedem
c[ la Bucure;ti, la 982 cazari tratate, procentaiul insucceselor este nul,
pe cind in Franla Ia750 cazlrti s-au inregistrat0,S9o/o insuccese iar in
Austria la peste 200 cazuri - l% insuccese.
De;i era foarte ocupat cu organizarea pe scari 1arg5. a tratamentului
antirabic, g6se;te totu;i vremea s[ faci o nou5. descoperire - contribulie esenfial5. la medicina veterinari.
lntr-adev6r, in 1888, el descoperd agentul hemoglobinuriei bovine
(boald. grea a vitelor, in special a oilor, denumiti popular circeag),
fapt ce a avut drept consecinli descoperirea de noi forme de parazili
sanguini, provocatori a diverse boli la animale.
Babeg a ar|tat c[ boala nu trece de la rin animal la altul prin contagiune
d.irect5", dar ci injectindu-se indivizilor sinito;i singele de la o vit[
bolnavd, se transmite gi parazitul.
$i invilatul american Theobald Smith s-a ocupat de aceastd. problemd,
insd abia un an mai tirziu, astfel ci prioritatealuiBabe; a fost recunoscut[, iar microbul, care poarti numele ;tiinlific general de piroplasm,
a fost botezat, in cinstea descoperitoruiui, Babesial (in 1900, la Congresul internalional de zoologie de la Londra) . cu toate acestea, mai
existl in apus autori care omit si-l menlioneze pe Babeg. Astfel, un
savant de valoare, ca Paul de Kruif, in cartea savi,nd.torii de microbi
nici nu pomene;te de savantul romin in problema descoperirii babesiilor provocatoale de hemoglobinurii, atribuind aceast[ realizare unui
ln
american.
Creotorul seroterqPiei
Tot in 1BBB, Babe; stabilegte cd ,,acei ciini care au fost adesea revaccinali
cw rnari cantitdli de airws rabic posed,d. wn s|nge care, fiind injectat i'n
proporlii d,e 5-10 g tnai rnwl,te zil,e la ri,nd. al,tor ci.ini, prezerad. pe ace;tia
din y,rntd. de infeclia intrqcraniand. prin trepanalie cu airus de stradd. 9i
1Exist5. nurneroase specii de ,,babesii". Astfel, febra din Texas a bovinelor
bigern'ina, piroplasma ciinilor este provocati, de
Eabeltlo canis, a cailor de Baiesia caballi ;i Babesia equi 1'a'm'd'
..t. oio"o"rt6, de Bibesia
386
r8e
'71 'd't1|augruot, rautrlp?M Iunratl ur'p,a|ca(sy '10^ uJ 'catQn.ta\o,tas alo at4alo?I
1
a\oruauttlaQxa. rcrazoq oe,taunQ u9 {eqng 'A xn\ Dalo.llr?lq
*-
',,aleluelro ourcapgtrt" uT a?a,t'Dl
L6:,Jl"r;;
ap luaxua?Lo4 aI suop ?ut'Dtr'4not apolllTxu
ir;,;
aI aO r
eJ?c 'Suuqag liurg ueruJe8 rnlnSolorr
-uud allolzep ?s llcep InJEJ
"-u
-a13"Cl nruauop lsare uI ealeltrogd lInqIJlE ne Ieulclporu Ie IJ"JSoIJo+SI
'f
Iilnur 'ue r$e1a:e urp ',,rnals"d +nlllsul.i ap sal"uuv" uI 16 (tf 'OSS1)
r1$a-rncng urp ,,at3o1otra1c"q I* arSoioled ap lnlnlnlllsul eIaI"uY"
uI (<Ida1 nr arerocleloc ug) al"s ellrgr3nl +"tllqnd e 1n1ue^tes r6aq
'.,,rardere1oJes ele acrurlc r*
aleluaruuedxe elaz"q snd e Saqeg 'a,Ltsed rrJ?zrunurl repo+eru e gs€ru uI
plep eurt:d nJlued Plrsolol 1so; e 6eqeg ap
arecrlde plseace urrd 'uro
"I
plr.radocsap epolaru '068I Inue uI "'acr+eJoa1 rtirzrqce eldrurs s"lu?J
ne nu'6eqeg ep plep eurud n:1uad e+elnrurol 16 aleroqela'aluadocsap
'rrdrcurtd alsacv 'eleJcurn 'allsed rriplrunurr rolrrdrcuud eIE elslueru
-uedxe elezeqsnd e g1epo1o1 16 rarSolorq 3 Plu"l.rodurr a3e1 o 1r-redocsap
e 1a 'afuer-redxa alsace uIJd 'rIJPqJn] €J+uoc elezrunrur Jolel€uru" Inru
-srue8ro ulp elrualo:d rolaprqcrl e gTrczuJmur earalnd l"AJesqo e 6eqeg
.aiuarradxe Jo+sef,E
InsJnc u1 'eunrica;e r6eeace ap alrqrldacsns aIBIUITI€ "I
'nrgq:n1 errr:lodurg elezrunurr elerurue Joun aIeFuIS nes InJas pulincoul
'eluepodur eiuar:adxe ep alres o lnc?] e 6aqeg '688I-888I ttue u1"
'1e1celur lmes
nr:s ala8ugs ug alnuriuo3 elezrunun aleiuelsqns utrd J"II{c er} 'tarfcalur
elrrlodurr rnlmusrueS:o e are:pde ep rriglrcedec ruatzzrltqoru urrd
erl pzeeuorice ealsace el"oJ 'elenuele euerqoJorur aJIXo] asnpo:d ap
earulcalur r.JnzEJ ell" u] rer '1e1o1 a8uls nes urn8ues res ap ea-re1cafur
:ac"orla alJeol crlnade.ral coilrur nou un le8nppe e-s 11 'rcunle eurd alnr
-sounoJoIrIoqIB luaru€1"r1 16 erruane-rd ap Jolepoletu 'elullnc elIB n3
'eurxolrlue
uI r$ arieutcce,lores e1 rode
-purxol lnxeldruoc ur:d arezrunurl
"I ?ruJn
pulceJ1 'erde.ralouraq +"zruoJal d e rt aryzrrunwl ,to'la'pulxuo fnns wl,td llfpr
-x'wnwl, aanll.Iuswutl 'ot.{arc1utas 1nc[acwoc p a,r?1c ryut'rl'{ a iaqog'Pleoq ap
el-npurJa]'alerurue:o11e16'ala8ugs nJ P1"p o 'alrursue:1 1od es e) eluez
-runurr eiuelsqns eleun glnoJr3'a+"zruntur JoIaI"uIue ala8uls uI :Pl€I3
rarderaloras le JoleaJc +sef," asruJod a.rec BI ep
era rarSolounrur
16
a
ri
ft
it
ti
I
,
u
I
-
'
"aapl
'+sZrUnUII
I"urue ap rnla8uls ele ollleJno 16 a.trlua.Lard ropiglriec rrJellursueJl "3131
-rlrqrsod e+seace ur:d puipa.Lop 'r6o1gugs s"urgJ ne erl6ace 'eiuar:adxa
ap iolrurlc oelsaruB ap leJls€ un puglcalur l elezrunutr elel"rulue el ep
uI rrJ?qrn] lnsnJIA roleJoq€I ul eonporlul Ie '688I uI
-
I
r
a
1en1 a8uis ep ras
't',?u?9?
r1!;aca aQ agi;aiolpupswg
toxxlr Juauffi?atl 6a7aca pc
6 x{
s'}I',t'x(L
nc
:
,tuxl'!?
cipiile descoperite de Babe;, aplicindu-le la seroterapia difteriei. Denumirea de,,lege a lui Behring", care se di adesea principiilor de bazd.
ale seroterapiei, este deci gre;it6, impunindu-se inlocuirea ei prin
,,legea
lui
Babeg".
,,Sint in dreptul meu - ardta in 1Bg4 Victor Babq de a reclama
prioritatea descoperirii si a demonstririi ;tiinlifice exacte
a actiunii
imunizatoare a singelui de animaie imunizate,,l.
DatoritS" acestor descoperiri, Babe; a modificat tratamentul antirabic
clasic elaborat de Pasteur, amestecind ser antirabic cu virus fix,
metodd ce ,,difer5. total de cea practicati in celelalte institute antirabice"2, puline cite erau la acea dati in lume.
sd ,,imbog5"!egti" doctrina lui Pasteur? observau unii ironic.
-NuVrei
ti se pare ci lumea o s5. creadd. cd"...
Nu-mi
pas5. ce va crede lumea. Pasteur insu;i m-a invdtat sd" nu arn
alt scop decit acela de a fi de folos omenirii. Restul nu md. intereseazi!
replica savantul. Sint cazuri cind mijloacele clasice nu mai pot da rezultate. lnv5.fdtura lui Pasteur rdmine o stincd. de granit, fala de care md.
inclin pin5" 1a p5"mint, insd" aceasta nu inseamnd. sd. lisim oamenii sE_
moar5. numai de dragul respingerii oricdror perfectioniri ale acestei
invd.|5.turi.
ln iarna lui 1890, la Institutul antirabic din capital5 fuseserd. adusi
30 de oameni in stare gravi. ziarele povesteau cu lux de aminunte
cum un Iup turbat atacase un grup de tirani care trecea printr-o
pidure.
oamenii aveau groaznice mu;c5.turi, mai aies la cap. Datd. fiind profunzimea;i intinderea ior, era de a;teptat ca triza si se dezld.nfuie mult
mai repede decit de obicei, astfel ci nu mai erar6"gaz pentru cele trei
siptimini reclamate de vaccinarea preventivi. Tratamentui clasic al
lui Pasteur n-ar fi fost eficace (pinl s5.-;i facd el efectul, turbarea s-ar fi
manifestat, deoarece mu;citurile fiind profunde;i situate Ia cap, virusul
ar fi ajuns foarte curind pin5. la centrii nervo;i superiori).
Si in vreme ce rudele tS.ranilor internati ii piingeau afard. pe scdrile
institutului, ca pe niste oameni pierduti, Babe;, la capdtul unui lung
zbucium sufletesc, declard ziari;tilor care erau neribddtori sd"-i afle
verdictul:
,,in interesul umanitS"fii, trebuie s5. renunt de data aceasta la tratamentul
traditional gi si mi folosesc de o metodd. personald.. Sint convins ci
Pasteur insu;i ar prefera ameliorarea metodei sale, unei stagnd.ri in
evolutia ei l"
t \-.. a b e_9, Despre descoperirea seroterapie,i, in,,Rominia medicalb,,,
anul P
II, p. 469.
2 De la mdthode toutna'ine dans le tyailement
de la rage in loc. cit. p. l.
388
1g94,
588
op
",rrznlcur"
"eece
o+sa rJ?lnsdecul Jo+sec€
e €I€nlc€ €elrrunuoc
r
errurnuep ',,u8e1q rnl rrlnJsnd:oc" ea:rurnuap 1snfau potu uI ]ep e-s
rl BJoJpc 'rlncsndroc r16ace, nou urp er-rcsep uerl"lr +uel"s un .t06I uI
'rpl"oe ap Jolecnpo:d aleueur:e8,,ezee1nsd?Jur,, a-rec,rnlnrusrueS_ro
e a-rerpde ap rrunrice Inl"llnzeJ purr; 'lnsnrrl r?urnu urfuoc ra lrua8
-o1ed rrfue8e r"rqc r; e rieraprsuoc ernqer] nu rrlnpou pc 1"1?re e 6aqeg
'ef,?crlaur n"epe^op as epolalu elIB pulf,
rounle 'prder crlsou8erp un ttep eeusalul rcrqeJ Jolrlnpou ea;rradocsaq
',rrluarra:d InlueuleleJl'arl
-rue; e8earlul n3 gunardrul 'durr1 a:1ur esul asndacug rnlaurlf, 1nugdp15
'elrz erazardsldo pdnp ereqrn] ap rrnur .rnleurlc e pl€rq
urp Blnp?ru nc arieuederl ur:d 1e1calur a1a-rnda1 .r]rq€J
-e+Je BuEoIoc
Jolrlnpou ecrlsrJelJeJet runrzel esur err-redocsap es uerprqeJ Inqlnq uI
'elBuuresureu runrzal lrcop n"a^e nu JaraJc urp rrieuroJ esJa^rp 16 rleurds
rruoriSueg ']lnupq ep eep es aJ?J trurru ceruo+s ug rsg8 as nu,ersdolne eT
'rJnur aleurlc elrz raJl alsad
6aqeg asundse-r rg larie,l'rasqo qns rou BI l-pseT
'1e:oft-rBu;
{rturo Eeunds iaJrcoJouau oe-r^ eldurglug es es n?aJA
nu i6 rrdoc luv
-
:ugdgls ad
nalsrurlau el elao ele8ap as arel-rodurof, rnl e8ea;lug urp J"p .1ei1ie era
pr"p lIoep er6nru n1q '('c1a elelrlrqrsues ap gsdri ,erzrleted) rrrpqrn]
ale aorself, alauroldurs equazetd nu aJEJ eurrc url asnpe uro un ,rz o-J+uI
'aleuruesul alJ"ol rJpurJll lnle E a_rrradocsap plseaov
'rorq€J rlnpou al6aunu r-16 er-rcsap 11 6aqeg (,,Jnalwd
ro1a1euy" IB f 'Ju uI 'Z68I uI .rorJalur u; rrielnuer8 rcrur nc
'nze,ler1s rlnesndroc a1$ru 'p1eoq ecruzeor8 p]sea3" ap rieracas Jolruaru€o
rnlnlnlrlsul
InrereJc ug 'a16asg8 Ie'9BBI urp pcul 'r:o1r-radocsep rlrqecJetual reur re:)
erlurp Inun leraprsuoc rI aleod 6aqeg 'rrrpqrn] Inrueuop uI ,IaJlIe aO
lr60N-ioqDg !!lnrsndrol
-rlsur ep pleldope rI eA crre+Jrprlu€ rnrnr.,, :;Tl;$"#t"Jl"JTgrlill1
gnou o'006I ui'mzs7q reur rue eny)'wesgi ap Og rac ad olreoru BI op
]eAI"s e e6y iIIIoq erirrede ap alur"ul Inloele pcel r6-gs rnalsed rnl
p plrluela-rd eareurccel e? 1a;1se 'rueqJn+ Jolauoldurrs rrJelsalrueur
eararzJrlul puTiqo ps a16a6nar 6eqeg 'erdelalo:as pugcrlde 'rp^ape-rlul rS
destul de rS.spindil5'. Azi, recunoscindu-se prioritatea lui Babeg in
aceasti direclie, se vorbegte despre corpusculii Babe;-Negri.
De altfel, nu este de prisos si amintim cd ,,germenul turblrii, virusul
care provoacd boa1a, a fost vdzut pentru prima dat[ in lume de marele
nostru invilat, care i-a descris forma ;i i-a precizat dimensiunile"l.
Si mai menlionlm, in sfirgit, cE" Babe; a descoperit i'n total, 50 de
microorganism,e patogene, contribuind prin aceasta ln mod hotdritor la
progresul medicinei din vremea sa.
leocul pelogrei? lmproprietdrireo ldronilor!
Babep nu a fost numai un cercetS.tor de laborator, avind ca unicd pasiune
microscopul. El a fost gi un democrat convins, care ,,concepea ca de la
sine inteleasl legitura dintre misiunea savantului de a descoperi adevd.rul ;i datoria moral[ de a sta in serviciul maselor, pentru a alina suferinlele ;i a asigura sinitatea poporului"z.
o lupt[ sus]inuti a dus victor Babeg pentru instituirea medicinei preventive in lara noastr[. Ani de-a rindul s-a ocupat de probleme de organizare sanitard. ;i igieni publicd, perseverind pe o cale pe care, din
nefericire, guvernanlii nu voiau si se angajeze. Inf[ptuirile pl[nuite
atunci de el s-au realizat abia in zilele noastre.
lncl din 18g4, la al Xl-lea Congres internalional de medicini de la
Roma, e1 a schifat, in mare, un program cuprinzitor de medicini
preventivi, care a stirnit multl vilvd. Savantul romin avea cutezanla
si ceari ca statele si aloce mdcar o parte din bugetul consacrat inarmirilor, pentru a acoperi cheltuielile unei administralii sanitare bine
puse la punct I
Niciodati n-a crulat Babeg oficialitatea. Abia venise in {ar5" ;i a ;i
avut un grav conflict cu primarul capitalei, in privinla apei potabile
djn Bucuregti, apd pe care savantul n-o g5.sea de loc ..'potabili, fiindci
conlinea un mare numdr de microbi, de;i filtrele (pe cit de costisitoare,
pe atit de defectuoase) fuseseri instalate de curind.
Sint caracteristice cuvintele rostite de el:
,,Leacul pelagrei? Al acestei boli a mizeriei? Al acestei <rusini nationaler? Vi-1 dau eu: improprietSrirea ![ranilor".
1Acad. 9 t. N i c o 1a u, Marele sartant patri'ot Itictor Babef, Bucuregti,
1952, p. 16.
zAcadi 9t. Nicolau;i
M. F1-gti_l 1: concep!.iafi.lozoficd.materialistd, a dr.' Victor Babe;, in iin istoria fitozofiei 4n Rominia, vol. l, Bucuregti,
1955, p. 94.
390
168
'vz 'd
'6I 'd
InIEcoI
uI 106I
srrenuEr 77 e1
'Luapxql
'MaP?QI
E
z
'BI 'd ',,Purtuor €arutreurl"- rriglarcos
q1turl piur.ra;uoc 'utMot xnlnuDtpi alzl0og 1
-er} 'rr8eloc nf, +oul eP eJe3erlul o-llul 'pugc eaura-r^ ed 16 ef, sISJaue ep
?sul asasEurPu 'ru" ap gg_"p ":dotde as 6aqeg rolclA'Z16I uI
llle
10+
'r6oraurnu alJ"ol nBJe ne[sJncuJ eI eJ?c rac pul3 eruaJl o-J]uJ
'('qe pfuor4f r.i piwryalJ eererxrrt ul) attiitrsredns rS lnurstcrlslur lnl
-Equroo e rA raiurrl6 Ie Jo+ezrrelndod leuorsed un lsoJ € 9c'plsrletreleur
arirzod o ad eles alrJprf,nl uI 13n+rs e-s,6aqeg P3 lullurrue PS arnqar+ rel l
'a-rrnia:d Plleu1 ep alurlnc lercesuoc
e-r
rnleJ?ur
,,?Jelalo:d e.rn11n3" Pcs?arollcunru "lsller '9furr16 ap ruo
.rnIn+u€A?S e erirzod plseace leroarde ? aJeolnunur €SEIJ
"elJsoru
e-I
'erelnd
-uadrlord e pIRu[urJ3 eiuaiopur aSedap reur
16
]?f,s"ruap e
"I
16
ap
reP"P
lepturrlur
lespi B-s nu psul 6aqeg'rrunup.lpi 1e,,ro1e8t1sur" un rI lB 9J llnurlul
ne-I rruIaJA re rrrlrlod Iueuluo r* r-relarrdord rreur r$oraurnu'eaace aq
'Iilnru rec nealPqz es aJ"f, uI rarJazrur
arsardxa 'aletcos IIoq
all"
"
ep n"s pr8elad ap 'PzolnsJeqnl ep eqJol €Je
?c eII'alercos rarualqord ea:euorinlos ap apurdap rnlnrodod eare'rau
-e8ar gc arel r* sns alada: PS Pleporf,ru.lrualuoc e-u 6aqeg'lereua8 u1
',i;i::l:i: ffiT'-"'ff:il:::
arirpuoc o alse arercos rauralqord
eC '"oI-XIX I€ rnlnlocas 1n1r6rlys €I ep PruI Ie eaunds - e+€+Putues
are so[ ep Joias,elc €e]"]Pu?S 'a1es rar:1ed Inrcr^Jas
-uI aJ?ur r?ur
"al
e
6aqeg
rn1 e g8ea.rlug pier,r o ep
ug eiurrl$ pund gs
llrPurrn
"u^IlI16
'ur"q poru ug 1e1eo1dxa
lrrocol1eq ut:pi rnlsace csarar6our-ozaq8.rnq In]e]s E*tezer ac P]"r gseolnuerS elr.trlcunfuoc'Inusrloocle'ezolnoJeqn]'1nsrp;ts'er8e1a4
s,,IaIqoJ alrrndunl utP eru[rP ri
eJBIc J"iqJ ]Itep aJeur r"ur lluel un Insulp €I ap pulcJols 'reurproe;1xe
pour uI lnuurgi pzealeoldxe ln6epuare rS ln.relarrdo:d" 9: gzeeJlsuoruap
$aqeg'alatcuoJ rtrtzvJ pulllc 16.lriunuzapeu op ecrlsll"+s eJJr3 pursolod
J"IqJ ]I3ap lr.rdnse n?J r"ru pullJ" 'rnlnJel
'z,,el"s IrJgJeqIIa
"elul€ul
-ar:dord ]npuI^ alsa InueJ?i gc pu;1pre 'alrridecuoc le8auar e-r6 nu 1a
'eelsece e1"o+ nJ '"Jollnur erugru*np 'a16arr1 'snpe e-r arirzod eauaruese O
'ernlsece
rorJazrur e ,,,g1edrcuud eznec else rnlnuerpi e pleueleru eeJelspunq
n.rluad rnln]Bls ea:r[t:8u5au" gc 1e1pre e 'aiurra;uo3 reun 1n[a1r:d n3
primul lacul Balaton, din ungaria. ca atunci. purta mustatl
;i
ochelari
prin;i de nas, numai cd. mustata incd.runtise p.rlirr, iar ochela_
;i
rii obi;nuia s5-i {in5" tega{i cu un gnur petrecut la butoniera reverului
hainei, ca si nu uite und.e i-a pus, cind in toiul unei aprige discutii
ii scotea pentru a privi prin ocularul vreunui microscop.
Publicase in acel ar Traitd de la rage, rucrare distinsi de Academia de
$tiinfe din Paris cu premiul Briand. Era membru corespondent al Academiei de Medicini" din Paris si membru al Academiei Romine.
rngeniozitatea sa se remarcase ;i prin faptul ci avea la activul sdu
inuentarea a aproape o0 de aparate gi proced.ee tehnice d.e laborator.
Participase la numeroase congrese internationale
;i numere siu era
binecunoscut in lumea ;tiintificd.
In preajmd.-i crescuseri cadre med"icale gi ;tii'fifice cu care tara se
mindrea: Gk. Marinescwr, C. Leaacliti, Fr. Rainer, G. proca, E. pw;_
cariw, V. Sion, M. Manicatide, p. RiegLer,
$t. Nicolar,,, Th. Mironescu,
cuse
;i alfii.
Pe lingi. activitatea de descoperitor, de cercetd"tor
;tiintific ;i de profesor, infiintase,,societatea anatomici", initiase numeroase publicatii,
luptase asiduu pentru a impune o mai buni igiend. sociali si organizare
sanitarS", iar institutul siu i;i infiptuia din plin menirea.
Ar fi putut s5.-gi ing5"d'ie odihna pe care o merita. Dar el nu era omul
care s5. se_ impace cu inacti'itatea. continud cu std.ruintl munca
inceputS. In 1913, intreprind.e cerceti.ri asupra serului anticlifteric,
in 19i5 se ocupd de pneumonie, in 1g16 ia md"suri pentru ca sd. puni.
la addpost de bolile infectioase pe soldati, in sfir;it, nu se odihne;te
nici o clipi. cu ocazia centenarului nasterii rui pasteur, i;i face o
pioas[ datorie de a tine, in 1g23,
discurs comemorativ, in care
evocd emotionant figura marelui si'nneuitatului siu maestru.
In 1924, Babe; se ocupd. intens de probleme de diagnostic ai cancerului gi de combaterea lui.
Intr-o zi umed.i si cetoasi de toamnd, Babe; afld o'n'este care-l revoltd
cumplit: fusese pensionat !
Politicienilor verogi nu le convenea de loc activitatea acestui om, care
nu se sfia s5. le spun5. adevdrul in fat5.
A;adar nu va mai putea c5.1ca pragul amfiteatrurui spre a vorbi studentilor, n-o s5. mai aibi dreptul de a cond.uce cercetiri de laborator;
1La moartea lui Babe;,-acesta a scris in,,Natura" (nr. g-10/1926)
din
articolele cele rnai complete;i mai eo'ocaioar" desple.r*1a gitpera unul
lui.
3v2
iaqeg
050
'6aqeg Jolcr1 rnlnrosalo-rd 1e ar8olor:alceq ap In+nlr+sul el
rolereda-rd eurlap '1r6-r1ys u5'ft ciapg-1,ux,rpd rnlmosalo-rd 1e ar8ololsrq
3p lnJoleJoq"I uI gzeaJJnl 'nl.pLng 'J InI BaJ"urnJpul qns pz?e^rlce
epun 'f,seualolurJg 1n1e1rds
uralur aurlap 'nrzJll reur rue
"^lil:)
'+euJelxa ep InsJnf,uoc saccns"ln3 aleJl rir 'a1e1rs:alrun ul eaJeJlur
"l
ep ue un reurnu e1 'ea8erpul o
- so-rn8r: ngs lnlrrrds nc - a-rec ed
'ecrleulaleru rsprpd u ap 1n1a:3eJ nt J"p 'eurldrrsrp elequu azopun;
-o-rde es ealnd eA nu gc pulSelaiul '.purcrpeu EI r"urnu spurpJ e eurJn
e1 pugd I (r:eur8ur
a-rer) a1eso6 rS r;npod ap ry:oc$ e1 rS 1gc ,gurc
"ruroJ
-Ipau ep
eI
srJJSuI e-s 'a-lepuncas rrlocS EercururJa] pdnq
lll"
"a1"]Inoeg 'lnue
Eos"aurldrul gs aq3-roaqg er alur"ul asrJnru
tcgl 'lncsounc €-I nu nps Ip+"1 ad 'rrdoc rop rac puri r6-ps ec na-r8 urp
eaf,unur eJec 'eu?tuJ€s raureJ reun Ie nr;'rl6arncng eI 'ggBI uJ ]ncs?u e-S
'nrlsou lnrodod 1ep
E-r aJe) ed raurcrpaur Inrueurop uJ rJoleoJc ap aperald rr.rr:ur aurirede
'uluror piqlrS ep ruo rnlsace elinql:]uoc azauoriuaru nu ps aJ"O
Ig
alelrlercads ep leleJ] rze elsrxe nN 'euJaporu rarSolo-lnau rrJolerauralur
eJlurp lnun 16 dunl r$e1ace ui alse 'aJ€oIe eJ"ur ap lsrl"rJel"tu ]uel"s
'rl3auguro-r acrSolornau rrlor6 1n.ro1?aJ3'(Sgel-ggSt) ncsar,tola7,y.r.tt
;j
ar
rlieulutor or!6oloJnou !!lo)i tnrolDarr : n)seurrDn .qg
aJt
.I
'pi"l^ urp asurls as 6aqeg Jolcr1 +soJ B eJ", elerpuoru
areolel ep inlueles '9Z6I arrcluro+oo 61 e1 ,eaace pdnp ayrz aurin4
'ra alau-rad ad ppec es r$ e"rnserl ur
.ro1rr1 ef,Jn eS ps ea:a1nd n^e EIqB Inlu€AeS 'eJrue^ €I llcep l"unrcnqz rEIt
'piuarpne ap rz a nu .''g3purr; 'Saqeg rosa;ord uruop
In+€Jouo ad gfuarpne uI rzv rurr:d aleod nu nJlsrurur Inuruog :esrursueJ+ rr 'a:rdn8url ap eurld 'as€orenu
alurlnc puraser8 'luepad '1rnc1rds 'J?uIl 'lleurq"o ep Inlas
"'gseor8rpord arrouraur o pJuI eapelop Balurru 16 asrqpls r-nu
Inrq?o 'asrdn€gr r-nu 1nse13 'ernrua:1 r-nu eul14l 'n?s rnlnrod
-od alaurq eJds 'eJ"o+eaJJ (eleprooul pounru ep eJ€1s ug eairurs
r?ur es rep 'rue ep 6L ee^V''rJlJploq alda-rpau relseoe erdnse elru
-aAeJ o 1e-redeau auriqo e ep InpuIS nc 'rrunricn:1su1 lnre+sru
-llAI EI es-npulcnp 'ernsp.r1 o-r+ul ?rrn as $aqeg 'eunlrnJ o eJ
Ia ec uro un n:1uad ealJeotu Buuresul nJJnI +sacv
i
-6rur1 a1da16e ps rs Es?f,
ur
"als
ps
*r.;JJJi"$JTTifii;
lT
I
-oJ
Ii -;-i.
__s,!(
lqr
eia
'tall
n?s
-EJY
epE
IIin
INIru
-eiaq
Piers
Din aceastS. vreme dateazd" primul sdu articol original, publicat in revista ,,Progresul medical romin":
I{ ote aswpra a patrw ol'seraatii de mielitd transaeysd.
lombard, culesc i,n seraiciul doctorwlwi C. Bwicliw, I,a
in aceea;i perioadi, apare ins[u studiu : Desfre tnutistnwl isteric, in
s/>itqlwl, Brinclaenesc.
,
teresantul
legdturd cu un caz d.e pierclere a graiului f5.ri substrat organic, de naturS. istericS" (simpia scoatere a
bolnavului din mediul care-i provocase boala, prin
internarea sa in spital, a dus la vindecarea mutisniului
;i a celorlalte tuiburdri nervoase).
Babeg are marele merit de a fi recunoscut talentul si
gindirea ;tiinlific5" originald. a lui Marinescu.
visul pe care !i l-ai {[urit de a ajunge
-sd Cunosc
lucrezi cu Charcot, la Salpetridre. Am si incerc
anului
Gh. Marinescu
1889.
trimiterii lui }farinescu ca bursier la Paris,
considerindu-l un ,,agitator" ;i un adept al ,,reform5"rii inv5"f [mintului medical".
Babeg insi il sustine cri multi cS"lduri si pini la urm5. se hotiri;te
si-i pun5. la dispozitie, pentru specializare, salariul de asistent, pe
care Nlarinescu il primea de la institut. Cu ace;ti bani, Gheorghe MaDecanul
facultilii
s-a opus
rinescu pleacii la Paris. Printr-o scrisoare coiectivd" semnatS. de Babeg,
Asachi, Kalinderu gi Buiciiu, tinirul este recomandat lui Charcot.
Charcot, fondatorul ;colii neurologice franceze, cunoscut pe atunci in
lumea intreagi pentru studiile sale asupra isteriei, il prime;te in vestita
clinici. a spitalului Salp6tridre. Aici l{arinescu obtine rezultate remarcabile in histologia patologici a sistemului nervos, fiind elogiat in
repetate rinduri de maestrul siu.
