Cetatea Culturala nr. 133 - Revista Cetatea Culturala

CETATEA CULTURALA
Revista de literatura, critica literara, istorie si arta
Seria a VI a, an XVI, NR. 35 (133), august 2015, Cluj-Napoca
COLEGIUL DE REDACTIE:
Dan BRUDASCU (redactor sef)
Miron SCOROBETE (redactor-sef adjunct)
Ion CRISTOFOR (secretar general de redactie)
Designer: Andrei ALECU
Redactie: Cluj-Napoca, Str. Vasile Parvan nr.2
e-mail: [email protected]
http://cetateaculturala.wordpress.com
Editare:
SC Sedan Cas
a de Editur
a Cluj-Napoca
Sunt luate n considerare numai materialele
expediate n format electronic.cu diacritice
Corectura nu se face la redactie
IMPORTANT:
Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic
a pentru
continutul articolului apartine autorului. De asemenea,
n cazul unor agentii de pres
a, pagini de internet si
personalit
ati citate, responsabilitatea juridic
a le apartine.
Editat n Romania. Nici o parte din aceast
a lucrare nu poate
reprodus
a sub nici o form
a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,
sau stocat
a ntr-o baz
a de date, f
ar
a acordul prealabil, n scris, al autorului.
Cuprins
ANE?
ALO, DNA! CU JOHANNIS AL NOSTRU CUM RAM
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Isabela VASILIU-SCRABA - ½MODELUL PALTINIS, S, I ½MODELUL ANTIM SAU INUTILE LISTE BIBLI IN CASA BOIEREASCA
OGRAFICE OFERITE DE NOICA S, I LECTURI DE POEZIE RELIGIOASA
A OLGAI GRECEANU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A LUI NOICA S
Isabela VASILIU-SCRABA - EXCLUDEREA DIN CULTURA ROMANEASC
A
I A
POETILOR
MARTIRIZATI
IN INCHISORILE COMUNISTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Paul LEIBOVICI - VAN GOGH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Luminita POTIRNICHE - AVERTISMENTUL UMBREI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mihaela OANCEA - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Randunica ANTON - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mircea MOT, - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Geo GALETARU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Maria STURDZA- CLOPOTARU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Viorel MARTIN - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dan BRUDAS, CU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Maria PAL - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Vasile MOIS, - Primirea cu ori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PENTRU POETUL ANDREI BODIU . . . . . . . . . . . . . .
Florin S, INDRILARU - ULTIMA GARA
Ionel POPA - ION COMENTARIU DE TEXT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Octavian CONSTANTINESCU - Adrian BOTEZ Emil BOTTA INCHIN
ATOR
INFR
ANT
EMINESCULUI . . . ?! ARHEII EMILBOTTIENI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Mircea BADUT
I LEGENDE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, - REINTERPRETARI DE MITURI S
¿. CONCURS INTERNATIONAL
. . . . .
DRAGOSTEA DIN ¾ CALIMAR
A
DE POEZIE PATRIOTICA
3
.
4
.
7
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
9
15
17
17
20
34
35
47
49
50
54
56
58
63
67
.
.
.
68
70
73
4
ALO, DNA! CU JOHANNIS AL NOSTRU parvine din 2012, 3 aprilie, cand Doru Tulus, procu1
ANE?
CUM RAM
ror sef la DNA Bucurela DNA Bucuresti propunea
,
,
,
,
nceperea urm
aririi penale a lui Martin Bottesch
pentru s
avars, irea infract, iunii de abuz n serviciu.
Concret, despre ce este vorba? Intr-o plngere peCum au zburat de pe Aeroportul Sibiu peste 100
a din 26.06. 2010, depus
a de consilierul judet, ean
de milioane euro. Un ghes, eft al primarului Klaus nal
a, Corneliu Bucur, se solicit
a anIohannis, n colaborare cu fostul s, ef al CJ, Mar- din acea perioad
chetarea conducerii Consiliului judet, ean Sibiu s, i a
tin Bottesch
un lucru bine f
acut, nemt, es, te Afacerea Aeroportul Internat, ional Sibiu este un
exemplu clasic de t, epuire a bugetului de stat. Autori: Klaus Iohannis, primar al Sibiului s, i Martin
Bottesh, fost pres, edinte al consiliului judet, ean Sibiu (2004-2012). Lucr
arile au nceput n 2006 s, i nu
s-au terminat nici ast
azi. S-a dorit a deveni un aeroport modern, la standarde internat, ionale, special
pentru evenimentul ½Sibiu, capitala cultural
a european
a s, i a devenit o mlas, tin
a plina de corupt, ie,
care a nghit, it peste 100 de milioane de euro. Este
o afacere pur german
a, orchestrat
a de primarul Sibiului, n colaborare cu colegul s
au de partid, din
Forumul Democrat al Germanilor din Rom
ania, cu
proiect adus din Germania, cu rm
a selectat
a (nu
prin licitat, ie, ci prin ncredint, are direct
a) cu capital german. Consiliul muni-cipal Sibiu avea, la momentul desf
as, ur
arii acestei afaceri, peste 70% consilieri ai FDGR, iar consiliului judet, ean, peste 50 %
reprezentant, i ai FDGR. Un adev
arat ghes, eft pentru buzunarele celor doi lideri sas, i!
Alegerea rmelor pe spranceana
Cei doi s-au ocupat personal de alegerea rmelor
pentru executarea lucr
arilor, ei s-au pus n fruntea comisiei pentru urm
arirea derul
arii lucr
arilor,
elimin
and tot, i specialis, tii, inclusiv pe directorul
general al Aeroportului Sibiu. Nu au t, inut cont
de recomand
arile celor de la Autoritatea Aeronautic?la Autoritatea Aeronautic
ala Autoritatea Aeronautic
a Civil
a Rom
an
a. Nici dup
a ce terenul de pe
pista aeroportului s-a surpat s, i a fost acoperit de
ap
a. Cei doi sas, i s, i-au pus s, i semn
atura pe recept, ia
lucr
arii, des, i erau numeroase nereguli n executarea
proiectului. Organele de anchet
a s-au jucat de-a
justit, ia (ba d
adeau NUP, ba solut, ia era invalidat
a,
ba dosarul era trimis la Bucurela Bucures, ti, ba se
ntorcea la DNA Albala DNA Alba Iulia). Ultima
informat, ie legat
a de afacerea aeroportului Sibiu ne
1 Material preluat de pe internet
prim
ariei Sibiu pentru modul incompetent s, i fraudulos n care a fost derulat contractul privind
lucr
arile la obiectivul extindere s, i modernizare Aeroport Internat, ional Sibiu, lucr
ari contractate la
nceputul anului 2006, la valoarea init, ial
a de 52 de
milioane euro s, i ajunse la sf
ars, itul lucr
arilor contractate, c
at s, i a lucr
arilor angajate suplimentar
fat, a
de contractul init, ial, la valoarea de 69 de milioane euro (n.r. pn
a ast
azi suma dep
as, es, te 100
milioane de euro).
Bani mai multi, spatii mai mici
,
,
Consilierul judet, ean Bucur sust, ine c
a ½majorarea valorii generale a costului lucr
arilor s-a produs n condit, iile absolut stupeante ale reducerii
spat, iilor terminalului de c
al
atori cu 21 m, ceea ce
a avut consecint, e dintre cele mai dezagreabile, faptul c
a o serie de funct, iuni ale activit
at, ilor aeroportuare nu au fost n situat, ia de a benecia de
spat, ii necorespunz
atoare, cele realizate ind subdimensionate. Dup
a nceperea zborurilor de pe
acest aeroport internat, ional modernizat, a fost necesar
a instalarea unor containere total inestetice
pentru un obiectiv internat, ional, practic reparat capital s, i pretins modernizat la cerint, ele unui aeroport internat, ional.
Fara depozit de carburanti
,
Bucur mai acuz
a faptul c
a ½des, i era anunt, at ca
ind n faz
a de recept, ie nal
a, s-a renunt, at la construirea depozitului de carburant (kerosen), obiectiv
cu valoare strategic
a pe orice aeroport internat, ional
din lume. Rezultatul acestei renunt, a
ri este acela c
a,
de doi ani de zile, avioanele de scurt curier se alimenteaz
a direct din cisterne, iar cele de lung curier
sunt rugate s
a se alimenteze, la pornire s, i pentru
cursa de napoiere!, se mai spune n pl
angerea penal
a.
In documentat, ia trimis
a c
atre DNA, se acuz
a
faptul c
a ½din cauza neexecut
arii unui sistem de
www.cetateaculturala.wordpress.com
5
drenuri n profunzime (care s
a conduc
a apele pluviale prin stratul compact s, i gros de argil
a impermeabil
a, aat sub toat
a suprafat, a aeroportului, p
an
a n
p
anza freatic
a, aat
a la peste 7 m adncime), fapt
neelucidat de comisiile de recept, ie privitor la cauzele reale (e c
a nu s-au mai proiectat, e nu s-au
mai executat, din lips
a de fonduri), pe aeroport,
dup
a ecare ploaie mai intens
a, se produc importante acumul
ari de ap
a s, i chiar s-a format un lac cu
o suprafat, a
de 1 ha, pe marginea c
aruia s-a format
o vegetat, ie specic
a zonelor lacustre s, i s-au prip
as, it
p
as
arile de balt
a.
p
an
a la refuz de ap
a, pun
and n pericol deosebit
de mare, n orice moment, ntreruperea aliment
arii
cu energie electric
a a sistemelor de balizaj sau a
tuturor celorlat, i utilizatori de pe aeroport. Desprinse parc
a din capitolul ½Ispr
avile lui Dorel, n
pl
angerea penal
a se precizeaz
a c
a la centrala electric
a s-a s
apat o fos
a pentru colectarea apelor de
inltrat, ie, iar n interiorul acesteia s-a montat o
pomp
a sumersibil
a pentru evacuare apei din aceast
a
veritabil
a f
ant
an
a oarb
a.
O mica delta pe aeroport
ntret, ine o umiditate atmosferic
a n interiorul centralei electrice, care pune n pericol de oxidare tot, i
utilizatorii interni, se explic
a n pl
angerea penal
a.
Situat, ia este de-a dreptul halucinant
a pentru un
aeroport internat, ional modernizat cu peste 70 de
milioane de euro! Aceast
a fos
a deschis
a cu ap
a
Cu alte cuvinte s-a creat o situat, ie de-a dreptul
hilar
a: din motive legate de defect, iuni tehnice, n
loc s
a e construit un aeroport internat, ional, s-a Us, ile de la garajele pompierilor, mai mici
creat un microclimat de mlas, tin
a, care ad
apostes, te
diferite specii de p
as
ari!!!!
Pentru a friza ridicolul, printre tarele lucr
arilor
Consilierul Corneliu Bucur le-a precizat procuro- supervizate direct de s, eful CJ , Martin Bottesch
rilor ca exist
a ½8 rapoarte ale companiilor aviatice s, i de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se num
ara
care opereaz
a pe aeroportul Sibiu s, i care au avut s, i proiectarea subdimensionat
a a port, ilor de acces
accidente const
and din lovirea p
as
arilor de avioa- de la garajele mas, inilor de pompieri, ind nevoie
nele care decolau sau aterizau pe aeroport. Aceast
a
situat, ie, care este tolerat
a de la nceputul relu
arii
zborurilor pe acest aeroport, prezint
a un risc s, i o
periculozitate maxim
a, put
and n orice moment s
a
conduc
a la adev
arate catastrofe.
De asemenea, n plangerea de la DNAla DNA,
se arat
a c
a ½din lipsa unui sistem de drenaj co-
respunz
ator, s-a ajuns la tasarea progresiv
a a
p
am
antului de umplutur
a, adus n cantit
at, i considerabile (de milioane de mc) pentru amenajarea pistelor s, i a rambleului, fapt care a provocat
pr
abus, irea rambleului s, i a cap
atului pistei, odat
a cu
care a fost demontat
a s, i antena special
a L.S-I care
ghida elelctronic aterizarea avioanelor pe timp de
ceat, a
sau de vizibilitate redus
a. Drept consecint, a
,
½capacitatea de operare pe aeroportul din Sibiu, n
sezonul rece, c
and ncepe condensul vaporilor din
atmosfer
a este drastic limitat
a.
Centrala electrica, sub apa
In acelas, i timp, ½din cauza imposibilit
at, ii dren
arii
terenului, c
aminele de tragere, n care sunt mufate
terminalele cablurilor electrice subterane, de la tot, i
utilizatorii externi de pe aeroport, naintea introducerii acestora n Centrala electric
a, sunt pline
de lucr
ari de remediere destul de dicile, ntruc
at a
fost nevoie a se interveni n betonul armat al buiandrugilor de la partea superioar
a a celor 7 us, i! De
asemenea, probleme au fost s, i la lucr
arile de amenajare a parc
arilor aeroportului. ½Nu s-au proiectat s, i
ca atare, nu s-au montat, sistemele electrice s, i electronice care s
a act, ioneze automat barierele de acces
s, i de ies, ire din parcare, ceea ce a f
acut ca, mai bine
de 2 ani, Aeroportul s
a nu ncaseze niciun leu din
taxarea serviciilor de parcare, cu pierderi nanciare
considerabile, se mai arat
a n pl
angere.
Specialistii, scosi din carti
,
,
,
Des, i s-a dovedit a o lucrare extrem de dicil
a, cei doi lideri asociat, i ai judet, ului Sibiu (Klaus
Iohannis s, i Martin Botthesch) au refuzat s
a colaboreze cu specialis, tii de la Aeroprtul Sibiula Aeroprtul Sibiu, dar s, i cu cei de la Autoritatea Aeronautic?la Autoritatea Aeronautic
ala Autoritatea Aeronautic
a Civil
a din Bucures, ti. Pentru ei, specialis, ti
nu au nsemnat dect rme germane. Astfel, mai
nti Klaus Iohannis a achizit, ionat din Germania proiectul pentru aeroportul din Sibiu, proiectantul lucr
arii ½selectat a fost rma Obermayer
Planen+Beraten Gmbh (printr-o procedura to-
www.cetateaculturala.wordpress.com
6
tal netransparent
a), consultantul general ales este
½Dornier Consulting GMbh iar contructorul, tot o
rm
a nemt, easc
a, Max Boegl.
Bugetul pentru lucr
arile la aeroprtul Sibiu s-au
f
acut exclusiv de la consiliul judet, ean s, i de la consiliul municipal Sibiu, refuz
andu-se accesarea de fonduri europene sau nant, area de la bugetul de stat.
½Mai uluitor dec
at toate cele relatate p
an
a acum, n
ceea ce prives, te aspectele dubioase ale modului n
care s-au desf
as, urat toate etapele de lucru la noul
obiectiv de investit, ii, a fost interdict, ia obstinat
a a
pres, edintelui CJ Sibiu, adresat
a comandantului Aeroportului, sub amenint, area cu destituirea, de a se
preocupa (inspecta, verica, controla lucr
arile) sau
de a semnala vreo neregul
a constatat
a n timpul
lucr
arilor, chiar s, i numai dirigintelui de s, antierlucru de nent, eles c
at
a vreme beneciarul direct al
investit, iei era chiar Aeroportul, se mai spune n
s, i al caz de corupt, ie: vicepres, edinte CJ din acea perioada, liberalul Gheorghe Dicu, numit n comisia
de recept, ie a lucr
arilor, a obt, inut pentru rma sa,
SC SAFA SRL, o serie de contracte la executarea
proiectului de modernizare a aeroportului, un dosar
evident de incompatibilitate s, i conict de interese.
Aventurile plangerilor penale
Aceast
a plngere penal
a naintat
a de Corneliu
Bucur a avut o evolut, ie sinuoas
a, ind plimbat
a
de la parchet la altul, de la DNA Albala DNA
Alba Iulia la DNA Bucurela DNA Bucures, ti s, i
invers. O prim
a ordonant, a emis
a pe 22.07.2011
de DNA Alba Iulia, d
a solut, ie de nencepere a
urm
aririi penale n cazul lui Martin Bottesch. Procurorii sust, in ca a fost admis
a pl
angerea penal
a
a lui Corneliu Bucur, c
a s-a constituit dosarul
pl
angerea penal
a.
penal nr.162/P/2010, c
a s-a dispus autorizat, ia
Drept urmare, la recept, ia nal
a a lucr
arilor, de interceptare a comunicat, iilor de orice tip a
reprezentant, ii Aeroprtului, comandantul Augustin nvinuitului Martin Bottesch, ns
a din procesele
Sava s, i cei trei specialis, ti George Pl
aias, u direc- de redare a convorbirilor interceptate nu au rezultor tehnic, Velicu Gheorghe director operat, ional tat indicii privind favorizarea de c
atre nvinuit a
s, i Lunca Mircea s, ef serviciu securitate aeroport, p
art, ilor contractate, angrenate n proiectul Modervoteaz
a mpotriva ncheierii lucr
arii, n condit, iile n nizare Aeroport Sibiu.
care constat
a numeroase nereguli n execut, ie.
½Fat, a
de starea de mai sus expus
a n cauz
a, se
Revolta directorului general al AACR
De asemenea, mpotriva recept, iei lucr
arilor s-au
pronuntat s, i reprezentantul Autorit
at, ii Aeronautice
Rom
ane, directorul general din acea vreme, Florea
Geic
a, dar s, i reprezentant, ii din cadrul Ministerului Transporturilor. Ca ultim gest pentru a salva
lucr
arile de modernizare a aeroportului de la Sibiula Sibiu, Florea Geic
a i trimite s, efului CJ, o
epistol
a, n data de 15.04.2009, n care i atrage
atent, ia asupra gravelor decient, e tehnice ale acestui proiect. Cea mai grav
a decient, a noticat
a de
direcvtorul general Autorit
at, ii Aeronauitice se refer
a la gravitatea acumul
arilor de ap
a pe terenul
aeroportului s, i n canalele s, i c
aminele de vizitare
n care sunt pozate conductele electrice ale c
aror
caracteristice din fabricat, ie nu sunt compatibile cu
condit, ia lor de permanent, a
imersie n apele pluviale acumulate din cauza imposibilit
at, ii dren
arii
lor. Geic
a sust, ine , n materialul trimis c
a, ½toate
aceste decient, e pot afecta sigurant, a n explotarea
Aeroportului Sibiu.
In plangerea penal
a, Corneliu Bucur semnaleaz
a
constat
a c
a nu sunt ntrunite elementele constitutive ale infract, iunii de abuz m serviciu contra intereselor publice.
In asemenea situat, ie, Corneliu Bucur trimite
o nou
a plngere penal
a procurorului s, ef al DNA,
Daniel Morar. De aceast
a dat
a, procurorul Petru Nanit, a, sef adjunct al Sect, iei de combatere a
infract, iunilor conexe infract, iunilor de corupt, ie din
cadrul DNA inrm
a solut, ia dat
a de DNA Alba Iulia s, i propune ½redeschiderea s, i reluarea urm
aririi
penale fat, a
de Martin Bottesh, f
ar
a s
a ment, ioneze
nimic despre Klaus Iohannis. ½Nu au fost anali-
zate, pe baz
a de probe, inclusiv expertize tehnice,
cauzele s, i condit, iile care au condus la executarea
unor lucr
ari necorespunz
atoare s, i responsabilitatea
p
art, ilor, toate raportate la norma incriminatorie,
n scopul stabilirii dac
a exist
a r
aspundere penal
a pe
l
ang
a r
aspunderea civil
a, se arat
a n solut, ia dat
a
de DNA Bucures, ti. Dosarul penal se ntoarce la
DNA Albala DNA Alba Iulia s, i la doar o lun
a,
procurorul s, ef al Direct, iei, Liana Boer, d
a o nou
a
solut, ie de scoatere de sub urm
arire penal
a a lui
Martin Bottesch.
www.cetateaculturala.wordpress.com
7
In sfarsit, DNA ncepe urmarirea penala
,
Exasperat, consilierul judet, ean, Corneliu Bucur
se adreseaz
a din nou DNA Bucures, ti. El sintetizeaz
a toate acuzele ntr-un catalog al celor 10 ilegalit
at, i nf
aptuite de fostul s, ef al CJ Sibiu n complicitate cu primarul Sibiului: supravegherea necorespunz
atoare, supercial
a fat, a de execut, ia defectuas
a a lucr
arilor; nedispunerea, la timpul cuvenit
a execut
arii remedierii gravelor erori s, i defect, iuni
constatate s, i reclamate de comandantul aeroportului; ngr
adirea dreptului s, i obligat, iilor care i
reveneau comandantului aeroportului; dispunerea
efectu
arii pl
at, ilor, prin tranferul sumelor necesare
acestora din bugetul Consiului Judet, ean, n poda constat
arii unor decient, e severe ale execut, iei
lucr
arilor; dispunerea recept, ion
arii part, iale s, i nale, n contradictoriu cu tot personalul de specialitate din cadrul aeroportului; ascunderea situat, iei
reale n ceea ce prives, te nemai- construirea rezervorului de carburant, i, chiar s, i fat, a de membrii comisiei; ocultarea obstinat
a a datelor reale ale acestei
investit, ii fat, a de membrii consiliului judet, ean; modicarea abuziv
a, prin nc
alcarea legislat, iei n vigoare, a component, ei Consiului de administrare al
aeroportului, evident cu scopul favoriz
arii partenerilor contractuali; sdarea celui mai reputat expert
din comisia de recept, ie, reprezentantul Autorit
at, ii
Aeronautice Civile.