La 27 de ani, in 1890, intreprinde, impreuni cu un alt cercetS.tor,
studiul anatomopatologic al maladiei lui Friedrich (caracterizatl", intre
aitele, prin pierderea echilibrului), descoperind in mdduva spinS"rii
cauza tulburirilor; este vorba de o degenerescen![ a cd"ilor care conduc
influxul nervos spre creierul mic. Curind dup5. aceea, public[ la Berlin o lucrare asupra centrului respirator bulbar, iar mai tirztu, impreunS"
cu Babe; gi Ramon y Cajal, d5. la ivealS un album de anatomie patologic[ de mare valoare; fotografiile gi desenele realizate de Marinescu
pentru aceasti vastd operi originalS" prezintd celula nervoase in stare
normall ;i patologicd (datoritS. diferitelor cauze). relevind numeroase
aspecte ;i forma!ii noi.
394
s6E
'Zl 'd'tZ6I 'q3IrBZ 'a c s-a u r r e II 'C ftd
'?uotmau np axa oI ap saw?klouArl| ttl swop sluopt'xo slwaut'ta{ sap algn np apry?.1 p
t"
*
"i:,:li;11: ii*XT:li;$iii1"Jl",i
suo'!nqx,,.tuo, sauan oNr,,errierqc.{sd
-uotre" eeundrur
ep inrErlserd 9c
II ?+€p €33" €I uIuroJ Inlu"^es t.rncnq 3s 3J€3
uoiueg 1ue,"es 1n1e1nder'iirgc ralsece efele.'d u1 r
piip"w
"iblbtbc,{
a
-
e16an
ep glrJelns
P3BC[ 'aseolJeu raJql] t6 ralnlao eare'reue8ar
"eunrzal 'I{3
elrJ?}eoJec +uIS e}ueseJalul ap llqesoe(l
rnl
-r:d ec uI ncsaurJel\i
'r(,,eseouau rolarqrl IIi?+IIelI^ r,{ .ropri
-f,un; ellJpJalle adeord€apul Pz"epuof,as r:Pf,rllpou a+sac" t6" aseo'ttau
ralnlec a1e ecrSololed aFrgls uI rrpf,rlrpour '1e-reua8 uI 'PJelns riueprxo
rti""-t"y; eseolJau ralnlo3 re riueprxo rolriuauua; e giuapr'La ug araund
g1"tlorr.d ppolaur o e1 pu18un[e 'arelacJec ep eletua]srs ezeevoli
"p
nf,saurJetr\I .(e1e1rpa.ra 'eJ"JeueSeJ 'piuecsereuaSap 'arfnlor'a ec)
-"ar"a
rnlnuoJneu erSolorq ap a1e8a1 elaueuouel eurq r?ru a8alaiug € nJluad
n
"".1a1
9
-T
]I
I
a
u
e
alelgrun[ o adeorde urnce edo:ng uI P]eroqeia (V'll - nJSauIJetr\T
rn1 e) arercnl ESeoJoIe.L 16 elrcnlpJls Pcs?ounc nu PS aruro+?u€oJneu uJ
gzae:rirrl eJB3 Izglse ap Jo]g1alra3 unoJn ec 1rnp93ul e nN" :,,e3uerJs"
eu?f,rJaure ralsrlar I" 196I lsn8ne VZ uIp InJgrunu ug 'prado Plsease
a:dsap'3o1o1rc eJeur un'Jreg'-I'tr\I lnrose;o-rd'PpIId ep'errcs ec P+eI
.acr8o1o1ed 16 alerurou eseo^Jau relnlsf, eJdnse f,rull3 15 cr8o1o;
-Jou nrpnls Alpluazerdar reru 1ar 1da'rp :zqlse 16 gleraprsuo) 'rasna&tau'
oInIpJ a7 giuultodurr a:eur 3p 3r"rf,nl o gcrlqnd nlsaul:"I{ '606I uI
-.
',,IOCAS ep
U
'l
:
a'
a
-
:
E
sDoAIau Dlnla)
e
3
-
'eAOJSON
UIp ,,eIJl
-erqrsd 16 ar8ololedoJnau ap rriglarcoS" 1e n:qurarx sel" r3 ar8o1o:nau ap
PdnO
reJpe]€c InJBInlr+ +rLunu 31sa nsseurJetrq 'r16e.rncng eI
"aJalJ?otrul
'arSoio.rneu ep raricas
a1e aiurpa€;
alaun leprzard rS e ugruor ]uBA?s InJ?uI+ 'sa;8uoc lseoe eI 'IsJlIe
aa.?s|to(rQu xalnla| a a\anu,a8 a6o7o1a4 :]aunsPJ aJeul un ]n^e e eJec
podrr un leluaze-rd Ie rce le.locsop "I ep Puisrpeu ap leuori
"
e1 :opode.r leuruesep lsol e nJseurr"tr\i '168I uI loJ,
.uoqJed .I.3 ]so] 3 nrcrlJes rn+sac? I" uJe+ur InurJd 'pcseauluror at3o1
I:
-"urelur lnsar8uo3
-oJnau ep rrloc6 BaJ?urro; adacul rS arqalar eiuauadxa apurrdarlug epun
'greiurp IeI +saJe ap eurr:d'pcrSolornau Pf,IurIf, o':o1r16arncng etra;uad
e1 'uourr1a1ue4 1n1e1rds e1 'gzvearc '6aqug ep snpuoc lnlnlnlrlsur Inr
-ol"roqel ug durrl un Ezearcnl ac gdnp r* grei uI ef,reolqar as Z68I uI
celuli nu este distructivi aratd" Marinescu ea se poate regenera.
- nervi la
savantul a secfionat diferiti
animale de experienti, pentru
a studia fenomenele intervenite ulterior.
Astfel, el a tiiat nervul limbii la iepuri, pentru a cerceta gi descrie
fenomenul refacerii sau degenerdrii celulei nervoase. Realizind astfel
de experiente, neurologul a descoperit, de pildi, neurotropismul (asemd.nd.tor tropismului plantelor), adicd. insu;irea celulelor din capitui
periferic a1 nervului (celule apotrofice) d.e a atrage, ca un magnet, capi"tul central al nervului sectionat.
Studiind 1a microscop procesul de formare a cicatricei tesutului nervos,
el constatd" ci aceasta se dezvolt5 in contul celulelor conjunctive din
jurul vaselorsanguine saupe seama celuleror nevroglice (care
constituie
suportul celulei nervoase propriu-zise). ln caz de leziune
- a stabilit
Marinescu
celulele nevroglice incep si. se inmulteascd, dind
na;tere
cicatricei.
Neurologul romin a fost printul, care a. uiiztt,t celwla neruoasd. de la
tnicroscop, datoriti. aplicdrii unei tehnici chirurgicale
;i de laborator
deosebitel. cu acest prilej , el a descoperit in protoplasma celulelor
vii din ganglionii spinali o serie de granulafii, ai c5-ror volum ;i densitate variazS. dup5. virsta si specia animalului.
cu ajutorul anumitor coloranti, profesorul Marinescu a izbutjt si puni.
in evidenli ;i multe alte fenomene necunoscute pinii ia el, observate
pe celulele nervoase vii ;i pe tesutul nervos viu.
celula nervoasi este studiati de savant in continua ei schimbare gi
intr-un raport strins cu conditiile mediului. o deosebitd. atentie acordi.
el cercetirii modificirilor suterite in urma varia{iilor de temperaturd,
inanitiei, oboselii etc.
Structura scoartei cerebrale l-a preocupat ani de-a rindul pe marele
savant. lmpreuni cu un colaborator al sdu, tI . Goldstei z, a intreprins
cercetd.ri originale asupra grosimii scoartei cerebrale; denumirea de
paliometrie, pe care e1 a dat-o misurdrii grosimii scoartei cerebrale, a
devenit curentd" in stiintd.. ln ce priveste harta scoartei cerebrale, Marinescu a avertizat impotriva impdrtirii ei, de citre unii cercetd.tori,
in prea multe compartimente, considerate izolat unul de celilalt.
Neurologul a stabilit, de pildd", cd. impd.rtirea fd.cutd. in lobul
temporal in cimpii 4l ;i 42 este inutili ;i a izbutit si corijeze si
sd completeze mai multe elemente ale hdrtii scoartei cerebrale, fiind
socotit, pe drept cuvint, unul dintre cei mai buni cunoscitori ai
acesteia.
1.La staliunea zoologicir marind. de la Agigea,
Gh. Marinescu
la diverse animale marin6.-
rr?/o neuronul
396
a stud,iat in
L6t
'urrn rS Ott'dJ'026I ',,InIE+rdS"'^eU v! ',,o/ql,n'u1," x{ ,,omn wL"
'rICz
lozlu,Ds/tn(Llosxnlrr/castl,rxhdoisaplp )tp\,taa Inxx/tolsl 'n3seurrEtr\i
'xtt '[o.rd n,r.aQo tl oiatrl 'r e I p ,
" "'J;tlou{nru.Tl
'rlsarncng
'nis?wr.,rotr&
'z ncseurJ"tr\i
'qC rn1 auri:ede r! +EzruesreAIBS rnln-ras u pu"rprq"J"Jlur ea:e1ca[ur
uI ealellrorrd gc purrurlqns 'tI6I ulp l"Jrparu sar8uoc un e1 '1n.r9.,r.
-epe eJsealrqelseJ ps
'rnlnu"slell"s ln:olrJadoosap 'qJIIrqE r6nsu1
"ale
're eal?lrJor-rd leurelcar nB '616I uJ
o-snporlur
n?
erec'slllg 16 1yr.,lr.g'ruecrreur€ r3rpeu Iop '0t6I urp pcul
(uoiurlalued
1n1e1rds u1 'r16a-rncng e1 lecrlde €-s Bpoleur r6aq 'a1etr
-lnzal eunq
e
rnlsele
ed lezeq '1n1uaurelerJ'rusru
'Jas
lep
"eJe+celur
-e8ro ap psnpo"rd 'pcllIIIlIS eurxolrlu"
eauriuor reur InJes 'u€sJEAIEs
ep pJ"J" u1 la:eln8eoc gdnp '.InJas seJlxa era a8urs ]satc urp jues-rerr
-Iesoeu ap aricalur o eoo?] as rI
'slll]Is ep rrleulocl pI ep J"rr{O
"roJ?c
eaSgrlxe as Jes lsecv '+"zruESJEAI"s
rnln-res e leurds-o.rqaJao inprqcrl uI
rae-re1celur lezruocard e 'pleraua8 arzrlered ap ]Jorrr A"uloq rnun InJar
-err ur (rn1nsr1r;rs lnqorcrur) op?Ivq a1ar1co,u.Qs lnurud asrradocsap arer
'ncsaurre141 'qt :uluroJ lnSolornau ap lecrlde r$ leur8eur acrlrlrlrs elEJ
-aua8 rarzrlered 1e leur8rro Inlueur?lBJ1 glurzatd seJalur ]lqasoep un
'r ,,so^Jau Inlnua+srs ale rloq
ap asnpord 'alualor.L rJalnp alrrunue ug nrzau8eur ap l"Ilns nJ rrJ?u
i
SoA
IE
pu
IS
In
'1lr
.iJ
-T T
3i
ap
sut
aTar
rpr
Is
9u
-rds err6 ug rricalur ur:d 1n1uaue1e:1 nldruoxa ap ec 'gcrlcerd uI ]Inru
ep ]erlur ne eJel 'aluelrodrur epoleu ap Jpurnu un +"p e-eu" 1a 1oa
,,"'so^reu rnlnuelsrs
al€ rloq aleun ap asnpord -ro1r:gc6rru aI" rJgJnqlnl Brpnls e nrluad gcr;
-e-rSoleiuaurc epolaru ap ]rlras €-s aJ?c lnrur:d rS -rolaseo 1e crSolorper
Inrpnls arSolornau ug letrldq e aJ"l Jolplaf,:ec lnruud +sol ' " nJSaurJeI,[
"
'so^Jau rnlnuralsrs
InJlunpuI
apunrlgd e nrluad alrJnsnJrl g8edo;d es eJ?c uJ rnInIaJ erdnse eieu
-r8rro ar-roal o leroqelo e IE "'piur,rrrd pls"ace ur alrqecJeureJ rJe-rcnl
pcllqnd rS r:nsnrr,L ap aleururJalep solJau rnlnualsrs JoIrIoq erdnse
rJplef,Jer ap 16 luel.rodurr r$ 3un1 un rgs rrlele nc adacug ncseurJery
...I?JluAJ
-uil
JOI;
Jolt
0l
AIJ
}II I
aln
ulp
'so-
-Pdr
'?Ja
n3seurJelq ad snp e-I solJau rnlnuelsrs InIpnlS
nrlu
-Jau rnlnurelsrs InJlun?u1 g8rel eU"oI a:eluaza-rdal o aJe eJ rc ,eruerl
urp rrJolpleJJer neapurla:d urnc e6e 'qlnq ul +ezrIE)oI lf,rJls elsa
"ec"
nu rolerrdsal InJlueJ pJ +elpJe nf,seurJetr\I
rnlnlueles 1e lerdo-rde
rol€roqeloc 15.ta1a',{alpuw){'p- "Inuerorurep"c" arros 868I urp pcu1,.
'urelsrs rnlsaJe elE rloq
eI '.aluelJodurr rrrr
Jole+rrelrp eeJelEJ+ nrluad rou epoleur ap eaJrlrqels
-adocsap aseoJerunu
eI
lnl
-es3,
Ie]1s
EIJJ:
gtiinlific a oblinut profesorul Nlarinescu ;i in ce privegte encefalita letargic[ (boala somnului). Descrierea pe care el a
fd"cut-o acestei boli a devenit clasici in neurologie. Savantul a
dovedit c[ agentul patogen este un virus ;i c5" poarta de intrare
a infecliei este mucoasa nazald..
A intreprins de asemenea cercetiri originale in ce prive;te epilepsia,
in mare parte pe baza studiului curenfilor electrici produ;i de creier;
Marinescu este considerat unul dintre pionierii encefalografiei.
Opera gtiinlificS. a marelui neurolog se imbog5"le;te dupl primul rlzboi
mondial prin noua direclie pavlovistd. pe care o iau cercetirile sale,
in urma vizitdrii, in 1917, a laboratoarelor lui Pavlov, unde celebrele
experiente asupra reflexelor condilionate l-au determinat si inceapd
;i in lard cercetdri similare, Ia copii.
Un mare
succes
Folosind metoda reflexelor condilionate, a studiat isteria, ducind mai
departe opera maestrului siu Charcot, ale cirui lucr[ri in domeniul
isteriei sint considerate clasice. Pe baza concepliei pavloviste, Marinescu a elaborat noi metode pentru studiul unor aspecte ale activit5.!ii nervoase a omului; de aci au pornit cercetdri originale asupra
af.aziei (pierderea graiuiui).
ln anul 1935 a apirut la Paris lucrarea Les rdflexes cond'itionnel,s, scrisi de Gh. Marinescu in colaborare cu prof. A. Kreindler-sintetizind rezultatele obfinute de savant ;i colaboratorii sdi in domeniul
reflexelor condifionate. Aceastl operl a fost inminatS. Iui Pavlov in
acela;i an de delegalia romini 1a cel de-a1 XV-lea Congres internalional de fiziologie, linut la Moscova-Leningrad.
Sub inriurirea invdldturii pavloviste, cercet[rile lui X{arinescu trec,
dupd primul rS.zboi mondial, pe o treaptd superioari. Dac[ inainte
investigafiile sale se refereau mai aies 1a problemele morfol,ogice ale
neurologiei, concentrindu-se in direc!ia precizirii modificdrilor histoIogice ;i anatomice ale substantei nervoase in cursul diferitelor boli,
dupi 1917 Marinescu s-a interesat mult mai activ de fiziologie ;i
fiziopatologie, ceea ce i-a ingd"duit s[ in]eleagi mai profund procesele'nervoase normale 9i patologice. Pe de alt5" parte, trebuie subliniat cd, in ultima perioadi a activitllii sale gtiinlifice, savantul a
abordat domeniul extrem de important al activitS.lii nervoase superioare a omului, aceasta tot sub infiuenla concepliilor lui Pavlov.
Lucririle lui Marinescu din aceastS" epoc[ au fost mult apreciate peste
hotare, contribuind astfel la diltzarea invlliturii pavloviste in !5rile
occidentale, mai ales in F'ranla 1.
1B. D u !e scr, Awsuietde lacontribwtion-duprof.G. Marinescud'la con'
riflet en France, Bucuregti-Mont'
naissance de la conception d,e Paalou et son
pellier, 1958.
398
66,t,
'(9161 errqureldes 91 urp eiurpa6) noqru
greo?unQ IzoA r
-rcoII rnl rrf,rour etzEco nc ?ulruoU erruepecv €I €s
"erelullnc
'rezolr3o8e} IB Jolrredo3sep InIBIueF ep piel BIieJeueA +eurudxJ 3-IS
r pleP o nu 16 Ao>lrucel\I InI I" Jo+eJlrupe aJeur un lso] € n3saurretr\I
'seIB elunue Jas un-J+uud (JoIrF
-e]oJc€III eeJe8nJlsrp '.l.o4rurca1q Bzruof,aJd 'IJ re Plrues eiuecsareu
-a8ap udo e ap 1nro1[r1,q 'e-rede es e ep ellq"decur ?suI luIS eJ?] 'eseor
3i cnp InI rtSe;o.rceur J€t 'solt
-ol€A aJelnlal aluaurala Joun
"eJe8nJlslp
-o+orl asar (araldurn ap) ,rrlcunfuoc lnlnsei a-rec u1 p1dn1 ':o1r.rn1nsai
ela+uarrrela e.r1ug a1dn1 reun Inlellnzet ere 'rriaugrlpq pcryrtads 'Plrues
erloJle '1a n:1ua4 'acrselc seu?.r ne nrueruop lsece uI rJRJcnI rnJgc
e1e 'no>1ruroal,\I sn: lueles InJqelec 16 lednco
Puralqo:d r6eaace aq
"-s
'rriauirlgq rnlnuaruoueJ ?Jrullo-ocrzr;
eriecrldxa o
"ap PS
puloracuI 'rrl .:o1a1n1o3 Inculpe ug punrlgd 'lndocso:crur nc tietu-reu;
'a;?c eurnl urp rJolplacrac nurrrd a-r1ut:d ?Jgtunu es ncsaurJ?Il 'qC
-lu
-ua
Deioulrlpq n) pldnl ul
-P
uI
'PlelrJeru
esdeapad ecseaurrrd r6-gs lnutsese e3 ]ncpl e noseult?I\I rnl eel"+rro+nv
"'puIJ ep
un olsa aunu nJluad'J?uI1 lsace ed,,Ircl?suodsaJr"
leururJc
aJel }aJouot 1de; un rolu
nI{ JeIJep l-ps aur{uJe}ap pur
"}sIXa
"s : lesgde
pgrlsoJ 'lnre,rape
asnds esug
ncsaurJetr{ ',,pqesuodsa:r" leururr.rc ad p:rsrro8alec 1; 'tn1n1e1ed alaiual
-srsur eI rlrclrsues'rcrpaur-iiradxa ap erJes o'rnlnsacord enrz 16 ruan
'J?uI1 ad eunuexa e ep
elureuJ eiunuo.rd eleod as nu ?c asundsp.r nosaulJ€J,\l lnrose;or6 'rn;a[
o e nrlued 'ararua; o as€uls€se €]sate 1 leFar lueloiq8e Inun InIJ ep
oJ"c Jgul+ un ad ,,lrqesuodsaJl" aJ€IOap gs 'rnie8ar
"qJoA "JE'esesrcn 'nlsauu?W
eaped urp 'r-npulrel
inJo]lop €I ruel rn1n1e1ed le sIurIJ+ un
'106I Inue uI 'elrJeuec no npJ gund 1-gs eal" €elsale aJlulp eu11 'rrp:nf
-e.rdu4 es?oJaurnu uI lrpe^op e-s gcrpiurrl6 alelrqord rn1 elr6rglpseq
'eurcunJpz ealnd o-r nu oluru 'pllllq
-els ernq era'e1de; edglezeq 'es ea-ra8ur.luoc gsul pulf 'InlI" n€s suos
un-Jlul eiunuord as e ep a+ui€ul aIES allJaundnsa.rd rJo eleJ"urnueu ep
ecrlrJel gs ernu6rqo 1 alrdrrd rrznltuof, ep €eral eg 'acr;riurr16 uprcnl
reun e ar€ollr?]oq EZEI uI eI]" es pulf, rcunl" seIB relu 'rauqrpo InJ
-e1oq neal6ounc nu nJcnl ap al"s aIaJO 'eleuoridacxa Inlo+ nc afua-re,ras
-rad reun 1e r$ ecurtru ap r:a1nd raun le 16 rc 'aleur8t:o acr;tiurll6 IJIp
-ug3 raun InpoJ r"runu alsa nu nrseurJ?I1l 'q5 rn1 e 8o1o.rnau ap eradg
In
-el
EJ?
e
EI
-IJ{
Studiind ipoteza lui llecinikov asupra macrofagilor, Marinescu a
avut ins5. si unele pdreri deosebitel fat[ de opiniile celebrului biolog
rus, savantul romin negind rolu1 macrofagilor in fenomenul de imbdtrinire a ceiulelor.
lntr-un stil elegant ;i amabil, Mecinikov i-a r5.spunsz :
,,Domnul Marinescu, o autoritate in tot ce priveste sistemul nervos,
a combS.tut punctul meu de vedere, bazindu-se pe faptul c5. in celulele nervoase ale persoanelor bitrine distrugerea elementelor specifice
nu este opera fagocitelor. in sprijinul tezei sale, a avut amabilitatea
sl-mi trimitS. o serie de preparate ale miduvei spindrii provenite de
la persoane foarte in virst5., la care distrugerea prin fagocitozS"3 nu
existS.
Am putut u;or constata absenta fagocitozei la preparatele d-lui X{arinescu, dar acestea se raportau la celulele mS.duvei sptndrii, adici la
un organ a cdrui degenerescentd senili este cu mult mai slabi decit
aceea a creierului".
ln ultima lui lucrare inainte de moarte, Mecinikov s-a ocupat de
ipoteza lui Nlarinescu asupra morlii naturale, in care neurologul romin
explica mecanismul mortii prin fenomene de ordin coioidal, chimic,
constind in precipitarea;i deshidratarea granulelor coloidale. De
altfei, inci din anul 1900, in iucrarea Le nticanisme de l,a sdn,ilitd et de
la mort des cellwles metuetises{, Marinescu vedea explicalia imbS.trinirii
,,intr-o lips5. a sintezei chimice a celulei insesi".
]llarinescu nu nega posibilitatea prelungirii vietii, dimpotrivS", dar,
intemeiat pe legile rnaterialiste ale evolutiei, ardta cd. si aici, ca pretutincleni in natur5", ,,transform5rile complet reversibile sint irealizabile, cdci nici natura nu le realizeazE" Nu existS" reversibilitate nici
in regenerarea albuminoidelor, nici in evolufia fiintelor vii"5.
El considera deci posibild o frinare a procesului imbitrinirii, dar revenirea Ia tinerele nu o credea cu putintS.
Problemele bitrinetii ;i ale longevitdlii vor fi reluate de savantul
C. I. Parkon, continuator al lui Marinescu, ;i mai recent de Anq
Aslan ;i alfii, stabilindu-se o traditie romineasce a cerceti,rilor in
aceastd. direclie.
Pentru celebritatea profesorului Marinescu peste hotare, este caracurmS.toarea intimplare:
teristici
1\'{arinescu spune textual: ,,ln ce mi priveste, X,Iecinikov rn-a, onorat adesea
cu polemica sa..."
'Ii Etudes sur la nalure huntaine 1913.
3 F'agocitozd, fenomen descoperit de Mecinikov,
prin ca,re anumite celule
in_g-lobeazi ;i distrug alte. celule (sau microbi) sau naterii organice.
{ Mecanismul senilit5tii si a1 mortii celuler nervoase.
5 Bdtrinele gi itctineriie, 1929, p. 4rJ.
400
f
*
€€tr€€sw,$,f
'*
o
T
-
o
*
f
o
;
o
o
n
'*.
o
c6
3
;
a
0
3l
o
o
!
o
o
=.
a
o
-
c
T- -
::a.
u,_
c.
&
ro
wdx
-!a^
P
"#"s
.)\
q,.:&
t,
*
'?1"'
Viata in Delta Dunirii si Viata P€ Piscurile Carpalilor. Diorame biologice din Muzeul
de istorie naturali,,Gr. Antipa". (Dioramele biologice
Prezentarea anjmalelor in
mediul lor natural - sint o crealie a lui Gr.Antipa )
-S
;
ai
,{;
!*
s
;#
I
j
]r ado)sap a1u€llodulr
'iaqeg '1 ap lber
el
?z€auuiasuol
,.
r4r
6t 'rr:r,'rtr*trv{
tr!
'$r
ii'ltJJ,3 "Ju's11'ltYtt'tt-'t ttltrf\l{il'l
rilltvd
rnlnlolne ale
as ore)
ur
ap ?]re-r1
e1:ado3
'rr?r)nl
sa?lJoloo srnblqdeJFaqtlJ f,rqJuald
g
,,
It
onbtqdaJi nx"Iqat un 'rrx?l sl sazp ssJb6lt
il!!rlstwrri
Mlrrl ,rll Jil
lrl tl il,rr,!,!1rj !! ll11ttttf
re^V
tt rlllrrr!r,
sauYu J{}t3lA Ju rnarso}ord s'l
I
MSYU Y'I
tl1'tl
!01 \rlr{1.-r\rr,':rrrtl)rn'trrl
u:):,ilt{13't1
:nI
rn:!"{
r1 ;iil?j'r1rt* !3xn3l 3r{r}uffrf 3rrf,!:tt}
:!! !
SIUYd
gTIYUT
irr,:1"
.lt{r&Inp@41
o, rglrqd tlllt
rp
mt n, eBtdsrn p
l:slr ,1 stl{ rll1lf,cgrl
rJn6trloa xo td Jrcu !e ,oJi3U
ilrotstulsn
11
net
t{ lrlfl?lds ${0$!M1 llurtul l}lfll{
4e{ f "b,"N Ji rrrl q r
"d{8aqt*l nerrn.p ,.4pd
!
I
'n
"r,u\
ssEv&
I
ltxuot
'A-'?
IYJ
$sntllSlJil silt0rlllr sl0
sSl0ll}t)'lolrl}.t 3tr0101.$il1.1 13
3
I
il{}l'r'{t.1 sslo
t10t uf,33 r3
'ournl ulp arSololrel)?q aP lEl
ap saSne i)aj
-"J1 lnullrd'iaqeg'1 r! llurol'v
-ur salpel€LU sap onbrSoloqled or30lo15lq.l }a 3 i oJ? u
.e,l suep algJ Jnal It salr?]leq sal ll.l?J)nl €tr adoJ
SgIUg,I,3YTI
l
u..l
s3:I
Microscopul la care a lucrat
zile ale vietii
Victor Babe; pini in
uJti,n*ele
sale.
Din descoperirile lui Victor Babeg (Corpusculii Babe;-Negri'
si
Babesiile).
-,
,t,'
rJ r r;r6Jr
'aurapour ra!t
oloinsu
?E€q ep ai€J)nl
"
'a:6r{{,ut*fl 'q9 qp
.5n3^r3u
e{lnta) €l {ml{dryr\ 6l/.&3
'l lolP w1
6dr
I srogoo.r eo lcvrr 'g
sunnrr0g 'sltc rx Ntoo gaYr30
sluvd
'elrsl eI iurp Fmtg gCl oc Y
.-t
r:34
o No3gs
gnor
a'l'o'") lrrft r nmfl rd r'tf
ro trrrt'.d
l&rr.rnfl .P lllrr.ari{l.l !
t!.r,rrrrc rnptlrl{
rep rnbrerl3
ot$ltluln
,p rhrrJrrud
'a .o r'l
ItsllfiautN n'f nIl83
Y"I
Primul aparat
cinemato-
grafic folosit Pentru
diag
nosticarea bolilor nervoase
* adus in lari si utilizat
de Gh. Marinescu
Abonamentul de tramvai
al prof. Gh. Marinescu. Un
,:::!
. ,.i,
savant de renume mondial
ca el, trebu;a si se dePlaseze
.i,
zilnic, afari. din Bucuregti
t:...:
qEtr
cu... tramvaiul
*E,
F:f
t;tt
I
r*\
Ci,lx
i;ai
I tt\
I ::tl
i
H*t*
:.
:rl.t
.1
t;
J ::.
"!
1.
:,1
,
tlr
. i
i1:':;: i::' !*l;;
t !"
I
lsa- -
tPlp-c
unI
€,A;:
I
't(l!r/ / tr .
!_rll:;
'l
,,
,
o'u'a
i\1'
.r-1":'
rlt r1
j, r..ril:il
:i .ii'!\
1"i
-"
'ntrsau!rEr{ rl5 !nl
elEpJole a:rlriurrti rigtar:
-os ri rrurapele rolalrlaltp
ale nrquraur ap auoldrg
nliii{;!{i{ t* J,:l! 1,':':Y:.i'rii 1{ :tif.ti l,
lt{x;s l.( tlrn ii!,] ;'9iri {li 3-:r;:ritl: l;
')!r
r 'i\'-
r... " J..
!
)-
j
r
:.:.
Iulrsl{r
.j
^t'[r.l rr r"
:
-if.lrl
Lj
1r
'
*1:::*.ili";1 r:,it1;,t*l.13j{ill.1:r ' q,:;ai r{ !{f}:;'r:'r':i ':
it{!l :{ tf:ttf-{' r{ ii{ ri'rr::'
* tfir:!t&:f+i ri ,'1:i"!!,.!i] ":::.i ":.j
ltl
:ialstq *a
lez i
35?O.
3tti
'!
Piese histologice studiate
Gh. Marinescu.
t0t
rl n3sourjel[ ln-I ',,"Ilqrosou8ocul
af,rqrsd elaueurousl po JeIc
n€ rl3rl€apr rISoIoIzIJ 16 rr8oloqrsd art;c
r$ e+uar+*uocur" o-]?J€Icep"aJFdts
uI 'acrpiurrlS +cIrls rpc ed 'ppun:1pd
ad r16a1a1;ns tiau e puaz
"ec"
Ps le3JeJuI " 9J alse nJSaurJ"Ii{ lnl Ie }?uulssul }"uI lec in}IJaI I
ap e+ur"ul ru" Iop '9t6I ul
i rnlnlu"A€s
"elr"oIII
gleunuJel lsol v 'psiuro.rd gcrSolo;neu
llnJlsuoc e-s ec gugd
"JIuIIc
1ur- Ll 1e1da1ie e 1a 'rldarncng e1 airc-rednrc ec ne3rpi: as :olriri
-p8oqru1 eIaIrA ac drurl uJ 'Iou IoruIIO laun lrJlnJlsuoc ea.re1da16e ug
e1 'a8arlra alJ"o] rrirpuoc uI 'ezeJcnl gs +lolau lsol
'eur1ua1o3
1n1e1rds
B
'(prei urp nJsaulr€tr\I rn1 esdrl u1) undocs rolle ?ltullsep
Inlu"A"s
ap e3IuIIc ec ednp'pc rcre ulllurur? ?s.lnzec alsE
]soJ e uourrlolu€d
"l
araundord ap IoIlsB o pur'as uI enr ealnd nu pr urt",""#;t:"!;:
iallse pulp 'docso;Jrtu ad ap llqco leorpr-r e-ri nu If,ru ncseulJsl,{
',,p1e1rde3 urp pl"Jlsazul aurq r?ur ?43 €crurlc arirzodsrp eI +elpeull
?an? r€ 'rou EI rual I€-3?p p3 '44"I Inuoo 'qni3 e1 'prease eaund5"
:PCssauatuopP I-9s l"ln?3 e aJsc 'nsseuol a>IBJ Jole^Jesuoc
rnlnielun-r1 Ie -r"srura rnun BIIZIA uouirlelu"d e1 lturtrd e 'pu1r un-JluJ
'aleroos aleruelqo-id ul '?]el
ap ec 'ce1d ed ne:a r-nu ?]srl
ri
-ureuI 'pseofernc
"s "eurpn]I1e 1a111e
eal"lll
-Brre+"u acryriurrli ales alrridecuol Pcpulr; riplne:8 +noPI
"-r
-eTcIJO ',,eeur erei u1 salaiulau un ']"Iozr un +u1S" 'uirour
"alur"ul
eurarA gurind no [o a16ast;nlrpru - ,]e[z rrircru;alndrul ep ]B]oq"s
lsol ruv" '1rurfrrds ]so] I] rB gcep'11nur reru 16 rn8rsap +ezrleer I] rV
'ngs rnlndurrl te r8oloJneu rJ?tu
reru ral urp Inun lsol e nJseullel\i 'glncsounseJ urru?un elso eJ"oI€A
rarpr € elinqpluoc 'glelpuotu pl"olperu eiurrlS e1 arinquluoc P}"u
-rrresul o drurl r6elace uI linlllsuoc e t6 rliauluror rerSoloJnau €ar€puoJ
r?I snp e nrsaurret\I 'qC InI - rrprlnl 6991 alsad - Plsel eredg
"i
=t
"
pulp6 aP rollnd D oot od a)erlu! rollldor oslDlllDlrohl
'r8erlug rrunl
elsa
Ie I"urnu alse nu noseurJ"Iry le'Iarultuotl
I€
: plepug asundsp-r r1 puorudeg Inlosalord
'noseurr"N
rn1 erei 'erultuo5 ulp UIA aq8roaqS
:asnds Ie 'elalle aJlul
'oloc" azalrnl ps alrw.red es r € nJluad'a"rqu1gd1es 3I ep rrcrurlc 1nled
'puourr{eg rnlnrosalo:d eiurorrpunq Puliqo PS ecJe3ul 'st:e4 eI ereztl
-ercads nrluad 1eea1d 'gurcrpaur ap giplinred I" ]ua^Iclsq" ryuIl ufl
sint clidite pe fenomene materiaie...,,El a luat o atitudine hotiritd"
impotriva indeterminismului in ;tiin!5", pentru o ;tiin!d" materialisti"l.
Cind in 1934 Gh. Marinescu a a:uzrl un conferenliar elogiind (la Congresul pentru inaintarea ;tiinlelor) principiul incertitudinii ;tiintifice,
al indeterminismului, el ;i-a declarat deschis revolta: ,,Cum se poate
ca un profesor de ;tiinle aplicate s[ susfinS" asemenea teorii nutrite
de inspiralia fanteziei ?"2.
In acela;i an, el a dezvoltat la Academie cunoscutul sd.u raport
,,Determinism gi cauzalitate ln biologie", ardtind limpede ci credinla
in determinism este ,,insu;i postulatul ;tiinfei" ;i aducind nenumirate probe in sprijinul acestei conceplii.
,,Sufletul - spunea e1 - nu poate fi despdrlit de corp; el nu existi
independent de corp I Sufletul, congtiin{a, sint produsele creierului,
ale unor fenomene materiale !"
Si tot el ar5"ta:
,,Maladii esenliale tdrd. cauze nu existd". Majoritatea stiriior de boail
sint datorite unor aiteralii ale tesuturilor".
Marele neurolog a continuat linia materialistS" in ;tiin!d. ;i filozo{ie,
pe care o imbrifi;ase profesorul s5.u Victor Babe;, dupi cum a urmat
exemplul acestuia si in ce privegte sustinerea ferm5" a intereselor poporului. ln concordanti cu pozilia inaintati pe care a luat-o in problemele de biologie ;i psihologie, el a adoptat o pozilie progresistS. gi pe
plan social. intr-o vreme cind regimul burghezo-mo;ieresc promova
manifestdriie ideologice obscurantiste gi idealiste, Gh. Marinescu se
,,inscrie cu cinste in primele rinduri ale savanlilor materiali;ti" a, A
demascat misticismul, spiritismul, ca si mascarada de la Maglavit.
insuflelit de o mare dragoste pentru popor, Gh. Marinescu a {bst un
militant hot[rit pentru imbun5"t5.firea conditiilor de trai a1e maselor
largi, cS"utind s[ contribuie prin activitatea sa la invingerea sau cel
pulin limitarea unor groaznice flagele sociale, ca pelagra, tuberculoza 9i alcoolismul care bintuiar tara, ariitind totodatiL cauzele sociale
a1e acestora;
astfel el a demascat manevrele fabricantilor
;i ale comer-
cianlilor de biuturi alcoolice din vremea lui, care - interpretind conform intereselor lor unele concluzii ale fiziologilor din S.U.A. asupra
efectelor alcoolismului
- fS.ceau si apard in presa zilnici articole in
care alcoolul era prezental ca ... aliment de prim ordin. ,,La lichidarea alcoolismului
- arita ei - poate duce numai reformarea progresiv[ a organizatiei industriale si a intregii societ6]i, coordonate
1A. I( r e i rr d i e r, op. c'it., p. 25.
2M. G. 1\Iarinescu si A. Rarlovici,
GlreorglteMarincscu,Btcure;ti, 1958, pp. 435-436.
s Acad. C. I. G u 1i a n, Concepli,a
filozoficd, nrs,terialistci a doctoyttlui Gh.
Marinescw, in D'in istot,'ia fi.Iozofiei, i,rt Roruittia, vol. I, p. 169.
402
r03
'dd 'gge t 'IA 'Io^ ',,'U'cI'U rerruap.,cY.olaltuY'i u1 'ow'zn'crlu', *EFI;frTf'
ona?gC'I +6eI EqI trl-ncs-ou o I']'P9cy,
r,r,iiii ot,(nso ay'Irp
''az\'d
;996l ;i16e,rncng 'ntsatn,tnw
't/, ?nI o,tado wt'2t asa1a zwt3o6 t
-osa{o,r,Q
'
erryriurrls rJpJlnI Joun
tdnp 'Purcrpeu
,'r,
,r,r"rot.Lft:X]:il:
"aJ"lueze:d
'aiurr16 ap eac e1 rA
-n1eu aiurrl6 u; eiuecrl er 161 'nrz.r11 r?ur rue
"^iil3
eiJf,sul es gs e169:p1oq as r€ nruatuop 1saf," uI
ap
"a1€+Inc"d "I
"urcrpau
+erolf,op e1 iode piunueg 'eiuacrl puluriqo 'erlozo1r; ri a1e-ra1r1 t11ug
r?ur gz€alur1 'pzpeuorstd i1 epe 16 IIJn+€u aia{urr16 'p1eoc6 ulp PluI
'"znJ u"ol nJpuexalY InI reluuop ?-)tuJJA ad n-rlsrurur
lso]'ourzncelu"O u"ol Inl InrI "Jg 'InI IIrIefA Ir: leluleui uro'(?tGI
reulclpaur e gJlsnll
- tgBI) o'wun)olxtv) uaol lrJoselord 'rl6au1luor
grn8r;
rrloci
p+1" o r( grseu os gs
-
1n-rol"aJo lncsgu
"-s
arrSolo-rnau
n3seuIJer[ 'qt
- tl*auluror eiuaprcuro3
eseJ
r6elece ul
aJ?l
ul u"
"3
oulznrDluD) lnuau!ousJ
'arSolornau ap rl6euguro-r ti1oc6 InlnJolepuo' snp" 1es-ra,l'run nr8
-?uro un el 'Tuanas nt?sou,t, xl,l,Iautw oon1{uot' 'llx/tawaJual '???Pd 1P IT?p
-uoW xnInx1lsxto) apo7a qros 'alie,togpqtps o,tt'uau,to a7uatTug'elsare lnuy
',,?oseeuJurog err;j uI alsa aleldarpau Pllnur ?aJd 'csecunur 3c Jolac
"aJe+
-eoidxa ulp csolRt+ InlIe-JluI nES IeJ un-rlul riripSoqurl rac 93 'r$orarunu
eard lugs elJazlur uI csargJ+ ele3 ral eo elrn es nu 95" :pulunds 'rapr
ralsaJe erdnse ouIAeJ Ie nPS Inlueruelsel u1 'riernlglug rI Jo^ 'ero11e
?Junur azaleoldxe ps llcep ce1 nu atet':nirzeted alec u1 'ttcunul e rutnl
'rrnpul-r aleladar u1
raun eurfrede InJolrrl pc tiurpa:c puudxa
161
'
,,0/o96-
6
e4u1
pzelrel ndoc:olrcrtu e pulc ed'o/og ap:o1r[u1ur e'o/oy op JoIe]rA "
rf rolrcrod e'o/ot ep Ietunu alsa purg8 ep:o1rnd eel"]IIBIJoJ[" :p1e1s
-uoc noseuuel4l 'procal +eJPAep" un eautiap ?Jls"ou erei a-rec uI 'PIII
a16a.l,r,rd ac uI 'eaulrug-rgi eelqqz as aJ?J uI rall
-u€]ur
"alelllelJorrr
nlsaulJetr\I '6aqeg
-ezrur EJolep as re;8elad ea:apurlxe Pc l"Iullqns
"
16 eJ 'rnlnluel?s ellolar gceo,tord lilnru Jolec ee+elpups ap 9fe1
erespdau rnJpf,
1eJpAapB
'csa:ar6oru-ozatlSJnq rnlnurt$ar esaJpe eI nrJolrzlqlar
(awtapom I'auxJrpau,t a1aiwt'puay o{ a7asa,8o,t6
un ec" +BunsPJ e
ep Insrnosl6
Inllll qns 906I uI lecrlqnd) ?u1urog eruepecY e1 aridacar
'nrseulJ?tr\I InI rezal
purluds ug alueurn8re 1a 16 ?onpe PS eele nrs"u"q]V ueol lnSolorzrg
nc
glsJoru 16 glenlceialul 'PJelIu"s
"eJ?3rprJ
'i
,,eJ?ollcunur JoIas€I3
"
Tinerelea lui Cantacuzino a corespuns epocii imediat urmS.toare aparifiei darvinismului, expresie superioarS. a teoriei materialiste in biologie, pe care el a imbrili;at-o cu c5.lduri, devenind ;i propagatorul
ei infocat. Conceplia materialist[ a lui Ilia Mecinikov, unul dintre
intemeietorii imunologiei, a exercitat de asemenea o puternic[ influen!5. asupra formirii savantului romin.
Dupd ce ;i-a terminat studiile in capitala Franfei, s-a intors in tard,
unde a fost mai lntii profesor de morfologie animalS" la Ia;i, iar apoi,
din anul 1901 gi pini la sfir;itul vielii, profesor de medicini experimentali la F'acultatea de medicin[ din Bucuresti. S-a remarcat
ca un pedagog de mare talent, care a format numeroase generafii de
medici.
Fire generoas[, revoltat[ impotriva nedreptS.lilor sociale, profesorul
Ioan Cantacuzino a inteles necesitatea luptei organizate a clasei muncitoare impotriva orinduirii sociale bazate pe exploatare. in tinere{e,
el a fost strins legat de miscarea muncitoreascl din tara noastr5", pe
care a sprijinit-o cu c5"ldur5., scriind articole in presa socialistl;i tinind
numeroase conferinle cu continut progresist.
Marele savant-cetS.tean este cunoscut ;i ca un neobosit organizator
sanitar, in aceasti privin!5. meritele lui fiind deosebit de mari. Luptind cu atitudinea inumanS" si de nepisare a oficialitililor vremii,
a iniliat lupta antimalaricd, a creat o serie de sanatorii pentru tuberculo;i, a reorganizat serviciul sanitar. Tot el a infiinlat primele laboratoare regionale de bacteriologie ;i igien5. din tara noastr5". Datoritd
lui Cantacuzino, Rominia a fost a doua lari din lume (dup5" Franta),
in care s-a aplicat vaccinul antituberculos BCG
- asupra a 200 000
copii. Laboratorul de medicinS. experimentali creat de el in cadrul
Institutului de bacteriologie a devenit mai tirziu Institutul de seruri
;i vaccinuri, conceput atit ca o institulie de cercetiri, cit gi ca o fabricl
de seruri ;i vaccinuri, extrem de necesard pentru combaterea epidemiilor care bintuiau la noi.
Intr-o mai mic5" misur[ este ins5. cunoscut faptul ci profesorul Ioan
Cantacuzino e unul dintre cei mai fecunzi descoperitori din istoria
medicinei rominqti.
Lucrlrile sale ;tiinlifice, peste 130 Ia numirl, s-au concentrat mai aies
asupra cercet[rii ;i combaterii citorva boii care fdceau mari ravagii
la noi: scarlatina, holera, tuberculoza ;i lepra, de asemenea asupra
imunit[fii si asupra prepardrii de seruri ;i vaccinuri. Datoriti lor,
rTr. Sd.vulescu, Insti,tu,tul ,,dr. L
R.P.R.", vol. VI, 1956, p. 419.
40&
Cantacuz'itto", in,,Ana1e1e Acad.
oulznr€rueJ ueot
90t
'ZVV 'd'9gOI 'IA 'Io^ ',,'U'd'U roruap€rv eIeI€uV" vI 'ouLznsoluoC xmlnt
-osa{o,rd 7) tolplaror ap ptx{l.iwxly{ oatvlLnxlty.'noselqqoO '61 'P?3Vz
'gg'd'8t6I
'ouxzm)bluoC'1 c{
laqng'1 'e3o1og '1 'Ar
'zT-1teJ+o +elaJces iI I6-e ep alul"uJ 'crraloq rnlnuorJqr^ e ?pldeJ relu ]Ic
'a:riqns rnlnu
eaJa8nJlsrp uJ plsuo3 '1a glere 'tnlnursrue8Jo
"aJEJPdV
(acrxo+
IIoq
as rlqolcrur Pc Inld"I uIJd
-rlselul eie;e-rdns g+€o1 ad
"lIoAZep
?}Ie ep e]seqasoap es eJ€c 'ectxol eluaurleriuasa 9l"oq o alsa
PJ
"Jeloq
sJolul
'plei uI
el6elrq"]s Ig 'raJaloq eJdnsB eIrJPleJJes
"rer lnlu€Aes
'+€rolcop
ep Tz4 ec ?68I InuB uI pluluazatd elsa
rcx,taloU tolxuox,rqxa
r
oJ€JOnI Plseeoe '.wsowa?'r'o ur'
an7n,l1sop ?p xnlfi,pou, o,t'{.nsa xtp?aJ/tal er;erSouour u1
pcrlqnd eI aJ"c ad'aleut8uo uPlacJao ep elJes o aputrdarlul'1so; e AeIa
I" '.1.o>purca141 InleJeur lnurluds nJ 'slJed eI "urJlperu elpnls pulc
eeura-rl ad ap gcul oulzncelu€J ed ledncoa:d e-1 raJaloq eurelqoJd
rnJpc
,,orsDouluror PiualJadxs
DerDr^1"
'FurlelJ€ls ?l alelrunlul
,purcud
F+s"e3e urp r€urJol'nep nu cocoldarls ap e]"to^oJd alrpeieur
pc eaece a+sa'rnlnleiprru; e arrradocsap o €auourese op ornlllsuoo aJ?3
.eluelrodrur erznlcuoo O '€I"oq goeo.ro-rd nu J"p 'rriecrldurol ellur
-nu" pI gJnp gs -rerqc rS InsnJrA azelnliqal !s aleod 3r+rloueq Incos
-o1da.r1s gc +elPJe e ouIzIlJ?]u"J 'lrqBJlIIJ snJi^ un ap Ic 'IruraJA I3
rieig,Lul ep arJas o neaurisns tunc'crlrloruaq lncocoldeJls ap Rleznu)
e nu
Pc eaace rA alsa elu"lrodun alradof,sap O
"
..
"
i
]
/
'{
'1h,
(--*
/"'
.
._1
i,\
/\ir
"ullelJef,s
'rou?znJo?uoJ Tnwawouatep elarunu qns giurrl6 uI +ncsouno slse
Ellqrsrursu?r1 16 pleuorirzlql" a+ellllqeurlnl8e ap +u?seralur
ldey lsacy 'r1rqeur1n13" ulurgJ. eJ?c IqoJ3Iu ep ttie-raua8
gdnp rrfe:eue8'aseour+"lJecs a+"JlIrI nc +c"+uoc nou un PJ9I
-lerqc 'uriqo as (rautlelJecs InsnJrA +exrl B-s oJ?l ad) rqorc
-rtu r+6eJE nJ IJnlIn3 apedap reur ce; 3s e3e0 'eseourlsl
-Jef,s a]€JlIrI nc +o"luoc u1 r6nd luIS pul3 rcunle 'pur1e1.recs
ep rolrl€uloq InJas ug (as-npurdrle e:aruo18e es ? ap gcrpe)
rlrqeurlniSe lualap e ap eart6nsul ne ('c1a rcocoll1"ls 'I3of,
tinunue pc 'raur1e1-recs erdnse el"s JoIIJ
-o1da-r1s) rqoJclur
-glarJef, InJpEf, uI 'Pplld ep 'lrradocsap
e oulznf,elue3 uEoI
.P}UII}S
uI rou rJnurnJp pulzll{3sap 'talSolorqorcrur 16 reur3rpalu EaJ
arinquluoc gluelrodur o snp" € uIuroJ Inlueles
-Ellolzap
e1
a izbutit si
dovedeascd valoarea practicd. a muit conpe care o foiose;te cu succes in epiantiholerice,
testatei vacciniri
demia din 1913, cind a aplicat un vaccin foarte concentrat, alcltuit
din microbi recoltali in timpul epidemiei, omorili la temperatura
de 56'. Aceast[ vaccinare este cunoscut[ in istoria epidemiologiei sub
denumirea de,,Marea experienld. r0mineasc6i" si rivalizeazS. at cele mai
frumoase experienle fdcute vreodat[ intr-un laborator. ]Ietoda de
vaccinare antiholericd elaborat[ de Cantacuzino, experimentatl in
1913 ;i 1916, mai este ;i astdzi folosit5. in ld"rile unde bintuie aceasti
Cantacuzino
boa1d.
lmpreuni cu A. Marie, savantul a izbuttt s[ provoace, pentru prima
dati, o infectie holeric[ experimentalS. pe animale mici de laborator,
realizind condiliile din infeclia naturaii de 1a om.
De asemenea a inocuiat lepri ;oboianilor albi ;i cobailor, efectuind. cercetS.ri aminunlite asupra lor. Este primul care a reu;it si transmiti
lepra uman5" ;obolanilor albil.
Profesorul L Cantactzino a fost un luptS"tor incercat impotriva izbucnirilor epidemice. Preconiza diagnosticul rapid al primelor cazun,
depistarea ;i controlul purtS.torilor, apoi desfS"surarea unei campanii
de vaccinare de mare eficacitate.
De aceea, nu intimplStor il afid"m printre organizatorii O{iciului internaliona1 de igieni de la Paris (1907) ;i apoi membru a1 Comitetului
de igien[ al Ligii Na{iunilor (1923). Tot el a organizat la noi primele
inceputuri ale ac{iunii antimalarice2.
Profesorul Cantacuzino are merite mari in ce prive;te combaterea
tuberculozei; ii dator[m o serie de descoperiri si in aceastd privin!5.:
in 1906 a descris pentru prima dati o serie de particularit[li ale baciiului lui Koch si ale altor microbi inruditi cu acesta.
Descoperiri
in domeniul imunitqtii
Cercetiri importante ;i originale a intreprins profesorul Ioan Cantacuzino ;i in probiema imunit[lii la animalele nevertebrate, continuind
in aceasti privinll lucririle lui Mecinikov. Studiile l-au dus la concluzia existentei unei imunitd!i naturale a nevertebratelor fald de bacterii
. lil. C i u c i, Actit:ituia profesortth,ti' Catttacuzino, in vcl . it'i nten'tovia
I. Cantacuzizo, Eucure;ti, 1936, p. B9.
lA-cad. M iha i C iu cd, Contvibu!'iaN>rofesorulu'i I. Can.tacu.zittoindonrettiwl lul>tei antiepidemice pe plan ntondial , in ,,Analele Acaderniei R.P.R.",
vol. VI, 1956, pp. 431-433.
1
Prof
profesorttlui
406
Lov
'LZ 'd
'ro^ ur 'cwlzniDtup) uool ltt,tosalon{
'oaxz11'3bl1,Lv2
'I xnlnrcsa{otd
2tq.Ir'!r;7'ii1n.
Dx,LoMaM
tAt qr;t
"",iTJj
u!
$:
-od ap giue-re;rp o a16a1rqe1s as '1eza1 alse Inullsalul ec ?1€puI eO 'Inu
ec crrlcale leriualod rSelece aJe Ia'1eza1 alsa nu Inurlsalur +i3
-oldrda
16
drurl 111e gc rnlnlde; erfer8 ec?; es" elvzal eaped ap ue3-ro rnlsact
earrdrl .arielda.r ap rrpcirur rcru'rrldord aueluods rrgc6nu IcIu ale nu
'a:elncsnut eJqr; rolu auriuoo nu lnuoldrde Pc lrlrqe+s € ourznc"lu"J
lnrosa;ord 'aiuarredxe Joun eurJn u1 '-rolrricalur errrrlodul n"s JoIuPuI
-glp^ eIB areolpun?p JolalcaJe e.trrlodrul pieururopqe ealt+rlec p-rpde
inuoldrda'Iallsv'sorica;ur InJeJoJ nlJcsurnoJro ac'a1d111nru aiue.rape
I
-
ur.rd pzealrurllap o oref, ad'arie.rndns ap piey lnuoldrde er" reIIurIS ro+
-calord IoJ ufl 'euer gdnlse aJec'dop lergrrape un pulurJoy 'aunrzal ad
gze{v as inuoldrdg '('c1a grle:n 'ur1sa1u1) 1eza1 lnue8ro ad rnlnuoldrde e
aax?oala llrpxli rariecrldxa euralqo:d ap riedncoe.rd aurar.l' Ellmu ep n"Je
rr8rn.rrq3 'rninuoldrda e aJBxrI ep slJlcela Inursrusf,eur nc prn193a1
alsa 'arur1 pls"ef,B ad 'pluesarelur ep liqesoap aruadocsap I
uI
"ac
'zJoleursru"Sro 1n-rlungl ulp ef,rJ+ca1a rricear
a1le 16 urncard 'JoIaI"unuB rariulnu eleursruelaur uJ esrJlcale ouau
-oua; Joun erfua.r,ralur 'greo eruud n:1uad 'lIIIqEls e ourznc"lue3 u"ol
'rnlnuauroue!EzuqBI n"+s o3 e3TJlcela ai,:o; roun eiualsrxe Bzea-ra8ns a:ec
'a1es a1e aiuar:adxa ep er:es o alncsounc aurq giur.tud plseece uI +uIS
'rua8o1ed :olriua8e eerelncour gdnp alrz 7-g ercdu alelat.rdord E+s"eJ"
: eJ"InIa3 elueruele roun zie;erdns e1 JolrqoJcrtu € pulsseJs rgrunu ug 16
goru:a1nd Eaunrzepe ulp pu1llnza; '1ce1uoc ap rriglrunrur
"aJrJadof,sap
nrluad 16 ourzncelue3 lrurod aleJqapoleu eI rerica;ur Inrpnls eI 30
"
'rn?s
rnlnJos B etrxolrlue rr;alnd Rzearc+ep
'Ie
3s
- uluroJ Inlu"Aes +e+qJe € - I€luruB rn+s338 ee+?+runrul ep
pie; lrqrsuasur +nlosqe e erec 't'oxnaapt'r'{ snm?nQnE rn1 eridacxe nc
eI Jour apodecap eleec"lsnJf, e]"ol 'urual un
'urua.t rnlsaf,"
"aJ?Incoul
a8e.rlxa aleod as eJ"c ulp 'aquectzat aInIJJ a.re'alauou-taue rA allrurl3e
aleo+
'euorueue pls€acv '(agaolya( ar.sutapy) eJeu ap euourau? o nc
"c
pzorqurs ug e16argr1 a te?' tr'x noa ptt Q sntn8a ('nE podetep neJelsnJo un BI
Jola]€JqalJaleu B pcrxolrlu" alclrunurr ap crdrl nldruaxa un sllcsep e Ig
'aurr8arlul uI ]"nI rnlnusru
lr.trrd I] e ap InlIJeu aJe InIUEABS
-e8-ro e alelarrdo"rd o eo
"e1"+Iunurr
'aJurqolfi(Lau
a
a7 r'ofpyr'uruuo xaurralqol'd etdnse
lnlroder lnuri e 'or;riurr16 JoI +I"uI rnlsec€ etielt.tur e1 'ereJ EIos€ lsol
€ ourznc"+ue3 Inrosalo"rd 'piuelsrxa ep rue ap gZ ]Irolgq-rps e-15 stre4
urp
pul" 't66I uI 'g1"3au lsol €
pllnlu a:ec 'elrpulqop e1"]runurr o 16 ?lsrxe runc gdnp 'eurxol t6
1
,,ar8o1orq rS purcrparu ep ea1e1atco5"
euraJl
ten{ial considerabil[. Aceasti diferenti de potenlial realizeazd" cele
doui extremitili a1e unui circuit electric, al cdrui pol pozitiv este
reprezentat de marginea epiplonului, care vine
care reprezint5. polul negativ"r.
si
se aplice pe rana
De;i muncegte cu perseverenli ;i spirit creator pentru
descoperirea
diferitelor bo1i, Can-
a noi gi noi mijloace de prevenire ;i vindecare a
tacuzino este con;tient de faptul c[ mijloacele medicale singure nu
sint suficiente in aceast[ actiune.
ln ,,Rominia muncitoare" nr. 19-26, din {ebruarie 1906, se publici
o ampli relatare a conferintei privitoare la tuberculozS, tinut[ de
rnarele savant, din care meriti in mod deosebit si reievim extrasul
ce urmeaz5, griitor pentru atitudinea lui:
,,...Se inlelege, numai sanatoriile nu ajung.
$i apoi: stingerea completl a acestei boli numai solu]ia socialist[,
societatea comunistl o va aduce".
Recenzind conferinla, gazeta ,,Rominia muncitoare" igi exprimd. admiralia fa![ de ,,invifatul nostru tovar5g, care ne-a vorbit intr-o limbi
atit de popu1ar5.".
Limpede i9i exprimd Cantacuzino conceplia sa sociali ;i cind spune:
,,Trebuie luate misuri, ateliere igienice, zi de munci mai mic5., repar-rs
regulat, salar indestulitor. Cum insi acestea nu le-ar face patronii sau
statul de la sine, muncitorimea trebuie s[ se organizeze in sindicate,
pentru revendicarea drepturilor ei".
Aga gindea Cantacuzino gi gindurile ;i le spunea firl sfial5., dqi ;tia
ci nu sint pe placul oligarhiei conducitoare.
Nu este inutil si amintim ci atunci cind eroicii marinari de pe Fotemkin s-au refugiat la noi in !arl, Cantacuzino s-a numirat printre cei
care i-au sprijinit;i s-au ocupat si 1e gdseascS" de lucru (pe mecanicul;ef al cruci;[torului, profesorul l-a adus ca mecanic-;ef la Filaret).
Un merit deosebit al profesorului Cantacuzino este faptul c[ ;i-a legat
preocupirile ;tiinlifice de necesitilile practice stringente ce rezultau
din starea sinit6lii maselor largi. A socotit totdeauna drept d datorie
iupta pentru apirarea vielii poporului gi pentru imbundtifir€? cordiliilor de trai ale oamenilor muncii.
Cind a murit, in ianuarie 1934, opera lui a fost continuatd de colaboratorii s[i apropiati. Abia astdzi insd, in anii noii orinduiri spre care
1Al. Slf,tineanu,
408
op.cit., p.28,
60t
'gl"+ueulredxa et8rnlqJ ap gierr8rnlqc e3IuIIc 1e8a1 e aJ"J aulnl ulp
r8rnrrqc rruIlrd urp Inun rS uguor Srnrrqc lnrurrd elsa ncsauol eulol"
plecr8rn:rqc TlIuII3 rS prrlerSodo+ elruol?ue ap Joselord lnunu
grei uI euller'ezaruel! eruaiglac PJelo es I Pc aleo+ nJ
'(.r.r1se8rp rnlnqnl
puIII'968I
u1
eruroleue ardsap 1n1o1rder erJls rlssJuol 'qI) JarJIod '4 1n'rosalord
ap le+f,"peJ puetun aruropu" ap Inlelerl 3[ 'rrJo]ou riue'tes 'stlof,rN
,{ 1or,t"t4 'u(dreq3 ep rrn}Pl" Pzearoq€lotr yOBI uI 9c 1n1de; ulp 16
esarer ele+gurpJls uI nf,sauol'qI InI e artniard ap 1nper8'-rpug1 r6aq
'glena,rde reur r* p1e8oq teut 'ue ep ue 'aur.aap
ar pcr;riurr16 a1e1r.tr1ce o greo69;sep ia rcy'aricunl Elseole uI +rrunu
er1 ?s esilnqzl nu uIPJls un rf,Iu 'tue ap rcazlaJ+ ap 1 (-rosa;ord ap 1ac ap
?r"]e uI '1sod 11eu1 reur 1ar) Purllpau rp "elellnf,"d "I Arlrurlap Jolf,as
ec lrurrrd e IGBI uI apun'st:e4 3I pul3iparu ep rS ldarp ep rlpnls
arel (9661-0gBI) n3sauol (euro1) 'qJ Inrolsop r1*aro16 utp reur8trg
-crd
llrarnP !!ra6u!^u! PlotlPaP Piualslxo
o
:
ntseuol Dluol
eJ?t
-oq€r
-iIOf,
eiJolE'
nelln
1e8al
'(1are
-Inrru'
IAC
AT:
-IlI0 ]r-t
erli r
ffrpttr
"4"':i
N?S IIi
;ed::
aunl
Sf
:
-nuer8o1un1
16
graloq 'plIIaIuoIIoC 'pzolncraqnl
uI
'9zo]"ruol
'auarqolctut IIiglII
'J 'p?c"
-rq"rr"A Ie 16 lliRllunlul Inluaulop uI 1u1s rleapqrN-n3seuol
a1e aleur8rro rrgJJnI aleuurasul Ietu eIeJ 'stlllertuollodrlue ur3f,el ep
rl6auguror rricnpord tarurrd r-erazrleer
eI er"ollJgloq arinquluoc o snpe
e el€s rriar.t re rue rrurllln uI lel 'g1r1etuor1od u1 roleroqei ep rnlnJrl
ep rJplelJaf, alaruud +Bn+3ele y '93re1
nrluad rou
-sou8erp
"I
"aJllrqels
grecs ad lerrlde lsol € urccel lseJ? aref, uI etunl ulp rrgi alaurud arlutrd
srulurou lallse pulnlrs 'Tezoln3Jeqn+ "Ix€Ulord uI cfg rnlnulf,lB^
rrJernpoJlul InJoloruord 1so; e r1€apqr6-n3seuol'pece'outznJ"+ue3
'rp nc gunardurl 'eJlseou raulcrpeu I" nJ+saeru In+saf,e I" gureas op
rolenulluof, '(ZgOt-gggil ll{apqlW-nrsauol'3 'rp ';ord 'pece 'Igs Ie
rJo]eJocleloc lierdorde IBur ra3 aJlurp Blnun e gcrlriurrf Balelllrlc"
'I Inl erado pq6rip1u1
g1"po1o1 urguoriuaur ps ernqerl 'ourzncelueS
'gsrealSau eJllurure o 'lncsoun3al IBSJeArun
.sur,ruoc
lercoluap 'JolrJolrf,unur 1e ualarrd 'outzncelue3 UBOI InI
]uBr€S
ppeod rI rr3unur rlueruso '19dec eI sef,cns nc ESnp else Jollluaprda e i6
JoIrtpBIeIr errulodurl lueles ep glerirur e1dn1 'rnlnrodod
"r"ori."yrrt
lnrcrAras u1 3re1 psnd a Plelrpeu eiualsrse pugc 'lnleiprul "rnzpu
PquIIi
-P"
9
'?]sll
Ins"l
ap ?1
9rilq
nu a;
-u€J'
SeJrr*
BU?r
alsa
.
elal
rl):.1
i;;#::
;"ry'*-4?