Drept urmare, Doru T, ulus, , procurorul s, ef al
Sect, iei de combatere a infract, iunilor conexe de
corupt, ie din cadrul DNA, a dat o rezolut, ie, n data
de 3 aprilie 2012 prin care era inrmat
a din nou
solut, ia de NUP data de DNA Alba Iulia s, i dispunea
redeschiderea s, i reluarea urm
aririi penale n acest
caz. Din p
acate ns
a nu se mai s, tie nimic de acest
dosar penal.
½Din analiza dosarului s, i a pl
angerii solut, iei, re cauz
zult
a c
a pl
angerea este ntemeiat
a. In
a nu au
fost administrate toate probele necesare l
amuririi
complete a cazului, sub aspectul ndeplinirii procedurilor pentru achizit, iile publice, atribuirea contractelor de execut, ie, stabilirea clauzelor contractuale defavorabile beneciarului, controlul execut, iei
lucr
arilor, modalit
at, ile de recept, ie intermediare s, i
nale. Nu s-a stabilit cert, inclusiv prin expertize
tehnice dat ind caracterul specic al investit, iei, cauzele s, i condit, iile care au condus la executarea unor
lucr
ari necorepunz
atoare. Efectuarea unor expertize se impunea cu necesitate, t, in
and cont de ex-
pertiza deja efectuat
a n 2010 s, i care a evident, iat,
f
ar
a putint, a
de t
agad
a aceea c
a p
am
antul folosit pentru realizarea umpluturilor a fost de calitate
necorespunz
atoare, drenajul subdimensionat s, i necorespunz
ator, iar conformarea rambleului (pant
a
mare a taluzului), de asemenea, nu a fost adecvat
a
n raport cu propriet
at, ile zico-mecanice, t, in
and
cont s, i de condit, iile morfologice s, i hidrologice locale. Pe de alt
a parte, n situat, ia execut
arii de
lucr
ari neconforme, restituirea procentului de 70%
din garant, ia de bun
a execut, ie c
atre antreprenor,
dispus
a de Martin Bottesch, ordonatorul principal
de credite, este pur s, i simplu f
ar
a nicio justicare,
se arat
a n rezolut, ia emis
a de procurorul T, ulus, .
Pe aceast
a cale, procurorul DNA conrm
a acuzele aduse n plangerea penal
a de fostul consilier
judet, ean, Corneliu Bucur referitor la acest caz de
mare corupt, ie, de care se fac vinovat, i fostul s, ef
al CJ, Martin Bottesh s, i fostul primar al Sibiului,
Klaus Iohannis. Este un caz de favorizare a clientelei create n jurul liderilor FDGR, o serie de rme
germane care au dat un mare tun bugetului local
al sibienilor.
Isabela VASILIU-SCRABA
½MODELUL PALTINIS
S, I ½MODELUL
, ANTIM SAU INUTILE LISTE BIBLIO-
GRAFICE OFERITE DE NOICA SI LEC IN CASA
TURI DE POEZIE RELIGIOASA
BOIEREASCA A OLGAI GRECEANU
,
Mircea Eliade a nceput capitolul ½Nas, terea
cres, tinismului cu povestea prigo-nitorului Saul
c
al
atorind de la Ierusalimla Ierusalim la Damasc n
momentul n care ½o lumin
a din cer, ca de fulger, la nv
aluit deodat
a. Si, c
az
and la p
am
ant, a auzit un
glas zic
andu-i: Saule, Saule, de ce M
a prigones, ti?
Iar el a zis: Cine es, ti Doamne? Si Domnul a zis:
Eu sunt Iisus pe care tu l prigones, ti (Mircea Eliade, L'Histoire des croyances et des idees religieuses, traducere din rom
ana n francez
a, vol. II,
Paris, 1978 si din francez
a n rom
an
a, Bucures, ti,
1991, p. 302). P
arintele Arsenie Boca interpreteaz
a scena ca o convertire a ½ravnei Legii vechi
la r
avna pentru Legea nou
a, a lui Iisus . Lumina
n
apraznic
a arunc
and ½omul vechi la p
am
ant a pricinuit ½renas, terea Apostolului Pavel (P
arintele Arsenie Boca, Omul zidire de mare pret, , 2009, p.
www.cetateaculturala.wordpress.com
8
151-152). Intr-alt
a parte P
arintele Arsenie Boca Scotus) nu te pot, i duce ½cu mana goal
a (Jurnalul
noteaz
a c
a o convertire nseamn
a recunoas, terea de la P?ltinila P
altinila P
altinis, , 1983). In Us, a
vinov
at, iei ca ½nvierea din p
acat, din mort, i, din interzis
a, chiar G. Liiceanu recunoas, te c
a de mult
necunos, tint, a
.
timp lozoa I-a devenit ½greu suportabil
a. In voIn toat
a ½product, ia bibliograc
a a as, a-zis, ilor lumul meu publicat n 2004 (Isabela Vasiliu-Scraba,
elevi ai lui Noica nu se poate depista nici un Propedeutic
a la eternitate. Alexandru Dragomir n
moment de inexiune (care s
a aminteasc
a de singur
atatea g
andului, Slobozia, Ed. Star Tipp,
vizitele lor la P?ltinila P
altinila P
altinis, ), de 2004, p. 12) constatasem incapacitatea ½de a crea
schimbare c
at de mic
a a liniei vectoriale purt
atoare n spat, iul lozoei, gandind pe cont propriu a
spre succesul dinainte asigurat (de frecventarea autodeclarat, ilor discipoli din as, a-numita ½Scoal
a de
lui Henry Wald s, i Ion Ianos, i n ce-l parives, te la P?ltinila P
altinila P
altinis, negat
a de nsus, I Nope Liiceanu, s, i a lui Leonte R
autu, supranumit ica (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Himera S, colii de
½groparul culturii rom
anes, ti, n cazul lui Andrei la P?ltinila P
altinila P
altinis, ironizat
a de Noica,
Ples, u). Mircea Ciobanu sesizase c
a protorii regi- https://isabelavs2.wordpress.com/constantinmului comunist, scapat, i de un N
uremberg care s
a noica/
himera1scoalapaltinis9,
extrase
n
le judece vinov
at, iile snt cei care dupa 1990 ½n-au rev.
½Acolada, nr 2(65), febr.
2013, p.16
fost la Romala Roma (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, si 22,
http://www.omniscop.ro/himera-scoliiPOET LA VREMEA LUILA VREMEA LUI de-la-paltinis-ironizata-de-noica/;
precum
AHAB. Poezii incifrate de Mircea [Sandu] Ciobanu si
Isabela Vasiliu-Scraba,
Himera discios, i salvatoarea nent, elegere a criticului Marian
Popa, https://isabelavs2.wordpress.com/articole/
isabelavs-ciobanu10mirceapoezii/
sau
http://www.scribd.com/doc/235392333/ IsabelaVasiliuScrabaMirceaCiobanuPrin MarianPopa) s
a
fac
a ½mea culpa. Ei, cu clientela s, i urmas, ii lor
(vezi Ion Varlam, Pseudo-Romania. Conspirarea
deconspir
arii, Ed.
Vog, Bucures, ti, 2004), au
p
ang
arit p
an
a la cap
at secolul XX, ½veac p
ac
atos,
cu demoni st
and la p
and
a/cu tineri delatori
p
as, ind agale/pe urmele b
atr
anilor lor dasc
ali (M.
Ciobanu, Veac dou
azeci, la cap
at ).
Vizitat n stat, iunea Paltinis, , unde locuia
ntr-o c
am
arut, a de cca 8 mp (vezi Isabela
Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P
altinis, ul lui Noica,
http://isabelavs.go.ro/Articole/
inculturaPaltinis6.htm sau http://www.romanianstudies.org/
content/ 2010/09/ isabela-vasiliu-scraba-camera13-a-vilei-noica-de-la-paltinis ), Noica l sf
atuise pe
G. Liiceanu s
a aban-doneze tentativa de a-l traduce
pe Heidegger, constat
and lipsa de preg
atire n
dome-niul lozoei a ½elevului lui Henry Wald
(apud. Noica, vezi Noica n arhiva Securit
at, ii,
Bucures, ti, Editura M.N.L.R., 2009, p. 154). Dup
a
recomand
arile bibliograce din lozoi medievali
nel
as
and urma vreunei lecturi ziditoare de suet,
Constantin Noica i-ar spus perseverentului
traduc
ator al volumului Sein und Zeit (care deja
fusese tradus si tip
arit n rom
anes, te de D. Tilinca
si Mircea Arman) c
a la Heideggerla Heidegger
(doctor n lozoe n 1916 cu o teza despre Duns
polatului de la P?ltinila P
altinila P
altinis, ,
prilej de n
a ironie din partea lui Noica,
https://isabelavs2.wordpress.com/constantinnoica/isabelavs-himera2 scoalapaltinis10/, extrase
n rev. ½Acolada, nr 3(66), martie 2013, p.16 si
23 http:// www.omniscop.ro/himera-discipolatuluide-la-paltinis-pretext-de-na-ironie-din-partea-luinoica ).
Inexistent, a ½Modelului P
altinis, reiese as, adar din
lipsa ½nvierii din p
acat a fals, ilor discipoli r
amas, i
la ½legea veche care i-a s
altat din vremea comu-
nismului pe creasta valului. Dar s, i din lipsa scrierilor de domeniul lozoei a mediatizat, ilor ½intelectuali superstar din Rom
ania numiti lozo f
ar
a
a avea o oper
a lozoc
a de calitate minim acceptabil
a (I. Aranyosi). In 2009 Mihai Neamt, u s, i
Bogdan T
ataru Cazaban, doi salariat, i ai lui Andrei Ples, u, au scos la ½Humanitas directorului
lor dou
a Omagii, ½in honorem Ples, u. Mai nou,
o fost
a bursier
a NEC a lui Andrei Ples, u (angajat
a din 2003 de Editura Humanitas) nu s-a l
asat
nici ea mai prejos, scot, and n 2015 la fosta Editur
a ½Politic
a un volum cu intent, ii evident ½omagiale n care s-a g
andit s
a compare (inexistentul)
½Model P
altinis, cu at
at de existentul ½Model Antim nc
at a trebuit s
a e distrus prin omor
area
(dup
a gratii !) a init, iatorului Sandu Tudor s, i prin
ntemnit, area membrilor grupului la zece ani dup
a
ncetarea conferint, elor de la M?n?stirea Antimla
M
an
astirea Antimla M
an
astirea Antim (apud. Pr.
Soan Boghiu). Salariata lui G. Liiceanu a riscat
www.cetateaculturala.wordpress.com
9
desigur penibila comparat, ie dintre c
ateva vizite n
camera ½microfonizat
a de 8 mp n care lozoful
Noica (fost det, inut politic s, ase ani pentru vina de
a dat spre publicare un manuscris despre Hegel)
furniza (inutil) liste bibliograce obligatorii vizitatorilor s
ai de la P?ltinila P
altinila Paltinis, , cu lecturile de poezie religioas
a compusa de Vasile Voiculescu, Sandu Tudor sau Paul Sterian care aveau
loc dup
a r
azboi acas
a la faimoasa pictorit, a Olga
Greceanu, ½prima gazd
a a reuniunilor grupului de
la Antimla Antim (apud. Ileana Mironescu, ica
lui Alexandu Mironescu) n luxosul ei apartament
din Strada Frumoas
a. Poate c
a titlul mai nimerit al
volumului ar fost : ½Vizite n 8 mp si vizite ntr-o
cas
a boiereasc
a. Tot pred
a (/ a predat) autoarea
noului ½omagiu Ples, u-Liiceanu cursuri de ½Antropologia spat, iului la Institutul de Arhitectur
a ½Ion
Mincu din Bucures, ti.
Isabela VASILIU-SCRABA
EXCLUDEREA
DIN
CULTURA
A LUI NOICA S I
ROMANEASC
A
IN
A
POETILOR
MARTIRIZATI
INCHISORILE COMUNISTE
Motto: Basmele cu revolutia proletar
a si victoria socialismului snt bune pentru copiii
din Occident /. . . / E vorba de rusicarea masiv
a si rapid
a a neamului rom
anesc. Inspiratorii
lui Chisinevski au renuntat chiar la politica de slavizare treptat
a, la care aderaser
a, n urma sugestiei
Anei Pauker, n 1945. Nu-i mai intereseaz
a s
a
devenim slavi /. . . / S-au convins c
a e mai comod
s
a ne declare de-a dreptul rusi (M. Eliade, 1949).
Mircea Eliade scria n 1949 c
a pentru a ntelege
adev
arata semnicatie, ascuns
a, a politicii ocupantului sovietic al Rom
aniei e sucient sa privim harta etnic
a a Europei centrale si orientale.
Vom sesiza astfel cum insula noastr
a de latinitate reprezint
a o predestinat
a rezistent
a n calea
expansiunii moscovite. De aceea Rom
ania a fost
cea dint
ai si cea mai crunt lovit
a din toate ta
rile
de dincolo de Cortina de er. S
alb
aticia si rapiditatea cu care se procedeaz
a la anihilarea elitelor spirituale si a patrimoniului cultural rom
anesc
se explic
a /. . . / prin fatalit
atile geopolitice si istorice. Rusia trebuie s
a lichideze, cu orice pret si
n timp util, prezenta vie si ad
anc nr
ad
acinat
a a
Orientului latin, pe care o semnic
a /. . . / neamul,
locul lor trebuie
limba si cultura rom
aneasc
a. In
s
a improvizeze /. . . / o sovromcultur
a (v. M. Eli
ade, Rusicare, n vol. Impotriva
dezn
adejdii, Bu-
curesti, 1992, p.61). El ndemna exilul romanesc
la creatie cultural
a, salvarea prin spirit ind unica
solutie r
amas
a. Cu o clarviziune de profet, lozoful religiilor descrisese tactica oligarhiei coloniale sovietice, valabil
a at
at pentru anii cincizeci,
c
at si pentru cele dou
a decenii de pustiire cultural
a rom
aneasc
a ce au urmat c
aderii comunismului
cu mentinerea puterii politice n aceleasi m
aini ca
nainte de 1989: neamul romanesc are de-a face
cu un adversar nu numai exceptional de puternic,
dar si hot
ar
at s
a ntrebuinteze orice mijloace pentru
a ne desinta spiritualiceste si culturaliceste (M.
Eliade, aug.1953).
Pentru creatiile culturale de dincoace de granitele
nchise, nic
aieri nu apare mai pregnant
a salvarea rom
anilor prin spirit dec
at n poezia religioas
a
compus
a de poetii martirizati pentru credinta lor
crestin
a n cele 230 de nchisori politice de pe teritoriul Rom
aniei ciuntite de Basarabia, Tinutul Hert, ii
s, i Bucovina de Nord. (1).
Dar admiratorii noii poezii difuzate de editurile comuniste au preferat s
a ignore valoarea versurilor compuse dup
a gratii (v. soarta manuscriselor poetului si eseistului Ion Caraion, publicate distorsionat). O singur
a exceptie f
acut-o
profesorul Cicerone Poghirc care n comunism s-a
zb
atut zadarnic s
a-i e publicat
a poezia lui Sergiu Mandinescu, unul dintre marii poeti martirizati
n nchisori, din poeziile c
aruia nv
ataser
a pe dinafar
a n timpul detentiei at
at Steinhardt, c
at si
Alexandru Paleologu. Iat
a si imaginea primelor
dou
a decenii de ocupatie sovietic
a asa cu apare
ea n creatia lui Ion Caraion: Unde iese sange,
luati v
atraie/nrosite-n jar nu ti haini! -/siastupati-l. G
atita cu paie/umpleti-li-o; `ngeti
m
ar
acini/orisiunde-i mustul mai zemos (Ion Caraion) . . . Nici pe pruncii lor cu c
arnuri crude/ nar , iar
asi, musai s
a-i mai tineti./ Desertati-le
benzin
a-n ochii vineti/ si-ardeti-i, cu mume si cu
rude (Ion Caraion, Nu-i iertati pe cei ce v-au iubit ).
Este posibil ns
a ca n aceast
a atitudine a
criticii noastre literare s
a e si un reex de
www.cetateaculturala.wordpress.com
10
auto-ap
arare a reprezentantilor unei culturi cu
de-a sila materialiste n care Pavel Apostol punea
la zid misticismul lozofului Blaga precum
si religiozitatea dintr-o scriere a lui Noica (v.
referatul distrug
ator alc
atuit de Pavel Apostol
dup
a citirea manuscrisului noician Povestiri dup
a
Hegel, dat pe ascuns Securit
atii de redactorul
Zigu Orenstein/Ornea (vezi art. Lucianei Pop,
Constantin Noica si criticii s
ai din Securitate, n
Ziua din 31 martie 2007, precum si articolul
jurnalistului I. Sp
anu, Cine l-a turnat pe Noica la
Securitatela Securitate?, n ¾Ziua¿ din 7 aprilie
2007). Dar au fost si ndoctrinati ai materialismului dialectic si istoric, complet inapti s
a aprecieze
m
aiestria versurilor din poezia religioasa a Zoric
ai
Latcu (Maica Teodosia de la M
an?stirea Vladimire?tila M
an
astirea Vladimirestila M
an
astirea
Vladimiresti, martirizat
a n nchisorile comuniste).
Indoctrinatii au fost mereu opaci la lonul mistic
al poeziilor din nchisoare, precum si la g
andirea
religioas
a a c
atorva dintre marii nostri lozo. Din
ndep
artata Americ
a, Virgil Nemoianu (fost membru PCR) nc
a mai critica n 1988 misticismul
scolii lozoce rom
anesti initiate de g
anditorul
religios Nae Ionescu folosind sabloanele ideologiei
comuniste (v. postfata lui Virgil Nemoianu la
vol. Mihai S ora, Dialog interior, Bucuresti, 1995,
p. 219-242, publicat
a initial ntr-o revista din
occident; vezi s, i Isabela Vasiliu-Scraba, Noica
printre oamenii mici s, i mari ai culturii noastre,
on-linehttp://www.Romanianstudies.org/content/
2012/07/
isabela-vasiliu-scraba-noica-printreoamenii-mici-si-mari-ai-culturii- noastre ).
Din creatia lui Ion Caraion, c
ateva versuri din
poezia Bolsevism compus
a pe 30 aprilie 1950 apar
binevenite pentru cei care, uitand de asasinarea dup
a gratii (pe timp de pace) a sute de mii
de oameni nevinovati, i dau zor cu inspiratia
bolsevic
a a unui asa-zis comunism rom
anesc:
C
ant
a megafoane-n limba rus
a,/d
antuie n piata
alte javre/si de pretutindeni, drag ne-acoperi,/viata
muzical
a, cu cadavre (Ion Caraion, Poezii arestate, Bucuresti, Ed. Muzeului Literaturii Rom
ane,
1999, p. 38). Sugerate prin muzica ruseasc
a dup
a
care top
aie javre umane, hoardele trimise de Moscova mpreun
a cu slugile lor din piata
se f
aceau
simtite n anii cincizeci prin mald
arele de cadavre
de rom
ani cu care acoperisera tara.
Lumina vietii stins
a prin dementa bestialit
atii
nu putea sa-l lase indiferent pe Cel de Sus: In
crestetul veciei Dumnezeu/Cu capu-n m
aini st
a,
jur se sting luminile mereu/Siab
atut si trist/In
ngenunchiat al
aturi pl
ange Christ (Demostene An-
dronescu). In 1947 Alice Voinescu (care urma s
a
fac
a si ea f
ar
a nici o vin
a nchisoare politic
a la peste
saizecisicinci de ani) observase c
a e n politica ruseasc
a ceva demonic, indc
a se bazeaz
a pe minciun
a, perdie si teroare (Jurnal, Bucuresti, Ed.