Toma
::1#o:
El a condus in acelagi timp clinica chirurgicalb. de la
spitalul Collea ;i Institutul de anatomie topograficd"
;i
chirurgie experimentali de la F'acultatea de medicini
ln acel institut, Ionescu ;i elevii sdi ficeau cercetd.ri de
anatomie ,ci studii de tehnici. chirurgicali. Un labora_
tor de microscopie, bine utilat, servea la exa.menul micro_
scopic al pieselor provenite din interventiile sale chirurgicale sau de la autopsiiie din serviciul siu de la
spitalul Collea.
Nlarelc lui merit este de a fi fost un cond.ucdtor de
;coal5.
;tiintifici. El a format ;coala chirurgicali modernd. ro_
mineascd.l, introducind in tard. asepsia si metodele chi_
rurgiei experimentale"2.
P5"rintele chirurgiei noastre mocl.erne este un deschiz[tor
de drumuri in ce prive;te studiul peritoneului, iar des_
crierile duodenului, cu delimitarea fosetelor retroduodenale, fircute de el, au devenit clasice. Importante inoviri
au fost aduse de el in operatiile asupra ovarelor, splinei,
rinichiului, craniului, in chirurgia uicerurui gastrlc etc.
lonescu ComunicS.rile pe care Th. Ionescu le-a prezentat
la Congriele internationale de medicini, privesc astfel de interventii chirurglcale indr6znete ca extragerea tumorilor nervulrri optic fird" lezarea globului
ocular, rezectia rectului, rezecria nervului simpatic in epilepsie gi
'r,
a1tele3.
In ce prive;te
rezectia simpaticului cervicar, savantul a elaborat o
tehnicd. operatorie originald., aga-zisa rezeclie totald., oblinind bune
rezultate, care au fost larg apreciate in tard gi peste hotare.
Alte tehnici originale a elaborat in chirurgia abd.ominai5", chirurgia
splinei, operatiile herniilor, cancerur uterin. Intr-un studiu publicat
in revista ,,chirurgia", se subliniazd. prioritatea lui roma ronescu in
operatia radicaii a cancerului colului uterina, atribuitd. azi de unii
lui wertheim. T. Ionescu a fost raportorul in aceastd. problemd. la
Congresul International de la Roma din 1902.
Nu este de prisos s[ amintim cd" profesorul Th. Ionescu a fost un inor.'ator gi in ce prive;te instrumentarul chirurgical5.
l.Viala Si
_opera lui Totna lonescu, de acad,, prof. I. F d, g d r d. 9 a n u,
Bucuregti, Ed. Academiei R"p.R. 1962.
3 Aspecte din irecutul
medical.alopatriei no^asire., de ra comuna primitivi pini.
la clasicii mcdicinei romine;1 i. 1n rol.: conrri'bu!ii-t)-'irtiiio"
*etlicinci in
sub red. prof . dr. V. Botoga, pp. 102_i04.
.tf:n.,
V:Jl.:-j*iliar oferit _prof. Th. Ionescu, Bucuregti, 1925, p. 10.
I
' ,,Lhrrurgta", nr. 4,
5
,,Presse mddicale"
4t0
1956.
nr. 45, din 5 iunie
1g00.
rL3
*;gfJ
'srred 'uosset^[ 'sIrecl 3p autrrp?l\i aP jlurgp-e]V,.1 -:P^..t^1"q::g::jj,,,,,,,,,,,,,,,,:t'
e1 ted'a1n'rVttVb ar's7q1sa:tot't'l1''tDJt
scuroria'-inassa;ord
'ncsauol
as"cJe3ul rsaq'ar,r1ed ap alredap ?Jeour ps rS areloq alsad giern urp
aped gunq o gcearlad r6-9s plrs lso; " 1a 'eru1ruo21 uI +ncsarf, 16 1ncs951
'pllleorlruruas P]"polo+ JEp 'g1epntl PlJ"os o +n^" e xtrxpaaal ')
lllPD^oT ulluDlsuoJ
olJolsr ap
",raulcrpeur "
eieuoriruu:a1ur rriglarros" I" eJeouo ap alurpa6ard 9t6t uI sel€ ]so;
€ tlroluoS 'raurcrpatu " elJolsr ep JoIrJgJcnI Inluaulop uI aI"S AIalrJ
-eru n;1uad'pt durrl rielace ur ezeauoriueur aJec'pcxtalaos pIDJtpaW
ar.paQolctcwE uolaW uI R]€J" es ',I?Jolcad tnlnulse Inz"J ur Plrle-r
-ol tr*o1ra1eduts" sndord " eJ"c lnunrd lso] " nloruo5 .'alercarde
urru?un ]uIS _- ctraltrad solJau rnlnruelsls rat8rnrrqc 1e 16 rarSolo:n
u1) acrlseld rar8rnlqc Inrueuop uI
1e '(1erce1 rnlnlJeu rarzrlered inzec
rJgJcnI rnJEO eIE 'nooraog ,la,txA InJol3op uud 15'IIiIe arlurrd 'nrlsou
rnlnlocas r: alelpurnf eurtrd uI E]B]uaze:da: 1so; " gJ]seou er8:nlq3
'roueapaco:daseoJaurnuuud+?urJII?"-sPcs"aulurorer8
-Jrurqc'InI gllrole6l 'rnl rIueJA re r8rnlqc rr16ny r?ur ra] orlul:d enlrs
elsa
I-" IS acrpiurrl$ ales rarado elsrurgJl "crJIJeA e nrlued +ualsrlns
irncs lndurr+ 'ncsauol €iilol rnl "ell€our EI ap rue ep 9t edeo:de e1
'IBJu Inrpaur uI sal" reur 'rupi ?relrues erfenlrs nJqurns nolqe:I un-Jlul
"
pu16rip1ul'rn1n:odod elroleu ep gi"J :oiriueu:a'tn8 e areolpllolel rrJPS
-edau e.trrlodurl '4961 rn1 erufea:d u1 'aurpn1r1" ]enl e 1a'pp1rd ep']uaur
jtr"1"o1a""
ep urr8ar rnlnrq3el rolrrnznq" e'tu1odur1 rJo aleJ
-"1rea tj
-edar aplelselo:d nosauol e{uol PO lu?}gJe PS eurln3 es'zaq8:nq ursrl
"
-Brcouap 3re1 rnun aIe+ruII lr6pdap e-u crlrlod erapel ap lcund uip r6eq
' rarieqnlur
IIip+tttqtsod
eJlssou elelrz uI e3 nJlued 'p1rsp'rpd
es
alrrirpuoc ug 're lnrpnls
"rel PS
'tuole.rrdser Jolaluaplcf," PlIJol"O 'r,,PI€JauaF erzalsauerqer
+soJ
" "e
'e1e11nzeJ eunq +3p e
Iallse lruelep B EcISeIc ?requrol srzelsauerqeS"
'ncseuol'qI InI sulru uI'arex'etzalseu" ep Pf,s?auluroJ Ppolaur E3 ?1nc
B]I€uI ?rzelsau"rq?U 'rnlnurslueS-ro e1e elleq eIIu
€ nlsauol eluoJ;
-soun3 else pI"3rAJac
-nr8ar e1
r{ ,rra Veztlrcd
raJp3 Ie 'erzalsauetqe.I sul}xe
de citeva ori o stabilire definitivd pe meleagurile de bagtind, de
fiecare
dati
meschinele interese ;i atitudinea antipatriotici a politicienilor
trecutului regim l-au impiedicat sd revind. in patrie.
S-a n[scut la Galati, la 19 iu]ie 1874, tatdl sdu fiind functionar,
iar
mama sori de spital. Micul constantin isi pierde curind pirintele
gi
este crescut de un unchi. Rdmasd fd"ri sprijin, mama sa se mutd.
intr-un
post de infirmieri la Bucure;ti, la spitalul Brincovenesc. De indati
ce
poate, i;i ia copilul lingb. ea, ca si urmeze
desigur cu pretur multor
- Basarab
sacrificii materiale cursurile liceurui Matei
din capitald.
Pe micul Levaditi l-a impresionat mult mediul spitalicesc unde
lucra
mama lui. Declaratiile lui ,,solemne" de copil se incheiau intotdeauna
cu asigurrri date mamei ci. atunci ,,clnd. va fi mare" se va face medic
;i va efectua el, in locul ei, injectiile pe care le ficea ea bolnavilor.
In 1892 se inscrie la F'acultatea de med.icini gi peste citiva ani devine
intern tot la spitalui Brincovenesc, unde mama lui continul" si
-
lucreze.
Babe; igi dd seama ci. tini.rul Levaditi este un element promitdtor
;i-l
ia sub obliduirea rui, ca preparator. Gratie indrumiiii rui Baber",
apar (dupi numai ciliva ani, in 1897;i l8gs), sub semnd"tura amin-
durora, importante l'crd.ri de bacteriologie si histopatologiel.
Ajutat de Babe;, Levaditi pleacd ra paris, unde a lucrat un timp in
laboratoarele prof. charrin. i;i continui activitatea
;tiintifici" in Germania, in laboratoarele lui Ehrlich, din Frankfurt am Main, unde duce
rnai departe studiile asupra imunititii incepute in Franta (publicate la
Paris, in 1904, involumul Lanutritiond,ansses rapport avec I'ir,nmwnitd,
lucrare de sintezS, mergind pe linia cercetirilor lui Mecinikov,
-Pfliiger
;i Ehrlich).
Faima lui Ilia Mecinikov, care lucra in acel timp ia Institutul
Pasteur, il determind pe Levaditi si se reintoarc5- ln 1900 la paris,
pentru a-l ruga pe marele savant rus sd._l primeasci printre colabora-
torii
sdi.
r Astfel, invivclroa's Archi.a
patkologi,sclte Amatom,ie und phys,iorog,ie und
-fiir i.,.r"."X
fiir,_hlinische Medizin se- publicd
1", atrii"rliigr""iriri''aen pestbac'illus aerursachten h'istologisclten vevu rtdet ungen, in care cei doi autori aratd
rezultatul cercerarilor r'aiute de ei in accasia ai."c1i",-p"Lii.ri"ln prealabil
in ,,Rominia medicali." (apririe-mai
1897) . i' Arcttiic'ir"i,-iiir-i7i
,f-l!,,,.ro:",_tT.,^Fi,b:; 9i^Levaditi tipdresc Stty Ia
"ipd,iro"r_
du
lorri oit;r'intycosique
nacl,te de ra tuberculose, in r'are demonstreaza ch bicilii
lubercul-ozei
irebuie
plasa!i in aceeasi grupd. cu actinomicozcre. .r"i".il".n"*.pr"i"a
probabil ci, meigind_pe noua,cale cleschisj de aceste cercetdri,., sd seca,,este
desco_
p.?-1! ;1oI-" anatoge
leprei, atit de rpropLi l"r"r-al 'tuberculozei
^baciru_1
(rnruclrre semna.latd. ^Ia
intii de Babes,..dupd
N. A.\ si po.rte
"um s_a'vAzut.
bacilul difteriei, asemdndtor cultu'rilor'actinomicosice
umane in medii artilrerale", ceea ce s-a confirmat pe deplin ulterior.
412
il?
i5 eier,r
e:dsap rou €I
,,EOruqeJ tS ?iult+S"
uI
'].ue^es eJeur rnlsece
"ale+rl\r+crl
'ru
a1n:gde ol€rro+€ru eleurfnd erlLrrp Inun '896i/II
'+ $ 'pece ap xlrpona'I ', Inlocrlre 'JJ r
n€[o c
IN
uJ 'porlsrJalceJe3 r-eaJ"olleJ nJ 'gzeale3ue es r]Ip€Ae-1 rS a]nosoun3
n"Ja rnlnsrlrlrs
aielualu€pun] ei"s alrJRlecJac 'P]"p ?+s"acB BT
"JdnsB
'raurcrparu InseJSoJd BI pulnqlJluoc 'aleu
-uasul rJrJedoJsap pulzurJdntr ele eJlulp allnur 'r,,e1eur8lJo rrPlsnl 002
elsed" elep asupdl] 'Iue ep gt ap ?e]"]e
'016I uI '?]uarncar srqe]
"I
ap rS aueurn Jolrrpeleur eIIJnsnJrA"JlIn ep Pdnco as Ia (lualrruocuoS
('tttglt ug laqco-rrds ln,rrlcadser ep ?+"lroraxa eiuanl;ut
r?runu
'g1e1rc-sns eaJ"JcnI uI 'nluaurop lsec" u1 alerp-rourt-rd
?zssleuures
rJrJedoosap
snpuof, n?-I oJ33'rJglecJoc af,IupoJ 16 r8uni Joun aIIJn+
"I
-ndacul reurnu lsol ne Belsaoe 'rnlnsilrlls euralqord uI 'Ia]1IB aq) 't'olaz
-oy1,ty(s r.oipytpan InLpUS u7 r:tfnqo,quoc
- ,ta?l.pan Tnsr'yolos ug xuxpnaxles
ap?Ipd o\ac1co,u,Qg eaJ?crunurof, pulluazaJd'cseua^tocullg 1n1e1rds e1
aI gs asndacul arec ad uglarJet Joun InlellnzeJ
eJcnl pulc ap
"f,uI ?cEI
aundxa rlrpe^aT '906I arrqurelap t6 urp euluroU raruapecv eiurpa6 u1
-i 1r
ele
tez
-ol:
a1a:
ern
!'
,!
-11
t:
IIq
u12
p:t'1
-El'
S
i.-I
Inli
'-\.J:
: t;
ell
eJll
lnslllrts 'o11;eluro;lod 'DlllDferua
nt Pldnl
ul
-Ja:
ul
..IiU
'uuEruJasse,ll rarire
pzeaznatd 16 nou laqcolds un 'areozolo:d rou prad
lllpe^a'l 'f -AJ
InUISIUeCaUI
-ocsep Ia rue rurfnd ug rS cryriutrld rnlnrolplelJef,
?]Buors?d erunur uI ?punlnc as rlrpelaT 'rcIY
"
'rnalsed
Inlnlrlsul BI es
ap
qns €r II
pulc lr3rJa] alse
"aac"
"]sa3e
, "eJrnp?lqo
rS 1e8r1$gc ep +Irep ne-u '.to>pultelI uc acrSolorq
:i
J'
i '' .. r:
/ raiurrl6 Ie uelr+ ?eueurese rnun eurleard u1 g11e
r<
J
es aJ rac pc piurparc Elelnru"Jlseu ef? rlrpela'I
'S"q
I-Ii
?s
eul-
'rcll
cTp
eun
l
'JolruPJ
rrJeprqcul lnsaco:d lecrldxe e 'riplrunrur Ialsace rIJa]
-6arc lnusrueoeur r$ errsdrlour ap pipl rnlnusrue8
--ro rriglrunurr elaznec lecrldxa e 'pctSolorq aricea-r
ec rarieuel;ur eiuesa lecrldxa € aJlJadotsep gls"ao
-y 'g6errn alse t6 lso] e 'a1:eour o.relnlac elaluotu
-ela ap rnlnusru"SJo eeJeJaqlla uI JoI eaunrice rS ec
'rrqolcrur nc e1dn1 ug rolalrco8e1 InloJ purntrd no4
-rurcatr{ rn1 rrrrradoJsap
-*u
\+
I
I
f
EJJ
.PIE
loll
al
un16a
JEI
JOIi
EJEJ
"e}"}puurasul'JRAep"-J}uI
studiul experimental al poliomielitei, cotlti.v|nd pentrw prirna oayd.
uirusu,l, foliomielitic pe lesuturi.
Se conturau astfel distinct cele doud domenii de cercetd"ri in care savantul romin avea s5"-si dea valoroasa contributie: chimioterapia
;i
noul cimp al virusologiei.
cu toate c5" era cunoscut in striinitate ;i avea mijloace d.e cercetare
pe care instalatiile laboratoarelor din lara noastri nu i le puteau oferi,
I_ev_aditi se hotS.rd;te si re'in5. in lari;i candideazd. in aiest scop, in
1912, \a catedra de bacteriologie din Iasi, pe care o merita .., piisosinli. Nleschine interese politice au fd.cut ca Levaditi, savant.r r"prtatie europeanS", sd fie respins, astfel incit el rimine mai departe p"lte
hotare, dedicindu-se studiilor asupra encefaiitei epidemice.
In 1919 i se asigurd - dar pentru pulin timp o catedrd 1a Facultatea de medicin5" din cluj . conferintele saie publice
asupra procentajului ridicat aI sifiiiticiior, asupra condiliilor sanitare inadmisibile
in care triiesc rnasele iargi, asupra slabei igiene publice, fac din el un
om ,,incomod", supiritor pentru oficialitate. puternicii zilei nu se
sfiesc s[-l indepdrteze de ]a catedr5., dovedinciu-;i astfel inci. o datd
,,dragostea" fata de prop5.;ireer ;tiintei rominesti.
rn 1922, Levaditi ia din nou calea strd"indtdtii, intorcindu-se in Franta
unde reincepe cercetd.rile asupra virusului encefalitei.
$i in acest domeniu, experientele revelatoare de laborator $i comuniclrile sale drn gedinlele academiilor, institutelor ;i a1e congreselor de
specialitate se succed unele dupi altele. Este ajutat;i de!t. S. Nicolau, pe atunci tinir cercetitor ;tiintific. Rincl pe rind, experimentatorii au cercetat sursele virusului, perioada de incubatie, simpto-
mele ;i evolutia maiadiei experimentaie, histologia patorogicd, diversele proprietd.ti ale virusului encefalic, ciile de pitrunclere, mod.ul
de propagare a infectiei, imunitatea, problema purtitorilor cle germeni,
raporturile dintre virusul encefalic 9i aiti viru;i similari (turbarea,
poliomielita), afinitS-tile clermotrope ;i neurotrope (adici. preferintele
acestor virusi fali de tesuturile pielii sau cele nervoase) etc.
o
reolizore cru€;old: descoperireo rolului bismutului
in trotornentul sifillsului
una din realizririle cele rnai insemnate aie lui Levaditi a fost in aceasti.
perioadi precizarea eficientei bismutului ca agent terapeutic in sifilis.
Impreund. cu Sazeracl, el reu;e;te s5. stabileascd actiunea curativ5
profunda ;i durabili a bismutului in infecf iile sifilitice. ln experien1Cf. C.
414
trl
. de I'Acad.
cles Sci.ences,1922,
t.
174,
p.
128.
9t7
'LGL 'd'00I '+ '8Z6I 'IoTg 'cos
'u'3 :0BI 'd '66 '+ 'BZ6L,'p?W op 'pecY 'I1ngi' : IB9 'd '96 '+ 'l,Z6I 'ar8ol
-olg ap'cos'u ':) : s0r 'd 'z,v '+'Bz6t ',,'""+'n{1ll}tt:Xi.l;.0""i:y,fi".5'
J;,J
?aJEOUO UJ
J€rIrqnl lnurnlol uJ locrlre 'st'1'try{ts ol ap uo4uanV,t'(ot17nu,r'st'g '13
'SOt 'd 'Z,V'+'9661 ',,rno+s€d +nlrlsrll ap sel"uuy" 'JJ I"
ulp
'euJepour leurcrpeur
"rJolsr
e3rlrlrJrs IIIoq Ie rJolPssounJ Iunq reul ra3 eJltrrp Inun lso} E rlrpe^eT
'ranTnscy,{rc
oofwaaatQoTa?au{t' ep aleurnu qns gzeauuasap o rB lnlnrusrq 9p o-r aJEc
ad ralac gJeIruIS 'Inlnsrlrlls RJelc"JlaJ erels o rnlnursrue8Jo p:eluol)
InlpIrT 16 lnrpeuea 'eur1e1d '1n.rnc:atu '1n:ne '1nrn1a1 16 9c pradoc
-sap ia 'aricarlp ?lseece uI el"s JolrJ?lef,rac Inluozrro pur8rgl '91e1idec
giuel;odurr ep eulurpJ IlrpB^eT rn1 earrradocsap 'ardeJelolurrr{3 uI
'1a8e1i rnlsare
eI +Inur +Tnqlrl
"aJrIIAgls
-uoc e'rnlnueslellesoeu l"rJose 'Inlnursrq JorJa+In Pl laIlIB ap arl$ eg
'rnlnsrlrlrs e porl3elrlord epoleur uI aJepaJcul €ele re rrliruar8r rd rrler8ol
-rlrs 'EOrIqnd eeralnd - zIlIPeraT ezruoca.rd - ?oep ',,3I+TIIIIS 1n1a8eil
e ep Jerqo a1eod" 16 rnlnsrlr;rs eare8edord
nrluad
"urulJelxe
"uneaplol
ecrpardrug e ep glrqedec prure o e+se Inlnursrq PO Ie;lse l"Jlsuotuap
"-S
'IElaur +se3e urp ?lua
-rf,rlns alelrluec o gcul Rlsrxo ursrue8ro q ]Ic eluaJl Bllle Pz"aJnp
16 gcrlrpyrsrlue plrluo,tard aunrice pcru-re1nd o g+rcJaxa PJBIn3snru"J]
-ur aIEJ ad rnlnuro +"Jlslurrupe Inlnurslq gc urldap ad lrpalop e el?c
E edn:8 uI pulc ad'srF;rs
+ellnzeJ - rJnza) ep 06 1"]"+suo3 n?-s
"nop
ep rrnz"o pnop - pleururJalap ppeoued o gdnp - eurr"rd u1 'adnr8
alequ" lrrgurn ne-S 'pznlel II 0g alle Jer 'cr1ceplo;d ]uerue]"r+ +sac"
e ap eiur:op gruudxa 161 09 'eleutrueluof,au e+snlrlsord 911
"cJecul
ur6[ 'rnln]nruslq €euuice ruarueo ad 16 gzeeluarur-radxa 8-raquauuo5
']"Inf,our rnlns
-nJrA ? aua8oled ripli.Lrlce Iasue+ur e rS aseoricelur JoirJglncour reiuerr
-oarl epnlf, ug 'glecrpeJ Pf,rlllrlrsllue alelrunrur o lso1 3 Inlellnzeg
']elparur o-+"nloale e 'nazuedvtro un eJnJo:d 1n1nd e-r6 pu13
'giuar-radxa ?]s"aoe 16 pce; ps +Icap eaulrupJ Isur r-nu llrpe^e-I InT
'lelsaluof, r; eelnd I?ur nu
.tr1e:nc 16
"Inlsace 1e
'ralaqco-rrds Je]f,eJlal sapelop as +nrusrq nJ
nrlua.tard InIoJ gc
"uurasul
lel"J+ lnazuedrurc r€ gceg 'Inuo 16 eo 'tnlnsrpps eiurrrrrd u1 'p,trldeca-r
ep IaJ e1 ginurreur o olse lnazuedunc PO Ao>llurcatr tr eI ap er1$ r1rpe,re1
'alrz ep 66I ep PcIIII
-rJrsr+ue gr"+ceJJeJ eJels o +rJeluoc e-al Inlnustq'(snsat1,t' swucory r-r)
-ads urp arelduraxa pnou) eteouelul aurJslec .roleinurreur +€Jlsrulurpv
'Pllqernp ?SIIIIIJ
-rsrlue aJels o purJeluoc 'rriaqcolds nc apricayur uI Alluelard 1ce;e un
are rc '.Lr1ernc r?runu else nu Inlnurslq pc al6esp8 'a:eoua11n alai
16
"l
P]
AS
un
AII
-e1
-ln
r$
-es
ptf
Cu prilejul unei controverse, isi inoculeazd" el insusi sifilisul spontan
al iepurelui, spre a dovedi c5" omul este refractar acestei boli, al c5"rei
agent etiologic pirea foarte asem5.n5"tor cu spirocheta sifilisului uman.
Atit de sigur era Levaditi de cuno;tinfele lui I
Astfel s-a dovedit ci crescdtorii de iepuri nu trebuie sd se teami de a fi
contaminati sifilitic de citre animalele 1or, atinse cle spirocheta cwnicwli.
Noi 9i nol cercetdri
Levaditi avea 52 de ani si-si crease o reputatie mondialb in inframicrobiologie ;i chimioterapia sifilisului. l{urrnd fostul sdu maestru,
\,-. Babes, catedra acestuia rimine vacantd.
Levaditi, hotdrit si se stabiieasci definitiv in tari, solicitS. pentru a
treia oari un post in patrie: catedra lui Babe;. $i din nou se produce
faptul revoltS"tor al respingerii lui; trebuie agadar s5. se resemneze si
si r[mind in continuare departe de patrie.
Dragostea lui pentru tara in care s-a ndscut rimine insd aceea;i. Prietenii care iI viziteazl. in F-ranta gS.sesc in locuinta lui o atmosferS" romineasc[, mobilier ;i ornamentalie nationaiS". X[dcar in acest fei
voia Levaditi si se simt5. acasl. De altfel, se interesa intotdeauna si
era la curent cu tot ceea ce se petrecea in patrie, iar rominii in trecere
prin Paris gdseau adesea sprijinul ;i povala sa binevoitoare.
Profund indurerat de refuzul oficialitilii din Rominia, Levaditi gdseste !'
un refugiu agternindu-se din nou pe munc5.
El dovede;te afinitatea unor virusuri fat5. de celuleie canceroase si
incepe o seam[ de cercetdri in privinla reumatismuiui acut. Putin inainte de al doilea rdzboi mondial, public5. lucririle (Jltraairwsurile malatliilor 'u.tnane si apoi Ultraztiru,sLtrile animalel,or, care cuprind noile sale
descoperiri.
in timpul ocupaliei
Pasteur.
naziste a Frantei, este
inllturat de ia Institutui
I-ipsit nu nuinai de mijloace cle existenti, ci suferind totodatl din
catLza imposibilitS.lii de a-;i continua cercetd.rile, Levaditi, la virsta
la care ar fi trebuit s[ se bucure in linigt e de roadele muncii sale,
duce o via{i precari.
ln 1944, i;i reia firul indeletnicirilor, pe care nu le-a mai intrerupt
niciodatd. de atunci. in primii ani care rrmeazl" sfirgitului ceiui de-al
doilea rlazboi mondial, publicS. valoroase lucr[ri despre aplicatiile
terapeutice bacteriostatice ale antibioticelor in tuberculozi.
416
'3 tli lr l
urp arSoloulrloPua aP lelerl
,,,Uljd UrolsPlo? l,J li
uotlJtd 'J aP 'iJu-rJlll tul)ri
-i:tJi9s s3-l trJeJ)nl ?lladoJ
-i. ri '.'9
I
t. h
i.,
lnstitutu' de endocrinologie din Bucuresti.
'9151 ul !uld '^rsa))ns 'rolrelln
'c ep !1?roqPla 'Serlul Inlnul
EtElaldulo) !3 -elE!i!u! €turoJ ul 9z6l u! nlodole!uEc
uEBJo Jol I li)unJ E arPlS6J eP l?reua3 !nlnulslu€)eu e 9t!3olo!zlj-ou.lolEu? eulaq)s
-s!
€?d seu'grtlg',I
,
\l
t
I
ttrnt
I
I
traft
/
,
I
,
I
I
I
t\
t
t
I
.tI
I
,
I
I
t
K
t
i\-
l:,
1.,*
I
LL?
OJIPJ ep l"3JBureJ pulJnc alse 'uourlelu€d RI ap 'n3saurJ"tr{'q5 ep
ul uJalur e3'acr1rfuri16 rrrrpulS ea1e1
?snpuof,'aseol.reu IIoq op
-rleur8r:o r* -rep 'Inlual€] "Jrurlc
16 eiua:a,tasrad reurnu nu ?Aalal II aIIIpnlS
'gluapued
arfrnlrs o ern8rse eA r-gc eiuerads u1'raurcrpatu
-apur reur
"IerJaleur
Inrpnls gra;a-rd uoqJ"d InJpull '(a:eolrounur raselc JolrJnleapr asBJn]gI€
es gleoc* urp pcul) elsrlerf,os rnl rolrepr ?]irol"p lugurgfg,tug urp 1"rn1
-91u3 eleod r* lrrerurn rI e^ '.naf,rl ap rosalo:d ]ruelap g+rp o €o 'ipsui
as-npurpu13 1a1r:rn1eu alafurrli rllul r"ru ezerpnls ps a16a"rop 'r1$arold
eI Inarrl ?ururral er pdn6 'rololeurgl alri:gd ur:d ep ruergi ap arlrur"J
o-rlurp ea8erl aS 'Ialsntr{-Fun1ndtu53 r-I'VLBI errcluro+ro BZ EI lnospu
"-S
'1nf,el1 urp alunrl ep ruluroJ roirSolorq 16 rolrcrpaur e elsrsa:8ord 16 a-reo1
-BAou erfrperl ]ronlpJls pour ul €nurluot'nrlsou 1n:odod +ep
a.r€J
"-r 'I')
ad piurrlt ap ruaureo rlrq"3J€ural reru rat aJlurp lrrurr ' aoxlffid
uoqrDd'l') :euroPour lslootoulDopue lD rolDpuol ufl
'raiur116 ea-rr€pdo-rd ul nps Inl
-rode rd elunur purlgldsgr 'a1rrg-lrn1 lerua:d ne-r ri nJquraur €J sal" n"-I
rrpi as"ra,Lrp urp rrurepece allntu r"ur '.elrqasoap alrraur elsac" nJluad
'aseorua8ur nrcnl
op rcrurial 16 rou apolau leur8eurr Ie +o1 1 aiSolounurr ug lrode lrqas
"
-oep un ]nA? € r$ r:nsn:r,r 16 a.reozolord 'rua8o1ed rqorcrur ror4 lrrad
-of,sap e lsorn8r,L Jl+o€lrloJd 16 crlnaderal lua8e
rnlnlnusrq ea-rrrad
"r
-of,sep uud rloq ralsaJ" Inluaur"leJl +"^ouer e rS leluaurrradxa rnlnsrl
-rlrs Inruauop uI ?I"rp;ourrrd piuepodrur ap slndrur un +"p e 1a 1ar3o1
-orqoJcrurtJlul uI aleur8r-ro r( alueprodurr rrinqrrluoc snp" e rlrp"Aa-I
'elecrlqnd rr?r3nl op
alsad es ?ur-rll ur pulspl'tg6l ui lrrnlu v
0gZ
'1ndnr1 aseurtptu rJ BI"oq rJgf, 'glrurldurg eap[ap"u
+rtzp^ e-ri ng
"suJ
'ar"oparc alai:o;
r6-e ep rfglrliqrsod r3-re1 ne giurrlt ap
"lrJrrol"A
rruaur?o pf, lrcrJe; alsa 16 rrrlqndar arlslsou ralaul] alrJezri"al pJrrup" p3
'rrrelJ"oluJ Ie l"srl llnur
'nelocr1q'1S'p"ce ']ualsrse nps rnlnlsoJ
inlnunJp alrfplnar8 elrodns ealnd e,,\ pr"rJcS
ri rlrqelsal e os Ec '9dr1c es
uJ guid 'lerads 1o+ y 'eble]"u€s punlord e.raseurcunJpz rI alsrJal
"uilln
-1rq rariednco lndurrl urp alrunrielird 'rue ap g1 adeo-rde psu3 ?reurnu
Inlu"A€S 'ariled uJ ?ur.{eJ ps ?ur"aqf, Ir rrlunru rolrueru"o In}e}S
'auJLuoU are1ndo.1
rrcrlqndag reruep"3y Ie nrqruatu aurlap IE 'eloliJaru al6eouncar rg
'relndod-lerf,ourap lnurr8ar aseJnelsur es apun 'es errled 'iBF6I Inue uI
acesta. Aci {ace primele observatii asupra bolilor endocrine (bolile
glandelor cu secretie internS"), iar in 1Bg8 i;i publici. prima lucrare
;tiintificS. originalS". Putin mai tirzls, este numit ;ef de lucrdri la
ciinica neurologici. Prima iucrare de endocrinologie a iui c.I. parhon
dateazi din anui 1900. Teoria endocrinS" a constitutiei, elaborati atunci
de el, a insemnat, la timpul ei, un progres remarcabil, contribuincl
ia dep5.;irea clasificirilor mor:fologice, care au dorninat multi vrerrle
in acest domeniu.
in 1909 public5" (in colaborilre cLr I{. Goldstein) un volum masiv,
de peste 800 de pagini, despre glandele cu secrctie interni, ,,printa
carte de etcd,ocrinologie d,in l,tt'rr,e"t, fiincl al treilea romin, dupi Babeg
;i Marinescu, care contribuie cu un tratat de sintezd", deschizitor de
drumuri, la patrimoniul tratatelor de bazl. are ;tiintelor medicale.
Iati cum liimuresc autorii in;i9i, in prefata acestui volum, obiectul
endocrinologiei ;i al cercetirilor lor:
,,Problema secretiilor interne este una dintre cele mai interesante probleme ce se pun ;tiintelor bioiogice. Ea cuprinde fenomenele privind
procesele cele mai intime ale nutritiei, ale cresterii;i ale dezvoltirii
organismelor ;i ne arati in acela;i timp un foarte important mecanism
pe care natura il pune in coordonarea morfologicii ;i functionali a
diverselor organe sau tesuturi ale vietuitoarelor'"2. Citiva ani dupd
publicarea acestei opere capitale, C.I. Parhon este numit profesor de
neurologie;i psihiatrie Ia Iagi, unde creeazi, clupd. pilda lui Gh. I'Iarinescu, o adeviiratS. gcoali. in sfir;it, in i934, este numit titular al primei catedre de endocrinologie din tara noastrl-, la tsucure;ti.
in general, activitatea acad. C.I. Farhon s-a desfS.surat in trei domenii:
endocrinologie, neurologie, psihiatrie.
Ca endocrinolog, caracteristic este faptul c5. nu studiazl glandele in
cadrul limitat al endocrinologiei speciale, ci in relatie cu intreg organismul. El este pritnwl in tqya noastyd;i t'r'intre prornii, din lunte caye
a preconizat folosirea wnor prel>arale glau.dwlare petttrut, tratarea bolnauilor />rin opoterapie (tratarnent cu organe sau extracte de organe).
Acad,. C I . Parhon este c'yeatorul encl,ocrinologi,ei cotnl>arate , al teoy,iei
endocrine a constitttliei ;i al endocrinologiei ai.ystelor.
Ca psihiatru, acad. C.I. Parhon a descol>erit;i doued.it rolu,l patologiei
endocrine 6n psih,oze.
in cercetS.riie sale de psihiatrie, ncurologie si endocrinologie, a dat o
atentie deosebitS" factorilor umorali, aducind si in aceastS" direcfie
contributii originale.
Scurti prezentare a operei gtiinli{ice a acad. C. I. Parhon, de acad. $ t.
i i c rr, ln vol. C. 1. Parlton, Opere alese, p. III.
2 Les slcvdt,ioms ,internes, Paris, A. \'laloine, 1909.
1
N'I
418
6av
-epef,v'pg '?wp gl ?p
x?|s,t|a
'Z,Z 'd '096I 'i]6erncng ''U'd'tI roru
Lt| uoutnd 'I'c'pnrn ba,t1,,to?pqtps t
D.,t1111.141,t1.9
atdnsp 'xxiary4pq Lmln?uat4t'alalj * tlo'lnl,us1,xtvrau{ Dt{.K'sa o?ils ?It.tp})J,t)J
'a:;urlrodur elellnzal e1 sun[e € iioql€d 'I')'azeq riealare ap puIJaId
"I :olaseu
'r8re1
eulluapui e1 asnd 1u1s raiuill* aiesa"rSo:d p3ep IArAaBuol 11 1od Iruatueo
gr 16 lerlryrlre poul ul ?+"]ln3s else InInLuo efer.l gc utisns rriol
nl lrluro3e5f ialoruoSog ',ro1.Le4 ]?urrn n"-l 'Iliol^ ee-rr8unla:d
nrluad JolrJ"lelJoc
srr{csep n" aJ"l rrurr.rd aJ}urp Inun }so} € 'noseu
-'lreli'q5 16 asru.rocl"ol€o
rrieulrlgq erdnse rrroa+ rnrpc eie e1 ap '.to4rurca1q
'e-rei u1 rou €I elnce] nruauop lsace
ul rJplef,Jao aleuir:d Rnurluol 'ncsaurrej\i 'q, Ini Ie AaIa'uoqJ€d'I'3
'perv 'eluau?LuJad p.r4] er arede au r1*auaruo rrier.L rale"rnp ea:r8
-un1e"rd nc e"rn1p8a1 ug earednccard 'uoqred 'I'O rn1 erado puizrl"uv
'?Ieoq elrro ec ?1"+Er] eaieugrlgq -rer
'g1r8un1a:d r; eleod eieil gc eurnue r* gluelrodur alJ"ol orznlcuoJ o
p:+I\zeJ rop aG 'r,,e1rnuSrqo alelrlurl alsad
- rnlnuo ? €oJ ArSR[cul oulJ+pcl Jolal"turue eier.t r8unla-rd ualnd pc pl"Je eu erls"ou olrJpleoJe3
"'gcrSoioled a-rels o'?I€oq o alse eaiaul-rlpq
urpurrrJ" Iofd "'raiau
"cT,aJr-r'Ioze.J e1
rue;cn1"
-iJ+gq ? eaeo? alsa EurrJd "'auielclord
"AJo+IO
:ouraJ^ eac" uI saJnpuoc
I-eJer ad 'cr;iiurrl* rnln.rrlcaTor €cunur le]1s€ lrurlep " uor{Jed 'I'f
"u'cl'u erruap€cv puls '6t6i errcluro+3o 6z EI
'peJe 'lrro+gqrEs
"-I
,,E
rlbotolDd orDls o
-
PlDoq
o olse DaioulrlPg"
'elJaJrp raricnrlsqo a1e'rroarele
trllerop a: pdnp
nu 16 rr:psgdau e1a:ar-req alEO uI pJaseorprJ as I puIJ
"I
'p:l;riurr16 eJele3Jal ap irig1r,tr1c" al"o??zundsa-roc rrirpuoc
+€aJr ne-s
arlseou rar.rlud Bor"raqria pdnp erqe 'r6orole.L piullfi ap ruaueo riie
nrlued ri ec'1uea?s oJ?ur +saf,€ nJlued po lerurlqns ernqaJJ
i$o-raurnu
eJeur uI erlsnlr aleod pci8o1
airirrl6 ralseJe BaJ"+IoAZap r6psui
?Jnsplrr
ap ln:al3"r"f, ep
-ouucopua es e-iadg 'ala aJllrrp
"Jolinul 1e leraruord
rS eles rolrrgrf,nl ie (009 1 alsad) J?urnu ln6errn ep rfrrurn errlur"r lroap
rualnd nu rcun+" 'rarzeq8rnq earrraJl uI uoqJed 'I 'J 'pel" +n^" B-al
arec ad alrqero^ey urind nrcnl op ollliTpuoo
urrpul8 au'pcep rS
"I
eaI-XX Ie rnlnlof,as alelpulnl eurrd ul ralJl"rqrsd rS rerSolo.rnau
"
'rarSolourrcopua E aJ"trIo ZOp ap lnper8 eriereptsuoo uI tu?nl pceg
ectiviti|ii
neruoase sr;perioare care se t'roduc itt raport crt, ai,rsta ;i asupra l>roce selctr biochitnice
coresprntzritoal,e 6tt devenit astd.zi rnr, bu.n al stiintei tnon-
ruodificdrilov
I
'i!:"i; c.I. parhon
acordir in proces.l imbitrinirii un
rol irnportant tulburdrilor metabolice, in special predomindrii dezasimilatiei asupra asimila!iei, modi{icdrilor
biochimice in singe ;i lesuturi. inr'.{tatul considerl, de
asemenea, drept un factor insemnat ai imbitrinirii, alteraliile glandelor endocrine. A propus, pe aceasti baz6,
tratamente cu extracte glandulare sau hormoni, f5-ri a
:
exclude aplicarea altor mijloace terapeutice.
in studiile sale acad. C.I. Parhon sr-rbliniaza insemndtatea factorilor socialj, a condiliilor materiale in lupta
pentru prelungirea vielii. \,'iala a confirrnat aceste idei;
in tdrile socialiste durata medie a vielii a crescut sim!itor. In tara noastri durata medie a vietii in ultimii
Acad. C. l. Parhon ani a crescut cu peste 20 de ani.
Activitatea sociali a acad. C.I. Parhon s-a imbinat armonios cu
aceea de savant. Luptitor consecvent pentru cauza clasei muncitoare,
el a avut de suferit ia Ia;i ;i apoi 1a Bucuregti de pe urma acestei
atitudini democrate, fiind chiar scos din inr'5"fimint de legionari
(in 1940), cind s-a desfiinlat ;i catcdra de endocrinologie (reinfi-
infati, in 1946, dupi Eliberare).
Profesorul Parhon este un vechi ;i constant militant pentru prietenia romino-sovieticS. A sustinut cu cilduri cauza f,'Iarii Revolutii Socialiste din Octombrie, a popularizat incd. din cei dintii
ani ai existentei primului stat socialist din lume realizirile sociaie 9i;tiintifice sovietice. a fost printre initiatorii;i semnatarii
memoriului de protest a1 intelectualilor no;tri impc-,triva rizboiului
antisovietic. Dupi eliberare, a indeplinit funclii ob;te;ti de inalti
rispundere.
AstS"zi , acacl. C.I. Parhon, pre;edinte de onoare al Academiei Republicii Populare Romine, i;i desfi;oari mai departe actir''itatea creatoare, cdutind cz, prin cercetirile sale si aie colaboratorilor s[i,
s5. contribuie 1a riclicarea continu[ a nivelului sanitar aI poporului, cdruia i-a diruit neintrerupt, de decenii, toati puterea sa de
muncA.
poate privi in jurrrl s5.u cu deplinir multumire,
care a ndzuit o via1d. intreagi au fost atinse.
El
420
clci lelurile
spre
nlodolaiue6 ;a1ueg
LZV
-nrng'(."II
l,\I'+S'pece gielerd)
asaln
:
r Ld'oe6r'$6"..8"""#
'1
'd'9961
'rr6a-r
a,ta(g'n1 o<I oI oI u€"ffilri\l
C['O r
,906I uI .}uapn}s p3ui 'p}u€}rodrur arrredorsap eurr-rd
-orlur
E
le{uaJd
EaAe apun 'nilsrng rtUnJosalord errurlc ul uralul I-PIBI
plealr
"I "ap ?s
'aJe3II3 I"LLI eluaru
-"1"J+ e1 'e-in8rs reur crlsou8eip ap apolatu ap eal'radocsep EI alSetnz
nJ al*au-inilnui as nu
-Bld 'rJnsJnf, el alepaJd -rolafuiliounc
"aJ"lIruISe
'lue
'aucsug 3s apun '?ullrpalu ap
9I l?ulnu ap "}SJIA "I
"el"llnf,",{ "-I
ad a16aui11
InleaJneIBJEcl eI is-gs alielnqzr 16 nacrl ap 19s rirosalord
'Jolrrpnls ?aure-r^ uJ 'ppullsaJc 9Jns9lu ui
'rode r$ giuacselopr: uip pJuI llpg^ e-s nlodolarueg lnl € aIA eiua8rlalul
'e,,rnInulsrueS"ro 1n1q
ei-npuI+loCe-r euneaplolul 1e1ard:a1ut rue-al alnuriqo a1a1e1
-uresu?
"I
'1e1ozr rnlnue8ro
-lrval psug
?f,Ipe 'gzr1eue €I sJncer uI€
"eJ€lacJal "Ie nJluad 'Far1u1 rnlntusrue$ro
,rnlnursruelro
IIIqels
relgJerI
e
rirpd
inloJ
3
erfdaruoc uI aJlseou eiuplaJJeJ a1eo1 suudaJlul rrIE
"3 +sol - I3
3I snp ?-ou aJ?l 'nJf,nl ep arls"ou Jolepoleur
pleJ" _- rnlnlqilrqJa
"rJOe]
gJrlsrJaloer"c ?urlJd" 'ele1rre1c ?+rqesoep o nf, allullap luIS nlodo1
"
u1 a1$aurod e-iec e1 ap acr;riurrl$ punlo-rd JIJSIUTJJd
€s
-aruecl
"eJ"]elJac
'xauxJxpaul
o a1a,taue? n,{oal Tawn aa,ruynw,tot JasfiJwl u o ap y1,i,tg{s w'9
'a(p! Tsaca ap a1aut't,rQ xLLp ltun 7ai71a ap) ?a,t|wg t't'qnutst'tt'a3,to ,to7r'wnoicwn{
a pc8o1orz(otr'tolauu puaqcs o loetJ { o ap 't?a1 tot't, rylntuto{ ?i a ap
In]I,Dut a/,a raut 7g 'egauo?t,t'l Jualuola4 6 ct,TsowSot'p ap
opal?u,L I'awlI'I'd larxpxtx a nu '7a aI pugd aJntsoumJau
., attSolotztt owautotta{ I'Du,LnxL 1t,,tecfocsap p nw InJuoaos
',r. 'ar"o{eA e}rqasoop o ap rrgzrleraua8 t* Jep 'aulPr}s
-.
!,
ri tlseulutor rrierrlqnd aleJgurnuau ul a+"uuasuo:)
'(.
aluesaJelur r-rrradocsap IELLInu nu 'lee^ ap riglpurnt
iaun 1n8un1 e-ap gsurrdnc 'alilliulllt ales rriplr,trlce
,
'+uel"s rnlnJl
InsJnJep u1'lelnurnce e nlodolarusq
snlr iaJJdo I" +sauo Jo+g1af,rac aJlro nJluad purldap
o aliesp8 161 elseace ea:arcardy'r,,r16au
,
a-reotytlsnl
-IuroJ raul3lpetu I€ uerlrleJoa] eJ?uI IeLLI IeJ'( luIA
-nr ldarp ad ol6atunu II nrlltr\I '1S 'p?re '096I ul
unlsod ln,rpde'(SSO1-lS'Et) n'10{opt'wa11 pxuuQ
Ini ale osali a,ta(g ep Intunlo^
e1 efela:d puIIrlS
nlodoleluDo leluDo :euleP
-our !eu!t!P3ul lD uDltlloroal erDul ufl
dusese tratamentrrtr
succese in cazurile
cu stro{antini., cu ajutorul cbruia obtinuse unele
de asistolie (boaid caracterizatd" pr-in tulburarea
ritmuhii cardiac) ; alteori insi, strofantina provoca moartea subiti".
Marele cardiolog H. vaquez a incercat si obi;nuiascS organismul
injectind doze progresive de stro{antind; qi metoda aceasta s-a dovedit
ins5. nesigurd,. Dan'ielopolu izbute;te sii desco,pet,e o solu,tie suferioard
ca eficacitate. El aratd cd strofantina are proprietcyli cr.i,tnulatiac, ca;i
cligitala, ceea, ce face ca fiecare injeclie sd fie mai pericotloasd. d,ecit cea
precedentd. De aceea, 'ind,icd, wn tratatnent al, miocqld,itei, elaborat ,tytiu,wi'ios, irt, cadvot'l cdrtL'ia strofantitta este injectatd i,n doze fraclionate, intraaeltos. PublicatS- in 1909, lucrarea este mult apreciati.. cd.ci prevede
cea mai bun[ dozare a strofantinei. lnsu;i vaquez recunoaste superio-
fi
Danielopolu ,,aplicati" azi in toat5" lumea, de;i
autorul ei"1.
Acesta este nurnai inceputul unei cariere stiinlifice strilucite. in 1912,
teza sa de doctorat, intocmitS" sub conducerea lui L Cantacuzino,
contribwlii Ia stwdiwl totbevculinei brute, reprezintd" o monograf ie ampld.,
de un nivel ;tiintific riclicat.
ciliva ani mai tirzitl, dupi publicarea unor cercetlri ciinice si teraperitice interesante, referitoare la bolile cle inimi, Danielopolu desrypet,d acliunea h'ipertensivd a digitaleiz (1916).
In timpul primul-ui rd"zbot monclial, ei a desfisurat ra la9i, ca ;i alli
medici de valoare de la noi, o rnunc5 intensd. in lupta impotriva tifosului exantematic. in 1919. rezuitatele cercetd.rilor sale in aceastd"
direclie sint consemnate intr-o vastd" hicrare de sintezi, cel mai insemnat document ;tiintific al vremii despre aceasti boali.
o dat5. cu nurnirea sa ca profesor de clinic5 rnedicari in 1g20, incepe
o nou5" etapi, supeiioarS., in munca sa ;tiinfificd. vechea clinici se
transformS. treptat, datoritS" eforturiior sale perseverente, intr-un
centru de cercetS"ri clinice si experimentale, unde se organizeazi. laboratoare moderne, se elaboreazS" metode noi;i totodatd. se ridicd" cadre
talentate, stimulate de marea personalitate a savanturui.,,Locul
central (in cercetirile clesfigurate
- N.A.) il ocupi elaborarea teoriei
despre legile ;i regulile care guverneazi. functionarea organismului,
in care, pentru prima dati in tara noastrd", se formuleazd, o generalizare explicativd de mari proportii"s.
Activitatea lui f)aniel Danielopoiu intr[ in faza sintetici cincl apar
lucririle sale, bogate in inovalii ;tiintifice, despre probele uegetatiae
ritatea metodei
niciieri nu
(1923)
,
se spune cine este
Trataementctl rewnetisnr,ttlu,i
cu doze mari
d.e
saticilat
1
,,Revista de fiziologie norrialS si parologicS". nr.2/1956, p.157.
:Acad.
Milcu,
?rc.la!a la D. Danielopolw, Opere alise elc.
3lbidem, _St.
p.6.
422
(1923),
tzv
'rnIntus}+1?+sollo rs reurdoll€
"pola]N
r
€oJeJJn-I 'al€ur8uo ecrlnadeJel apo+aur -roun ear?orpul €I
aLtx?wtt.T
"s eridacuof, '+dard ep raur8ue R aJaf,npord ap inlnursruelaur
snp
arcr
"-I
pleur8r-ro
rS rn1n1r:1sqns
e.rdnse
aridacuoc
o
+eJoqela e niodolarur:g
',,lilraJlp a1reo1 rua8
-oled rrolceJ ep p]r?lo^ord 'rnlnursrue8ro ,rolriicun; e a-re18ar ap rnlnur
-sru?raur e rrpcilrpou" raun a16aro1ep as BE 'le8ngpee-rdns eloc nu
16 aleurou rolausrueJJur e al€rJlle o elsa eleoq 'nlodolarurg pdn6
'pl"oq ap eauniiou r*gsu1 crlaroa+ pzvazrlEte Inlu"A"S
'xalJOJ sorlrl oJel un RzEq EI ne oJet p,lbwru.,t0pqu vu,r8wo 7{ yc{ay( ap
aw?wu w xloq u,r (a,qsaow a,tui u,'t, pyap otwr,,r.{ ntywaQ aTuctTQa) apco7,tn,tult
a?Ltau,talo4 tor.tn aatazl.wocatQ u1 eclelrrorrd eauaurase ep auri:ede 11 rn1
lraurlue;or1s 16 rcurleua:pe 'reurdorle eararcose urrd Iiurlul ? oJ?tu
-ruuar ap ppolalu o EzEetoqEIa io lol :It6I uI 'nrrlnur6l 'J 'J nc pun
-ardui 'nlodolarue6 ep TsnpoJlur lso1 B oleursrl"tuneJ oliloq uJ ?Ars"ur
gurl"clt:-olrlrl"s Bpole6 'ecrurapua ra6n8 1e 'rueurruea; I" 'rnlnul
-srltlLrneJ Inruouop ug rS 1n1efp,l.u1 sur-rdaJlui e aleur8rro rJplJJJaJ
'.tauxtu.alsxq aawntica topunJls
ti
anlseJv aau,nr,fca
pwg,t.
ptut;{
u,! pzaq
121
ut
i,axull,LL
'xtp,{tc{a,tdcwg uauaxtast)
u? ala?a?swoc 'aatyaya?aa aTewatu,oual pc r,i 2tutlotltJaJa azyJ,taqqa as (,toc
-tywa-wa?oywo atfcaa,t. u? p (9Z6L wg) pgatu a,rac yntur.,t( a1sa n1o{oiaruag
'a1ue1-rodrur r.rrradocsap aseoreurnu rS gleur8r-ro euorzr;\
o-Jlrrl os-npuJzrl"rJo+eur aiicalp plseao" ul Inl r:rinqrrluoc 'csauauro
lnusrue8ro uI "rnlsece rnTnlor e ri ulela8el solJau rnlnurelsrs iar3o1
'\teb
ted.
-1i::
elS?f.
-ollr
IiIE
i
-st.i: :
-pTil
-orztI e glepun;o;de ara8alaiur o alruuad rn1n1eig,r.u; e gci;riurr13 e-radg
'sse11 16 ra8
-urddE rnl erJoal leluerut,radxe eurJrlur eo eeel 'e11e e1 eJ"+s o
ap
"l
rlaoaJ+ oseoJaurnu i$ es-npur.teier 'ciledursered r$ crledrurs rnlnsnuo+
pleur8r:o ppolatu O
InIaAru "oscelrq"+s es ?s alrurrad ,1a ep
"]eloq"Ie
'xa 0,{?uxp
axn1,!,n a (ppiunuo,t{ wfinQ utxn, mas 77tnu oaw) oa,npaca,tcl nJ ,r.n",r?,!t
/t)Ixqxuq oawm,tica qns QwTl tiulaco ul p{u as \nwtsotru7,to pc rS p1r6o:3
alsJ elseare rrJoal eJ
e nlodolarueq .g ',Lrlcadsal rnlnprA
l"Jlsuoluap
-lpul rielr,ulce rr8a-r1ug e-rdnse'cr1sr.ra1ce-rec'1ueu8a-rd
ul ralared
" ereo 'crledurrs rnlat r: ary 'Se.L rnlnAJau e arypour
und r3g
rrunrice sndris
elsa ruo ef,rro pJ eeurisns sso11 ri ra8urddE rnl p €]ueururopa:d BrJoal
'ezalurs ap eliJer3nl azaJoq"io rS-gs adarur
prirc ?euraJl uI
Inlu€A€s
' (gfOt) olor.n?nt rlotntsua1nQn1,1o
Taco7m,nEt
xnln?wauta?alq alp ac6o1or.z{ ?pzag 'itxugxuly ug ulxrwapua oing ,(WAt
16 SZO1) aar,To1a7an r,r,iam p so&neu lnueqxs '(Sael) prxux,lc u? p,lbtarsTa
pctfa.6 oltopry '(gZOt) D,louir{,topqp uwo7wy '(VZAil Nal[ ep au,r9wp,
'
ouI z:
.6I6I
de poitrine, patkogd.nie, tyaitem,en,t ntedical
1921, a fost tradusS.
inci din
1927
et cltirurgicat, tipFLritd, \t
in limba rusd. ;i publicati.
la
Leningradl.
conceptia ;tiinlifici a lui D. Danielopolu este materialistd. La baza
oricS.rui fenomen patoiogic.
- arati el - se gise;te o leziune, vizibili sau invizibilS. cu mijloacele
de cercetare existente. De pe aceastd.
pozilre, el critici interpretarea tulburS.rilor asa-zise functionale si
aplici determinismul cel mai riguros in interpretarea fenomenelor.
in gindirea sa gdsim o serie de elemente dialectice, de pildd.: unitatea pdrtilor in organism, interdependenta celor trei sisteme fundamentale (nervos, endocrin ;i efector) , relatia dintre doz5" si efect,
mecanismul inldntuit al crizelor paroxistice aie arcurilor reflexe echilibrate ;i dezechilibrate etc.
A;a se explic[ si interesul cu care s-a apropiat de teoria lui I. P.
Pavlov, teorie bazat>a in mod consecvent pe conceptia materialist-dialectic[ (inc5" din 1922-1923, folosegte rnetoda reflexelor conditionate
in studiul motilitd{ii gastrice).
Daniel Danielopolu a fost membru fondator al Academiei R.P.R. gi
a contribuit la dezvoltarea unei stiinte puse in slujba poporului. Cind
in 1948, statul democrat-popular infiinteazd Institutul de fiziologie
normal5" ;i patologicd al Academiei R.P.R., savantul este insS-rcinat
cu conducerea acestuia. Se fiuresc astfei, pentru prima datd, conditiile in vederea desf[;uririi unei largi si sistematice activititi creatoare in acest dorneniu. Institutul prime;te din plin aparaturi-, fonduri
de cercetare, cadre de speciali;ti, pentru desf5.;urarea unei activitS"li
ample. Acum apar lucrS"rile fundamentale ale lui Danielopolu despre
farmacodinamia nespecificn (1952-1954), cercul vicios reflex (1955)
gi reactivitatea organismului - larg pretuite in !ar5. ;i strdinitate.
Cea mai importanti contributie a sa in aceastS, perioadi a fost
nou& orientare pe care ct. d,at-o fq.rmacodinamiei, ;tiin!,a caye se
ocupd de actiwnea nced.icamentelor ( el este creatoru,l farmacodinantiei
nespec'ifice).
Profesorul Danielopoiu a aratat cd med.icarnenteie, ca;i cliver;ii
agenfi fizici curativi, au dou5. feluri de acfiuni, uneori contrare
una proprie sau specificd si alta nespecifici, exercitat[ prin intermediul unor factori din organism. AceastS. actiune nespecifici poate
fi aceeasi pentru medicamente diferite ;i se exercitir nu pe un organ
oarecare, ci pe intregul organism.
Iat[ ce spunea acum citiva ani acad. sovietic I. \'-. Davidovski despre
personaiitatea marelui nostru savant:
1
,,\Iedicina interni", nr. 3, 1960, pp. 473--474.
424
'g96I elrqruarou t ulp,,r€lluES InJolrcuntr{"r
'Iu" ep IZ ap EISJIA aslurldtul aJ
'el€oq llnrlq e-1 pulc gu;d
pdnp apz esv6 '9961 arp-rde 08 "I llrnur Y
io1"ro,1"1 u1 rS i1e11nt€I €I lllun..r t nlodolarueo larueo Inrosalord
'rnlnursrue8ro roirticun; e a-reoleln8ar
alellnzal pulu
aleJqaJec rai.reoos InInIoJ €ai"AaIaJ ug aluepodul
"c
rA eridacuoc lnlr+sui uI acnporlur
erSolopolaur
rn1
-riqo'.Lo1.ted'd'I
nJ eunardurl'a1es rtiat'L I" Iu: rlutr+In uI
rrtol"Joq€Ioc
! '
lnlu"A"s'Igs
"
al"punlojd"Pclulatual
't",3o1o1tdorzt; 16 rarsolotzr1
"
e rS rrcrl
o pJgI glern8tse 11 aleod nu elsJlpatu -ro1aiurr16 rnlnsarSord
ap ellJglesJeJ ap
-naderel ezEqeJ sur^uoc 'erSoioledolzl} 16 arSolorztl
else nlodolalu"O'O'p"ce Ie +rqasoap llrolu uO
"ioc€
'r,,rze ap
elelrpetu rolaiurlSounc eaurrflgul e1 sunle E ?erru
€JrurIJ
1e8a1 e pJ
eun r:lurzardar nlod
-ouro eJeJ ad'rariearc 3 rJPJS ralac" a1e1dar1 ulp
'1ue't€s rnlsel? I"
-oiaru€O 'plESJeAruIl tiurrl€ gJ InI alesalcns 16 rc
rrg:cn1 a1eJgurnuau ad
lual€] olalsur r?ulnu nu PZBaJlsnIr 'al"uosJad
,ry""q
'C rnl
elsrrpeur rrsr+
nlodolaru"G
'.tr}r:1a8a-l solrau rnlnuralsls Inruauop u1
JoI
"1rrp1"rrr3'(o1e1auag'nlodoletueq'ncseurre141'6aqeg)
-cerd i$ ,"rro"1 eI" al"+uaruepun; 'roleuralqord rnlnlpnls
"a1"lrll13€
allnur luls glseeuluroJ "urorparrt uI"
1"f,rpep ne-r6 aree eseolrol8 aurnu
Pe' o treapta superiaard,
w, erea{iei tehmieo-gtiiru{ifice
preli;tile care au frinat de atitea ori la noi in trecut tehnica ;i
;tiinla, spre ale ciror culmi nS"zuiau inventatorii ;i descoperitorii, au fost astdzi definitiv inlS.turate. in condiliile dezvoltirii impetuoase a economiei noastre nationale, creatiei tehnice-;tiinlifice i s-au deschis cele mai largi perspective de dezvoltare.