Albatros, p. 504).
Din dosariada prilejuita de centenarul nasterii
lui Noica, prin volume astfel prezentate nc
at s
a
ncrimineze victime (v. postfata lui Sorin Lavric la
unul din volumele public
and o selectie din Arhiva
Securit
atii, cu multe documente reconspirate prin
indep
artarea numelor infor-matorilor), unii repeta
nume de victime, altii de trep
adusi din Securitate,
f
ac
andu-se a nu sti c
a de actiunile politiei politice
erau responsabili conduc
atorii aati la v
arful Securit
atii si nu trep
adusii aati la baza ei.
In ndeletnicirea cripto-comunist
a de a g
asi
vinovati printre victime (2) cu totii uit
a de seful
cenzurii din vremea cand a fost arestat lozoful si
de strania nt
amplare prin care, d
and la o editur
a
un manuscris despre Hegel spre publicare, manuscrisul a ajuns la Securitatela Securitate si Constantin Noica n nchisoare. In Noica si Securitatea (Bucuresti, Ed. Muzeul Literaturii Rom
ane,
2009) ngrijitoarea volumului s-a ferit s
a includ
a
documente din 1957-1958 c
and Zigu Ornea a dat
pe ascuns Securit
atii manuscrisul Povestirilor dup
a
Hegel (v. Obs. Cult. Nr.20/277, 14-20 iulie 2005).
Cu o simpatie greu de explicat, televiziunea
rom
an
a (TV-Cultural, 27 sept.2009) a difuzat la o
or
a de v
arf interviul luat fostului gardian Gabor Tiberiu, unul din cei care torturau detinutii politici de
la Gherlala Gherla (3) unde se transplantase experimentul de re-educare prin tortur
a oprit la Pite?ti.
Av
andla Pitesti. Av
andla Pitesti. Avand 17 milioane de lei vechi pe lun
a si aparenta unui pensionar
oarecare, tortionarul, f
ar
a urm
a de remusc
ari, vorbea n limbajul de lemn al fostei sale meserii sale
despre anchetele f
acute n r
andul gardienilor dup
a
sistarea experimentului Nicolski n nchisoarea din
Gherla. Desigur, gardianul nu a desemnat tehnica reeduc
arii prin tortur
a dup
a numele organizatorului din umbr
a. El s-a limitat s
a spun
a c
a
numai altora li se nt
ampla s
a mai aplice corectii
corporale dusmanilor nchisi la Gherla. Dirijat?la
Gherla. Dirijat
ala Gherla. Dirijat
a din umbr
a de
Ana Pauker si de adjunctul sefului Securit
atii, ge-
www.cetateaculturala.wordpress.com
11
neralul NKVD Al. Nicolski/Nicolau ambii sc
apati
de proces datorit
a lierei NKVD si a relatiei de prietenie dintre Ana Pauker si Stalin (v. Dennis Deletant, Securitatea si disidenta n Romania, 1998, p.
59), tehnica nesf
arsitelor schinghiuiri zice si psihice n nchisoarea de la Pite?tila Pitestila Pitesti
a urm
arit dup
a 1949 scopul precis de a transforma
opozantii ocupatiei sovietice n roboti de anihilat
dusmanii comunismului.
Cum se stie (dar la emisiunea de duminic
a 27
septembrie 2009 nu s-a spus!) n iulie 1951 Radio Londra dezv
aluise atrocit
atile comandate de
Ana Pauker prin sei Securit
atii (Gheorghe Pintilie si Alexandru Nicolski) n temnita de la Pite?ti.
Emisiuneala Pitesti. Emisiuneala Pitesti. Emisiunea radiofonic
a a determinat sistarea brusc
a a tortur
arii studentimii si nceperea anchetelor n Procesul turcanu (1952-1954). La experimentul Nicolski de chinuire psiho-zic
a a unor oameni ajunsi
piele si os nu s-a renuntat nsa pe de-antregul.
Doar a fost transplantat cu usoare modic
ari n
alte nchisori precum Jilava, Gherla, Aiud, Targul
Ocna, etc.
In ce priveste nchisoarea din Pitesti, la procesul intentat tortionarului Eugen turcanu preotul
Gheorghe Calciu n-a putut judecat n lotul lui
turcanu, deoarece a anuntat c
a nu va r
aspunde la
nici o ntrebare p
an
a c
and nu va adus la proces
adev
aratul initiator al experientei, generalul Nicolski (v. Virgil Ierunca, Fenomenul Pitesti, Bu-
curesti, 1990, p.47).
Mircea Eliade scria nca din 1948 ntr-o revist
a
scoas
a la Parisla Paris mpreun
a cu latinistul Nicolae Herescu (vezi Nicolae I. Herescu, Dreptul la
adev
ar, Bucures, ti, Ed. Jurn. Lit., 2004) c
a n istoria rom
anilor nu s-a mai nt
amplat niciodata o at
at
de mare nvers, unare n ponegrirea tradit, iilor s, i a
limbii rom
anes, ti, a ½credint, elor s, i culturii noastre.
Pentru ca ade-varatii autori ai crimelor care au dus
din 1945 p
an
a n 1989 la uciderea a 890 000 (opt
sute nou
azeci de mii) de rom
ani f
ar
a a socoti victimele comunismului din Basarabia, Bucovina si Tinutul Hertii, teritorii rom
anesti nstr
ainate (v. dr.
Florin M
atrescu, Holocaustul rosu, ed. I-a 1994,
ed. A II-a 1998, ed. A III-a 2009, Bucuresti, Ed.
Ericson), si la circa dou
a milioane de ntemnitati
politici pe diferite termene ntre 23 august 1944 si
1964 (v. Monumentul victimelor comunismului de
la Chene Bourgla Chene Bourg, Geneva, Elvetia)
n-au fost nicic
and pedepsiti, ei si urmasii lor au
r
amas s
a controleze falsicarea istoriei pentru a-si
ascunde vinovatia.
O dovad
a clara n acest sens g
asim n explicarea termenului de reeducare f
ar
a mentio-narea lui
Alexandru Nicolski/Nicolau/Boris Grumberg, aat
16 ani la conducerea Securit
atii (v. Stan Stoica, coordonator, Dictionar de istorie a Romaniei,
Ed. Meronia, Bucuresti, 2007, prefata Dinu C.
Giur
ascu, p. 285), cet
atean rus plantat n Romania
cu grad de general de Securitate, considerat de
Banu R
adulescu drept eminenta cenusie a repre-
siunilor din Rom
ania n perioada 1948-19621962
(v. Banu R
adulescu, Preambul la Dosarul Pitesti ,
n rev Memoria, nr.2/1991, p. 21).
In 1952 (anul n care ica sa M
ariuca de 18 ani
era bagat
a dup
a gratii) Mircea Vulc
anescu devenea una dintre victimele introducerii b
at
ailor sistematice n nchisoarea de la Aiud ca urmare a execut
arii n SUA a sotilor Rosenberg, spioni sovietici
(v. Zurg
al
aii Aiudului n rev. Memoria, 2/1991 si
Ion Varlam, Pseudoromania, Ed. Vog, Bucuresti,
2004, p. 86).
Desi anchetele pentru proces se terminaser
a de
mult, din nedreapta condamnare r
am
anndu-i de
isp
asit doi ani, sub pretextul elucidarii unor detalii din dosar, Mircea Vulc
anescu a fost adus
la Jilavala Jilava de la Aiud unde fusese b
atut
mpreun
a cu alti detinuti care trebuiau s
a treac
a
ntre gardieni lovind puternic cu btele (v. Bucur Stanescu,Zurg
al
aii Aiudului, n rev. Memoria,
nr. 2/1991, p. 55 precum s, i inregistrarea din ian.
2012 despre farsa de proces prin care a fost condamnat M./Vulc
anescu https://www.youtube.com/
watch?v=m1w6W8-zaqk ). Astfel lozoful a fost sistematic schingiuit la Aiud si la Jila-vala Jila-va, astfel c
a n urma loviturilor i-a fost rupt
a o coast
a care
i-a intrat n pl
am
an, provo-c
andu-i o pleurezie (vezi
nregistrarea despre sf
ars, itul lui Mircea Vulc
anescu,
Tecuci, nov.
2011 https://www.youtube.com/
watch?v=6kuhSDeAnVQ). Cu greu i s-a aprobat
spitalizarea la nchisoarea V
ac
ares, ti, de unde ar ies, it vindecat, dup
a m
arturia lui Petre Pandrea,
dar, ind n continuare schingiuit la Aiud, a murit
acolo s, i a fost aruncat n R
apa Robilor. Ioan Ioanolide s, i amintes, te cum la Aiud l vedea pe Mircea
Vulc
anescu ½adesea n biseric
a, atunci c
and biserica
din Aiud nu fusese nc
a transformat
a n WC. Tot
el scrie c
a n-a murit n urma b
at
ailor s, i izolarilor
n ntuneric s, i frig de la Jilavala Jilava, c
a, revenit n nchisoarea din Aiud, lozoful a continuat s
a
www.cetateaculturala.wordpress.com
12
ntret, in
a o ½febril
a activitate intelectual
a n r
andul
det, inut, ilor. De aceea gardienii ½au continuat s
al pedepseasc
a p
an
a ce l-au ucis( Ioan Ioanolide,
Intoarcerea
la Hristos, Ed. Bonifaciu, Bucures, ti,
2012, p. 307). Virgil Maxim (care a tr
ait miracolul supraviet, uirii n ntuneric la temperaturi polare vreme de trei luni de iarna cu un terci la trei
zile n celula de pedeaps
a -½Neagra a nchisorii din
Aiud) scrie s, i despre schingiuirile la care a fost supus Mircea Vulc
anescu: Filozoful mpreun
a cu alt, i
doi det, inut, i fuseser
a trimis, i dezbr
acat, i timp de trei
zile f
ar
a m
ancare la ½Neagra ntr-un frig nlemnitor
s, i o bezn
a absolut
a, dup
a care au ½fost b
atut, i cu
saci de nisip (confect, ionat, i din p
anz
a de doc, de
grosimea unei b
ate) care distrug mai ales organele
interne, n special rinichii. Apoi vreo s
apt
am
an
a
½apoape n-au putut vorbi din cauza sl
abiciunii s, i
a durerilor acute (V. Maxim, Imn pentru crucea
purtat
a, Ed. Antim, Bucures, ti, 2002, vol. II, p.
246; a se vedea s, i Sorin Lavric, Nevoia de martiri,
n rev. ½Permanent, e, Anul XIII, nr. 10-11/2010,
p.3; n ½Permanent, e, Anul XVI, nr. 1-2/ 2013,
p.7, Sorin Lavric apare n lista de colaboratori ai
revistei ½Permanent, e scoas
a de Fundat, ia ½George
Manu din Bucures, ti, iar la p. 4 a4 a aceleiasi reviste i este publicat textul Privilegiul suferint, ei ,
nchinat lui Mircea Nicolau.).
Numai c
a istoria noastra a fost c
alcat
a n picioare
de ½academicianul Mihail Roller si de urmasii s
ai
de azi vorbind cu s
arg despre autohtonism n comunismul as, a-zis ½romanesc, spre a minimaliza rolul
mercenarilor ocupantului sovietic aat, i n structurile de conducere ale t, arii satelizate (Ana Pauker,
colonel sovietic, Nicolschi, Pantius, a, Leonte R
autu,
Chis, inevschi, Ion Ianos, i, Leon Tism
aneanu care
lupta la sfrs, itul anilor cincizeci pentru reabilitarea Anei Pauker, etc., vezi textul istoricului, nchis
n tineret, e la Pitela Pites, ti, S. R
adulescu-Zoner,
Poporul Rom
an antisemit ? n rev. ½C
aminul
Rom
anesc din Elvet, ia, an 30, nr. 2/ 117, iunie
2011). Prin s, coli s, i universit
at, i rom
ane, nu numai
istoria comunismului a fost s, i este n continuare
misticat
a, dar s, i istoria secolelor de lupt
a a ardelenilor pentru dezrobirea national
a.
Figurile
lupt
atorilor
rom
ani
ucisi
de
administrat, ia ungureasca a Transilvaniei s-au
ar
atat ntr-o noapte jefuit
a de stele unuia
dintre poet, ii tras, i pe roat
a de Mauriciu S, trul
n nchisoarea de la Pite?tila Pitestila Pitesti:
Ah! Cum si mai holba ochii istoria!/Nu-i ve-
nea s
a cread
a c
a-n geam
atul nostru/Scr
asneau
Closca si Horia/C
a-n suetul nostru, de n
adejde
orfan/at
arnau nojitele de la opincile lui Badea
Crisan (Sergiu Mandinescu,Re-educarea, apud.
Preot Gh. Calciu).
Problema consecintelor unor eventuale relatii
dintre pusc
ariasii care au supravietuit regimului
de exterminare din nchisorile politice si t
an
ara
generatie educat
a n universit
ati de prol stiintic
l-a preocupat pe Mircea Eliade ntr-una din povestirile sale scris
a n 1975. Intr-un mod criptic si
extrem de bine elaborat prin meandrate peripetii
relatate indirect, n niste discutii purtate la Securitatela Securitate, hermeneutul universurilor religioase imagineaz
a un t
an
ar inginer care este solicitat
a l
amuri unui necunoscut o gresal
a de datare a ziarului Sc
anteia.
Pentru t
an
arul acostat n plin
a zi pe o strad
a
din Bucuresti de un fost detinut poli-tic, lumea n
care tr
aise p
an
a n acel moment si schimb
a brusc
nf
atisarea. Inginerul este imediat luat n vizorul Securit
ati, ind facut p
artas la o multime de
ntamplari de care a
a doar cu prilejul anchetelor.
Isi pierde postul de la universitate, are un timp o
slujb
a n provincie, iar la sf
arsit, la interogatoriul
cu care se ncheie povestea sa, t
anarul inginer este
adus dintr-un sanatoriu de boli psihice si a
a, chiar
de la agentul care-l chestiona, c
a iubita lui r
amas
a
ntr-o tar
a de dincolo de Cortina de er i-a trimis
pe c
ai misterioase n-demnul s
a nu dezn
ad
ajduiasc
a
si s
a aibe incredere n puterea lui Dumnezeu.
Oricine-si poate nchipui c
a povestirea Pelerina
(4), terminata de Mircea Eliade n 1975, exclude
situatiile de serviciu, n care fosti detinuti politici intrau n leg
atur
a cu cole-gii lor mai tineri,
cum au fost cele n care Noica, angajat la Centrula Centru de Logic
a, a luat con-tact cu tinerii.
Liiceanu chiar notase cu sinceritate c
a lozoa de
mult i devenise greu su-portabil
a (Usa interzis
a ),
nel
as
andu-se ½vr
ajit de pledoaria lui Noica n putinele vizite f
acute la P?ltini?. Poatela P
altinis. Poatela P
altinis. Poate de aceea vizitele sale n-au avut
n post-comunism prea multe rezul-tate fericite n
ce priveste posteritatea celor douazeci de volume
de scrieri lozoce noiciene, s, i nici n directia public
arii de scrieri lozoce rom
anesti din perioada
interbelic
a sau din exil.
In schimb, consecintele negative ale contactului
dintre un fost detinut politic si un discipol al lui
Henry Wald (cum l-a desemnat Noica pe Liiceanu
www.cetateaculturala.wordpress.com
13
n 1974, ntr-o conversatie cu lozoful Octavian Nistor, fost coleg de facultate si prieten cu Alexandru Dragomir) s-au v
azut cu priso-sinta n ultimii
dou
azeci de ani.
Pe c
at de insistent se propun volumele ideologilor de ieri deveniti lozoi de azi, pe at
at de insidios se lucreaza la eliminarea lozolor de ieri.
In mod surprinz
ator, treptata excludere a lui Noica si a lui Eliade dintre valorile de seam
a ale spiritualit
atii rom
anesti a venit chiar din tab
ara lui
Liiceanu, editorul lui Noica si a lui Eliade. Astfel c
a, n anul centenarului, n putinele libr
arii din
centrul capitalei, Editura Humanitas nu mai distribuie dec
at un titlu sau dou
a din opera lui Noica
(la Libr?riala Libr
ariala Libr
aria Sadoveanu, pe
9 septembrie 2009 nu exista chiar nici o carte de-a
lozofului!), c
ateva titluri din Eliade masc
and cu
greu tactica desintarii sale ca scriitor si ca istoric
al religiilor.
Sigur, povestirea imaginat
a de Mircea Eliade nu
intr
a n categoria de virulent
a satir
a politic
a la
adresa statului totalitar propus
a de editorul Handoca n 1991 odata cu publicarea volumului de Nuvele inedite, pe h
artie din cea mai proast
a la obscura editur
a Rum-Irina din Bucuresti. Pentru c
a
mesajul biblic venit de la iubita inginerului stabilit
a n Uganda (Fericiti cei s
araci cu duhul c
aci a
lor va mp
ar
atia Cerurilor) implic
a inexistenta
granitelor la un anumit nivel de comunicare.
In plus, un autentic lozof al religiilor (precum
Eliade) niciodat
a nu se va preocupa de timpul istoric pe care marea cultur
a l-a pus mereu n paranteze. Mircea Eliade se simte acasa doar n Marele Timp. Acesta e timpul din care imagineaz
a
mesaje ce nu tin seama de teroarea politic
a si de
s
arma ghimpat
a menit
a s
a transforme o ntreag
a
tar
a ntr-o nchisoare.
Suferinta f
ar
a de leac a mercenarilor ocupantului
orchestr
and torturile din nchisori, ca si a cohortelor de p
azitori ai non-valorii nlocuind valorile
puse sub obroc a iscat-o mereu punerea n paranteze a timpului istoric n care acestia masacrau
poeti sau poezii. Cum s
a nu doreasc
a ei sa-i disloce pe veci din cultura rom
aneasc
a pe toti poetii
martiri ai credintei (Costache Oprisan, Radu Gyr,
Nichifor Crainic, Ion Omescu, Ion Caraion, Aurel
Ciurunga, Zahu Pan
a, Aurel Dragodan, Stefan I.
Nenitescu,Vasile Voiculescu, Ioan Victor Pica, Valeriu Gafencu,Virgil Maxim, si multi, multi altii)?
Cum s
a ndure ei nemurirea acelui creator de geniu
c
alcat n picioare, b
atut zile si nopti n sir, trezit
din lesin prin cufundarea n h
ard
aul cu excremente,
chinuit mai apoi n fel si chip, care odat
a revenit n
re a compus urmatoarele versuri: Ah, Doamne,
iat
a-m
a aici, la ceasul comorilor/mbr
atisa
ndu-mi
durerea sub lespezi de patimi si chin/Astept ngerul
numele Tat
zorilor, astept nvierea,/In
alui, al Fiului si-al Sf
antului Duh, Amin. (Sergiu Mandine-
scu).
Mircea Eliade consemna n 1974 c
a nu-l intereseaz
a dec
at viitorul. Si, ca s
a nu r
am
an
a nici un
dubiu asupra sensului intentionat, el specic
a felul
n care rom
anii si pot mplinii viitorul care le-a
fost h
ar
azit: tr
aind liber orice epifanie a prezentului, c
at s-ar dovedi ea de tragic
a, n
ascut
a din nenoroc si ursit
a dezn
adejdii (Incognito la Buchenwaldla Buchenwald ). Parc
a ar scris aceste r
anduri
n marginea poe-ziei din exil a lui Horia Stamatu, a
versurilor at
ator poeti din nchisori, sau, bun
aoar
a,
a poeziilor prietenului s
au Radu Gyr compuse si
difuzate dup
a zabrele.
Note:
1. Poetii din exil (Vasile Posteuc
a si Vintil
a Horia au publicat c
ateva volume cu poezii compuse n nchisori. Dup
a 1990 au nceput s
a e
publicate si n tar
a acele poezii pentru difuzarea c
arora s-au f
acut ani grei de temnita. In
1995 s-a scos un volum si cu poezia lozoc
a
a unui fost discipol al lui Heidegger: Constantin Oprisan (v. C
artile spiritului, Bucuresti,
edit, ia a II-a, Ed. Christiana, 2009, postfata
de Isabela Vasiliu-Scraba, C-tin Oprisan, unul
din discipolii necunoscuti ai lui Heidegger, p.