,,Socialismul - arati tovari;ul Gh. Gheorghiu-Dej - asiguri un cimp
nelimitat de apiicare a cuceririlor ;tiintei ;i tehnicii.
Pentru reahzarea unui ritm inalt de crestere a productiei, lS.rgirea
continui a activit[!ii economice ;i social-culturale, reducerea treptati
a duratei zilei de munc5. sint necesare un numir tot mai mare de forte
de muncd" ;i sporirea nelncetatS. a productivitnlii muncii, pe baza
introducerii tehnicii noi in toate ramurile economiei ;i aplicS"rii in
practicl a cuceririlor ;tiintei moderne"l.
Dezvoltarea tehnicii si ;tiintei
- intr-un ritm ;i la un nivel de neconceput in trecut-au constituit ;i constituie o irnportantS. problernI de stat.
Trdim in sfirgit vremurile pentru care au luptat si au singerat atitea
generatii de muncitori ;i tl"rani din patria noastr5", spre care au nizuit
cei mai buni cS"rturari ;i tehnicieni de la noi. Este epoca in care
i;i fdure;te, condus de Partidul nluncitoresc Romin, o
puternici gi infloritoare, in interesul ridicirii continue a
nivelului de trai al celor ce muncesc, epocd in care ;tiinta si tehnica
cunosc un avint fdri precedent.
Am ldsat cu mult in urma noastrl tara predominant agrar5., cu o
poporul romin
economie
economie inapoiat5, care era Rominia burghezo-mo;ierimii. Ca urmare
a aplicS.rii politicii leniniste a partidului, Rominia a devenit o {ar[
cu o industrie puternicS" ;i o agriculturi in plind. dezvoltare. ln numai
11 siptimini in 1960 s-a realizat intreaga produclie industrialS. din
1938, iar pini in 1975 se prevede dep5;irea produ.ctiei industriale din
1938 de 26 ori. in perioada 1960-1962, productia globaiL inclustriali
a crescut cu 550/0.
1 Gheorghe
Gheorgh iu-Dej, Raport Ia cel de-al III-lea
al P.M.R., Editura Politici, Bucrrresti, 1960, p. 66.
426
Congres
Pits3U
el 1!nJlsuo)'01€1ltred
-€r aJetr.l aP'nou leuJnl
tzv
'LV6T urp Plul l"JrJqEI 'lesrauun InJo+ceJ+ eJ?J aJlul 'tutteur ap
p"itl "ii"; aricnpo-rd uI asnporlul lso1 ne rrrnllncu8e lnurluds u1
'p'ru'e'6 aloctr8e'elatutul'a:atlorlad rur6eur ap rrndrl
ap arJas o u_rplrodxa 16 gs sunte ruv 'elu€+Jodurr r:nrueJ roul1 a1e leir1n
eur:d nrluad
uI
purradoce
91"p
- IuB r1*eceallnu'
"p "lriglrsrcau lalduroo BgoI uI llcop
r"ur,Iro 91 alsad
rurieru
"i"rrp"i'ealeluollur ap rzplse uecnpoJd'?sBounlJnl elsa a"ra1$a'rf, raJ9c ?'tutSetu ap eJ"ol
-JnJlsuoJ rarJlsnput RoJ"llolzep ap 1e8a1 sulrls alse cluqo+ lnse;8o'r4
'%B'gt ap Isnus nrpau urlrJ un as-npuJzil€eJ 'tue I
ap rnlnueld IE rur: ra:1 inutrd u1 lrSpdap lso1 B'996I-096I epeor'rad
nrluad 1nlg.r'ard '9lotl ap alslrlsnpur raricnpo:d e a"ra16arc ap 1?nuB
nrpau InurlIU 'alrrapa,r'erd cl+€urJlsrs potu uI rsa6edap aIIJPZIIeoU
'rJo 0I EcJIs
ap 9[6I u1 e16a-ir
?f,I]]cala ar8raua ep ericnpord '696I ulp lnlolru
"A
a8unle ruo^ 0161 uI "rer'BSGI uI
ep gie-{'auo} au"orllur 9',
"3lrl "I
euol 000 tBZ teurnu ep 9i3I '1aio auol 000 I97 6 snpord rue 696I uI
'gt6I ul rsiu
aricnpo:d e8earlul +IJep arr:Iu r"ru elelglunI r* plep o adeo'rde
piel tgOf u1 lnuriqo aricnpo:d ap lnrods l"urnN
-ILLroU e
ap lso]
"
G9GI op
dr
-J
-I:
Combine gi tractoare de
fabricagie rom?neasci
;i
perfectionat simtitor
in
decursul anilor, mindria industriei noastre
din Bra;ov, combina cle recoltat cereale c 1,
plugul tractat P.T. 3-30, plugul purtat p.p. B_30, sapa rotativd.,
semS-n5.toarea de porumb 2 sPC-2, ma;ina d.e administrat ingrd;i"minte chimice l'{IT-3-6, stropitoarea prd"fuitoare l{.s.p. etc. in cursul
unui singur an 1962 , agricultura noastrd a fost inzestrati" cu
9 200 tractoare, 9 100 seminitoare, 5 000 combine etc.
in perioada 1960-1962, procluclia industriei constructoare de masini
si a prelucrdrii metalelor a tealizat un ritm med.iu anuai de crestere de 20o,/o.
in 1960, numirul inginerilor din econornia nationali a atins 59 0L)0,
fati de 9 000 in 1938, iar in 1go5 va ajunge la B0 000. in cad.rul puternicelor colective ale institutelor create cle statul nostru, cadrele c1e
cercetd.tori si proiectanti
- practic inexistente in trecut - se numdrd
;i ele cu miile.
Astfel de cifre vorbesc de la sine. EIe exprimd" avintul f[ri prececlent
al dezvoltirii fortelor de productie, reprezinti dovada concretd" a uria;ei forte creatoare a socialisrnului, bazatd pe activitatea constientd
si entuziastS. a milioane de oameni ai muncii care ;tiu ci. nu mai
lucreazd. pentru exploatatori, ci pentru ei insi;i si i;i insu;esc tehnica
marii industrii, tehnica intemeiatS. pe ultimul cuvint ai ;tiintei
moderne. colaborarea strins5", frdteascS., dintre ld"rile lagi"rului socialist, este de un deosebit folos in aceastd privinlb..
Lucritorii pe t[rim stiintific au astS-zi un rol de seamd" in programul
constructiei noastre economice ; ei aduc o contributie tot mai mare la
punerea in valoare a bogS"tiiior tdrii noastre, la general.izarea progresului tehnic, Ia sporirea continuS" a productiei ;i productivititii muncii.
Totodatl trebuie subliniat ci munca stiintificS" ;i tehnici", cireia
statul i-a asigurat o bazd" materialS" trainici., corespunzl-toare sarcinilor ei, capitS" un tot mai accentuat caracter de creatie colectivi. Ea
constructoare de masini
428
'Pf,sEau I ulo-l
a!ierrJqEj aP rPuJa)
SEllolal eP
-eulseN
'ecrlcerd nJ girqnlosrput zrnlg8al ed ealelrll+1" Pzuaxe r*1 'plsrurual
ap rirznglpc 'e-ilseou r:ref urp rcryriurrl* IIJo+g]acJa3
-lsrxJeur
"rJoal
'olocrr8r: r* eleulsnput
raricnpord ear"zruJapou ul eJBolIJ?+oq atinqtrluoc o snp" ne ar?c
'irglcerord rA rrglacrac ap eialnlrlsul uI p+ezlleeJ ?t"ollouui eredo ap
13 eiurrl( ep alnuriqo
a1e8a1 sulrls +uls rue TIurl+In uI pr+seou
"cluqe+
aluelrodrur reru ala3 alasa,rSord ec 'au:apour rEuI eleo allulil aT"luaul
t6 arecryrlr:J e]I€ul ad pulr
-rradxa i* nrpnls ap aceolftur nJ
"a]"]op
inurrd u[ pzeezEq es porlriurrli eriearc gr 1n1dey ]"ruilqns elnqarl
'elerpuour
eiurrlS ap surl" l"JrprJ reLu IaJ InIaAru e1 rrinlos n"p es ri orualqord
ezerpnls es rJrv 'rorradns lulrugig,ru; ap alarlta+€c g8u11 ad rS ourzn
alrJ"ru uI aleJlsazul uJepolu oJeoleJoq"l leiurr;ur e
- JJILLIouora elaJal
-srurur p8ugl ad tS 'U'a'U relluap€ov Inrper uI
- arluqal rS arrlrfulrl{
rJglacJal op elnlrlsur ap rlez +BJ-rl e g"relncloci ariercourap ap In+"1S
'aleltleut8tro glIqelJ"uroJ o op
"asepe
purrJ a+"Joqe1a alrrinlos 'alerpuour raiuirl* 13 trctuqal Inla^ru el Ea+
Eq
-l
p':
::l:
I
I
-.:
-serr: aleo1 'rarurrqrorlad rolasnpord e 'acilaluis Jolalslleleur e ':o1a-r
'eJruoJlcela .roialr:rede e tS 1e1nc1ec ap
-"ollnpuoJrluas raJ"zrl"a-r
"l
'acruied rrndocs ur aJBelJnu
:o1rur=Ieu eeJacnpoJlui ri ea;rnrlsuol
"l
rarS:aua €arrsoloJ eI'rrJpzrlarlroln" 16 rrrgzruecatu 'rrrpcryu+rale
"aJel
-Iolzop e1 'ernlsace €aJ"+uerJo e1 rS cruqol rnlnsarSord a1e aralckuoc
-rolarualqord EeJrAIozJr ri eeraipnls €l ?+Euurosug arfnqr:1uo3 o oJnp"
pe colaborarea strinse cu oamenii muncii din producfie, pe preocuin 1eg5.tur5. cu aplicarea rezultatelor obtinute. Anii
care s-au scurs de la 23 August 1944 pot fi considerati dupd cum spunea foarte bine regretatul acad. $tefan Vencov, ,.anii rena;teri'i gi
avi,ntulut, ;tiinlei yonri,nesti"r. in numeroase domenii ;tiinlifice s-au
obtinut rezultate teoretice si practice deosebit de valoroase.
I-a Congresul a1 III-lea a1 F.NLR.. s-au arS.tat marilc sarcini ce revin
oamenilor de ;tiinli si tehnicienilor in cercetarea si rezol-rarea problemelor fundamentale pe care practica desfd;ur5"rii constructiei sociaiismuiui le pune in fala ;tiinlei gi tehnicii. Pe baza Directivelor
Congresului C.C. al P.I'I.R. ;i Consiliului de X{inistri, s-a adoptat
Hotdrirea cu l>riaire la ridlicare& niaeluhti telcnic al, prodwcliea, pentru a
asigura in mod permanent aplicarea in toate ramurile economiei nationale a reaiizS"rilor ;tiintei ;i tehnicii moderne, pentru ridicarea continu5, a eficienlei muncii de cercetare stiinlific5.
Este nevoie de noi ma;ini, mai puternice si mai usoare, de noi procedee gi de perfeclionarea celor existente, de sporirea continuS. a eficacit[lii economice a tehnicii noi, de mijloace mai bune pentru valorificarea marilor resllrse naturale ale t5.rii.
Deschiz5torii de drumuri noi au in fata lor un cimp nelimitat de activitate. Noul se naste in proportie de mas5. - in laborator;i in fabricS,
in institutul de cercet[ri ;i pe ;antier - rispunzind unei cornenzi
sociale imperioase. Vasta miscare a inovatorilor, care a cuprins zeci
de mii de muncitori ;i tehnicieni inaintali din productie, este expresia caracterului profund popuiar al progresului tehniccr-;tiintific ce
se realizeazS. in tara noastrd. Numai in deceniul 1950-1960, s-au
inregistrat la noi peste 500 000 inovatii, din care mai mult de jumdtate au fost aplicate, economiile realizate depigind l miiiard de lei.
in anul 1962 au fosl aplicate 45 mii inventii ;i inovalii, care au
perinis realizarea a circa 430 mjlioane lei economii post-calculate.
In."'cntatorul;i descoperitorul nu mai sint oamenii desconsidera!i de altldat5, activitatea 1or fiind, dimpotrivi, incurajat[ prin toate mijloacele; statul asiguri condiliile necesare pentru reusita stridaniilcr 1or.
Este tipici in aceast[ privinti ins[;i schimbarea reglementi.rii juridice a inventiilor. ln timp ce in trecut la noi brevetele se acordau fir[
garan{ia statului (preocuparea oficialititii fiind doar aceea de a-si asigura perceperea,,taxelor" pentru eliberarea lor), azi in R.P.IR. certificatu1 de autor se acordi numai dupi o prealabilir investigatie pe plan
rnondial, pe baza leg[turilor existente cu oficiile de brevetare din str5"parea permanentS"
t 9 t. \r e n c ov, Contrib'ulia oanenilor de Stii.nli ditt. R.P.R. la construirea
socialismului, Bucuregti, 1955, p. 30.
'130
ttv
'9I 'd '696I 'r+6erncng
'prl;Iiull+S Ern1rpg'tololztaaul' ap lrydal1'n
cse
u I ru A € p u I o ,L rzaA
"
r
'al€sJa^Iun reiurrl6 InlJa3uoc uI
,rruaruop eseoJalunu uJ 'e]elrJoln? n3 ra eererutrlp 'aJls"ou raiurrl$ re
elur"ul ried rieuurasul Pz€arlcJeur Ii Joi raJado 3 oreuorolul Pl?rP^ap"
o ernlrlsuor eJ€r rJgJ3nI 'lJn3s IleIar Iu" ap l"^Jolur un-JluJ 'g1earrr
3Ia]1sY'rn1n-iodod InsoIoJ uI'ar"o+
giurlnd nr
Ei eap ps ra
"c IrJpleJJeJlsol
eerern*p;sap tt ea-racnpuoc nJluad ?IBIJ
-rolruI ecr;riurr16
-rleur pztcl g3-ie1 o etitzodsrp €i el-npulund 1n1e1s rt 1npr1-red 'lncall uI
lndecuocau ap pcipiurrli eriearc ap rrfrpuoc ar€JJqIIa gdnp ap rrue
uI +lJnpi ne-s rI 'gltrpuour aJeoIeA ap rlPZII"eJ utrd prlscou eiurrl6
lnJaJ+ u1 16 1e:1snlr ne arcJ 'liuenes Jolsace Rl ruP]?J€ IS J"saf,au elsE
'purf,rpau uI nt)p)xN 'lS 16
oJallulg ',tg 'nlcQolaxuv1l pxuo7 'w1?tr1t wa{ayi 'uoEted 'I'J rolru
-arJrureppl" e1t laa1e-r nc JoIelInlJIf, luuaurop vI llsLoJ/V 'tt 'pe-Je ale
lgcrueS;o ezoluls uI ntsoir'wa117 'O'3 'proa rnln^Ilcalos e1e 16 a1rdo1
JolrJnJps eIB af,IurII{J-oJrzrl rolriglarrdord lnrpnls u1 nxalnS,tnW anl
'pEO€ rnln^r+oeiof, a1e lrunllnctr8e lnruauop u1 r,TiasoE-wsauol 'E9
r{ tr,csaynapg wol'a.t'J Jolrual3lurap"J€ ale lgrruecaur r$ gcrzr1 q 1p{a,t'
-D) anE G 'atuit.j '5 '*popppg 'E 'xaqnlnH uL.toII rollualclurop"c"
e1e lrarSoleJaurru r3 rerSoloa8 Intuauop uI olJt'upo) l'rtpultxzlY 16
xeal?oIn eq7,toar13 JolluerllurapeJe aIrJ?Jcn1 pplrd ap 'aleltleut8tro 16
efEoIBA ?]Iqesoep o op 'IJgzrI€oJ alaun lndacul eI ep a]Ilurlu? ornc[aJJ
apullard aleod
uI PlsIAeJ uI "r"f,?tu P3"aJ+ o
'rur8ed eAJollJ
InsurJdnl
"s
op 1lle'atlseou raiurrl( e Pllorar e1e8oq urg
nu rualuru
11cug p1e8oq
'iue rlSaf,B uI aoluqal ri acr;riurrl* a.ttlcaloo ep elies o ap alnuriqo
alosacJrls Pz"aqsJsru aJ"f, 'eTrqesoop IJEZII€ar ?AelI3 r?Lunu ulr+urlu€ PS
ruo.L'€-rolsaJe rnlllsqns au ? ap erfuala:d ea,l,t grg.f 'lJolp]
"
"3Jalulap arls?ou elaJp€f, n:1uad
-aJJel
?ur?os ap aredncoard o arnlrlsuos PS
lrJop ap elsa ri alelpuuresul ?lrqasoop o plurzard slluouoJe 16 cruqal
lnsa-r8o:d "I €JolsaJe rnlnpode ea-rarca:de rt lnrpnls el urpJoprsuoJ
'cserunur of, .rolao ir-rglsgunq r$
rnlnusrler3os rericn.rlsuor eq[n1s uJ ee]E]rl€dtc 16 in]ual€] snd ne-r6
ac giuril* ap riuoureo r* rruarcruqbl liot 3p Pi"I Jsarlnu o ln"rodod r$
lnprped eJec ed reurils r$ ralsoFe.rp eisardxa alsa relndod-lercourep
In+"1s u; rrrolrradocsap rd lliolelualur grnlnq es eJel ep ea;rniar4
'rrrcruqa+ rrrPllo^zep Inrueuop ul Balell^Ill" azalnlurls PS lluaul alsa
ro+€lualur ap ]srlerros inlda:q 'rrinlos ell€ ep pi"I Ia ealelrleur8r-ro
'raiiua,tur ealelrrorrd la;lse pzeelue.te8 Jolnz ap inl"crlrlla3 'elel?ur
t:
-l
n
'
TL
3
I.
Ii
-
-i
-l
-l
E
1
l{
IT
n
J
II
-
Printre realizdrile deosebite ale acestor ani, trebuie sir amintim contribulia adus5" in teoria regl5rii automate, in teoria calitativi a
ecuatiilor diferen!iale, teoria functiilor complexe, teoria elasticitd!ii,
fizica corpului solid, teoria spectralS., teoria electrolitilor topifi,
raze cosmice, aeromecanicd, oboseala metalelor, fotografia nucleard.
;i altele - probleme in care cercet5.torii nostri detin o pozitie unanim
recunoscutS". S-au conceput si construit masinile electronice de calcul
CIFA-I, CItrA-2 ;i CIFA-101, s-a realizat betatronui rominesc, s-a
sintetizat clorura de vinil monomer si polimer, a fost realizatl, o gami
variatS" de coloranti, s-au produs numeroase medicamente care in
trecut trebuiau importate, s-au obtinut noi soiuri, mai procluctive ;i
mai rezistente, de plante.
Despre aceste infiptuiri, ca ;i despre citeva altele, vom relata pe scurt
in paginile ce urmeazi.
Printre ;tiintele care au inregistrat cele mai importante progrese in
anii de dupl Eliberare, se num5r5" firi indoiall. fizica, cercetitorii
din acest domeniu fiind dotati cu mijloace de studiu si experimentare
dintre cele mai moderne.
in 1959, in preajma celei de-a 15-a anivers[ri a trliberlrii patriei
noastre, eforturiie unite ale unui colectiv de speciali;ti ai Institutului
de fizicS. atomici din R.P.R., ale muncitorilor ;i tehnicienilor unor
mari uzine ;i ai Atelierelor de prototipuri din Nlinisterul Industriei
Grele au dus la o remarcabilS. realizare tehnico-stiintificE": crearea
betatronului rominesc.
De obicei, astfel de instalatii cle inalti tehnicitate se construiesc mai
intii sub formi de machete, la scari redusb.. De data aceasta ins5",
etapa machetei a fost ,,sdrit6", constmindu-se in mod direct bctatronul in forma in care a fost pus in functiunc.
Dup5" cum se;tie, betatronul este un aparat modern, destinat accelerd"rii electronilor, _spre deosebire de ciclotron, care serveste exclusiv
accelerdrii ionilor pozitivi ai elementelor.
Ce se reaiizeazd" cu ajutorul electronilor accelerati de betatron?
In primul rind, betatronul serve;te la studiul unor proprietS"li ale
nucleelor atomice. Dar betatronui, acceleratorul de particule de cea
mai mare energie din tara noastrd" este util ;i pentru cercetarea
pieselor mari de metal, avind pini la jumS.tate metru grosime; radialia lui foarte p5"trunzS"toare permite obtinerea de ,,radiografii" care
duc la descoperirea unor defecte ce nu pot fi constatate pe altl cale
(fisuri, de ex.). Tehnica nucleari vine astfel si pe aceastS" cale in
sprijinul productiei.
432
I
tw
[n{pn}s uI aliqef,Jelual IJRIa)Jaf, ]EzIIeaJ ne-S IUB Iitul}ln uI 'a}eutuasul
r-rBJOnI ?nAB € (SSet,tl leparap) Aotue,1'lS'pe3" or?c ur nru3rrrop
'ardorsorlcads u1 r:gdncoa"rd aleuorirperl r{ aluelsuoc epasod rrldcu
rruarcrzrl ef, 1€li?Je ernqeJ] 'sns reur ep oial nc prnlp8ei uJ rle;ll€ aC
ui
a:
e-
'aluESsre+
-rrr ri eleuiSrro JlBllnzeJ l"p n? gie:1cads rzrIEuE ri o+eziuor
']euioln" Iorluol rt are13a: ep
,rclaze8 Inrpnls 'lnlrlsur lsoJl:
"I loJ
alauralsrs
pour uj ezeasaralur eiepoioloJ r{ alareolsrru:e1 pur,rrrd
]rqasoap
airrllec:o3 'apcroloJ op
a16a,rrrd ?r Lrr esEoJoIeA apllnzaJ
"ar"zrlear
lnurfclo n"-S '?i€rpuoru rrJiui{a} inlalru eI ror}srJa}fe-reJ nl oJ?o}srru
-Ja1 os-npuJZrI"aJ '.rcrprxo rSnduoc ap rrrereda-rd ecruqal lcund e1 snd e-g
'prrurialoJ+tela erJlsnpur u1 'orzrle-rd ap
alerede
'.BOrleLLrolnE
Jlezrlrln lua^la-r] r€LLr Jo+ 'Jolareol3npuo.)
uJ
"l
-rruas
alsa
orlurJd 'eJls"ou renuouola I" cruqel lnsa:8
"rualqord
"ols3te
a1e8a1 suJrls erualqo-id ;oun erdns" cz€orluoluot as olrJ?];c
-crd ep
--ral apun 'pIZ\! op rninlnlrlsul rrlo+"]erJao
rlr+le urjnd reu n1tr
lurs
aIolIE ri rurx
-orJl 'ItI Inpol ]uIS un]o 'a,trlceorpe: riglarrdo-id nc oieurcrpaur alered
-a:d lrsoloy ? ar?r'(eurr-rd pull]'S'S'U'i1) elsrirrcos g;ei enop E +soJ
EleuruJsur o tou el lenl roirdolozr eo,recrlde
"'U'd'U'aJ€]Iolzop
" ul rr"+alrcl alurs
'I9GI 16 036I ui 'purorpalu 'grnlincu8e 'iarrlsnpur
-eJelur Joun rrrpn+te1;l r,resJocu,rrcloiozr lnurfqo ne-s Jolc?al EI aC
'('c1a arealcnu rarHroua E orJlsitpur ul
rerecrlde n"rluad eleir1n 'lernseru op a]ruoJ]ta1a a1e-iecle ,aleuctrr]inur
eJeozrlrue 'ruorlnau ap a;e-r3o-rlcads) a1"+rlel gll"uJ op eoruoJ]f,aia
.
el
B]
ET'
,\i
-3J
-o
'gs
r
I
I?
€al
Ia j
JO'
Inr
IAI
a-rE
I i -Ii
a,rrlrzodsrp r$ a1e-rede ap arrJs o r$ runrard ,oreloq alsad a1:rra:de 11nru
elellnzal lnuriqo ne-s aJel no 'orrrlrsoo -rolrrferper rnlnrpnls +"urlsrp
gde nc eJ"ru urz"q un'aleur8rro rrdicuird roun BZ"cl ad .1rn,r1suof,
'g1sr,ti1d1a;
ul
"-S
elzr;
ap rA pcrlaroa+
ap atualqcJd 'rdolozr ep rreredas ,eseoI rrielroxa
"Jrzrl
eI inlnolJnLt e)wr!
: ]uis ]nlrlslri ap elelacJao auralqord alaledrcurr4
'elrr"soJalur ep ]rqasoop Ilpnls ezezrleat TS JolrJclpl
-elJao pullrur,raci '1i1on-uorlcalae8aru g'6i ap eralnd o nr ,uo:1o1crc
dl+ ap crl3rr JopJelaol" un rzp+s" ezeauorlrun1 ,+LUrlsur ]sJJE,ur loJ
'orlEielsur
ur.
rS
UI
?ru
e-s
ap
o upasod e-ier arunl
plei
ulp
eldo
r ur?Ja ,aunri:unJ
Ie]+sE
ug snd +soJ ts InJo+f,€al puiJ '196l erunr 0t
?3 Lurlullue gs sosr:d
op else nN'16>{ 000t eI gugd g1r:gur 11 1n1nd"l€ ?o ,rururor rlSrlercads
rraur+ roun rolrru"p?rls pllroiep ,tep .,11rl
ap c:o1nci o
ea.Le
0006
ierfrur
,leluaurrradxa
'af,rl.erAoS rrunruil
1n:oin[e nJ ]int]suoJ
InJo]f,Ta-r
"lsaoy
pur-r
lnrur-rd uJ eJef, arluild 'pcryriur116 oJBol"A e;"ru ap ri alelrciuqal
plleur ap rrielelsur alie ri or" Tf,rluole ?rrzr] ap inlnlrlsul ,Io]]re a(f
Inr
rul'
PI-c:
.I]I
'til
e9
-uQ-
spectrului in in{rarogu al polimerilor, difuzia luminii, fluorescenla
uleiurilor vegetale ;i petrolului etc. S-au pus de asemenea Ia punct
metode originale de analizl spectroscopicS. a olelurilor, a produselor
petrolifere, a rd.sinilor sintetice s.a.m."J.
$coala electronic5" romineasci este bine cunoscutS" peste hotarel. Cercetdrile ei au dus la elaborarea de metode avantajoase pentru obtinerea unor produse greu c1e preparat pe cale chirnici obignuit5.
Tara noastrS" mai este ;i a doua tari socialist[, in ordine cronologic5,
care a rcalizat ma;ini de calculat.
Prima masin5" de acest gen, CIFA-1, al c5"rei proiect a fost prezentat
inci din 1955 la Congresul international de la Dresda, a fost pusd
la punct in 1957. CIFA-I este un calculator eiectronic universal de
tip paralel si lucreazS" in sistemul c1e calcul binar. Totu;i, atit introducerea datelor iniliaie, cit ;i citirea rez,ultatelor finale, se fac in sistemul zecimal obignuit, trecerea dintr-un sistem in altul realizinc.lu-se
automat. Cu cele aproximativ 1500 de triburi electronice gi 250 de
diode de germaniu ;i avind o vitezS. de lucru de aproximativ 50 de
operalii pe secundi, calculatorui electronic poate rezolva probleme
de o mare varietate.
,,Existenta unei ma;ini electronice - subliniaz:a acad. I. S. Gheorghiu
noi de matematici aplicate, in vederea folosirii
- a pus probleme practice.
De;i in acest domeniu, al programirii
ma;inii in scopuri
problemelor, nu a eristat nici un fel de experientd, totu;i sarcina a
fost indepliniti cu succes de tinerii nogtri matematicieni ;j ingineri"2.
Colectivul care a realizal primul calculator electronic a construit si
o alti ma;in5., CIFA-2; aceasta prezinti numeroase perfectioniri.
in 1962 a intrat in {uncf iune ;i ma;ina electronici de calcui
CIFA-101, ma;ini universalS. de calcui tip serie, cu memorie pe
ciiindru magnetic. Ma;ina, avind gabaritul similar aceluia al unui
birou, nu necesitS" instalalii speciaie de rS"cire -si ilici instalatie electric5" de forld, ea putind fi alimentatl de la releaua monofazicd
obi;nuiti. Poate rezolva sisteme de ecuatii cu 60 de necunoscute.
O atrti realiz.are este ma;ina electronic5. de calcul analogi (CAU-1),
construitS" de un ait colectiv cle ingineri ;i tehnicieni. Ea rezolv5"
probleme din domeniul automaticii, executi proiectiri de magini de
calculat electrice ;i electronice, solulioneazi probleme de aeronau-
tici
etc.
I Yezi Crealia fizic'ienilor nastri de acad. E. B i d 5 r
ranul" nr.32/1959.
2 ,,Automatica si electronica", nr. 1, 1959, p. 148.
434,
5.
u, in
,,Contempo-
9t?
rrrod€A rS ede go inldey ap 1e8a1 uauroue;) a$ayonac alse ersol?.a ar?tu
ap rJgzrieal eauaruase ap lnuriqo B pJlseou erei arer uI nruoluop uI)
'(alesra.tsuerl runricas alrJellp ap aIBUEJ ug aseo5sl,r
JcIaprnII earec$iru '.punI ep Serd ug alelnf,rlre eladelc '1e1 8e-ld nc
orEosJalap 'plrincse alqrnu no e-r?osJo^ep) prrlce-rd uJ elIuIIluJ alarluos
ueld ed eletoe:de 16
eIrJnzBJ e1 rritcrlde aleuruesul puile
- Ielpuotu
e]?rreural -_ aleJoqula aleurSrro alepoleur 'eJrul{e+ IrJrlnetplq e eJr}aJ
-oe+ EZeq a16e8rg1 es 'erolsace plrroleq'praqll gie;e:dns nc aia-i8 rolap
-rn1; rr-rpc6rtu I" I"+ueurrredxa rS crleroal Inrpnls pur.tr:d 'ntsa,t7ow,t,nq
n4u.une 'per" rnlnll+f,alol elrJerf,nl elutzetd llqesoep soJalur ui)
'rrcrureurporae lnsarSorC e1 lrnquluotr ne a.r?:r '(luressnoa 'y
nr ersroqelof, ul ?urrn urp elsace) :.{3-1ureg e1 rS pcruqe}llod
"lEoJS
rIoleJ"J 'peJB ap elrnJlsuof, 'pleur8t.ro etidacuoc ap 'aJttueutp
"I
-oJeE elaunl pnop alac 16 aleuotiuaru ernqaJJ ']elrprJ ollneuoJo" ]uetu
-Epuer un pulp 'p1eldope 3re1 rzglse +sol € 'eieauzerpug eargd Irunle
uI alroJc Jolau
ad a;er 'lerede rnlsor€ rrdrre tlnruJod 'atuaJl
"ec?
-?orle eelunrl ug neaund 1g aiueurro;rad tnrpc ale '(It6I-9961) ,,gseot
pdue" ap rnlnuorle InJo]"aJr alsa IIoI"J€J 'p"Je pJ +"rullqns aInqaJI
'rn1n[e1
-azn; eiuenllul ep rS eurees pululi rd rtdtre EurJoJ ap aricun; ur 'af,ru
-osradns Joleze+r^ Inrue{uop u; rolrdrre Inipn}s nrluad a}eJoqela al"u
-r8uo alapolaru rd elnf,sounc luJS 'lle allru€uipoJe? elueluour 'piuel
-rod nrluod Inclef, ap elnurroJ llllq"]s e s (g1o{a,tu3 a1o{o,r.{ ep earrur
-nuep lrur:d ne a.reo) 1rfun1or JrIA nf, rd nrparp nc 'lrincse JrJA nJ eclur
-eurpcJae ro1a1r;ord €eJ?sBJ+ nrlued epoleur leroqela e rloleJe3 'p"lv
'aleur8r:o 'rou aJepal ap alcund cnpe eJeJ?oap 'ale]gurprls rS p"rei
a-rarJarde o ap eJncnq es
urp :oirlSrlerceds InpuIJ uJ ElellJoruaulq
'r1o1ere3 arIE 'pef," ap eJeJoqrlg gdnp ep IIue ul alecrlqnd 'tteut :o1az
rrcrlueurpoJe" Ie sale reu rd rrcnueurporae Inruauop ur airr"Jcn-I
-alrl
'rrpiurr16
lxal rnun eaJaJnp"rl 'grls"ou erei ug glep eurr:d nrluad 'Z96I ui
'lnlrlsur urp r1$riercads ap Arllalof, un ap elrn,rlsuoc 16
+enlf,ele ? erer
plelcaro.rd'glndaruoo'1nc1ec ap ?cruoJ+ca1a eur6eur o gzeauoricun;
ii
Ti
..:
!,,
;ij
Ijt
-a.:
;:
E.
e-reo6
-luilJ urp oruqalrlod 1n1n1r1sul eI ?r ?aueulese ep leuoriuaru arnqeJJ
'(puo1o4 'd 'U 'eue81ng 'd 'U) elel?urprls urp e]"pu"ruoc
oinJl€r elrJalrp nrluad 16 alezrirln lso1 ne alruo-r13alo arlseou airurdetrl
'elr]3"pTp r.rndocs n-r1uad lercads ur 'r16a-rncng urp ciu
-qa1r1od Inlnlrlsul €I rlf,elof, un ep glinJ+suof, ?sol t eSoleue Inf,Ier ep
pur*eu ?]Ie O 'aluaucduroc Jolaluaruela e arzrca:d oJ"ru o-Jlurtd gzeaz
-rJelJ"J"J es J"p '(aleuorieredo a.reolecrpldrue 61 reurnu) psnpeJ a]€1
'U'd'U rarruapery 1e errla8-iaug op In+nlrlsul
-roedec o are
"+s?elv
gSoleur InJIBc ep plrrror]3a1a eur6eu rS uguoriuall
"I ?+rnllsuor
- -l
r
l'-
produc, prin eroziune, cavitS.ti in peretii instalatiilor hidraulice, ceea
ce duce la uzura timpurie a ace-ctor n:ra;ini) . Rezultatele studiilor
noastre in privinla cavitatiei (conditiile de constructie a profilelor
anticavitationaie de ma;ini) sint la nivelul celor mai recente cercetxri
din Uniunea SovieticS", Japonia ;i S.Lt.A.
Fizica romineascL se bucuri c1e o aprecierc tot mai larg5" peste hotare.
La cea de-a doua conferintL prir.itoare la pi:oblernele folosirii energiei
atomice in scopuri pa.;nice, comunicS.rilc fizicienilor rcmini cu privire
la dezintegrarea mezonilor ;i corelatiile lor unghiulare au stirnit rin
maie interes, iar Ia Congresul international de spectroscopie de 1a
Amsterdam (1956) contributiile originale rominesti au fost consemnate de presa de specialitate. IJe succes s-ari bucurat si comunic5i"ile
rorainesti la Congrcsul de eiectronicii in gaze de 1a J{oscor.a, la
Congresui de geofizici de la Toronto, ia Congresul de acustici. de la
I oscova ;i DresCa etc.
La Institutul unificat de cercetd-ri nucleare cie la Dubna, grupul de
cercetitori care repuezinti. Iton'iinia are un insemnat aport la studiile intreprinse.
Fizicienii nostri de frunte, printre care acadernicienii Eugen Bldirdu,
Horia Hulubei, $erban Titeica, care au abordat cu succes probleme
ale fizicii moclerne, sint cunoscuti ;i apreciati Ce spcciali;tii cljri
toate t5"rile.
Astfel, lucririle acad. Eugen Bidirdu, in domeniul descircd.riior electrice in gaze, in electroopticd, in spectroscopie opticd, in acusticd. si
electroacustic5" sau in domeniul plasmci reprezintS" contributii insemnate la progresul fizicit.
Strins legate dc cercetirile cle fizici sint cele de matetnqticd. si in
acest domenir-r bogata traditie a rnatematicii romlnesti a fost dus[
mai departe, ridicati pe o treapti mai inalti in ace;ti ani.
Lncrlrile unor matematicieni de valoare, ca academicienii Gtigorc
Moisil , M,iyon N,icoltscu, Gheorgltc {rinceatl,rt sint rnirlt prctuite in
cercurile de specialitate de pretutindeni ; i'calizirilc gcolii matenatice
rornine;ti in tcoria functiilor, analiza functionaiS", geometrie, aplicatiile matematice in automaticii, termodinamici ;i aerodinamjcd. irnbogllesc patrimoniul ;tiintei universale prin contributii insemnate.
In gencre, lucrI-rile matematicienilor no;tri au fost orientate spre
practicS"; c1e aceea ei au efectuat de pi1c15. interesante cercetiri in hidrodinamici (la care au apiicat teoria functiilor de variabili complexi),
in statisticr ;i probabilitate (unc1e s-au foiosit de teoria functiilor
de variabilS- reall), in domeniul teoriei elasticitS_tii, a plasticitd"lii ;i
in reologie. Au fost intreprinse interesante cercetS.ri asupra teoriei
436
LEV
-adxa epolaur Joun eeJ"JoqEIe pugr inrurrd uJ ul?cJeural ?s aInqaJl 'eIuII
plseeo" a4 'ncsaln'3,tntr[ a!.lJ 'pef," Inlr]f,aloJ ep seJJns ]Iqesoap un
nJ ?+"rpnls lsoJ e'a1en1ce ralurTqf, eI" ilueurop aluelJodurl l"ru ala3
erlurp Inun ruP II.ullln ul +iue^ep e e-r33 'a1rdo1 JoIIJnr?s euelqoJd
'e3rurrqc
:olrrfcea"r rnlnursruelaru oI" alnlsounJeu urnce gugd alcedse p1.r:polol
girqrsod
es-npurJnrJrgl 'rrieurcpuoc ap aselt lou -Ioun rezaluls
e eltltletoads ap
l"I aJ"c 'rou r8al rt auaruoua; ap ta;rradof,sap BI snp"oJ€zrI"aJ
'IoJ}sY
aJls"ou Jolalnlrlsur InJpef, lII Ialra]"tu PJIurIt{l
"
"eJe}alJa3
'pcilce:d 16 prrla-ros1 pfuel,roCur
aJE{u o op a}"}InzeJ
lnuriqo ni: rJol?1ef,Jal ap a,tI]3alo3 eseo-re[Inu 16 uncard 'nrsaleSuy
ua8ng 'ncsaspugl uo1 'rqrslol"I\I ua8nE 'rredrg ecnl"U 'ncsairua,11
'Ct urlsoJ 'nosainpqJnl,\i olll rruarf,rllrapel" ?r giultl6 ap rualueo
'aleuorieu rrurouola rr8arlul rrJpliolzep lndocs ul 'Inls t6 tunqrgc
'ares '1o:1ad'(a1e1rrnd areur o ap) uelau zeB ap esJnsoJ aJlscou Jola]"u
-uesul e 'rrJlsnpur rols3Je ln]p"l ul deJJ"f,Ilrlole^ uI P+suoJ
"urcJes
'aralduoc arualqord aseoJerlrnu e
oJaJ ri pprde-r e}J"oJ aJel
"arEAIozaJ
-Io^zap o-Jlul pl;" os p3rrurrlf, pJls"ou elrlsnpur pc rnlnlde; a1*e-io1ep
es niJnl lsoJY '01.ut1,1,1J Plr,ropul FJEJ ?l?urnu as 'ar"JsqIIE gdnp ep
rrue ul osaf,lns a+"uruasul r"ur olal lerlsr8arug n? aJ?c a1afurr16 aJlurJd
'9]nssour-r331 LUiLreUrl 3_r€OI"A
O
glurzatd (OSOi) ?lv1.uo!i1,it ,rolat{tstupJlw a pluqo?p ar,toag DIe}uerir€p
-unJ es eeJeJrnl rer 'arurouof,o uJ rou rrcruqa+ BeJaf,npoJlur nrlried
sere+ur llq?soap un plurzard IrsioI{ 'r5 'pele rn{nAr}3olor aillpn}S
'c1a a1r:uorie:ado rrole,r
allnru r?ur nc ,,a1acr3o1" ?r '41€rr"A alr]"ura+"ur aceol[rur ap re.rr]
-urnqallul 1':1e areolerqrlrllnu nc 'ereoleales nc 'elu"InJs"q 16 alezrr
-odural 'alezrtelod aalal nJ aJruoJlf,ala rJnqnl no elal +uIS urnl 'e1err1d
-urol relu elrn3JrJ .roun lnrpnls n-r1uad acrl"rlrolBru repolaul eareldepe
1 (giua.tcas nc olrncJro elalrrunu-eie) duirl u1 crinlo,te o nE aJEc Jolal
-rncrr3 1e lriunupu? Inrpnls:nruoutop +sac" ur iou eI olen]Jala Joirrpl
-eJJal ale r3rlsrJo]l€Jctr raJl alaf, 1e;1se a1(aurJap er"r 'IISIotr\i 'J 'rC
'pple plJe es rloci ralsaJe eolunr] uI'ruepullnla-rd ap alelrleicads ep
alrJn3Jal n1 alerca:.Ie ?lnlrl 'a1eur3r-ro a}"+lnzal lnuriqo e a,rer 'ar-rci
r oalal .nc a+"uroln? alusrueoau ep Joieurarlos
-ord pleoc$ o rou
"I l"p
1e crrc1a31e-ocrSoi inlpnls 'plrl€utolne ur af,rlerueleur rrolSol alriierrldr:
Pz€rpnls aJer rnln^l+calor alrrgJcnl 'PJsoPunq 'pJalo 1l '.?3rl"ilIa]"ur
?Jlseou eiurili glle es aJ€J "I rnlnlalru l€ luapnlcuoc nlduraxa ug
'crye;8 r* crraurntr rnlnInJI€J e i6 arerurl rrreruerSord iniuoruop ui
a]euurasul alellnzor lnuriclo ne-s rS Jolapun rr.rp8edord ? alu?rJelur
I
.
rirnentale noi pentru determinarea,.iiroprietStilor termoclinamice
de exces" in amestecuri de sd"ruri topite (metcda crioscopicX, metoda
pilelor de ccncentratie, metoda oscilografici, metoda calorimetrici") .
Priir metodele elaborate, au putut fi determinate proprietdtile termodinamice la un numdr de peste doriSzeci de amestecuri de sdluri
topite.
AcaCemicianul {.. L}. I{enilescr,t,, ing. Al. Hncl.t.;i ing. C. Ho,tcla sint
inventatorii unui procedeu de polimerizate a etilenei gazoase ia presiune a.tmosferici sau in jurul acesteia. la temper.aturi sltb 100.C, cu.
folosirea unui catalizator nou: amilsocliul
Frincipaleie avantaje a.1e inventiei sint folosirea unui cataliza,tor care
se obtine in conditii simple de lucru si care nu prezintd. pericol de
inflamare sau explozie, precum si obtinerea cu rancLamente riclicate
a polimerilor de greutate moleculard- riclicati.. ulterior a fost pus la
punct si un procedeu de poiimerizaie a etilenei la piesiune meclie.
De altfel, acad. c. D. Nenilescu este unul clintre cei mai fecunzi inventatori ai no;tri. in colaborare cu alti chimigti, el a inventat un prccedeu de fabricare a acidului tereftaHc din toluen, care simpiificd
mult producerea acestei substarrte ;i este foarte economic; un procedeu de fabricare a S-nitrofur{urolului ;i a 5-nitro-2-furfuroldeliidsemicarbazonei; un procedeu de fabricare a dimetil-tereftalatului
clin p:"ra xilen, care decurge intr-un numir redus dc faze si prezirLtl
.
;i alte avantaje.
Cercetiri originale, de o deosebiti valoare, ii datori.m acad. Ewgen
Angelescor, ale c5.rui lucr5.ri in domeniul chimiei coloidale, al solubilit5.tii selective a unor substante organice si in domeniul cineticii chimice
se bucurd. de o largd recunoastere pe plan mondial.
Nu trebuie si uitdrn cX in epoca noastrS. un rol deosebit il au masele
plastice (in ultimele dou5" decenii, produclia de mase plastice s-a
inzecit). Materialele plastice au o greutate specificS" redusi chiar fa!d.
de aluminiu, cunoscut ca metal foarte uFor, opun o rezistent5 foarte
mare la actiunea corosivS" a agentilor chimici, au o capacitate de prelucrare superioari metalelor, prezentind si alte insernnate avantaje.
Examenul de maturitate al productiei noastre chimice l-am trecut o
dat5" cu reu;ita fabricirii vinilinului, realizat din eprubeti si pin5" la
instalatia de mare produclie de citre tehnologii si chimistii nogtri.
Pe aceastS. linie, ca un deosebit succes trebuie consideratS" obtinerea
clorurii de vinil monomer si polimer de cdtre colectivul {ormat din
inginerul Milaail Radtt, ;i dr. chimist Yaieritt, Vintw, realizare apreciat[ in mod deosebit.
Mari progrese s-au fdcut in chimizarea gazului metan pentru obtinerea ing;r5;imintelor chimice, a cauciucui'.ri sintetic gi a fibrelor sin438
6w
'(sr:rsnueur .oIJ
696
t-996 L
'U'd'At,az.utapz)VDattfiiul'.t7!t'tipTtrttgtaalatttaltTo'r8t{nfionyt5 'n o I
l
1'2'LLn
.w!
TAi '1S
r
nrluod 93s?aulrrjoJ ?r"Ird?f, epolal^I "'r[oJ
-elrp r€ru ioles
"a-rsJnpoJlul
Iarulqlolq Inluaruop uI t$ asarSord 3]"zI{"aJ lsoJ nV
-u8e
-ioIolLI"Id
'saJelur llqasoep rin ?]ulzaJd JoIelPAJaJ"os Inluatuop
uI rJlgou lrlAlurrqf,orq ap eleJoq"[3 e-r"]3f,Jaf, 3p apo+aru allol{ '?JI}
-euaSolrl eJ"cs ed JoIaI?tuIu" I" alinio^a ap'Inp"JF ap apurdap JeIaJ3
urp a8Brlxa +od 3s ec e3lureloJd lollunlif,"l} InJElunu Jo[a]€JQa]JaA
€rJas uI 11f, +Ipa^op e-s 'aleurrue JoIalIJelIp InJerelc as-npurlpnls
'f,+a
'Sarnlq n8ril'treo6rurtl €I aJruirqlorq rJ?+a3Ja3 ap aJluac
"Aor"JJ
'eolur
lezruel:o ne-s r$ rf911nce1 "I alullqlolq ap aJpal"c 1eiurrlul ne-s
'IIuacap
-Iqsolq IJPlacJal nJlued lercads ]nlrlsul un 1"eJ3 €-s rou €-1
ug sonlacurr +"+Io^zap s-s eref, 'Pr?uI1 All"ler piullr€ o 31sa
aJruirr{3 Joiolraruouo} Illlpn}s 'atunxEcoxg
"i"*t11"
.;oia;eolrniar.t alrrndroil urp
'r-r1€ou
tt1*rurqc ep oleJoq€1a
'a1eu
-r8r-ro apolaru aci 16 1I3 'aulglls aapalord Joun ?aJ"Ilurse ad lll" as-np
-ul'zaq a,tilcedsar alasnpo-rd +EZ:IEIJ ?(eJ"Jaqllg gdnp ap rrue u1 alred
uI pln"rpde'tolriue;oior e 16 Jolo]uaureslpaur "rJ]snpul
aJeur rer[
a3ilBluoJ" Jolr-rnclJ"solprti srurrqc nrluad
"a]
ef,i
-iti
u:s
'
piuelrodrur E,lrqasoap o ore R+ezrlear eiuelsqns 'r ,,Iu" 3p 0g alsad ap
e8eallug €olunl urp ro1r1$rruiqc eriuale ul r:31?1s er gcr;riurili guraiqo:d
o ]"AIozeJ B Iaualpvlnclolslf, eerauriqo" pc inlde; r$ lerurlqns aInqJlI
'r:pi
"ro1ie erfrzodsrP e1 16 asnd
lso] ne rnlnu"JnloJtrIu Irlasnpo"rd 1e t* ec 'tnlnloz"I+"]Ins eaJ€oiJq€J
nJluad nJlsou lnapacord 'la1lsv 'aur?Jls ele^oJq 16 :o1nr: ap el"JII
_rlJo3 uI o+"uurasuoc lsol n" JOIrrplaJJas a1e 'a1eur8uo 'Iou alolellnzau
'RzrIe+TJ u1 16 gtituiqr
€3rleu{3 ui,rcr1e-rro-re :olrenduior alrrirzoclsucrl ri eoJ€pltlf,I" uJ
'-ro1a.lrle,re.loiJIc ?Iurqc uI 'lolrzilerlodoralaq e 'axaldruor rolttieurqruor
ne Tur"os ap asac3nq
trnrpnls u1 rr16ou ril6turrqc eJlPs op alnuriqo +so;
ap snpord - Iap
'u?+aur uip
- acrue8ro razalurs I" PZ€q
-Tr{apl"uiJo} eoJ?3IJqr;} n:1ued napaJoJcl un sauorrlase op ]"Joq"la B-q
'ar:rcarclt pE:e1 c lisp8 e 'tr1*ou ;o1i15Lr';iqr lr|glrzorua8ui uiProlep II
e:et ac ,uelelu urp rouall+al" etJatrnpo:ci nrluad 1eut8l:o lnepa3oJd
'srrpoJcl Inlsase aT€
eun si.t*[e ? T-r]s€ou erej 'uc1;ur
a'eo1e1:odxa I-tIi alaleJrlurrcl
"'t1'"tit
zr3 utp {rin; oil rnlnr8au r:a:cuifqo n-riuod lnopaco'rd lrund el puJ{rlld
'aluo+six3 -roll'rn3nlsnec a-rr:ot:sdns asluela[i I]t+slJa+
-J"lel nl .rion crus]oJnrioil snrJn€3 un lnuriqo " ''u'c'u Ialuiep€f,v
'af,l+3]
1e lirapuoclsaloc RJCIuIeLil ',1;!ir!\i t?i/ -iellslo^Illn IoJosalo-i.i
qt:l
.t
-Dii
-a:.
E--il
-!--.i.
.;;
"l
e i?
JI
al::
1t:,
-"-I
i'-..
-:'-lj
. ::
Ep,,
eJ:'t
riti
produgi chimici sau bioloeici in corpui planteror, a inceput sI
;i in striini.taie (U.R.S.S., R.F.G., Olanda etc.).
fie aplicati
gi m,ineralogza au dobindit de aserrlenea in ultirnii ani un cimp
larg de activitate. La dispozitia geologilor s-au pus largi mijloace
materiale, utiiaje dintre cele mai perfectionate, creinciu-se toate conditiile pentru clesf5;urarea unei activititi roclnice .
Bilantul activitdtii geoiogice este bogat. I)escoperirea de noi zdcdminte de petrol" precum ;i eviclentierea si derimitarea masivului cle
*sare de o mare intindere din regiunea Arge; sint reauzd.ri clistinse cu
Prerniul de stat. S-au clescoperit de asenenea noi zi.ciminte de gaz
netan in podi;ui rransilr.aniei. ca ;i ziicdminte c1e minereuri metalifere ;i s-au valorificat diferite roci si minereuri de fier, titan si
fosfor. S-au mai d.escoperit ,'roi r"re."e de ci.rbuni in \raiea
Jiului,
Banat, Oltenia si nord-estul Transilvaniei.
Subsolul t5-rii noastre este astdzt incomparabil mai bine cuncscut
decit in trecut.
Geologia
Biolog'ia noastrlL a cunoscut dupi Etiberare un puternic avint. Este
semnificativ sii amintim in aceastd. privinti c1e lucriri reprezentative
de mare amploare, astdzi in curs de elaborare: Frora R.p.R. siFcuna
R.P.R. Aceste opere constituie ;i un insemnat bilant de descoperiri
biologice, precum ;i o largi bazi rJ.e plecare pentru aplicalii
fractice
in fitotehnie, pomiculturi., r,iticulturd., zootehnie ctc.
Trebuie mentionate montimentalele nonografii ale acad. Tra,iato sia,/rs*r asupra uredinalelor si Listilaginaielor din R.p.R., contributii
originale de o deosebiti valoare si inciinunare a unei m'nci stiintifice de multe deccuii.
nescoperirile din anii de dupd" trliberare all contribuit la mai compieta cunoastere a plantelor ;i animalelor din tara noastri si in
mod firesc
la mai deplina folcsire a resurselor naturare a1e txrii.
De un interes ;tiintific deosebit sint descoperirile ficute in don:eniul hidrcbiologieil.
Dar descoperirea mai capitl astizi in biologie (ca ;i in alte
;tiinle)
lln norr sens, pe linia crcarii de soiuri si rase noi, cu insusiri dinainte
previzute.
Transformarea sociaiisti a agriculturii din tara noastri a creat posibilit5li largi pentru aplicarea unri agrotehnici stiintifice creatoare.
1
Pr-intr.e,acestea putem menticna genui cle pesre Rontanichthys t.'aisan'iccla,
velitabilir {osil.1 r-ie-
440
wv
'Jla IEuaI{3'gdairic'Iein ap ur'a1ut1 ep as€oJoi€:\ IJlllos rg e}nu
-:iqo lsoy n1''p-rti u1 r:snpord el3als ap giulurps no R]"^Ilinr 31se Plnz
-"^ard gfeye;cins tSea:1ug Ize ]If,tII la1lse 'IIoq "l elualslzet rt sYuuz
u1 a1e8oq'a,rtlcnpo:d'Tllals ep u'nlos re-rl Eouaulose 3p 13eJ3 n"-q
;tdtfi'"i#'1;i:
,,Trurpnls ap osaul."ou" '(+ets "t,
arer rrluad) ,,tS tMI" 'Pplld aP 'luls qrunrod ap aseorol"A IrnIoS
'91e8trtau 9:n1
-inr uI 'eq el 3t OSgg ap arfrnpo-rd o 1ep e 'rliauiuor alezrur'r8uesuor
(t-Bg 'fi nlqnp
Inplrqll{ ',,ncsa31eg ee1oct1i"
IIuII ulp lsnisxg l€alf,
crurouor8e Inln+nlllsul ? aluqololll ap €Jpales ep al"n1f,a1e aiuar'radxe
iaun InJp"J uI 't6o;c1e.t alJcol llpe^op ne-s cJ?3 'fI 'Jtr "alnpund
'g 'Ju Ealnpund Ilqnp IIzIJqIq Ilea-r3 ]so1 n€ epun
rS y '-ru
eI ap Pieluatut:adxa ezeg rI alnuriqo asallns aieluelrcdurr
'celnpung"alnpund
a;dsap +elelar e t1*ast5-n3souol 'i{C 'perr: 'i1-(arnrng €I 196I olrq
uI iol ]ilAe e orel l16l,tl+raloc -roliue-rgi e p-ref ed ea"unlglsuo3 3-I
,";::;"i*,:f
.I
--Lrratep
Itogg alsad
nr elpuor"-I roilrnros clicnpo;d 1r69dap n" Iuolqo+lr" Ilqnp Ilzllqlq
'areururrla-rd elaiuerroclxa u1 'pt?sv)0w awi L{9 pi lsorll tp 71wt'1a{
'iuolqolne Iiqnp Izrrqlq ap ollas o af"l erluip 'llqnp Izlrqlq 0gI 16
r1dirtr rzrrqtq 7y iICIurls IZIJqIq 931 'rri,eraua8 alrrapp uX olezrurrFLr€sucf,
rrurl ss"olarunu lnuriqo lr?-s ,rnlnqLunJod e a-re:orlaue ep eauntice u1
'al"llllllnpord p11eu1 ap qiun-rcd 3p izIJqIq ?auaurase ep +Ea-rJ n"-S
'trrodurr UIP I-rnros
nB eelsas" '696I lIIp prul :)/o96
16
ossoJol"A Joirn
]nleJlul
"I+3npo;d
ericnpo:d 1r{gdep nE rlurl e}Inur
-gI nl alpaur uI et?uor?r Jollrnros
reur aJeJ ulp 'gulu€o1 ap ni-i8 ap lou IIuII Icazgnop alsad op Jgurnu un
'rue rrurrlln ug 'lnuriqo ne aJltuouo-i8e trglaueo ap ells"ou a{a}n}I}suI
.II}I"
ii
a'
;
'
i:
IS
nu,afatqg arc?r,,tg 'pece 't1fust'S'loJsauaI "Ll1 'peJT 'ltls?Itt'ftpS uu?a/tJ
'pBJ"
piutili ap Iuour"o Joun ?aJ?LLInipuI q-rs 1ern691sap ?-s 'allu
":)
-qalor8e epolaul ereolgzundsaJoc r?tu Jolal €orezite-raua8 nrluad 16
ec 'a1ue1d ap IJnIos rou op ea:auiiclo nrluacl ?Jr:+af,Jol op
;r
t'
"alelllrlf,Y
'Pu€sJPunp
erduric uI e]"+Inzer aunq elr"o1 Pp ,,LL ut89rpg" inIrC '314
'p"cv" g:e-tgurtrcl ep n1:3 ap
,,0t sourrrrd '31" ecreozJo ',,8? .t{'d'U
Inros ',,gI sournJd '31" guureol ap n5r8 ap Inros al"oro lso] nE sounJg
n3:g1 gieluarurradxa eattnrfels t1 rllurnu 'IallsV 'a1ue1d ap r-rnros
rou Joun BaJ?aJJ uI rJgzll"at aleuutasul elnurfqo +so1 n" ''U'd'U siruep
-Ef,v op alerunJpul aleluarur:adxe arluoJ 16 IJPla3JaJ 3p elnlrlsui
rue r16ace uI el"Iarllalul n"s alE+IoAzJil +soJ ne 'atur1 g1seal" 3d
in munca cle cercetare in pomicurturi. si viticultrlri, au fost create
forme noi de viti de vie, cum ar fi ,,galbeni de Ociobe;ti.,, forme d.e
,,grasE de Cotnar-", hibrizi valorosi etc.l
Foarte utile au fost gi lucrdrile biorogurui Ruclolf parocsay, laureat
ai Premiuiui de stat. Acesta a creat, intre altele, un nou soi cle piersici, cu fructe care cintiresc in medie 350 g, un visin cu fructe gustoase, care are insusirea de a fi foarte rezistent 1a ger, cartofi de inaitd
productivitate, rosia-ardei, mere ;i pere cu insusiri valoroase etc. Soiurile de gladiole create de el au obtinut in 1gs6 meclalia de aur ia
expozitia de la Nantes. Recent a reahzat un nou soi de trandafir
galben-portocaliu2.
Astdzi,
el cond'ce o statiune experimentali horticoli. de
170 hectare, sutele de
peste
soiuri c1e seminte;i altoiuri realizate aci fiind
rdspinCite in toate coiturile f5.rii.
narvinismul creator nu s-a aritat mai putin rodnic in zootehnia romineascS. ExistS. importante infd"ptuiri pe linia imbund"titirii raselor
de
animale existente si a credrii de noi rase, superioore. Astfel la staliunea zooteh'ici Ru;etu, prin incruci;area porcului local Stocli cu
]tlarele alb, importat din LT.R.s.s., a fost creatd o noud. rasd de porcine de carne.
o rasi de oi foarte valoroasd. pentru tara noastrd. este merinosui de
Falas (dupd statiunea cu acest nume) , rod al
inderungate m'nci
'nei
de selectie.
ln leg5.turd cu apicultura, trebuie mentionati. o metoci originari de
iernare a mS.tciior de arbine in unitd.ti biorogice, compuse dintr-o
matci. ;i un numir mic de arbine rucri.toare (s0-100). Sisternul acesta,
care face obiectul unui brevet de inventie, permite iernarea unui
numdr nelimitat de mi.tci si este foarte economic.
in anii regimul'i
democrat-popurar, medicina a rearizat mari protraditiile unor savanti romini cu renume mon_
dial din trecut. Au fost duse mai departe;i dezvoltate lucrdrile scolilor rominqti de endocrinorogie (c. I. parhon,si gt. Milcu), inframicrobiologie ($t. Nicolau), neurologie (A. Kreindler
;i o. Sager) ;i
fiziologie si fiziopatologie {Gr. Benetato).
De o deosebitd pretuire se bucuri opera acad. c. L parhon, a cd.rui
crealie este ast5"zi larg apreciati cie cercurile stiintifice cin loatlt
grese, continuindu-se
t
',studii si ccrcetiri stiintificc", Biolcgie
- -' " 'gi;tiinfe agricore, Acacr . R.p.R.,
Filiala
Ia..i, Fasc.
iSSg. n. II.
r R' Pa I oc sav. t,'Expeiienlere
mere.F,d,. Agro-Silr.icd dc Stat, Hucuresti,
1955, p.7.