81-91). In 1999 i s-au str
ans n volum si Poeziile arestate lui Ion Caraion prin perchezit, iile
s, i consc
arile de manuscrise din 1950, 1958,
1970, 1979 s, i 1981, cumuland mii de pagini.
2. Indeletnicirea cripto-comunist
a de a g
asi
vinovati printre victime a fost si este bine reprezentat
a n cripto-comunismul de dup
a 1990.
In1990. In 2008 Mircea Stanescu (n.1968)
a publicat teza sa de doctorat (condus
a un
de politruc cu liceul pe puncte, s, ef al cenzurii la data ntemnit, arii lui Noica) despre
Experimentul Al.
Nicolski Ana Pauker
aplicat din 1949 p
an
a n 1952 studentimii
rom
anesti nchis
a n temnita de la Pite?ti.la
Pitesti.la Pitesti. Inc
a din 1998 Dennis Dele-
www.cetateaculturala.wordpress.com
14
tant ar
atase cum au stat lucrurile cu asa zisul Fenomen Pitesti (v. Virgil Ierunca, Fenomenul Pitesti, Bucuresti, 1990) scriind c
a
Ana Pauker, - implicat
a direct prin generalul Nicolski (adjunctul Securit
atii) n Experimentul Fenomenul Pitesti, datorit
a amicitiei
cu Stalin si Molotov, a fost scutit
a de proces si a beneciat de imunitate judec
atoreasc
a
ca si Nicolski, gratie lierei NKGB (v. D.
Deletant, Securitatea si dizidenta n Romania, Bucuresti, 1998, p.59). Mircea St
anescu
nu desemneaza experimentul prin tartorii
principali. El pune la gr
amad
a alte nume
care s
a ½dilueze r
aspunderea atrocit
at, ilor experimentate pe tineri rom
ani nchis, i cu vinov
at, ii imaginare. In opinia sa, adev
aratii
vinovati (. . . ) ncep cu Gheorghiu-Dej, liderul
Partidului, membrii Secretariatului si Biroului
Politic, si continu
a cu conducerea Securit
atii
(Nicolschi era nr. 2, nr. 1 ind Gheorghe
Pintilie!), conducerea Securit
atii nchisorilor
si oterii din penitenciare (M. St
anescu, 10
febr. 2009). Fostul det, inut politic Ioan Ianolide povestes, te c
a ½un evreu, colonelul Zeller a
condus as, a-zisa reeducare marxist-leninist
a din
temnit, a Pites, ti, prin jurul anului 19501950
(Det, inutul profet, 2009, p. 148). Doctorul
n lozoe (½specializat n imaginea manipula-
toare oferit
a de Editura Vremea printr-un volum din 1995 cu declarat, iile smulse det, inut, ilor
de la Pitela Pites, ti sub torturi inimaginabile) s, i desf
as, oar
a orginalitatea gndirii lozoce prin urm
atoarea triada, pe c
at de stupid
a, pe at
at de fals
a: reeducarea la sovietici
ar fost prin munc
a, la chinezi prin reforma g
andirii si la rom
ani prin demascare
si auto-analiz
a. Cu o astfel de g
andire stimulat
a de ½pret, ioasele informatii din dosarele
re-educatilor de la Pite?tila Pitestila Pitesti
Mircea St
anescu a meritat din plin aplauzele lui Vladimir Tism
aneanu, ale lui Dan C.
Mih
ailescu, si desigur, ale lui Ion Ianosi, conduc
atorul tezei de doctorat, implicat, se pare,
n ½aprecierea volumului pentru care nevinovatul Noica a intrat dup
a gratii ntreun
a cu
vreo dou
a duzini de prieteni. Dup
a dedicat, ia
lui Noica, Ion Ianos, i (½instructor la Secla
Sect, ia de Art
a s, i Cultur
a din Comitetul Central al Partidului) ar vazut prin 1958 manuscrisul despre Hegel, (Povestirilor despre om)
considerat
a ½una din cele mai periculoase
materiale ideologice din t, ar
a de c
atre Pavel
Apostol/Paul Erdoes. Manuscrisul l
asat de
Noica spre publicare lui Zigu Ornea/ Orenstein, redactor ESPLA a ajuns pe ascuns de
la acesta la Securitatela Securitate (vezi Noica
n vizorul Securit
at, ii, n ½Observatorul Cultural, nr. 20/277, 14-20 iulie 2005). Un indiciu
al faptului c
a I. Ianos, i a avut sub ochi manuscrisul noician l-a livrat chiar fostul stalinist,
public
and dedicat, ia lui Noica din 1980 pe cartea pentru care fusese n 1958 arestat s, i care
a ajuns s
a e tiparit
a de Virgil Ierunca la Parisla Paris c
and Noica era f
ar
a nici o vin
a n
temnit, a. Dar nt
ai s
a vedem ce a trecut pe coperta unei maculaturi comuniste scoas
a la editura proprie de o fost
a profesoar
a de socialism,
totodat
a fost
a autoare de poeme nerus, inate.
In citatul ales de editoare apare lozoful Noica
scriindu-i activistului Ion Ianos, i (ideolog din
structurile de v
arf) c
a i revine ½mai put, in lauda a ceea s-a f
acut n cultura comunist
a n
trecut, ½cat favorizarea a ce putem face n viitor (vezi coperta a IV a vol. O istorie a lozoei rom
anes, ti, Biblioteca Apostrof, Cluj,
1996). De fapt, chiar s, i dedicat, ia de pe volumul Povestiri despre om, dup
a o carte a lui
Hegel i-a scris-o Noica la fel de s, ugub
at, ideologului din protocrat, ia comunist
a, ales de
t
an
ar n structurile de v
arf, dup
a voluntariatul student, esc ½n preajma comisiei de vericare s, i dup
a instruirea n URSS. Chiar din
r
andurile lui Noica reiese c
a manuscrisul Povestirilor despre om fusese v
azut mai demult
de Ion Ianos, i (dovedit plagiator dup
a teza despre Kant a Rodic
ai Croitoru, vezi ½Romania liber
a, 1994). Iat
a ce-i scrie Noica activistului
cu liceul pe puncte devenit profesor universitar
c
and ½c
arturarii nos, tri erau dat, i afar
a de peste
tot (I. D. S
arbu, Jurnalul unui jurnmalist f
ar
a
jurnal, Craiova, 1991, p. 99), mult, i dintre ei
ind dus, i la Canalla Canal sau n nchisori:
½Profesorului Ion Ianos, i aceas-t
a carte despre
om, care i-a vorbit mai de mult s, i care bate din
nou la port, ile d- sale (vezi dedicat, ia lui Noica
publicat
a n vol. Estertic
a s, i moralitate, Ed.
Crater, Bucures, ti, 1998, p. 594).
3. teolog Vasile Militaru, Biserica din temnita
:
m
arturisire si jertf
a crestin
a n nchisorile co-
www.cetateaculturala.wordpress.com
15
1948-1964, Bac
au, Ed. Vicovia, Paul LEIBOVICI (Israel)
2008, p. 94. Cartea este o dezvoltare a lucr
arii
de licenta din 2007 de la Facultateala Faculta- VAN GOGH (30 martie 1853-1890)
tea de Teologie din Sibiu.
- privire partial
a asupra operei muniste.
4. La vremea r
azboiului pentru Basarabia si
Dac
a viata nu i-a acordat prea multe bucuriiBucovina de Nord ocupate de URSS n ci dimpotriv
a-iat
a dup
a numerosii ani de ne28 iunie 1940 pentru un an de zile n care cunoastere, neapreciere a tablourilor, desenelor,
½180000 de case au fost arse, 1250 de biserici schitelor sale p
astrate cu grij
a au iesit la lumina
si m
an
astiri dinamitate, 75000 de oameni adev
arului, lumin
a pe care el nsusi a creat-o cu o
asasinat, i, peste 20000 de femei s, i de fetit, e sesibilitate deosebit
a.
violate s, i masacrate, 300000 de cet
at, eni
Van Gogh - artistul a devenit cunoscut, apreciat
rom
ani deportat, i dincolo de Bug (Mircea si prezentat nu numai la Muzeulla Muzeul ½Vicent
Eliade) -, ordinul militar Mihai Viteazul van Gogh din Amsterdam, ci n toat
a lumea. Cri(primit s, i de Aurel State, ½eroul de la Se- ticii, ziaristii, literatii s-au aplecat peste ecare din
vastopolla Sevastopol, probabil schingiuit opere, pentru a le analiza si a face leg
atura reasc
a
de securitate n 1983 pentru c
a i se tip
arise ntre creator si viata grea, anevoioas
a a celui care,
volumul Dumul crucii n Occident, schin- prin arta sa a cucerit suetele tuturor.
giuire de pe urma c
arei a murit, as, a cum
In general urm
arind subiectele pe care ni le preavea s
a moar
a si P
arintele Arsenie Boca n zint
a ntreaga sa opera, spectatorul si poate da
urma unei schingiuiri, vezi Isabela Vasiliu- seama de viata artistului, mediu n care a tr
ait si
Scraba, Martiriul P
arintelui Arsenie Boca, pictat, momentele de bucurie, satisfactie c
at si cele
https://isabelavs2.wordpress. com/parintele- ale unei vieti grele si lipsite de cele mai minore nearsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/)
cesit
ati. Rar au fost, n viata acestui genial creator
consta nu numai ntr-o medalie ci si plastic, momente luminoase. Dar suetul, caracteo. . . PELERINA! Iat
a de unde vine nu- rul si cu marea sa putere creatoare lumineaz
a ntrmele povestirii scrisa de Mircea Eliade n un chip unic ecare colt al nc
aperii unde si-a dus
august 1975 si tiparita de Virgil Ierunca n viata adesea obscur
a.
numarul 3 al revistei Ethos (1982).
Iesirea sa n natur
a, dragostea pentru c
ampul cu
ori si arbori, privelistele cu care ne nc
anta privirile au fost cele mai luminoase momente ale vietii
sale.
Desenele sale sunt rezultatul sederii sale n
or
aselul Areles din Province Franta. Perioad
a
foarte grea pentru localnici care au suferit de nenum
arate lipsuri, boli, foamete si s
ar
acie.
Lucr
arile sale se caracterizeaz
a prin linii simple si
nuante cenusii. Cu toate c
a acestea erau destul de
sterse, ele sugerau o stare de confuzie si nesiguranta
a vietii.
Tedinta aceasta de a sugera, prin desen, un
trai plin de lipsuri, o putem g
asi ntr-o lucrare pe
care a realizat-o cu trei ani mai devreme intitulat
a½Manc
atorii de carto. Pictorul avea tendinta
de a executa lucrari a c
aror subiecte se centralizeaz
a n mediul casnic, precum ½pranzul sau unele
a mediul gospod
ariei. Ne este cunosVincent van Gogh - Country road in Provence by care insinuiaz
cut
a
lucra-rea
½Balconul
-executat
a dup
a sistemul
night
picturi ½punctate , cu toate c
a acest stil se va naste
si va devenii o adev
arat
a scoal
a peste zece ani.
www.cetateaculturala.wordpress.com
16
Dar Van Gogh prin aceast
a pictur
a se nscrie
ca un naintas al picturii ½point-ismului. Privind
dintr-un unghi mai ndep
artat, lucrarea amintit
a
mai sus, la o prim
a vedere, pare alc
atuit
a din linii
cubice. Dar ea apartine curentului impresionist,
c
aci ntr-o m
asur
a oarecare este realist .
O parte din desene au fost executate cu creionul
de c
arbune si se pot clasica: o parte au fost desenate n partea superioar
a dup
a metoda ½pointismului (punctatiei), iar partea inferioar
a se distinge
ca f
ac
and parte din modul de expresie a impresionistilor.
½Balconul contine nuante de diferite culori.
Dac
a n trecut cenusiul era dominant, acum el va nlocuit de nuante vii puternice.
Observ
am tendinta sa spre folosirea galbenului
viu p
an
a la oranje. Chiar cerul l picteaz
a ntr-un
bleu-alb
astriu. Cu toate c
a lucrarea sa ar cerut
folosirea unor culori care sa ne sugereze ½noaptea ,
maestrul se foloseste de culori ntunecate care, ne
sugereaz
a ½noaptea .
Van Gogh las
a spectatorului o colaborare de-a
dreptul creatoare.
Amintind de folosirea culorilor, remarc
am
tr
as
aturi de culori nchise al
aturi de cele deschise.
Aceasta este tehnica sa proprie prin care ochiul
mpreun
and cele dou
a nuante de bleu-albastru,
ochiul realizeaz
a o culoare nchis
a, competent
a.
Unii sustin c
a pictorul a realizat uneori o lucrare
n dou
a etape:mobilierul cafenelei asa cum la observat direct, iar cerul dup
a imaginatia sa.
Scriind despre unele din lucr
arile sale sunt nevoit s
a subliniez starea suetesc
a a sa. Iat
a, depild
a cele dou
a scaune :unul este ½scaunul lui Van
Gogh cel cu speteze drepte colorate galben si ½scaunul lui Gogain-maroniu si din lemn ondulat. Cei
doi giganti ai penelului s-au nt
alnit ,au discutat
dar, probabil nu au fost de acord n unele probleme. Aceast
a diferenta de idei, stari suetesti ne
o red
a Van Gogh exceptional de veridic prin ½scaunul simplu -al s
au si ½scaunul cu linii ondulatemaroniu al colegului de breasl
a.
Prin formele si diferitele culori a reusit Van Gogh
s
a transmita privitorilor dou
a moduri de a g
andi,
a dou
a personage contrastante.
Ins
asi cadrul de care e nconjurat scaunul ne duce
la concluzia unei st
ari suetesti ambigue, nervoase
la Van Goghla Van Gogh: un perete e bleu deschis ,cel
alalt e albastru, iar podeaua deasemeni are
nuante iritante.
Pe c
and scaunul maron e ncadrat ntr-un decor
linistit verde odihnitor, o vaz
a cu ori la picioarele
scaunului.
De aceste contradictii n lucr
arile sale, vom putea
discuta n continuare, deoarece nervozitatea temperamentului s
au, nestatornicia sunt caracteristicile
vietii sale.
In anul 1883 Van Gogh a plecat n nordul Olandei, iar ca rezultat al acestei c
al
atorii va picta ½Cotegiul. Rentors la casa sa, picteaz
a nencetat dedic
andu-se naturii.
Astfel, va realiza mai multe schite si unele tablouri. Pictorul a simtit necesitatea unei pregatiri
si decide s
a plece n Franta unde, de altfel se a
a
Teo-fratele s
au care era negustor de obiecte de art
a.
In 1883 picteaz
a pentru prima dat
a pe p
anz
a cu
ulei. Aceast
a prim
a realizare este ½Cotegiurile .
Rentors la casa din Olanda unde r
am
ane pan
a n
1885 va realiza tablouri a c
aror subiecte, n general
sunt natura, corpul omenesc .
Sub inuenta c
artii lui Emil Zola ½Inceputul
dezvolt
arii, o nuvela despre viata grea a minerilor
din Franta, va realiza tablourile ½Corturi si ½Cartoi'. Ambele sunt rodul anilor 1885.
Dup
a o scurt
a sedere n Belgia unde nvata din
opera pictorului din sec,XVII, Peter Paul Robens,
a
a secretul combinatiilor de culori . Teo l recomand
a celebrilor artisti George Sera si Camille
Pissaro. Din aceasta perioad
a semnaliz
am c
ateva
lucr
ari printre care ½Auto-portret cu p
al
arie 1886;
½Acoperisuri; ½Paris; ½Portret cu p
al
arie de paie
-1887.
In 1888 creatia sa cunoaste o ampl
a dezvoltare
prin relizarea ½Auto.portretului cu p
al
arie de paie
Iat
a o celebr
a pictur
a realizat
a n 1889 ½Noaptea
stelelor n limba olandez
a ½De sterrnnacht -veste
expus
a la Muzeulla Muzeul picturii moderne din
New York. Pictura descrie orasul Saint-Remi din
Franta. In spatele unor copaci nalti de chiparos se
a
a micul or
asel din Province, simbolizat prin Casa
de cultur
a popular
a. Fundalul e compus din un lant
de dealuri. Ceeace impresioneaza spectatorul e cerul cu numeroasele stele de un galben emotionant.
Privind acest cer avem impresia unei misc
ari continuu, repezi si cu sclipiri pline de o lumin
a variata.
Aceast
a celebr
a pictura a fost creat
a n iunie 1889.
Tabloul a fost sursa de inspiratie a compozitorului
Don Maclin care a compus partitura ½Starry ,Starry
Night.
www.cetateaculturala.wordpress.com
17
Tot din acest an putem constata realizarea cele- Luminita POTIRNICHE
brei picturi ½Floarea soarelui; apoi ½ Inorirea
migdalului; ½Casa galben
a
Pe c
and a locuit la Parisla Paris a ncercat s
a
alc
atuiasc
a o grupare constituita din pictorii impresionisti care i va include pe Toulouse Lautrec,
Gaugin, Van Gogh va nchiria, n acest scop o cas
a
pe care o va zugr
avi n galben ,c
aut
and prin toate
mijloacele de a mobiliza pe artistii plastici a caror
puncte de vedere erau ½arta impresionist
a *. Dintre
acestea voi cita pe Emil Bernard, Claude Monet,
Alfred Sisley, Pierre August Renoir, acad. Fernard
Cormon.
Subliniez c
a n perioada 1888-1889-timp de 15
luni va lucra intensiv realiz
and peste 200 de tablouri a c
aror caracteristic
a general
a o formeaz
a culoarea galben
a cu diversele sale nuante .
Dup
a aceast
a perioad
a, respectiv n 1890 se va
muta la Anversla Anvers sur-Oise, un sat la numai
30 km30 km.de Paris. Aici va picta alte 70 de panze
n numai dou
a luni.
In Franta activitatea sa a fost puternic
inuentat
a de cercul pictorilor amintiti mai sus,
pictori la mod
a. Caracteristic acestora era leg
atura
direct
a cu natura. Ei respingeau ideea creierii tablourilor n studio, n atelierele de pictur
a. De aci
vine denumirea de ½impresionism . Cu alte cuvinte,
lucr
arile lor erau realizate din impresia pe care si-o
f
aceau direct, n contact cu elementele naturi.
Picturile acestora erau compuse doar din pete de
culoare vii care p
areau c
a prind viata pe p
anzele
acestor artisti-creatori. Ele erau pline de dinamism
aparte, ceea ce lipsea din operele unor contemporani.
Van Gogh a dus acest curent mai departe. In
locul copierii formelor exacte se str
aduie s
a exprime
senzatii si sentimente.
Dup
a moartea sa ,Van Gogh a fost categorisit ca
un prim ½post-impresionist.
Dup
a dezbateri care au tinut timp de 40 de ani
tabloul ½Natur
a moart
a cu ori de c
amp si trandari care a fost achizitionat de doamna Helene
Kroller-Muler , a r
amas n patrimoniul aces-tui muzeu din Olanda.
Stilul original a lui Vincent van Gogh a inuentat
puternic dezvoltarea picturii moderne. Van Gogh
este considerat maestrul liniilor curbe si a culorii
galben-oranj.
AVERTISMENTUL UMBREI
bine c
a se mai abate asupra mea
umbra-t, i,altfel as, expus
a riscului
de a crede
c
a e pururea var
a
s, i ziua nu se mai sf
ars, es, te.
c
and-colo,
sunt la o cotitur
a de iarn
a
s, i noaptea ranjes, te
b
ag
and bezna prin gard.
iar mie tot nu-mi vine s
a cred
c
a mi se nt
ampl
a mie.
Mihaela OANCEA
Necesitatea cuielor
T, ip
atul a despicat linis, tea
capturat
a din rugul
pe care a ars nesomnul
de c
and te-ai pierdut
n cartograerea de ce-urilor
s, i-n umbre orfane
ce deseneaz
a alb pe asfalt
retina timpului
cu tot cu gresiile lui siluriene,
cu pes, tii osos, i,
cu lut, tradare s, i cuie,
c
at mai multe cuie s, i asta pentru a suciente
oric
ator viitoare
r
astigniri.
Osatura tacerii
Intreb
arile se iveau ntre noi
precum ora spontan
a,
dar celulele t
acerii le dilatai
at
at de mult, nc
at mbr
at, is, au
scheletele de corali
din m
arile calde
s, i chiar o sanda p
ar
asit
a n Cuaternar.
St
ap
an al acestei osaturi a t
acerii,
devenai un laviu de pe care us, or-us, or
www.cetateaculturala.wordpress.com
18
plecau toate umbrele
ntr-o necunoscut
a procesiune funerar
a;
p
astrai un sur
as gol,
norit orgolios.
Nu te-am mai deranjat.
Aromitoare vesnicie
,
Un uier rasun
a aici, pe aproape.
Mai sus, ntr-un joc inocent,
norii se trag de must
at, i;
din c
and n c
and, admirativ,
fac reverent, e cioc
arliilor
ce nu se opresc s
a respire,
ci zboar
a s, i c
ant
a de dor.
As, a-i c
a nu ai sesizat c
and,
s, treng
ares, te,
cineva a dat iama prin oveze?
De-ai mai atent, ai aa
c
a ngerii zorn
aie
n miezul bulg
arilor de lumin
a
c
and s
adesc
semint, ele
aromitoarei ves, nicii.
Taina resturilor de curcubeu
S, tii c
a nu-i us, or s
a umbli
cu suetul prins de frigul unui osuar
s, i, de aceea, vrei s
a ai taina
resturilor de curcubeu
r
amase ntre voi,
urc
and s, i cobor
and
cu as, tept
ari stivuite, mustinde.
Din c
and n c
and,
r
ad
acinile lor
te prindeau de umeri
cu degete de tarsieri ori
delau mute,
cu rugi cicatrizate.
N-ai observat c
a, ntre timp,
visului pictat cu frunze de acant
culorile i s-au macinat
n vanit
at, i de port, elan
s, i cineva a decupat
din realitatea mozaicat
a
c
ateva resturi de curcubeu?
Jocul cu solzii timpului alb
In auror
a,
v
artejuri de uturi,
adunat, i ca la s, ez
atoare,
vorbesc
despre nceputuri.
Mai devreme s-a ncheiat
sabatul p
apus, ilor sinistre
ce s, i-au ntins tentaculele
n solzii din pustiuri.
Purt
and o armur
a de-argint,
fereastra m
a prives, te
ncordat
a,
dar cu nadejdea c
a nu voi l
asa
fulgii ntunericului, insecte viclene,
s
a se n
apusteasc
a n ostrovul ei de lumin
a;
s, i z
avor
as, te instinctul,
curiozitatea cu care privea
lumea
succedat
a-n generat, ii de-a valma;
ridic
a armura
s, i refuz
a jocul pustiului decolorat
c
aruia i ngrop chiar eu, azi,
sub z
apezile mute,
ia cu solzii timpului alb.
Colectie de anamorfoze
C
ate c
ar
ari din lume
nu si-au uitat c
al
atorii?
Nu stiu cum, deodat
a,
colbul a memorat
urmele pasilor t
ai,
pasi ce se opreau
nefericit, repetitiv,
la jum
atatea c
ar
arii.
Insetati de necuprins,
bolnavi de c
autare,
yin si yang dans
and
pe vertebrele sortii,
am f
acut un pact
ce se poate desface
doar n Empireu.
Din c
and n c
and,
n tacerea,
n racoarea
serilor autumnale,
urmele se ntrupeaz
a
ntr-o colectie
www.cetateaculturala.wordpress.com
19
de anamorfoze,
aduc
andu-l pe Tu
ce devine Sine.
Proces de vindecare
Soarele, fruct dat n p
arg,
se priveste n turcoazul uid, nspumat,
noat
a cu delnii,
nt
arzie printre coloniile de corali ale M
arii Rosii,
cerceteaz
a tropicalele mlastini de mangrove,
face snorkeling, fascinat de lumea submarin
a
s, i, tiptil, dup
a-amiaz
a,
se furiseaz
a ntr-un hamac,
pentru siest
a.
De aici, priveste lumea
c
and cu un ochi,
c
and cu cel
alalt,
n c
autarea perspectivei favorabile.
Alearg
a si strig
a liber pe tarmul muntos,
pentru a eluda
pericolul emotiilor reprimate.
Spre sear
a, tol
anit pe nisip,
sur
ade,
s, tind c
a orice vindecare
e o lectie de viata.
Ortoexistenta
Aschii albastre
fream
at
a pe spranceana relativismului,
simtind nregiment
arile drept articiale
si realitatea, precum nisipurile misc
atoare,
n continu
a cl
adire.
Dejuc
and planul t
aietorilor de lemne,
nencetat, c
ativa arbori si pl
amadesc solul,
si racordeaz
a inta la ortoexistenta,
r
asp
andesc sev
a printre pleoapele timpului
cu trup ghebos.
Cresc mereu paduri de existente efemere,
dar putini arbori cu r
adacinile n sus.
De-a soarecele si pisica
,
,
Crez
and
c
a nu m
a mai poate surprinde nimic,
cu greu am acceptat
prezent, a, dar mai ales
durerea acelui tu
insinuat n torace,
prerat n zilele ce alergau r
at
acite
pe te miri unde
n c
autarea asidu
a
a viet, ii.
Termometrul se stricase,
iar clipa se-nt, epenise
n zimt, ii c
arnos, i
ai vremurilor pe care le tr
aiam.
M-am jucat de-a s, oarecele s, i pisica
p
an
a cand ntre v
anator s, i v
anat
n-a mai existat
nicio diferent, a.
O noua oglindire?
Infricosat, din c
amasa absurdului,
p
am
antul tresare spasmodic,
cu pumnii nclestati.
deasupra - tuse de lumin
a irizat
a. . .
Tristi, licornii picteaz
a cu cobalt
un colt de lume.
De c
and i s-au subrezit pilastrii
cerul nu si-a plans pe ndelete
ngerii prigoniti,
dar acum licornii-i aud glasul t
anguitor,
ntruc
at amintirea
nu-i dec
at j
aratic tinut sub spuza.
Pe creste de senin,
t
acerea cuget
a adamic
la rostul unei noi oglindiri
cu-acelasi liant -iubirea.
Amintiri decolorate
Imprevizibile, coboar
a si-acum
dintre stelele galbene,
n lanul de maci,
l
ang
a umerii t
ai.
Noaptea las
a urme
ce ti se t
ar
asc p
an
a la usa.
Tulburate de dor rav
asitor,
aici, pe p
am
ant,
v
artejuri de umbre
se st
arnesc prin holde.
Cuprins
a de reverie,
luna se tot leag
an
a
ntr-o coard
a de pian.
Spui o rug
aciune
s, i negi mereu ca te doare.
Totusi, cine cunoaste mai bine
www.cetateaculturala.wordpress.com
20
glasul tristetilor tale?
Randunica ANTON
Camera de reectie
Am ales fereastra
E cel mai
bun loc
de iubit lumea.
Dincolo de peretele de sare,
se scutur
a un cnut de ac
ari
z
amislit de gnomi.
Treptat, deleaz
a
amfore,
sculpturi ronde-bosse,
str
azi nguste, pavate cu piatr
a,
c
ant
areti cu l
aute,
obuze,
paturi de arme,
r
andunele.
Nu s-a dizolvat
nicio serie de nt
ampl
ari
datate azi cu radiocarbon,
ns
a noi,
pelerini cu visuri fulguinde,
am renuntat
a mai astepta.
N-am uitat, dar am ales
s
a mergem mai departe.
E cel mai
bun loc
de r
azvr
atire
S i de
ochit acoperisurile
de unde
Ingerii ne p
azesc
solemni
Soarele
si trece
degetele prin ea
P
an
a la cristalul
din oase
S i las
a
acolo
sc
ancetul razei
Luna o
umple de
valuri
S i asternuturi
nuptiale
Trupul meu
o
sparge n strig
ate mici
Fluturii
ochi- dep
aun de noapte
Vincent van Gogh - Cafe Terrace At Night
O pun la
picioarele z
anelor
Ca pe un covor
sun
ator
Aer si
www.cetateaculturala.wordpress.com
21
sticl
a ne
str
ang unul n cel
alalt
C
at sa
nc
apem n
palatul din mijlocul
Palmelor.
Fereastra e doar
un leag
an
Spre nceputul
lumilor
Prin care pribegim fulgerele
iubirii
Taie din miezul
clipei tale
S i te
las
a la
cap
atul linistii
Ca pe o ofrand
a.
Nu sunt
femeia cu
ochii verzi
Din
Montgonierul ce survoleaz
a visul p
adurilor,
Orasul te
priveste ca pe o nou
a lume
Nu sunt
frumoasa
cu decolteul
Expus
a cu
bl
andete
R
asfr
ant sub gura
ta,
In r
acoarea
parcului norit.
Nu sunt
cea care
te culege gratios
Cercetezi
Lentoarea lui
curioas
a,
De pe zv
acnetul
uturelui.
O tr
asur
a la pas
Sunt o str
ain
a cu
spatele aplecat
Prin parfumul ce
cur
ata inimi
De
lacrimi.
Fiecare miscare
sc
anteiez
a.
Genunchiul meu se
lipeste de al t
au n treac
at
Un condei scrie
deja cu iubire
Pe cand
Prin s
angele t
au
In creuzetele
cerului se macin
a
Inf
asur
andu-te n
viata.
Suspinele
unui oras ce nu ne cunoaste
Incetinitorul de
imagini al dorintei
De c
ateva vieti,
www.cetateaculturala.wordpress.com
22
Poate vreo opt,
prim
averile trecute.
Te invit la mine,
Te astept mai
t
an
ar
a decat
Putin nainte de
o nou
a plecare.
Nasterea
Astept ncordat
a
la maximum
Un palat
nenspinat
Ca s
a-ti aud
pasii cum urc
a la etajul trei,
E locul unde
am
andoi ne vom trezi
Pasi
nesov
aielnici,
Pe respiratia
dulce,
De ronin mpacat.
Al
celuilalt.
Nu am aprins
lum
an
ari parfumate,
Te ascunzi prin
piete supra aglomerate
Nu am preg
atit un
cafe chillout,
Prin biblioteci
cu acoperisuri de fum
Nu am pus vinul
domnesc la rece,
Doar mi-am
desf
acut ultimele noduri ale suetului
Care nu
puteau s
a
noreasc
a,
Doar am
pus ap
a
curat
a ntre ferestre
Ca s
a
lumineze
departe
C
and ne
vom
s
aruta,
Doar mi-am
parfumat s
angele
Cu toate
S i migratii
stelare
Te ascunzi dup
a
proiectiile a mii de lme
Direct pe
caldar
amul m
acinat de pikamere
Nici nu vezi
rochia nou
a
Ce-mi pune n
evidenta umbrele s
angelui
Deja cosit de
iubire.
Nici nu-mi
nc
alzesti
linia buzelor
Care nu
m
asoar
a
timpul s
arutului
www.cetateaculturala.wordpress.com
23
Dup
a
sov
aielile
tale,
Ci dup
a Pendulul
lui Foucault
Atins de nebunia
lucsilor
C
and mbrac
a
soldurile Terrei.
Ca un val de mare
r
azlet
Porumbeii se
s
arut
a ca noi.
Nu r
ade!
Se sparg
scoici
albe pe prunduri s
arate
Suetul
t
au
M
ainile
noastre
se ating
E ca un zg
ar
aienori
Culeg
and
portelanuri.
Incr
ancenat,
Amurgul atarn
a pe
balcon
Iar eu plec
ntotdeauna trist
a
S
a mai
tulbur
o dat
a noaptea
Cu mine.
E var
a.
Sp
al rosii n
buc
at
arie
Tai ardeii cu un
cutit inofensiv
Ametit de
parfumul s
anilor goi
Pun deoparte
nevoia acut
a de dragoste
E var
a p
an
a si pe
fundul de lemn
Unde fream
at
a
m
ararul
Senzual.
Salata e aproape
gata.
Pe gresia
neagr
a
t
alpile onduleaz
a
Vocea
t
acerii.
E var
a si c
aldura
Loveste dulce
fereastra
Cu g
anduri pe
m
asur
a.
Esti undeva n
umbra inimii.
Un arbore te
confund
a cu o ramur
a
Care z
ag
azuieste
www.cetateaculturala.wordpress.com
24
lumina
O clip
a,
At
at cat o m
an
a
se umple
Cu o alta m
an
a.
Inainte
de a se
pr
av
ali
In sevele
cerului,
Te revendic
a
Timpului
Ca pe un fruct
pierdut
M
a lipesc de
trunchiul
lui
Confund
andu-te
Cu zarea
inundat
a
De b
ataia inimii.
Esti
totusi,
Acolo, undeva,
Tulbur
and lacrimi
ce par far
a rost.
r
am
ane
Pe
crestetul meu
ca m
ana unui p
arinte.
Nu plec
nic
aieri,
Doar
ntr-un loc
unde se vindec
a orgoliile r
anite,
In bratele
caprifoiului
R
asrat peste
incertitudini
Ca un r
asf
at
ng
aduit.
M
a ridic asemenea
unei ancore
Care s-a rugat
toat
a noaptea
Pentru
pacea
fulger
atoare
Dintre
dorinte.
Nu mai ies azi.
Aici
Adie r
acoarea tuturor
cuvintelor
De iubire.
M
a ridic asemenea
unei ancore
Peretii ne tin
ntre valuri
Ca s
a putem atinge
Dintr-o noapte
f
ar
a c
alatorii
Din c
and n
c
and
Indr
aznete.
T
armul.
Doar soarele
Dac
a sunt
www.cetateaculturala.wordpress.com
25
pietricica din pantoful t
au
Iti s
arut talpa
R
az
and.
Spre noapte,
Planeta e
alta.
C
and podurile au
fost ridicate
Alege
acum,
P
an
a la
lun
a,
P
an
a nu
se trezeste
C
and
nimeni nu mai ajunge
Tata
S
a puna
lancea ntre noi.
Dar
nainte de av
antul dorintei
Nu ti-am vorbit
demult
Sunt de ceva vreme
doar o lumina
M
arturisi-voi
Ce
c
al
atoreste
Despre deserturile
care
Pe muchiile
sabiei
Ne-au locuit ca pe
niste palate,
Privesc
lumea din interiorul unui strig
at
Despre vntul
care
Aduc
ator
de noapte
Ne-a stors pe unul
din cel
alalt,
Roua crede
c
a sunt o emotie a ierbii
Despre
oarea micuta
Pe cand t
acerea mea str
aluceste
Intotdeauna doar dinspre tine.
Ce si
pune inima pe z
ambetul pietrei
Neobosite.
As
ncerca din nou
Iti las
la vedere
Drumul de
tar
a
Pe care
mergem m
an
a n m
an
a
Drumul
pieptis ce taie muntele
Mai ad
anc
dec
at lonul de aur.
Rugul de
mure
Mi-ar
www.cetateaculturala.wordpress.com
26
leg
ana ecare g
and
Intre brate
ghimpoase
Doar ca sa-mi
amintesc
Cum e
renuntarea
Lumina
m-ar cerceta pe toate partile
Ca o
vr
ajitoare ce cutreier
a
Liniile
palmei
Doar ca
s
a-mi aduc
a aminte
Intotdeauna voi
sti
C
a urm
atorul
Cum e speranta
Viitorul
ncerca dimi-ar sta n fata
Ca un brad npt
la marginea pr
apastiei
S i pas e
c
at o poveste
As ncerca din
nou
sc
anteie
Din
patima noptii
Moliciunea
nu mai are trup,
Ci e doar
un refren din copil
arie
Ascuns n
gr
adin
a
Tulburat
a
mi-e gura
De
dulceata ad
ancului,
C
aci
linistea a aplecat lanurile
Spre
oare
Cu un singur gest,
Ca un
deget de nger
Ce ne
separ
a de neclintirea
Din noi.
Esti
at
at de departe
Ca o comet
a
ntepenita
In strig
atul
noptii
De c
ate
ori m
a nchid n vis
Pasii
care f
auresc curajul
Apropierii
de mine.
Intorc
cheia zdrobit
a a inimii
M
a lipesc
de partea ta dreapt
a
In pulsul
oglinzii
Cu prima
Ce mi te-a
www.cetateaculturala.wordpress.com
27
ursit
Nu e nimeni n
jur
Doar p
adurea piept
anat
a
frumos
Cu mii de c
ar
ari
nstelate
Putem
ntinde acum ntre noi
Papirusurile
usoare
Care ne-au preluat
c
antecul sangelui
Cu
r
abdarea unui scrib nfometat
De
lumin
a.
Esti
at
at de departe,
Dar pe
cuvintele tale calc
Asemenea
unei preafrumoase
Preotese
care le nnoad
a n poduri
Cu ecare
fosnetDe lacrim
a
Oh, te-am
iubit de c
and eram p
adure
Cu
p
as
ari tulbur
and frunzisul crud,
Cu uturi
not
and prin p
arul ud
Al
trecerilor surde si obscure.
Nu te-am
atins vreodat
a dinadins
Ca stelele
un trup de
cerb tomnatic
Dar c
and
cu aripi prin v
azduh am nins
De bun
a
voie ai r
amas ostatic
Pot s
a te-ascund
n trupul meu de-acum
S i-n toate
trupurile viitoare,
Aceeasi
lun
a si acelasi soare
Ne-or pune
iar pr
ap
astiile-n drum,
Dar c
and
toti arborii treziti vor tine
P
am
antul
ntr-un ochi de cer deschis,
Prelins
a ca o
lacrim
a din tine,
M
a vei
vedea aievea ntr-un vis.
Purt
am
camere goale n spate
Cu
ferestrele larg deschise
C
atre interior
Pe oasele
fulgerate
De umbra
unor ndep
artate
Imbr
atisari
S-a
cl
adit pe nesimtite
Un
spectacol 3D
www.cetateaculturala.wordpress.com
28
Ploaia
picteaz
a cu praf trandari
Doar
mpreun
a.
Direct pe
podeaua ce suspin
a n somn
Intre camerele
noastre
P
as
ari alb-negre
le str
abat
S i nu cuib
aresc.
Este doar un pres
de iut
a
Camera mea si tese un
c
antec
S i
v
artejul luminii sfredelindu-l
Nep
as
ator.
Din varul peretilor,
Din cioburile de sticl
a
De c
ativa ani
femeia pozeaz
a
In care te pot
vedea
Imbr
acat
a
lejer,
Asa cum esti,
Unui
pictor
Amortit de o
boal
a
Ce paralizeaz
a p
an
a si
P
aianjenul
alerg
ator.
Camera ta
nu stiu ce face
Poate m
a asteapt
a pe
mine
S
a-i tin
tavanul cu m
ainile
M
ainile astea care
pot s
a scrie
Pe rand despre
iubire
Ca despre o alt
a
planet
a
Gata s
a ne
hr
aneasc
a ndeajuns
Care n cea mai
mare parte a timpului
Doarme
S i o viseaza
mut
andu-si nuferii
Din dreptul
s
anilor
Cu misc
ari at
at
de lente
Inc
at ochii lui
sunt un orologiu acvatic
Care m
asoar
a
voluptatea
In cercuri
nesf
arsite de singur
atate
C
and se
trezeste,
Femeia are p
arul
www.cetateaculturala.wordpress.com
29
sp
alat,
Femei singure
Str
alucitor
La malul
m
arii
Sub ploaia care
doar o copiaz
a
In p
ar au alge
si cuiburi de pesc
arusi
Mai r
asuceste penelul
Valuri calde le
ntineresc s
anii
Intr-un rosu de prigorie
ucis
a
Iar pe p
antecul
lor
S i i picteaz
a unghiile care
deja
Se m
asluiesc
jocurile
I-au cuprins lumea n matricea
lor
Lunar
a
De
var
a
Apoi pleac
a s
a i aduc
a ceva de
m
ancare
Adesea trec avioane cu pancarte
enigmatice
S i un pahar de vin alb
Care le ating
coapsele
Inspumat, r
azvr
atit,sc
apar
ator
Cu foarte mult
a
tristete
Ca oarea diminetii
Femeia adoarme si ea din c
and n
c
and
Pr
adat
a doar de o
frumusete
Care iese din trupul ei ca un
copil
Fericit
Pictorul picteaz
a atunci cu
frenezie
Dantelele ce-i ascund
Suetul gol ca un potir de la
picioarele templului
Spulberat.
At
at de mult
a tristete
Inc
at o beau din pahare
P
an
a si
turistii stingheri.
Seara le
adun
a n ochiul generos
Al farului
S i
ecare raz
a le mbrac
a,
Le
piapt
an
a,
Le spal
a
picioarele lungi
www.cetateaculturala.wordpress.com
30
Care
lumineaz
a n calea
Cor
abiilor
Cu un parfum de
asternut
In frig.