442
t9v
"raoue) ntluad rS 11r'au3iueq runlzal n-r1ued 111e 'rnlnBe;oso e atirnrlsuc3o'r
ep Pzeq ep €polalu aIIInl $! rze +ruo^ep E ntlx't'(IDt uD([ rnlt1ro+"?:"]j:;r';ttr]
';o.rd ep ?Izxtprttt' xnpnn'J lnlorr+-rt?
uI '696I/gg "tu
,,1nue:od{ilo}uo3" rza1
r
'rJaruord
aJlurJd ?euaurss? op pjpurnu au 8IJI uIJd e+"AJasuoJ Jo{au?8ro ttrpl
-ueldsueJl Inlpnls 'alBIJelJe Jo{rr}sBld IB rS el€uourlnd 'eserpJ?JEJ}uI
rar8rnrrqc Inluaurop ul ri"uuasul reed ]n3?I ne-s ''tI'd'U 'p"3Y
'1
ie 'dsaroc nrquraur 'ncsaur.retr11 eauro1 'Jord rg nueSprgSpg 'e1aq8
-Jng 'J 'IeuololJoH 'N rollualJlurapece plrlo+€p Jer 'r ?I?Ipuo{u a}E}
-rJorJd eJe pJlseou erei erec uI nruauop 'rn1n3e;osa ersrnJlqc 16 'eau
'al"+op aurq 16 elualeduoc alect8-tnltqcoJnou
-euras? ep '+"}io^zap
"-S
arlue3 rcurc gref uI urol" rzplsa E) I3]1se'(resep8eg'C'rp';o:d ep rou
e1 crlriurrlS p+"+uaurepunl) or.Stn,u,tlJotnau aJ"t aJlurrd 'rarSrnrrqc a1e
rJnur?J ep alras o leuorica;raC rS 1el1o,tzap n,B-s'lect8rnrtqc Inlueurop uI
'pJlseou err:i ug raIJ?IeLLI ?aJ"pII{JII nrluad e1dn1
ug pluelrodurr pJlla-Ioat Pzeq, o ]tnlrlsuoc ne eJec 'gcnl3 'tr{ 'pel"
alrJpJJni piur.nr-rd glseaf,E uJ alncsounl luls 'alltuepue n"s el€r3os rloq
o snpe n" IuIuIoJ iriue.l'eg
alinquluof,
Joun eaJalecpuol
"I B eleJluss ?]"utuosul
'IuourJorl Joun
rtunrice Inluoluop uI o]?]euog 'pE3E
elrrpronl 16 urnce:d 'Igs IrJol"Joqelol rt oya1awag ',t9'qr-JE ap lcund e1
esnd'1"lozr rnlnlarois e tS rnlnder ratzn;rad B eeaJ? 16 urncard',,91e"qs
-pd e,rnpeil nJ JeIoT rnlnd€f," BJIutla+ Pmcnq es a-rerca:de p8rel o ag
'tuntfce;; Ielsaf,? a1e ectSololq iiplarrdord
aleun es-npurrfuapr.r.a ,eteztStda gleuiruerrl8odrq pleuoruroq eaunticz-r1
'a,rrn1 u1 greo erurrd nrluad 'e1e1ozr lsol Y'p'ure'6 alect8rnlqc
a1rr1se1d'edr:3'lntecuec'alazorriooourneud'aurrcopuao:nau eIIii"i
(saJeqJnl 'al"Jr^ alell+
-aJor'alelrutlurr uI so^-r3u rnlnulalsls Inlo.r
-edaq 'pcr;rcaCsau
'eseo,treu -rolrrieuturral erSololJo{u
"irueurpoJ3ur-re;
'eueleut 'lnutsiletu
'ersdalrde 'llnsn:ra roun etfio1o1:our rS
"Iurqf,oIq
-nal 'rolelsrl,t er3o1orc1 'plltttopua e*n3 :Iluaurop olIJaJIp l€ur aloc ul
alecriqnd +so1 ne I"IpLIolu ueld cd a1"I3eJd" acr;riurrl* rJgslunruoS
'rallz riJiuJalnd ep arelu;1Sui r* ia:dsrp
nr iiele-r1 ne-ia'rierlsazul ap 11:r:o'ttiuel€s ptlll'lnoa-I+ u1 piutlnci
nf, pleporJru +so; iI J€ 11u f1*auguor raiurrl* e arr:lurlJ€ ap Is1lse O
'iuepurlnlard ap elelrletreds ap alelslle.r r$ a1a1r:1el+ Lil aputuasuof
luJS alEllnzal JoJel al"'a+"lPuwasul aJ"Lu c ep rlPJf,nI "zEon+lalo cs
i)lJlnJrIA utp ctSolotilJJoptlJ .)P lnlnlilsul c[ ]el 'rietpilnu-i t rtSolottt;r
-cpua ele elnJsounlal ola-rluef, oJlulp Inun ]ruanap B P;lseou clelrder
'la ap gleaJ3 eleori ap iruift-rds'PItsJeAIun aJi:olel op +ueles Inlsll€
E, Jo+ezrueS-ro rS lzur8iro Jo+g+aJJaJ ep iiPilAllce reseoiStpord e 16
eJ'+"+s ap rS pr1;ed ap alearo ale{J?}eur:olriirpuoc ?}IJo+efi'earlil1i
La Institutul ,,dr. I. Cantacuzino", s-a studiat virusul poliomielitei
si s-a realizat prepararea in lari a vaccinului antipoliomieiitic. Este
cazul s5. amintin ci dac5. prepararea vaccinului antipoliomielitic a
fost posibili gratie lucrS"rilor c1e culturS" a virusurilor poliomielitice
in tesuturi cle altd origine decit tesutul nervos, 7a baza acestor realizdri std";i infiiptuirea iui Levaditi, care in 1921 a izbutit, pentruprima
datd in lu.me, sd, cultive virus poliomielitic in afara organismuiui, in
culturi de gangiioni nervosi de maimutS.
Trebuie mentionatS. in mocl deosebit ;i prepararea unor seruri, vaccinuri ;i preparate bioiogice de diagnostic de mare e{icientd.
La Institutul de intramicrobiologie, in spiritr,rl traditiilor lui Babeg
;i Levaditi, s-au f5"cut cercetiri criginale in mor{ologia ;i biologia
virusurilor, imunitatea si paraimunitatea microbianS., variabiiitatea
infrainicrobiani, interferenta virusurilor, turbarea, gripa, rneningitele r.irotice, creionul, o serie de viroze animale etc. in domeniul
hepatitelor epidemice, s-a stabilit pluralitatea hepatitelor in{ramicrobiene, s-a descris o noui. form5. cle hepatitS" (hepatita sclerogcnS") si s-a descoperit ;i r1n nou virus hepatic
- r'irusul nehemo-
aglutinant.
Este clemn de reler.at faptul cd 1a Congres'-rl international de boli
in{ectioase din mai 1959 (Milano), delegalia romini a pus cap5.t unei
controverse in domenii,rl hepatitcior virale, dovedind variabiiitatea in
natura virusurilor hepatice ;i pluralitatea lor.
in domeniul virusurilor gripale, s-au f5cut experiente originale, dovedindu-se posibilitatea reproducerii virusuiui grefat in {esuturi sensibile insdmintate cu acid ribonucleic purificat, izolat din corpusculi
cultivati in ou embrionl.
ln problema raporturiior dintre virusuri ;i tumori s-a publicat o moncgrafie a acad. $t. Nicolau, iar volumul aceluia-si autor Elew,ente de
ir'tframicrobiologie gene't,cld s-a bucurat de un cleosebit rdsunet, ambele
lucrlri fiind de o mare r.aloare ;i originalitate.
ln tratamentul febrci tifoide, clr. Matei Bai;, laureat al Premiului
de stat, stabilind c5" nitrofuranul are o actiune bactericstaticS. asupra
bacilului tific, intr-o concentratie in singe nenocivd pentru organe
;i tesutu.ri, a conceput un tratament al febrei tifoide cu. acest preparat chimic (5-nitro-2-furfurol-dehidsemicarbazona) administrate in
primele 15 zile de boai5..
O reaiizare interesantS este ;.i transplantarea inimii, ficatului si vilozit>aillor coriale aie embrionului uman la embrionul de gdini.
1 Rezultatele oblinute in ultimii ani in aceastd direc!ie se gSsesc consemnate
in monogra{ia Gripa de A. Dereuici, Ed. NIedicalS, Bucuresti, 1958.
444
9Vt
'srrJsnu€ur gdnp +elI:)
r
n3 glnlpsal plseele ri raricnpord rolarualclo-rd eare.tloza.r ards
'aerlceld rriar.t alaiurra: etds +lrPloq Pl"lualro elsa Prls€ou eiullls
?eJeLLr
arls€ou rerurouora Lazeq .oer'arr eI llnqrrllroc n? r$ rr:,;iill[tt""J
aI" IJlllu
+rqesoep alellnzal €I snp n? elsrl"If,os IIJPZII"IJlsnput
:olaueiqord al"tc"suol 'af,Iuqal :o1aiurr1€ Inruauop urp sal" r"Lu
r* rarFoloa8 'rerrurqr '*4zII luuaruop urp areoldlue a-I?ur op alIJ
-plalra3'ar"+oq alsad 3p rolr16riercads erie:lupe Iaylse puIuJIls
'pcrlcerd u1 arr:ot1de 93re1 o 1rs93 ne 'riuelueza-rda: ra rriuaurura ep
e+sJoqela euJapour aiapole{u r$ airrroal 'eleurSrro aIrJP}af,J33 'I3I}"uI
-lleru ap r16au1uro; rrlori allrpzll"al{ 'alelpuour raiurrlA e{" IJnpuIJ
aiaiur:C ul pl1" as PJls"ou erei 'autldrJslp ap arJas o-llul" F3 "+PJe
luilnr ldarp aC '13]1sE 1n1nd e 'wup,to1 n3't'o7 lnuetuuapece '6961
ul'aJlseou rar.rled IIIPI?qIIE E lJPSJaAlu? e-S[ "-ap Ialef, lnlaiud n3
'3sarunur ol Jolal rolasaJa+ul e 'rtiar.l' eqln1s u1 psnd la]]s€ a Biull+S
'a1u1prun[ ap wfn( tuw al alereua8 rrig1r1e1rour e ti ctlaqalue ta
'.996l
InIoAru utp axun,4 o a{ao,t{a €I ali}u"}ur rrfg1r1e1rour "oJapPcs
ug xua €g q'rcOL uI' xua Zt oI 0p rrier.l' e llpaur ralernp r:alrods ec
elseaf,V'rarielndod 3 a"i?llu"s IIrPls
u;1rpur13o
'rfualcola Iclpul
"
"-s
a1aser3or.1
reul3lpeul
ne
eJls"otr
ereolrirurs earriglgunqrui
"I llnqrJJuoc
'f,la lu"ularA
'C'U 'erf,rnJ 'ueql-I 'er13uy 'eriealE 'eputlutg '9uo1o6 '4'5 'er81ag
el lrgi u1 ealsaJ" aJlurD ellnut ruglrodxa ri ,rep 'tou aluarue3lpau
op 6Cg alsed uacnpord 9c rturllu nu rzpls€ 'Pi31o1 adeorde eJa alel
-ljurglls ulp alalueur"rlpalu ap Pi"I PJls"ou efuapuadap ?ncarl uI PcEO
'+Lreru"+tsr1 ap aapecord alrqJal ul lilep ounq r"ur
algllnzar uliqo as r:roter 1nro1n[e nc 'p1r:la1ord etderalolurlqr l$ pteI
-r1oi.1 ercle,alorper lertlde e-s '1a;1sy 'ia3e1' Inlsac" e't'1od-uri 91dn1
ap allipllliqrsod cpolatu rou urrd 1rfp3oqu1 " Inlnlrlsul 'rado;ng
ar€ul IsuI Io3 l\duttl
Inlsa-pns urp soJa3u"orlu" Jilnade,ral nrluac
ii"1"r" uI alse 16 rnlnraru"r rarx"lrlorC r* rarSololedoizry 'r.tr3o1ot1a
e grrlrfurrl( earelar-rar ap p1e8a1 'pxaidruol 41"+IAI]3e o greoiplsap
a-rer .cr8c1of,uo lnlnlrlsul 3 nJlsou rnlnurSar r: eriee-rc ?lEuLLosui o
'arnleura.rd rrrluir+gqLu1 e 16 rriaul-r1pc1
RAulocLuI e1cIn1 u1 sJIe rslu 'sa:rtns nl +?lLlarul-racxa ne-1 elunl ulp
rlrurll aseoJalunN 'aJlseou rrrpi elarelorl +Intu ap +noal] e 'arller-ra8
ep rnlnlnlrlsul Inrp"l ui 'uelsY "uY 'rp ';o-rd ap Plurll ulp rIuE uI
t17 7a7mo'n3
lecrc 'csauluroJ Jilnaf,surJ"I snpo-rd rnlsa3" elaulnu -
realitate a constructiei socialiste, a progresului econornic
cultural
al patriei noastre constituie o chezd.gie de seami. a infloririi ei;icontinr:e.
Asigurarea unei perfectioniri nelntrerupte a utilajului si procecieeior
tehnologice prezinti o importantd. capitaib. pentru economia noastri.
in aceastS. clireclie au fost oblinute ra noi infiptuiri cle seamir.
Nivelul tehnicii noastre industriale este ogiindit in mod
freito.
de noile uzine, instalatii si agregate cie o inaiti. tehnicitate
con_
struite in acesti ani. Printre acestea se nrimrrL furnalele automate
de mare capacitate de la Re;ita ;i Hunedoara, uriasul raminor de
tevi de la Roman,
cocsochimici
'zina de 1a uzinelecre ra Hunedoara, instaiatia
de laminat tab15" subtire
,,Nicolae cristea,i
Galaii,
- Brdila,
marile uzine ale industriei chirlice de ra Borze;ti, sdvine;ti,
Ni'"'odari, combinatele moderne de industriaTizare a lemnului de la
Tirgu Jiu, B1aj, Gherla, turbinele si generatoarelc de S 000, 4 S00
;i 6 000 kw, locomotive dicsel-electrice, centrale termoelectrice
perfectionate etc.
- pentru a nu enumera clecit citeva clintre cele
mai reprezentative.
Unit5.!i1e industriaie date in fu'ctiune, ca cele aflate in curs de prc;i
si constructie, printre acestea din urmd. un exemplu elocvent
lg_ctare
fiind uria;ul combinat siderurgic cre 1a Garati, corespurfo celor mai
exigente cerinte ale tehnicii mondiaie, asigurind o piocluctivitate
si
o eficienti tehnico-economici dintre cele mai riclicate.
Trebuie sublirriat c5" nu existd. succes important al economiei nationale
care s5" nu fie legat ;i de o contribufie tehnico-inginereascd de inalti
calificare. Gindirea ;i creatia tehnico-;tiintificd, chemate si. contribuie la dezvoltarea continui- a bazei tehnice a eco'omiei nationale,
au cunoscut un avint neintrerupt.
Sint c1e mentionat in mod deosebit aparatur portativ electronic pentru
echilibrarea dinamici a turbogeneratoarelor, a turbinelor cu abur gi
gaze, a motoarelor asincrone mari _s.a. fi.rd a necesita demontiri (ing.
D' Teorlorescu) ; proiectarca si realizarea masinii-combini pentru prelucrat carcase de electromotoare (ing. paul, Deeh, v. Hosiu,;i allii;;
rnagina de filat centrif'gal firele de bumbac, care atinge 21 s00 rotatii/min, fa!5 de masinile obisnuite, care ajung ra numai 10 000
11000 rotatii/min; masele ceramice vitrifiate, care se obtin prin topirea unor materii prime similare celor clin industria sticlei gi caie,
tratate termic, dau un material cu aspectul ;i calitb"tile portelanuhii;
consolidarea podurilor cu iniml plini. prin adi.ugarea unor bare suplimentare, aparatul detector pentru determinarea locului de aprinclere
446
lw
LZ'd'I'lo^ 'Z96I 'r]Sorncng "J'1'S'V
ID Dal-JI
Ilt
1.1'Insatluo"
'(tocsar.opoal psxr,toN 'ncseupta1! wao1 'Bur 'Mqffig
'oiu,awtyn18aaw rcpunq,tpc
a
rr1:;r;t;:
aog '?ur)
amcr,los?o? ap uJspau?u,{on ppolaxu, alSenras t1
docs rnlsarv'a1€+rl"l punq ap r* pluapuncl? ary ?s,,guu;q" plseec?
"O
erel5'W'd Ie eJI-III 1e rnlnsa:3uo3 elalrlcarl6l ap nruof,ap Inro]rrl
nrluad plnzg,ra:d leio ep rericnpo:d e eseour8rlre,t earal$ar3 'eJls?ou
JolalruJn] ,,eaurrd" Jrlunuap lullno lcla-rp ad elsa cr8:nlelaur Inslo3
' raricnpord ?alelrnurluo3
grnSrse as a3eJeoap 'leuuresur [e1ue.te un plurzardoJ a3 Taa]
- e]rnu
-Srqo aleuelsrs el ec
- rnlnJoloJ ear?)uouap plrsoceu nu pJnul?urp
eererqrlrqoe '?lepolo+ la"recr;rldure ep a[e1a aurind nc g]Bzrlear 'p]"1
-IprJ alelrlrqrsuas o puJ^e 'edluncs ernspur ap eluaurnrlsur nes;er8
-ollrso pJpI puluoricunl 'ur11ar olse In+"Jedy 'ereluarurle ap €ountsue+
ap aluapuadapur luls alrr"ururJolaq 'rnlrrJqrlrrlJazap re rrlauru-red rop
JoleJ e gsrcard 16 pleredes
alrurad Jo+"+ualur ap lndec
"eJ€urrulelep
-uoo InleJ"dy'aoruqal auraiqo:d alar8 raun e eJ€olecpJsrl"s €eJ"Alozal
alrurrad InepaloJd 'aJ"JeqrIE pdnp ap rrue ui elezrlear alu?soJelur
reru alef, aJlurp €un elsa (ncsa-ropoaa ueg '8ur,; x,ulxu ,roIltooJo,t o?tptq
r.i napaco.t4
eriua,rul
-?I?EJa n4waQ atyo1,toQ sxuo.4JJala ya,ruQa
-oap saJelur un ap alrriua,r.ur oJlurp
"+elnlr+ur
elJolll
:]Iqrs
erdnse runce rurrdo au pS
'aJlseou rrf,rur{a} JolrJ
-clrouul elrJpzrl"al lezrnde IJ E ep alredap elJ"o] ure+uJs eJeJerunue
plseace nc r6ap ''l1a aJerurlou e+€ruoln€ Jolarualsrs €rrcol purlr-rJ e1r-r
-pJ)nI 'aiarF "rolasard e r$ aleiurp :o1rio-r eare-rcn1a-rcl nrluecl alercads
rur6etu rS e,r.r1rzodslp ep eaJ?aJc ',,09 'J 'V gL-qO 6" erras [e-ro;
ap eurapou elrrielelsur 'nnurluoc lerqr; nc rfrloc -roproqre eare[ro;
'ptnlloqrec lnapecord urrd rnlnscocrures €aJef,rJq"J'(pprde: alrJ€lur
no 'arurcurpe er?ur ap apuos talereq n-quad) aleroads rln]uaurro ep
?rr€zrl?ar 'A{ 00I gt ep run-rsua} €l yAI,1I 0g 06 a-ra1nd e-reur ap
rreo1."urroJsueJl ap aleur8rro elrricn:1suo, ,^p1 0AgVl0969 ap rnlno8rer
16 ea-relcerord ur asnpc aleur8rro alrtinqrrluoc 'arr8rnl
"aJrn-r+suoc
-€+eut -rolarn8z e gler8alur aJ"orJrJoIe ep Inapaoord 'riururlnlSeau
rolrunqJ"J B eJeJrlrsJof, ap ?JS"auIruoJ epoleru 'rrrgi a1e errla8raua
JolasJnsoJ e aral3eounc punq reLu o n4uad alasrrue-rd puieJl
- p^11
-cadsrad ap leuorieu ci1a8:eua rnlniuelrq ?olrruoolur e1 'a16e,r-ras a-rec
'a-reruerSord ed gryzeq 'pnou epolaur ruguorfuaur 'aluacal r?ur eItJRZ
-IIeaJ aJlurq ', (raueolof, rnlnlseJ €eJe I"s grn8rse et eaao) rr,rapurrde
]cexa rrJnlrule8 eerargl pugfrru;acl '[e;o1 ep ]olrJn]ru:e8 1e
1nco1 aC
Meeoda rornineasci de cocsificare
Dup5. cum se ;tie, nu din orice cd.rbune se poate obtine
un cocs utiiizabil in furnalele care elaboreazi fonta. De
aceea, cantitatea de cirbuni care poate {i transformatd.
in cocs riminea insrificientd. fatd" de nccesititile indu_
striei socialiste. CercetS"rile s-au indreptat, in repetate
rinduri, spre transformarea c5rbunilor obi;nuiti, neaglu_
tinanti, in brichete, iar a brichetelor in cocs.
\fetodele stiiine previcl sisteme a;a-zise ,,in doui trepte,',
cirbunii necocsificabili fiind supusi unui tratament ter_
mic ce precede cocsificarea. in caclrul metodei romine;ti
- denumitii de specialisti ,,intr-o treapti ;i jumi"tate., _
cea mai mare parte a ci.rbunilor ncaglutinanti sint intro_
du-ci la cocsificare fir5. tratament termic, in stare crudi,
cu un adaos foarte redus de semicocs. Ane stecul care se
bricheteazi" este alciituit din €0|o cirbune necocsificabii
crud. 1Sord semicocs obtinut tot drn cirbuni neagluti_
nanti, prin cocsificare la 5S00C 15o/o huile aglutinante
;i 10o.,1' smoal5". lJrichetarea se realizeazd cu ajutorul
Lrnor prese cu valturi, brichetele crude obtinute intro_
ducindu-se pentru cocsificare in cuptoare verticale.
Cocsui-brichete realizat prin procedeul rcmin€sc sti" la
baza construirii de noi cccserii in fara noastri.
O inventie de n.iare utiiitale prac.tici este si ntssitia cen_
lriftrgald rie filat bu,ntbac (irg. Arlrirei Cristicn,, irg. pauel
Bela jty , ing. And,.e i Bcnetleh).
Este vorba c1e o rrasinii de filat bumbac care iucrcazl pe
baza prir-rcipiuhii fortei centri{ugc ; laminaica firclor .se
face intr-un tren de laminaj vertical, iar depunerea
;i cle_
prnarea f ire lor pe tevile de infisrirarc se face in interiorul
cili'drul*i centrifugai. Printre calit5_tile ace_ctei ma;ini,
trebuie mentionate capacitatea foarte ridicati de pro_
ductie, micsorarca frccvcntei ruperilor _si irrrbuird.td_tirea
simtitoare a c.-rlitS"tii firului, prelucrarea u,"oari- a semi_
tortuiui in fire subtiri si functionarea linistitd,frar:azgc_
mot. in sfirsit, malina are un gabarit rnic, necesitind
deci suprafele de constructie reduse.
trtitmul rapid de electrificare a tirii noasire a deter_
minat aparitia unor interesantc inr-enlii ;i in aceastd
ranrur5.. Printre eie sc numirl inrrenlia proccden, gra.fic
i al> ar a t f cn tru stwdiw i ;t'ttncliort,dri,i si s t e,tektr electro ener -
g
'lnlereg
'aJtseou rlode lP ia.rlul :ru
-qa1
tuaurnuoul zEllg
l'A" ?l?rlua.)orPlH
,,urual'
1?
il
1:
*''&
.
fl'rry
l,
,i .'
if
,i
,
.'
I
3
fl€l&
-I
5
*e
i:
i'i
/-
i.i I
t!r: /
't'tR
i
|/
/
ir;
frrnalul de
1000 m3 capacitaie de
i.erminar 1n 1962,
ia Hunedoara, cel mai mare din tara
noastr;"
il
ti
t,
t'il
ir
I
1',
'i
jr
ff
finfi
vww
*ff
;r - T -rsli
i
EE t'
li
I
l,
til*-'"
i;
:
:
ts'-
]'a **
p
::
!,
ir
*,l
:'
'!'
;*
tt
j,l'
i:
t'
!!
i91
Fr;
F
,i
J
I
#t
{i.
e
k
f
t
'!
f{
Tractoare rominegti
_ bineasrizi in fari si
:Yn:.lu,"
peste hotare.
E Pulqnlrltc arauriqo ap naparold) .U.d.U
r.rdrtsr ylrr.r {l.uJ tS turttsrtt.l tllEul ep .t.!our.lx,
r7r).'l.1AlJ ni'JluJJSJururnl alrthurl r)tJlf,3lo
!JrJ
.rr)s:'p .1!)solcJ rs lruexa{olrlr-ll-ulA t3 Iru}ltr
)rr"lnr rxrtrrl<1o rl .lnlntprlord urquo2"
'
j4(rrl{rq .ralnuu 'trrrIJ.rr 'llf.rnlru swud 5uri9u1
tt-rturp rl a.lrrtrJlr u{r.rf)srp ur:d .riuaxjqolrrr
ulp
('leuexaqqrlr-l!utA tS te{rrlittr€-lrle
lllueAut ap tJOt.ttsep {aUn lnltuiltlel
'aletJt\npur
atptrold rr rlto,rzrp
r<xl
Js lru 3re' .alrotrsruo, rl arrrrldurirr nftpuo,
ug trn:ep rf rlrrio.rdr irrrper.riarur- iilil;
t1 rp xau.rod er?, .rorzroqdi ap .lrrirdir irrur
-rq' aporrur rrurnu rlnf,sorini jurs reu*ruorso
-lrurA E tf .reueprarr-1ra rluyrrdari rulrLj'
f*6t.d{}.tS I ltr*qFpd 6$!el
196*?ff#J ' !!r?pr$ro
ree €? i rorcc
,?',*{e,ori n,fr,,,,,q .rr,,
Itdl?$'fp : *llqir$r.t
,-u;f*:1:;:itr}o}
*.rtr$oa r.$qrld|,d
..&lrsr$o ,ro$o ep
t;
*ll}c
g"rg.rs$ea4 olog
fo*!r* roprorv
:
$a$q**.* Xrl..ftry ,$rrr.rlolt, ,Eg*r,r{r, .p t*asrq_ra$r63v
lru'retofsr*'frs;e s t! r*s*rft*:rr1$r e gu{ilartf er...s.p ep nsp*e**'..'
s&s["p 'r3{ tx*ilg,l!,il vlllltSsrc
[iN]ANl
ts
rta'rfe'lls
i"969'rr5 :'z 'f,
) lo 3 .tut .1,
'.dt 'o &'lf
g€€
rurrn)'rN
t*x*ei{f n{$€d nvlt r{t rnt;t*(}
SguvoNvt$'st*oto8r3y{ narFi;td yrvu*N3s vtlxxti}
YNTWO{ YgYtndod
Y}tlsndlu
E=a
,'-'il|tF
J*,r-#il-ti
-r'*-
#=
{e
nw.,ffiw@;
*1
&
#''r
+1.i
':.!
O construclie remarcabili Circui de Srat din
Bucuresrr
{,r.
'(196
I
)
eleoitlu11 utP tl5tltr:ads ap Arl)alo) un ep glnderuot lelntrlsl ap pfruolllela puri€X
,.'d'
srffL
it i.T--:
I'
ll
.;i
p*i
l;
i
*
€'
nt
t"?
. s.
rrh
ln*
,*lh*
{l
i'{.1
rr
SU5,S
:
i
ro
:tt$til
ttl$1
{
ffi
:rr
""-.px
Combinatul chimic Borzegti. Vedere parliali:
lnsritutul de lnframicrobiologie al Academiei R.P.R., dat in functiune in
tre cele mai moderne institutii de cercetiri din tara noastre.
1967, una din
r:r - | :rr
,,:'.'.-,, ...: .r,
1.:.1:li::r. ::.::ril::'.:
;1,.'.
I
r_
_
....
.r
r;:ii-a
:,.; ,:,;;.1.r.::
'3fuFcb,"..
.tg
Ss-
uFir:rriii,r:i:""_
".': ffgfgfrsfii;;,;;;
,;:,
*; -' ",
rge$grrfirrrriiiiiiii:,
.*'>*i&
Fg
ba
$.i
Fi.
****'fuia
BF*ETEF*H
ca
<i
F*
lgl*
*
-!'-1g."'::.:
E--s''
A':5
o;i,-r,...*-
ft***.{&*
-
* r'tr's's;.f
.E ,:
*$-@#$
fFFr..f
$sd,s*o*.' k#
f'r'PiF'f
, r !"a.1
'i:r";'
i.:'
'j'i
E-i'
.1
f'rrrf rr! Fg*'tsi
:.iE,.;:
!
"
-.',:,...
"
,+i,:F,&i
.
5W
-alrurllnu ea rS) rrlrlu€re3 "oruqa1 rS epe leuorinlo'neJ t lS puead
-orna eierd ed 1n-rgde BuIqJ urp lnuelaf"rod 'ea1-11r1x l" lnlocas uJ
"
pdnp aseru?r rorrrnnp rzar Ert :erqc "lr#;tfr"frt;r:t;i":1;"Tfr1;
aJ€c aJluip 'a-relueuralduroc rriua,t'ur Pnop JolI" InJp"c u1 gleuori
-ca;-red JorJe+In ]sol B gledrcuud triua'ru1 'elenprzeJ n€s elelJlsnpur
rS apqelod .rolade eerrzadurrl nrluad lueln8eoc 1de;p lcartp P]"ziIIln
,oi"1"1"* eere:edes gdnp gseurPr ?plc" erinlos 93 +?3r"uer
iy
"itoa ad ar;'lenpriupur ar] eseJlxa II lod arec'elnuriuoc aie1e1
ag'ednr8
-r*"""rr"dncar as rode'arer11r1 16 e-recr;r1a8 glduirs urrd'1aF ap EruJoi
qns'"acrIIS IIIuI r"ur g-redes es oJ?c ulp'apr3e rrinlos 1a11se uriqo eg
'a]"c?l€au uIurPJ aJ"J 'el"laru elaun i6 alrIIS ap +seJ un e1 9u1d e+elaJl
ratr:]Bz rriuauodruoc pAIozIp a:ec 'IleJeuIlJJ ITIJ? nc lcaJlp Inlnf,el?
'iode
16 ur; e+"urc"lu IIIuI r€ru luIS la1 aclro ap acr8rnlelaur
asndns
epn}y 'JorJolu" ?+nosouno -ro1ec ror-rodns a 'gparun ol€c ed lezrleet
'lrlurue InepacoJd 'a1eri-red e]"+lnzal a+rurnu" J"op PSUI es-npulu
-riqo 'rrneiep Jolsac" " sJ"cIlIJoI"A ep sruelsrs es"oJaurnu +"3Jecul ne-S
'arr8rnlelaur oler+ue3 uI asueur 1ip1r1uec uI Punpe as '- 'rolelell"oJe}
e 16 aseoreyau JoIaIBleu er8rnlelaur e1 ep 'act8-rnJ?pls esaco:d alrJalrp "I
p,rr,r",ttrd 'efuelsqns alle 'zec gdnp 'rS rar; 16 nrulurnle ap rdndruoc
"p :rierrTrs
'4116 as
IJncalsaur?
axalduroo
ap
- act3rnlelaur aleJn'oaz
'J rcpaal
"p
runc gdng'seJalur eJ?ur un ?aueuros? ap g1urze:d (wsawo7
'lord) ,rr3rr7o7r* rc1a,tn1z a ppfia1wr' aatact{t'to1oa n4ua{ 1napzlor'd
'aJls"ou
eriua'ru1
IIr?i er"Jrllrlcala ap elado ug a-rectlde p8rel o 1rs93 e-r6
"
'l"Ipnls Inpou
elBlJeuoc eluel€AlqJe n?s olsal JoIaJ€o}
"I
-eraua8 InJpunu nc '1e8e rgtunu u1 'e1ncr1re lod as arec a13rr ap iuel
un-Jlurp lrnJlsuoo 1e:ede un RzEezIII+n aS 'Inlnapacord eartcrlde nr1ua6
'rolgzu