Femei
singure
Al c
aror
chip nu se poate vedea
C
aci prea
expresiv le e spatele,
Carul cu boi pe drumul de
tara
Lin ca strig
atul frunzei
Nu mai eram decat noi
Desf
ac
and tineretea cu
dintii
Ca pe un nod sosticat
Ce nchide cap
atul
lumii
Nu mai e nimeni s
a trag
a
z
avorul
Peste c
aldura lui iunie
At
at de
unduitori umerii,
In care de atunci ne
iubim. . .
At
at de
nl
acrimat
a
Imi torni cafeaua din ibricul ondulat
de iubire
S ira
spin
arii. . .
Peste trupurile noastre e doar
S i marea
le umple de vuietul v
arstei
Ca pe
niste sticle de sampanie
Ascunse n beci
Sub preacumintele
Chiparos.
Nu mai erau decat
macii
Pierduti prin lanuri ca niste
copii
Umbra orhideei ce
inspecteaz
a
Moliciunea
culcusului
Respiratia
umed
a a luminii
Ne inund
a gurile
S i
arunc
a n aer
Capacul
f
ant
anii
zv
ap
aiati
R
acoarea se
ascunde n cartile nchise
Clopotul ploii deasupra
inimii
Ad
aug
and-si
propriul suspin
Ca singurul templu
deschis
Cine mai poate
aseza sub picioarele noastre
www.cetateaculturala.wordpress.com
31
Nisipul
desp
artirii?
Te-am
ascultat cum rastorni c
artile din birou
Din buza ibricului
se prelinge
Intr-o
g
aleat
a cu p
am
ant pentru ori
S
arutul nstelat
al cafelei
S i
at
at.
P
an
a la surferii
mbl
anzitori de oceane
Nu am nici
o putere s
a-ti u semnul de cruce
E o zi de
duminc
a din care doar tata m
a priveste
Pus n
ciuda sortii pe t
alpile tale.
S i somnul
de zece kilograme aruncat pe masa botezului.
E at
at de
duminic
a nc
at nu poate pleca nimic
Pe sub nori
F
ar
a s
a se
nmoaie ntr-o rug
aciune
Pe care eu nu pot
s
a o zic.
Ferestrele
tremur
a de emotie n fata orhideei
Inorite
peste noapte dintr-un vis pierdut pe aici.
Constat
asta ca un observator
Se nrip
a n aceast
a
camer
a
Un parfum pe care nu l
cunosc
Trimis pe
front.
Dar mi d
a senzatia unei
aripi
Inima
nu-si mai g
aseste locul printre
petrec
areti
In c
autarea celeilalte
S i se
revars
a n paharele ce se rostogolesc
Nu se poate opri n
pereti
Prevestind
o furtun
a.
Nici n oasele mele
rareate
Te-am
chemat si azi pe numele tainic sculptat n
oglinzi
De at
atea
ncerc
ari ale zborului
Cu toate
pic
aturile de sange ce-mi prisosesc
C
and nu
esti.
Mai
departe dec
at ordinea lucrurilor
Mai
departe dec
at mp
aienjenirile timpului
www.cetateaculturala.wordpress.com
32
Se
strecoar
a
De spaim
a.
Sunt
toat
a un ritual al acestei erbinti
Adieri
Care m
a poart
a pe malul
r
aului
Unde se
poate pl
ange f
ar
a rusine
Dup
a ce
ai crescut n pl
ansul altcuiva
S i ai
ridicat de acolo un poem
Prin care
s
a poti curge napoi
In aerul
binef
ac
ator
Al celui mai aproape de tine.
Am plecat demult de sub norii
asezati
Conform h
artii mele
astrologice
In
punctele ei cheie
Dimineata te tine l
ang
a
mine
Ca s
a m
a
potrivesti n z
ambetul t
au
Inc
a o data
Ploaia si arat
a genunchii
De femeie
t
an
ar
a,
Dar topit
esti pe gura mea
Inc
ao
dat
a...
As vrea s
a tac at
at de
tare
Inc
at s
a m
a auzi
S
a iesi din cas
a
S i s
a aprinzi felinarul de peste
drum
Ca un vechi prevestitor al
odihnei.
S
a m
a privesti sub lumina
Ca niste
soldati ai g
arzii regale
Aceluiasi
foc pe care Prometeu
Am plecat
odat
a cu p
asarile
L-a
asezat ntr-o vatr
a de oameni
Ce au
nghitit s
abii de foc dupa ultima
S i nimic
din ntelesul meu s
a nu pierzi
Imp
art
asanie
Atunci
puzderia de stele
F
ar
a s
a
li se desprind
a aripile
Va asculta
t
acerea dintre noi
www.cetateaculturala.wordpress.com
33
Ca pe o
muzic
a noua d
at
atoare de viata
P
an
a la al nou
alea cer
Pe ecare ramur
aa
s
angelui
Un mugure nou
Va sti exact cum
s
a trimit
a iubirea
Sub scutul s
au
nfrunzit
Atunci va ncepe
s
a plou
a
Peste arsita
ec
arei t
aceri.
In ecare
dimineata
Imi pun suetul
napoi
In lumina
z
apezilor
De pe muntele
sf
ant
Ies n balcon si hr
anesc
porumbeii
P
an
a cand muzica
lui Beethoven
Imi copleseste
nasterea
Clipei urm
atoare.
Orizontul
e doar
o candoare
A
linistii ce mi
desface
Inima ca
pe o
hain
a de schimb
Desp
artit n
ntregime de mine
Orasul
nrip
a
scene de lupt
a prin parcuri,
Lanuri de crini
pe ecare turn
De unde se
coboar
a nstr
ainat
Departe de mine se
mbr
atiseaz
a vulcanii
Cu ecare
strig
at de dezn
adejde
R
at
acit n
uitarea cuiva
In ecare
dimineata
Primesc r
as
aritul
ca pe o cruce
Care tine
la
umbr
a
Povestea cea mai
cald
a.
De ce sa
ncerc
desprinderea
De piatra
care
s-a m
arturisit
www.cetateaculturala.wordpress.com
34
Trandarului?
Exact n
locul
acesta,
Ad
aug
am acestui timp straniu
Impletirea umbrelor noastre
Care croite sunt doar dup
a patima
Unui sarut.
Noaptea
Mircea MOT
Te asezi
obosit
Hunedoara
Incerc
and
T, ar
a de nimeni din veac cunoscut
a,
Din harta unei p
as
ari migratoare,
Hunedoara, Hunedoara, cu plans m
antuit,
Mai nvat, a o dat
a s
a zboare.
Ultima
mantie de
stele
Care mai
poate
s
a
vindece
Amintiri.
De ce s
a
nu
ascult poemul
Care te
cuprinde
n brate
Odat
a cu
singur
atatea
inimii?
Pe o mica
fereastr
a
Desenat
a de
ngeri
Ne nghesuim s
a
vedem norii
Din care plou
a
tandrete
Ca un stol de
lebede
Ce-si caut
a culcus.
,
T
ar
am inocent, n care mai cred
Numai cei care s, tiu c
a trecut
a e vara,
Nemiloas
a legea moral
a n mine
S, i deasupra mea, etern
a, Hunedoara.
Sentiment
Te opres, ti la rascruce s, i ceri o t, igar
a,
Dumnezeu t, i-o aprinde sc
apand din amnar,
E linis, te de-acum in cetate,
Ce t
arziu e-n lume, domnule primar!
Departe de tot m
a tem c
a mai este
Casa mea pe un deal, la-nceput de declin,
C
aini mecanici m
a latra la ceasul
C
and asnt, es, te soarele n paharul cu vin.
S, i mai departe, Ion, Ovidiu s, i Pavel,
Dinspre care nu vine vreo veste,
S, i peste ei ninge cu albele p
as
ari,
Dar asta, oricum, e alt
a poveste.
Ne cam luar
am ns
a cu vorba
S, i pe nes, tiute se duce s, i viat, a.
Hai mai bine despre copil
arie s
a vorbim!
- Domnule B
al
anoiu, bun
a dimineat, a!
Gravura
El coronel no tienne quien le escriba (Marquez)
O, iubirea mea, iubirea mea
de ce m-ai par
asit
murmura Colonelul n piata pustie.
Ii b
atuser
a n umeri
www.cetateaculturala.wordpress.com
35
cu piroanele ruginite ale veacului
epoleti de carton vopsiti violent:
tu esi colonelul uturilor!
S i ei credeau ca el strig
a
o, tara mea,o tara mea
de ce m-ai p
ar
asit,
dar el soptea doar
o, iubirea mea, iubirea mea
de ce m-ai p
ar
asit
si deasupra lor se roteau nentelesele pas
ari
inclin
and zborul pe-o arip
a.
Galileo
S i totusi
cu lumina trupului s
au
femeia am
an
a amurgul.
Sunt semne de plecare,
asnteste soarele n bobul de strugure,
sunete singuratice
pe dealuri coplesite de toamn
a
vestind un drum f
ar
a de ntoarcere.
S i totusi
tremur
a m
ana Domnului
c
and caligraaz
a
alfabetul copiilor s
araci.
Am spus ns
a destul!
Veacul e dou
azeci si unu,
preg
atiti-mi rugul.
Geo GALETARU
ANOTIMP
As vrut s
a vorbesc, dar p
adurile
veneau dintr-o dep
artare luxuriant
a,
niste povesti nverzind oglinzile dup
a
care alergai c
and erai copil. Cana
cu ceai inventa axiomele trecutului,
prin mpletitura de fulgi a necunoscutului dintre cele cinci anotimpuri.
Ca si c
and o f
ant
an
a ar nceput sa c
ante ntr-o
camer
a golit
a de vocile celor care nu mai asteapt
a.
S i a venit apoi o iarn
a cu gust de mesteceni tineri si
a oprit timpul n loc. Atunci s-au n
ascut br
andusile
tale.
ANE
IN URMA
NIMIC NU RAM
Nimic nu r
am
ane n urm
a, desi am vrut o alt
a
retoric
a
n locul misc
arilor cu care control
am imprevizibilul,
cu fetele lipite de nori ei ngroasa neputinta,
o mpacheteaz
a ca pe o meduz
a r
anit
a si o trimit
n lume. Daca vorbim, dealul alunec
a sub cer
ca un obstacol prin care privirea trece victorioas
a
spre mici intemperii de salon. Intr-o zi cu soare
p
as
arile adorm si ne cheam
a acas
a. Cineva ne
aseaz
a
unul n spatele celuilalt, bate cuie n memoria de
ieri
si pl
ange n timp ce viermele cast al nfr
angerii
nc
a ne d
a t
arcoale.
A
S PUTEA SPUNE
Vincent van GOGH - The Siesta
As putea spune un adev
ar
cu care sa v
a opresc n loc. Alt
adat
a
mergeam pe un drum peste care c
adea o nemaipomenit
a
ninsoare, mergeam de un milion de ani si
drumul nu se mai sfarsea. Cadeau pereti
n stanga si-n dreapta, ca niste
gladiatori nvinsi de o fericire oculta.
As putea spune despre camere care nu se deschid,
despre impasul p
as
arii c
and ajunge aproape de nori.
Nici nu mai stiu c
and m-am ntors acas
a
si-am g
asit viitorul pl
ang
and pe prag
ca un copil str
ain.
www.cetateaculturala.wordpress.com
36
UN PUNCT MINUSCUL
Nu mai pot suporta
cheile risipite n iarb
a, lectiile
pe dealul melancoliei. P
an
a la tine
se pierde un gest destoinic, ca si c
and
as arunca n aer atributele gravitatiei.
Minutul se deterioreaza, o inta de aer
ca o mpusc
atur
a n tara tuturor erorilor,
c
and energiile sucomba pe drumul arhaic,
pete sarcastice pe un destin imposibil.
G
arile ti cunosc sl
abiciunea,
nainteaz
a lent si animalele fug n sus
spre inima care deja nu se mai vede.
Un punct minuscul ca un delir de miriapod.
aici un copac fericit, acolo un deget scormonind n
destin,
si fetele copiilor vor trece n alt
a poveste,
vor str
aluci ca orile, ca privighetorile.
Pentru ultima oar
a, pentru ultima oar
a,
pe o strad
a anonim
a ca un lac nghetat,
semnele vor la locul lor,
semnele vor vorbi si totul va at
at de simplu.
INTOARCEREA AR FI BENEFICA
Oameni care-ti vor binele
utur
andu-si batistele n aerul incolor.
O duminic
a p
atat
a pe geamul dinspre miaz
anoapte,
ca o insect
a survol
and mecanismele cartierului.
Aici ai nv
atat s
a treci pe l
ang
a depozitele n care
piticii
verzi
s
i
exersau
ferocitatea
si nencrederea,
ACASA
aici literele tale au fugit din calea celui proscris.
Intoarcerea ar benec
a, n aceste zile f
ar
a istorie,
E o alt
a dimensiune n care ntelegerea dispare
o aterizare pe acoperisul unui bunc
ar n care perncet,
sist
a lumina
pedalezi f
ar
a s
a vrei spre nt
ampl
arile acelea minusi falsa solitudine a ultimului mecanic de tren.
nate
Prietenii si termin
a povestea, cultiv
a silabe asepsi ele se-ndep
arteaz
a, intra ntr-un alt peisaj, de
tice
parc
a
din care vor ciuguli n zori promotorii dezastrului.
oglinda ar absorbi toate moleculele timpului.
Dar nimic nu te mai mir
a, trebuie s
a r
am
ai consecPE O PARTE A INIMII
vent
cu propria utopie, cu umbra ei n cer si pe p
am
ant, Hai s
a zicem c
a p
an
a vine ploaia mai avem ceva de
o alt
a ordine nu te mai accepta, vei un intrus
f
acut.
ntr-o biograe uitat
a la marginea lumii sau
Privirea ta mut
a scaunele din loc, asa cum
la marginea vietii, pe un perete al tineretii de o galaxie si-ar devora copiii n camere str
aine.
atunci.
Ziua n care se-nt
ampl
a lucruri frumoase
Voiam s
a spun toate acestea ntr-un fel de frenezie e ziua de care te desprinzi ca un peste fantomatic.
a celui proscris,
Un roi de tantari cl
adeste viitorul, pulsiunile sociale
cultiv
and cu asiduitate m
asura lucrurilor spre care nu se mai simt n acest cosmar al trecerii prin iarn
a.
ne-ntoarcem,
Am nv
atat s
a povestim, m
anc
am covrigi sub balc
aci ele ne ajut
a s
a repet
am erorile pe care nu le coane,
vedem,
n timp ce profesorii nostri se joac
a de-a decrepitus
a tragem cerul peste noi si s
a ne credem acas
a.
dinea n salile reci.
St
am la aceeasi mas
a si obosim s
a mai respir
am,
SEMNELE VOR FI LA LOCUL LORLA nainte ferestrele se deschideau ca niste pleoape neLOCUL LOR
verosimile.
Duminicile sunt ca ploile mele nteleg
atoare Pentru ultima oar
a, pentru ultima oar
a,
vin si se aseaz
a doar pe o parte a inimii.
semnele vor la locul lor,
DE DEPARTE
ca linistea care cade peste nt
ampl
arile noastre mi- ATAT
nunate,
ca sunetul timpului pe o plit
a ncins
a.
Nu-mi spune pe nume, nu repeta
Va veni umbra si va desparti apele n dou
a,
interiorit
ati ale aceluiasi chip, grimase
www.cetateaculturala.wordpress.com
37
nfr
ante n alt timp, al derutelor reci.
Doar un r
aspuns mai conteaz
a, doar gestul
desfoliind memoria cast
a a oglinzilor.
Un pas, si vei at
at de departe,
nc
at vei auzi c
az
and
soapta ngerului pe tipsiile nser
arii.
Umbre neconsolate, adancimi care nu se ntorc,
ca un plans pentru alt
a viata.
In urma lui,
memoria ca o minge incandescent
a.
CE MAI GLUMA
Respir
a mai rar, c
a vine omul negru
si pune degetul aici.
El se ntoarce oricum, de parc
a
m
ainile i-ar creste napoi:
TI
FRAGILITA
DE MOMENT
ce mai glum
a.
Dar adev
arul,
Dar ntre at
atea osmoze, s
a e doar una
c
arat n palme sau dus cu targa,
care stie drumul cand oasele nu mai nteleg,
s
a e n anotimpul gol, s
a alunece
e o moliciune care duce-n canale si aici
pe nestiinta instinctului.
obsesiile c
aut
and vegetatia cea mai prosper
a.
Suntem de ncredere,
Au mai trecut avioane, am mai fost n vocile de mosi si str
amosi
iarn
a,
pentru un nimic cumsecade.
dar durerea s-a l
asat n jos: sunt pereti care ve
IMPREUNA
gheaz
a.
VOM RADE
Limbajul celor fericiti taie calea frigului,
invent
am cu febrilitate doar lucrurile simple.
Am l
asat lucrurile asa si a fost bine
Impunitatea pe acoperisuri naste fragilit
ati de mo- m-am ndep
artat de esente si am g
asit
ment,
modalit
ati mai practice de a survola neputinta
am avut ocazii si-am ales umilinta faptei.
teama si toate celelalte ingrediente
ale suetului t
anar si nemilos.
MOMENTELE ACELEA
Acum trec pe o alee si arunc pumni de seminte n
aer
Treci r
aul, arunci batiste colorate n
si aerul tremur
a ca un copil n fata pedepsei
falia dintre ieri si azi, naintezi
uneori mi se pare c
a nu am suferit ndeajuns
ca o silab
a ingrat
a
dar poate c
a omul cel bun mi va pune m
ana n cap
spre nfrangerea care nu mai asteapt
a.
el e atent la toate si ghiceste totul dintr-o privire.
Momentele acelea nu se v
ad,
Asa c
a astept si timpul asteapt
a odat
a cu mine
le pip
ai scoarta si pl
angi mai departe
poate c
andva ne vom nt
alni si vom r
ade mpreun
a.
la r
ad
acina unei viziuni suplimentare.
SIMPLU
MEMORIA CA O MINGE
Nu vinul,
nu cicatricea
si nici m
acar t
acerea dintre dou
a salturi n gol.
Probabil
o armat
a ar rezolva totul,
mai repede si cu acuitate,
precum puii de cuc
care trec stangaci pe sub panopliile tale.
Incet,
ncet,
vine si cel care-a ars ast
a-var
a
ca un plop n gr
adina amnezic
a,
vine si tace.
Nu, aceste cuvinte nu nseamn
a nimic.
Din c
and n c
and alint
am moartea.
O ducem la baie, i punem bigudiuri n p
ar.
O datorie a celor care nu se mai tem.
Asa scrie n marile c
arti citite n anii fericiti.
Acum cade z
apada, trupul viseaz
a gloria rului de
iarb
a.
O p
anda inocent
a n cazematele frigului.
Prietenii trec pe l
ang
a mine si culeg aplauze.
Ii v
ad uneori pe v
arful unui deal,
Incerc
and s
a ating
a cerul cu un toiag obosit.
Inima lor e acolo si eu stiu asta.
Le fac semne cu m
ana si cobor t
acut la vale.
Acolo unde suveran
a e doar gloria rului de iarb
a.
www.cetateaculturala.wordpress.com
38
MAI BINE
O duminic
a din cele multe.
Umbl
am si ntreb
am din poart
a-n poart
a.
Dar unde sunt zurg
al
aii nemuririi,
Unde grimasa ngerului din lanul de cucut
a?
Ademeniri n plaiul altruist, bolboroseli concave
S i nimeni rastignit n ploile astui veac.
D
am drumul r
anilor la marea mparteal
a.
Mai bine as vorbi cu viezurii din baie.
Mai bine tac.
RELICVE BLANDE
Un trecut care las
a memoria intact
a,
c
az
and pe lespezi calde, indubitabile,
un consens al alunec
arilor n gol,
dincolo de oglinzile care-ti repet
a doar umbra,
ca si cum ai veni spre tine
si nu te-ai mai recunoaste,
osmoz
a a celor ce nt
ampin
a nserarea
cu o ultim
a aplecare a capului,
n frunzisuri r
azvratite, cheia si semnul,
si spaima ca o oare invad
and t
aceri interzise,
relicve bl
ande ntr-o duminic
a a nimanui
S TII
AI VREA SA
Poate dincolo,
c
and vine cineva si pune un semn pe t
acerile tale,
ai vrea sa stii
pretul ntoarcerii n silabe interzise,
jocul f
ar
a prihan
a
al copilului dintre dou
a sur
asuri rebele,
amintirea atroat
a dup
a care alergi
uit
and legile din preajma r
anii str
aine,
un munte va creste din lacrim
a
si ntelegerea nu va de ajuns
s
a-l m
asoare
O ISTERIE A NEPUTINtEI
C
andva
drumurile acestea vor trece n alta istorie,
ntr-un timp care si-a expulzat extazele si erorile,
oboseala ca un plug str
alucitor al iernii,
dincolo de silabe, de aerul rareat e t
acerea,
un anotimp ce nu-si mai g
aseste cadenta
n aceast
a dezordine a renuntarilor premeditate,
cineva ti dicteaz
a legile aspre ale memoriei,
ca si c
and ar veni pe urmele tale
si-ar g
asi locul gol, o isterie a neputintei
cu care ntelegerea cocheteaz
a ca un animal fericit,
nimic nu se-ntoarce n aceste propozitii arhaice,
nimic nu tresare pe chipurile acestea
care vorbesc nc
a n s
alile oarbe
UN SEMN DE CARTE
Ca si cum
limitele vorbesc n locul propozitiilor
cu care alt
adat
a m
asurai perspectiva si eroarea,
un copil taton
and toamna algoritmilor
ntr-o duminic
a a esecurilor predestinate,
cineva se naste si num
ar
a norii din baie,
cineva r
ade pe o banchiz
a r
azvr
atit
a,
un semn de carte
la mijlocul distantei dintre tine si tine,
o s
arb
atoare calculata cu minutiozitate
n ziua cu ploile duse la esafod
S I INCA
O IARNA
O IARNA
O iarn
a si nca o iarn
a
si venele mele deschise oricariu delict
nu r
ade, uneori mergem pe maluri sosticate
uneori incertitudinea nu doare
s
angele si nu visul c
and p
am
antul tace
c
and norul cand fraza aceea de carne
pentru un drum al instinctelor c
and iarna
si nc
a o iarn
a n alveolele calde
r
am
ai si d
a socoteal
a
pielea coboar
a n micile ei anonimate
cineva se supune si pleac
a
o iarn
a si nc
a o iarn
a
ai grij
a lovitura vine
s
a des
avarseasc
a ceea ce n-a nceput
ASTA E TOTUL
Am ajuns aici si
poate c
a asta e totul
ntelegerea e revigorant
a
despic
a frunzisuri materne
alung
a obscuritatea
norii cumulus
amnezia
c
and avem traiul pe plite ncinse
acum si munca se ascunde acolo
unde r
amele cresc si ne blocheaz
a vederea
www.cetateaculturala.wordpress.com
39
dar am num
arat exact
si el stie calea mai bine dec
at noi
n ploi si n tara care l-a iertat
i-a c
antat din o mie de tr
ambite
si am ajuns aici si
asta e totul b
aietii pleac
a
la r
azboi se ntorc si vis
am
uturi si schije de serviciu
A
LA PRAG
PAN
P
an
a la prag
e o utopie invincibil
a
si cl
atitele care fac zdrang
n tigai metazice
(asta am mai spus-o)
mi culc capul pe un butuc optimist
de aici ies ac
ari si un miorl
ait altruist
PE CUVANT
CREDETI-M
A
trecem
doi c
ate doi
C
a ntr-o zi am f
acut ceva frumos
nu e pace e r
azboi
mingea era la mine pasam sau centram excelent
mimoza mai poate astepta
si toti m
a aplaudau ridicati n picioare
peruca e n forma de stea
(ce dac
a ma mpiedicam ntr-o silab
a colturoas
a
ngerii se destr
ab
aleaz
a pe pervaz
ce dac
a rostogoleam cercul spre norii aceia invizi- c
and mori, ntoarce si cel
alalt obraz
bili)
A
FRUNZELE
credeti-ma pe cuv
ant oricum stiu c
a voi pierde
VINO S I NUMAR
la ruleta iluziei piept
an
andu-mi obsesiile
cu care am hr
anit o viata ntreag
a p
ap
adiile
nu mai vreau
fratele meu r
asfoieste nomenclatorul fericirii
ceea ce se nt
ampl
a e mereu n alt
a parte
e acolo o plant
a bizar
a care nicic
and nu ngheata
cineva scutur
a inimi pe trotuar
chiar dac
a m
ainile noastre deseneaz
a pe asfalt
si r
ade
z
apada unui anotimp care a uitat s
a mai vin
a
o c
aldur
a altruist
a respir
and
acolo unde trece animalul amnezic
SINCOPE
al diminetilor tale
spaima oprit
a n prag
Poate mainile care nu mai stiu
doar cu un deget doar cu privirea
un c
amp o ng
andurare ntre oglinzi indele
vino si num
ara frunzele
cineva tace cineva creeaz
a panic
a sub unghii
pentru trupuri nu mai e loc
malul transcrie oportunit
ati pe pielea erbinte
o alt
a goan
a va naste premise pentru rani si z
apezi SILABE TACUTE
perspectiva cade-n genunchi se adaug
a t
acerii
un fosnet desface angoasa n trupuri
o singur
atate alb
a
verbul atinge din c
and n cand dep
artarea
ngerul face semne din spatele m
astii
taton
am circumferinta elanurilor
credem n cel care pleaca
elitele se preg
atesc de o amnezie precoce
si n cel care vine
o margine de pe care cad p
as
ari
FLOARE DE COLT
un incendiu pe tarmul str
ain
inimile noastre: silabe t
acute
Vorbesti
aripi care nu mai stiu s
a zboare
si-n locul vorbelor
o mic
a animatie ca o sfoar
a p
an
a la cer
O PASARE
DE LUMINA
veniti si luati lumin
a
n g
ari se exerseaz
a retorica merelor coapte
f
ar
a umbr
a f
ar
a g
andul de-atunci
sincope si monstruozit
ati calculate
cuv
antul n sertarele unei ntelegeri am
anate
cu inocenta unei glume legitimate la barier
a
ca si c
and o pas
are de lumin
a
veniti si luati lumin
a
si-ar fr
ange zborul n retortele zilei de m
aine
un v
ant rebel deretic
a prin grupele voastre sanguine aripile se-ntorc mpotriva noastr
a
un bunc
ar n plin
a zi aleluia oare de colt
un t
aram r
azvr
atit la marginea pleoapelor
www.cetateaculturala.wordpress.com
40
aici adev
arul sapa ntr-un cer interzis
melancoliile cad ca fructele reci ale toamnei
umbletul t
au ntinereste oglinzile
si tot ce se-ntampla are culoarea dep
art
arii
SA
MAI STAUMAI STAU
CAT
ADIEREA
am numit cerul
z
apada
distanta
o aproximatie nsp
aim
ant
atoare
vei g
asi
puterea din zi ca un martor t
acut
osmozele calde ale acestui delir far
a nume
c
and nt
ampl
arile se aseaz
a
pe malul sonor al altui solstitiu
privirea ta subtiaz
a t
acerea
aduce cocorii n ierni invincibile
c
at s
a mai stau
la marginea acestor dimineti fragile
c
at s
a mai tin n palme
viata care nu ma recunoaste
cineva danseaza
n ziua alegoric
a
aseaza uturi
pe r
anile intacte
FAR
A
NUME
O IARBA
DINCOLO
plimb
a-mi r
anile zilnic
eu nu mai sunt l
anga tine
aceeasi dimineata
ca o pleoap
a ascuns
a sub nor
c
at
a lume trece printre degetele tale
un covor de lumin
a si o zapad
a departe
aici doar strig
atul f
ar
a voce
n inima pietrei
solstitiu nevindecat
cineva pip
aie distanta
dintre mana mea si a ta
o iarb
a f
ar
a nume
ne va g
asi n zori
c
at
a puritate
n saltul n gol
acuratetea misc
arilor
anticipeaz
a hohotul sinistru
MALUL CELALALT
doar p
am
antul
ca o pasare ascuns
a-n auz
tropot de iarb
a n s
angele nenvins
n zori aceiasi cai albi ai luminii
spune-mi numele celui plecat
sintagma de aur a dep
art
arii
cineva r
am
ane n urmele de pe cer
cineva murmur
a ca un cor de diamante
doar p
am
antul
ca o sageata n cearc
anul zilei
de unde se vede
malul cel
alalt
simplitatea aplaud
a
n corturi
f
ar
a viitor
adierea
nu te mai atinge
dincolo
o scar
a
un p
am
ant neinventat
insectele
n visul t
au
singur
at
ati fosforescente
MEMENTO
un m
ar e un m
ar si at
at
dar poate si o nt
amplare a vietii
trecem cu ploaia pe um
ar
pe urmele unui cod invizibil
c
ateodat
a ne poticnim n axiome sclipitoare
scoatem castanele din foc
cu m
ainile care nu stiu altceva
dec
at s
a nnoade feerii intraductibile
n paharele cu suc de l
am
aie
zilele sunt un colaj de abtibilduri
indulgentele se v
and pe sub m
an
a
n statiile de tramvai
cersetorul din colt e o panoplie a sperantei
violenta si acoper
a fata
www.cetateaculturala.wordpress.com
41
cu aceste viziuni intermitente
o cale complet inadecvat
a
un anonimat prosper
SPUN
A
S FI VRUT SA
at
at de simplu
at
at de curat
linistea si acest contact previzibil
cu rutina micilor dureri neascunse
as vrut s
a vorbesc
ntr-o zi cu soarele c
az
and n f
ant
ani
s
a spun c
a adierea
e un copil crescut n gr
adini subpam
antene
c
a inima atinge
doar acele lucruri ndep
artate
care c
anta
si c
a n denitiv
chiar si umbra si g
aseste ad
apost
sub un copac norit
VINA
CEEA CE TREBUIE SA
astept
s
a vina r
aul acela si s
a sape n mine
geamurile sunt curate
la colt m-am ntalnit cu ultimul saltimbanc
dar asta n-are importanta
spune-mi dac
a ai fost n ziua aceea
dac
a nainte s
a adormi
ai m
ang
aiat peretele ai deschis fereastra
gesturi de sinucigas
c
and ncepe deriva somnului n oasele reci
cineva m
a linisteste
aud chiar biciul cum cutreier
a noaptea
nu-i nimic
ceea ce trebuie sa vin
a oricum va veni
LINIA S I FRIGUL
a spus c
a nu
si cineva a citit n camerele goale
pe trepte doar martorul
c
aruia-i dator
am parteneriate invizibile
un gest durabil n toat
a urzeala
obiectului i cresc aripi
se plimb
a
vorbeste
si amortizeaz
a ignoranta
pe marginea unei fragilit
ati dezinvolte
acolo se termin
a linia si frigul
ecare n corpul s
au
ACEEA
SI LUMINA
s
a strig
s
a misc moleculele reci
el nu mai viseaz
a
el doar ascult
a pl
ansul
si trupul lui
pentru alte cuvinte
un joc pe metereze
s
a strig
va veni cineva si va scrie
pe pietrele albe
pe pietrele negre
si oamenii
n casele lor de departe
aceeasi lumin
a
c
al
atorind
c
al
atorind
A
AICI
LASA-M
dar nu
las
a-m
a aici
s
a m
a acopere cartile
nu te mai v
ad
desi vine cel iertat
las
a-m
a aici
cu f
ar
adelegea n viscol
c
artile si ce-o mai poate un tren nt
arziat
o grimas
a festiv
a
dar las
a-m
a aici
plou
a si inima e o piatr
a
neatins
a
RESPIRATIA
E UN POD
ce s
a fac
stau n calea trenului
mpart indulgente piticilor verzi
harababur
a n destin
plec
ari si mici sarcasme
dar aici e bine
mp
artim lumea n doua
mp
artim si p
ainea
respiratia e un pod
pe care trece inima
www.cetateaculturala.wordpress.com
42
la brat cu t
acerea
MOMENT
INTALNIRI
VULNERABILE
din c
and n c
and
sar broscute n apa
le privesti
degetul o ia razna
pe urmele caligrailor de catifea
un nasture n groapa cu lei
impudoarea unui str
anut
pe malul victorios
dar l
ang
a tine
sar broscute n apa
te ntorci
si cureti petele de pe un cer ndep
artat
o dimineata f
ar
a asperit
ati
cuvinte si gesturi netede
o oarecare libertate
la traversarea impedimentelor
cere-ti m
asoar
a bl
andetea
si obiceiurile
de la marginea memoriei
din aproape n aproape
n
avala limitelor
si aceste respiratii care
nu duc nic
aieri
tast
am lumina
cu degete necunoscute
primim sdarea venelor
care nu nteleg
efortul axiomei zilnice
conditia noastr
a
ne desparte de nisipul invizibil
care-si epuizeaza sensul
n atingeri si accidente
ntalniri vulnerabile
n timpul uitat n spatele casei
DIN LOCUL ACELA
CHEIA RUGINITA
nu n aceast
a ecuatie
o excrescenta f
ar
a viitor si
mbl
anzirea unui adev
ar
asta e totul
cineva ndep
arteaz
a cartea de l
ang
a m
ana ta
e bine
respiri n ritmul celui ce acuz
a
din obisnuinta
recompense si impudori la colt de strad
a
si pasul o admirabil
a aventur
a
printre povesti si obligatii oarbe
e o stare de necesitate
n aceste mici febrilitati ale zilei
apropie-te
arunc
a peste um
ar cheia ruginit
a
nu si nu
at
at ntr-o iarn
a erbinte
n g
arile care zboara pe sus
un iaht n silaba ta rectilinie
nt
ampl
ari de v
anzare
gestul absoarbe pereti de h
artie
si umbra lanului de porumb
o insect
a pe bratul celui ce pierde
nu si nu
la dreapta o furtun
a impar
a
frenezia unghiilor pe un podis atroce
activit
atile respir
a dar apa nu se simte
un corp excedat n fata violentei
el trece si aduce dovezi denitive
din locul acela porneste ceva
ceva ca o victorie ratat
a
FIE BINE
SA
p
ai limitele erau cunoscute
doar c
a nu aici se-nt
ampla asta
c
and linia traversa o regul
a si gata
vocile acelea erau esentiale
plonjam si inima se ducea n sus
o rezervatie de monstri sub clar de lun
a
dar noi l-am auzit si am creat un gol
o luminiscenta de dat n scr
anciob
pentru prezidii severe de fapt un singur vinovat
care vorbeste care separ
a zidul de zid
aduce viziuni n starea de corporalitate
s
a e bine, nimicul s
a e tot nimic
www.cetateaculturala.wordpress.com
43
VINOVAT LA PRIMA VEDERE
vor mereu deasupra noastr
a
aleluia copil
arie cu broscute n tind
a
acum izbitura vine pe lumina
sap
a sapa p
an
a dai de dracu'
vinovat la prima vedere
si la a doua
si la a treia
s
a i s
an
atos
o s
a r
am
an
a din tine un os
frumos
frumos
frumos
CANDVA
VEI AFLA
toate aceste argumente
sosticate si irefutabile
cu poezia salveaz
a inta
sau poezia mai presus de toate
nu valoreaz
a nici doi bani
n fata unei dureri de dinti
sau de stomac
n fata galopului celulelor si moleculelor prin ierni
si prim
averi oric
at de
fantastice
c
andva vei aa
c
a dup
a coltul casei
sau al str
azii
nu te mai asteapt
a
nimic
(I)
POEME CU SUFLETUL LA GURA
1. .ncerc sa traversez strada
cineva vorbeste ntr-o limb
a necunoscuta
ntr-o zi am visat un porumbel negru
era o improvizatie lenta un declic f
ar
a viitor
ncerc s
a traversez strada
nc
a nu stiu de ce v-am spus asta
2. .imaginile nainteaz
a greu
optimismul s-a dus pe apa s
ambetei
stai ntr-o gr
adin
a la marginea plansului
c
ate p
asari c
ate fructe c
ate acolade ratate
un num
ar impar salveaz
a perspectiva
3. .voi scrie de-acum poeme scurte
asa mi-a spus vecinul
el car
a z
apada n pod
o cl
adeste acolo
sub privirile unei p
as
ari necunoscute
4. .mereu naintea celui ce pierde
asa spun statisticile
iarna e o propunere s
albatic
a
pentru cel care
si uit
a umbra pe dealuri
(II)
POEME CU SUFLETUL LA GURA
1. .at
atea ori
at
atea virgule
o scar
a la cer
le rezolv
a
pe toate
2. .pisici siameze
un regn afabil
pe c
ar
arile tale
pasc
ntreb
arile de ieri
3. .vino
ntr-o zi f
ar
a chip
istoria si spune
povestile
la gura tunului
UN NUME
gesturile tale pot afecta
perspectiva
pot produce suri
n micile s
arbatori
de la cap
atul
privirii
resorturi nev
azute
n brilatiile unei seri
nt
arziate
c
and animalul acela
str
alucitor
rosteste un nume
pe care nu-l cunosti
www.cetateaculturala.wordpress.com
44
DESPRE INGERI S I
n
avoadele susur
a ca
micile apocalipse ale
z
apezii.
am privit
cum zboar
a un craniu
peste viitorul
subtire.
num
ar
am din doi n doi
ngerii c
azuti
de-a lungul canalului.
a, asta e ceva
dintr-un decor mai vechi.
un plexiglas docil si
mucalit,
s
a-i dai doi bani
si s
a stea-n
rigola lui.
nici p
arintii n-aveau
o explicatie pentru
ce s-a-nt
amplat
cu el, cu apoteoza lui
ratat
a.
asa e
c
and vorbesti despre ngeri si
ruine.
TRECUTUL CA UN SEMN
IN DECOR
NE INCADRAM
el zicea c
a
nu mai vine, nu d
a doi bani
pe poticneli suprarealiste,
chestii de-astea.
s
a stai n sac si
s
a asculti
cum te p
andesc
cuvintele ca
un sc
ancet de pendule
n devenire.
mam
a, mam
a,
de c
ate ori pe zi
ne ncadr
am n decor,
conjug
am onomatopee
la moartea
p
ap
adiei.
CUM ZBOARA
pedanteria gestului anonim.
n cerul gurii un alt cer,
tandretea si pistruii din poveste.
cam at
at pentru azi,
m
aine
ne vom sprijini de
peretele invizibil.
c
and treci dincolo,
ceva ce se vede
si vine mai aproape de tine,
un aer prietenos
c
and m
ainile dispar ca niste
p
as
ari tacute.
te faci c
a nu mai observi
ochiurile din gard,
tristetea azimutului cu care
nvingi un trecut ca un semn
dintre ape. mila si credinta
sunt n palmele distribuite atent
ntr-un tinut al evadarilor prospere.
vorbesti despre tr
ad
ari
si grupa sanguin
a a fratelui
care nu te mai recunoaste.
O BUCURIE CA UN PICNIC
artistul cu pruncul de m
an
a, ehei, imagini
dintr-o esentializare a derutei.
o bucurie ca un picnic, ca un autostop reusit.
num
arul creste ardoarea, num
arul v
aneaz
a pielea,
pl
ansul t
au e o pat
a de s
ange pe fereastr
a.
ar mai un cuv
ant ca un t
ais desfoliat,
o ntelepciune avid
a de semne t
acute.
A
STEPTAND
predispozitia spre st
ari obscure, ambiguitatea
trec
and n v
arful picioarelor prin viata noastr
a,
creeaz
a un gol, o nostalgie tardiv
a, pe care o ducem
n somn si n parcul cu privighetori ucise.
pric
and r
am
ane un semn care arat
a
o alt
a cale. oricand putem r
asturna
ordinea prestabilit
a a lucrurilor.
dar nu o facem.
p
asim f
ar
a zgomot
prin aceast
a p
adure deas
a, astept
and
coltii care s
a ne sfasie pielea.
www.cetateaculturala.wordpress.com
45
DOAR RESPIRATIA
IN PAS DE DANS
cineva se strecoar
a n zile, cineva duce
amiaza arei pe t
alpi.
c
and vine un anotimp precar, ne ascundem
si ascult
am vocea hipnotic
a
a cuiva nev
azut. toate se petrec n somn,
acolo urc
a si coboar
a nt
ampl
arile
ca niste p
as
ari cuminti, cu aripi
ns
angerate. doar respiratia
mai caut
a un rest de noapte
n care s
a-si spele
neputinta.
pertract
am anodine ecustete.
piper pe limb
a, surogat mb
als
amat
n continente pubere. austere si
alte gogom
anii n verticalitate pur
a.
pentru neoti si-mpletituri savante,
allegro non andante. miriapozi imaginari
si dodecafonici: nu altruismele acelea
teroriz
and tardive labirinturi. domnule
vierme, un gram de-ozon pentru securitatea
dumneavoastr
a. altfel, bine si
n pas de dans s
a proiectam podoaba
suferind
a. din cearc
an p
an
a-n grind
a.
GESTUL REZIDUAL
la p
and
a si un algoritm de ros pentru maimuta
blond
a.
sub stergare, la lun
a, adorm prigonitorii.
faptele n armur
a cheam
a terapeutica iluzorie.
o piatr
a fracturat
a, n apropiere sirul si anestezia
pentru o goan
a cu prolul roz.
mam
a, mam
a, urcusul n salve si expector
and
traditia,
la porti explodeaza m
asurile neprincipiale.
dar sarpele agrement
and elocinta si funia
dintr-o lovitur
a a ubicuit
atii de sub capac.
n ap
a si n carne ning regrete,
m
ana ta risipeste sintaxa n cr
anguri pubere.
vai, gestul rezidual ntre at
atea anonimate
planteaz
a rictusul n alchimia gravitatiei.
MICUL SUPLICIU
noi posed
am: alge, o mierla feroce, un emigrant
ntre dou
a draperii psospere. am iesit si impasul
vede unde cade nomenclatura sur
asului.
perspicace ca aceast
a depigmentare a apei.
levitatia si ce-o mai n dauritele abandonuri.
un m
ar, o deviere n frunzisuri iconoclaste:
acolo c
anta o r
acoare intransigent
a.
lectia ta urmeaz
a pas cu pas
un principiu al formelor polisemantice, limbi de
ceas
si struguri care caut
a micul supliciu.
apare miaz
anoaptea si instaleaz
a pe lucruri
o pojghita ganditoare.
IN DEZACORD
p
a,i as fost pentru niste strategii
despre care si frunza. dar acum
nu. logosul incipient, impenitent si omnivor
n ad
ancituri scolastice. am silabisit
grandoarea desfoliat
a la margini de concret.
n plus un simbol precar, c
at tine miscarea
perdelei peste limite improvizate.
care va s
a zic
a, mulat pe sentiment.
c
a despre ea e vorba cand t
acem:
ruginiti si obiditi.
adic
a un rest
s
alt
aret si neap
arat ambiguu n dezacord
cu lumea.
ATORULE
VEI VEDEA, CAL
dar:
e iarn
a, e altruismul care vede si
simte tot. o alb
astreal
a n vocile concave.
c
and vine si cheama impostorul, cel care
atata focul pe calme metereze. am luat
ndem
anarea (o plant
a carnivor
a?), am pus-o
n regnul cu apatice reptile. vei vedea,
c
al
atorule, pletele uriasului pe st
anci,
n imunde stadioane. ca spaima, o pas
are
dezl
antuit
a pe trepte, n irisi nesf
arsiti.
si moartea e un subiect epuizat,
c
al
atorule. vei vedea. da, vei vedea.
e iarn
a, e altruismul ei echivoc.
www.cetateaculturala.wordpress.com
46
A
NECUNOSCUTA
O FLACAR
SPIRALE (I)
1. .nu am vorbit cu nimeni. ceata era aceeasi peste
tot, n somn se petreceau lucruri incomensurabile,
dar piticii verzi erau din nou la locul lor. am amanetat cuvintele de prisos si am dus capcanele frumoase la marginea nt
ampl
arii. credeam c
a nu mai
e nimic de f
acut, dar creierul si exersa energia ntro normalitate exasperanta: un mecanism perfect al
esecurilor premeditate. atunci a trecut prin camere
o respiratie incoruptibil
a si toat
a lumea a pl
ans.
degeaba te gandesti la aceste lucruri, ele se petrec
n alte vieti, n alte intemperii, tie ti r
amane doar
un semn ca o frunz
a pe corpul unui necat, o religie cu care despici apele si p
atrunzi n anotimpurile
care trec pe deasupra ta, cineva ti ia mereu locul si
deseneaz
a egii pe pielea unei str
azi prospere, vom
n
alta nt
ampl
ari albastre n parcuri si n cazematele invadate de un regn obosit, asa, s
a e toat
a
lumea n picioare c
and se pr
abusesc sarcasmele piticului verde, un v
ant destoinic scoate victimele din
2. .distanta dintre dou
a gesturi gemene e o femeie piramide, c
andva o ac
ar
a necunoscut
a ti va spune
cu trupul de aer. impulsul si reticenta, n acelasi pe nume.
areal predestinat. vorbim despre elanuri concave,
despre micile esecuri convergente. evolutia speciilor PAHARELE DIN VISUL MAIMUTEI
cunoaste o coerenta nsp
aim
ant
atoare. masticam
maladiile unui ideal expediat sub rotile masinilor atunci s-a v
azut un ntuneric moale si lumea aplade curse. suntem turistii unui anotimp expirat.
uda cuminte dincolo de gard, fantomele c
adeau n
calea sur
asului t
au ca frunzele, cineva r
as
area din
3. .asta nu se pune la socoteal
a, si nici v
antul p
am
ant din ap
a din cer si improviza volute negre
nu mai vorbeste ca un copil nd
ar
atnic. n spa- cu un deget de care at
arnau p
as
ari, amintirea se
tele nostru se desfoliaz
a un sentiment nvatat pe de zv
anta n c
arligele municipalit
ati,.o ar
a trezindurost de prietenii cinici care si pierd certitudinile n se din c
and n c
and si lovind perdeaua cu un extaz
z
apad
a. un salt extravagant va m
asura exact du- incipient, apoi a venit un c
arabus remixat n laboraplicitatea colectionarului de iluzii. despre r
ani se toare invizibile si a decretat moartea orilor oarbe,
mai aminteste n perioadele de acalmie preventiva, nimic nu sem
ana cu aceast
a abdicare n fata onoc
and toamna si goleste marsupiul n curtea spitalu- matopeelor de sezon, un covor pentru r
anile care nu
lui municipal. fericirea e o tinichea legat
a de coada se mai ntorc, un z
ambet care mbl
anzeste paharele
impostorilor din deal. ei c
ant
a imnuri la apusul soa- din visul maimutei.
relui, d
ar
am
and peretii cu un rictus melancolic. si
vreme trece. vreme vine, un oracol insidios pentru MEREU MAI DEPARTE
m
ainile noastre de a doua zi.
c
ateva gesturi m-au dus pe c
ararea cea bun
a, am
4. .aici crestem si ne supunem acelorasi impedi- luat un copac si am plecat cu el n noapte, cimente ale vocii, cine si pl
ange de mil
a va trebui neva num
ara algoritmii acestei c
aderi victorioase,
s
a-si duc
a m
ainile pe colinele reci. acolo se a
a ca si c
and imprudenta ar c
al
atorit pe banchizele
un presentiment care ne nt
areste genunchii, u- unui continent necunoscut, o arm
a si o t
ampl
a n
ier
a calm prin avanposturile uzurp
arii de sine si vecin
atatea stigmatului din curtile noastre curate,
taie ntreb
arile n dou
a cu o oare victorioasa. un spune-mi c
ate silabe are sur
asul celui ce-si uit
a plecorp imposibil de nteles ad
anceste fragilitatea n oapele n iarn
a, c
ate vieti trec pe l
ang
a noi n dupesteri iconoclaste. p
asim al
aturi cu o vinov
atie minicile absente, ceva se termin
a ntr-o mare neduacceptat
a de cineva care nu ne cunoaste, dar ne merire, ceva ne loveste cu bl
andetea unui cutit si
d
aruieste n ecare zi mecanismul acela atroce. e merge mereu mai departe.
un fel de a zice ca dep
artarea e un animal care-si
num
ar
a esecurile sear
a de sear
a, n cusca unei vi- FIE CA INIMA TA
ziuni indiferente. c
and radem, durerea se urc
a pe
o biciclet
a de diamant si nghite micile am
anunte nu, nu, arunc negatia ca pe un bumerang, cineva
ale abjectiei. abandonul suie n s
ange ca un copac m
a vede si vine spre mine dintr-o dep
artare a osmultiplicat n mii de oglinzi carnivore.
mozelor intraductibile, asez
am lucrurile n camere
www.cetateaculturala.wordpress.com
47
identice pentru revolutia uturilor orbi, pe aici am
mai trecut ntr-o dimineata n care se vorbea cu
glas tare despre salturile n gol, strainul presara
seminte negre pe suprafata unei plec
ari nsel
atoare,
e ca toti s
a priveasc
a ac
ara aceleiasi silabe, e ca
inima ta sa respire n ritmul s
albatic al p
as
arii.
SPIRALE (II)
Maria STURDZA- CLOPOTARU
Jocul Karmic
Ca orice trec
ator am ncercat
S
a-mi nt
alnesc perechea ideal
a,
Prea multe nedrept
at, i am ndurat,
Relat, ia a fost mereu fatal
a.
1. .s
a vorbesti si t
alpile de dimineata vor povesti
onomatopeea aceasta a zorilor ntr-o zi am trecut
pe dinaintea pedanteriilor de sezon am iubit amalgamul frunzelor si sonoritatea pietrelor n duminica
oglinzilor rebele am cultivat iluzia inorescentei
c
and statuile fugeau pe plaja goal
a si misticau
limbajul unui regn r
azvr
atit s
a vorbesti n noaptea
limitelor f
ar
a st
ap
an un privilegiu din care ti construiesti inocenta unui desfr
au pasager si vecinii te
vor duce n triumf ntr-o alt
a metafor
a costisitoare
Cum jocul nu a fost cinstit cu mine
Eram de partea celor de pierdeau,
Oric
at m
a str
aduiam s
a e bine
Eram tot t, inta celor ce loveau!
st
ap
anire pe iluzia unui c
amp cu maci razvr
atiti
veniti si luati lumin
a micul repros al noptii v
a
nverzeste m
ainile peretii au o alt
a istorie un copil
cheam
a singur
atatea pe numele ei de ar
a albastr
a
In detas, are, azi am ajuns t
acut,
S
a u observatorul viet, ii mele;
Mi-am vindecat emot, ii din trecut
Prezentul a nvins st
ap
an pe ele.
Dup
a o perioad
a-n resemnare,
Nent, elese lect, ii, iar m
a r
ascoleau,
Viat, a-mi p
area suav str
alucitoare
Teama s, i ndoiala nc
a persistau!
Dar, Adevarul, ies, ind la suprafat, a,
abus, it n agonie h
aul . . .
2. pe un pervaz auriu str
aluceste o broscuta au- M-a pr
Frica
de
suferint
mi-a
atras
n fat, a
,a
rie aveam un ceas n care nc
apeau toate gestuKarmicul
joc
ce-mi
ntindea
c
al
aul!
rile femeii-deln o mic
a solemnitate a oaselor care
ating iernile f
ar
a zgomot cineva vorbeste la margia!
nea dezastrelor cu gura lipit
a de oglinzi totul devine S, tiu, toate dor, dar ultima omoar
Cu
lovituri
ad
a
nci
de
reacredint
,
,a
fosforescent ca silabele tineretii noastre r
anile s-au
adat, odinioar
a,
cuib
arit n partea de jos si nainteaz
a ca un bata- Ca Brutus m-a tr
F
a
r
a
mustr
a
ri
de
cons
!
, tiint
,a
lion n deriv
a vom povesti ce se nt
ampl
a n casele
oamenilor de departe vom pune cenusa pe cuvinte
atea vorbe grele
s
a mbl
anzin ara s
a a
am r
aspunsul ei de ieri si de . . . am ndurat at
Ce
dominau
sub
masc
a de-nt, elept,
azi
Dar, c
and am rupt a g
andului putere
Am
nceput
s
a
nt
a iert.
, eleg, s
3. c
ate vise au p
ap
adiile cate declin
ari vor pune
In cautarea Graalului
Am r
at
acit mult
n c
autarea
Graalului!
peste tot
nimeream
doar forme goale
de lut . . .
Vincent Van GOGH - Cottage with Peasant Wo- ce mai conta
man Digging
m
arimea,
www.cetateaculturala.wordpress.com
48
culoarea
sau timpul?!
toate erau
t
acute s, i reci . . .
Obosit de lupta
cu mine nsumi,
am abandonat
c
autarea!
s, i-n clipa oprit
a
m-am contemplat
n forma . . .
spontan,
mi s-a revelat:
misteriosul
triunghi r
asturnat
hieron osteon potirul
apei viet, ii . . .
Din cel
alalt triunghi
o fort, a
cons, tient
a,
m
a-ndeamn
a
s
a u . . .
martor
la cobor
area
avataric
a
a Spiritului
din slava
innitului
m
arii topite,
n rugina trupului plan inferior
ale cons, tiint, ei;
miracolul
transmutant, ei
n aur
e viu:
trupul spiritualizat
prinde aripi,
iar suetul foc lichid,
iluminat de el,
caut
a ascensionarea
rentoarcerii
la starea dint
ai
a cons, tiint, ei
universale !
Regasirea sensului pierdut
Dac
a-n antica
cutie
doar Sperant, a
a r
amas,
mare pas
are
divin
a,
pe aripile-i
sacrale
as, c
ata-o
peste ape,
s
a c
al
atoresc cu ea
spre oceanul
de lumin
a
unde pacea
e popas . . .
Dar, furtunile
vr
ajmas, e,
ori s, i unde
as, c
ata,
se trudesc
s
a m
a doboare
n a lutului
ispit
a,
n z
adarnicii
s
a-mi feresc
viat, a mea
nefericit
a,
iar la cap
atul
puterii
s
a ajung
a renunt, a.
Inl
auntrul meu
ascuns
pe sub praful
de demult
Piatra
cea losofal
a
nu e mit,
e Adev
ar,
n regala-i
transhumant, a
mi-a r
arit
al mayei v
al:
cons, tient
am reg
asit
s, oapta
www.cetateaculturala.wordpress.com
49
sensului pierdut.
Lumin
a ...
ARS POETICA
Viorel MARTIN
Cu lacrima n v
arful de condei
Mi-am rev
arsat n vers preaplinul,
N-am renunt, at la lupta-n anii grei
T
arziu, mi-am aceeptat destinul.
Dar n-am gr
abit pe scara poeziei
Poate mi-a fost un t, el ascuns,
C
at
and izvorul sacru al armoniei
La Poarta liric
a am ajuns.
De c
and lumina-s, i face loc prin mine
In pacea inimii m
a reg
asesc,
Contemplu cupa grat, iei divine
Sorbindu-i elixirul rennoiesc!
LUNTRASULE . . .
Ap
a frumoas
a, ap
a curat
a,
Ap
a de la Dumnezeu,
Adu-mi puterea ta minunat
a
Vindec
a trupul s, i suetul meu.
Ap
a lumin
a, ap
a idee,
Ap
a cu busuioc,
Adu-n f
aptura mea o sc
anteie
De pace s, i de noroc.
Am sublimat, durerea dat
a
S, i suferint, a omului de r
and,
S, i-am ridicat-o-n rang de art
a
Cu lira-n piept mereu vibrand.
Chiar Platon cand s-a dedicat
Intru lumina lui Orpheu,
Versul n foc s, i-a aruncat
Schimb
and condeiu-n kaduceu!
Descantecul apei
Ap
a iubire, apa snt, it
a,
Pic
aturi preacurate,
Adu-n f
aptura mea obosit
a
Valuri de s
an
atate.
Vindec
a-m
a de singuratate!
S-aduci bucurie n suetul meu,
Adu sperant, a, adu iubire
Picur
a picuri de nemurire,
Ap
a minune, ap
a de la Dumnezeu.
Din raza-n raza
,
Luntras, ule,
du-m
a dincolo !
pe apele M
arii Divine
n imnuri de slav
a
sublime . . .
Frunze galbene-s, i perind
a
Trupurile pe asfalt;
Ochii tai, ca-ntr-o oglind
a
M
a ridic
a spre nalt.
Luntras, ule,
du-m
a dincolo !
P
as
arile c
al
atoare
Cerul mi-l redeseneaz
a;
In cilindrul t
au de soare,
Inoresc din raz
a-n raz
a.
Luntras, ule,
du-m
a dincolo !
Roata timpului, b
atr
an
a,
Toarce anii tot mereu;
In f
aptura ta de z
an
a,
C
ant
a Universul meu.
pe Lotusul Mare Divin
Iubirea Iubirii s-o nchin . . .
pe Curcubeu de Lumin
a senin
Lumina Luminii s-o nchin . . .
Luntras, ule,
du-m
a ...
Zilele sunt simfonii,
Nopt, ile sunt ves, nicii.
Iubire . . .
www.cetateaculturala.wordpress.com
50
Cilindrul de lumina
Tu, cea mai jinduit
a dintre toate,
O, z
ana mea cu voce cristalin
a,
M
a-nv
aluie n aura-t, i divin
a
S, i vindec
a-m
a de singur
atate!
Primes, te-m
a-n cilindrul de lumin
a
Prin galaxii s, i prin eternitate,
Impov
arat de gandurile toate,
Privind la ves, nicia ce-o s
a vin
a.
Dar p
an
a s
a g
andesc la nemurire,
Prin stelele ce-ncep s
a se des, ire,
Se vars
a viitorul n trecut;
M
a r
atacesc prin ochii t
ai albas, tri,
Ca cel mai nsetat dintre sihas, tri
S, i buzele-t, i suave le s
arut.
Dan BRUDASCU
,
Tradari
pentru L.M.
Te lepezi de tine
ca frunzele olite
de ramul mb
atr
anit
s, i-ncerci
s
a-t, i ascunzi,
n ultima clip
a,
nesigur
a parc
a,
lacrima
de tainele de nepatruns
ale zerului de var
a.
R
am
ane n urm
a-t, i
nisipul cald
s, i oasele albe
ale Icarilor
cu aripi secerate
ntr-un moment de uitare.
Te lepezi de tine
f
ar
a sa s, tii ns
a
c
a aripa obosit
a
continu
a s
a spere
la ntalnirea cu zenitul.
Radacini n vant
Copacul acesta
nu-i de aici, dar
st
a cu r
ad
acinile
str
ambe n v
ant.
Frunzele lui s-au preschimbat
n uturi galbeni
s, i se leag
ana la auzirea
uierului de argint.
Firele de iarb
a sunt
s, i ele straine
s, i-s, i strig
a-n surdin
a
uimirea.
Dar pietrele, doar
pietrele acoperite de mus, chiul
verzui
par s
a-nt, eleag
a
aceast
a tain
a
s, i se lasa m
ang
aiate
gales, de undele
gr
abite ale apei
ce-alunec
a
de veacuri
prin bulboane.
Stingher r
am
ane
copacul
cu r
ad
acinile lui
str
ambe n v
ant.
Mileniu bolnav
S-a n
ascut veacul cel nou
s, i-are privirile nros, ite
ca t, eava de tun ce
bubuie nencetat,
iar pasul i pare nesigur, mpiedicat
nes, tiind pe ce drum s-o apuce,
care-o oare calea
ce duce spre Adev
ar.
Chipul lui e plin de bubele
h
ade ale timpului b
atr
an, obosit
s, i speriat de ura nesf
ars, it
a
ce-a cuprins din nou Planeta.
In piet, e focurile de articii
pornite din bels, ug spre cer
ar vrut s
a ascund
a,
m
acar acum, la nceput,
mizeriile f
ar
a de num
ar
s, i s
a fac
a,-n bet, ia clipei,
uitate crimele s, i cruzimile
www.cetateaculturala.wordpress.com
51
mai marilor lumii.
Dar, vai, dup
a stingerea lor,
s-a l
asat iar
as, i ntunericul
s, i pustiul, iar atentatele,
omorurile, crimele
s, i cutremurele,
chiar s, i r
azboaiele
au continuat cu s, i
mai mare av
ant,
iar veacul cel nou
pare-a se n
ascut
bolnav s, i nesigur
departe de linis, te s, i pace
ca Parisul de Himalaya
ca Moscova de Anzi
ca Tokyo de piramidele sacre
de oriunde s-ar aa acestea.
Copiii nvat, a de mici, de foarte mici chiar
nu s
a iubeasc
a, s
a m
ang
aie orile pl
ap
ande
ci s
a trag
a cu pus, ca
n mons, trii ce trec neobservat, i
de pe micul ecran
direct n realitatea lor cotidian
a
Salutare, mileniu bolnav s, i plin
de bube ca un animal str
avechi!
Ademenirea tacerii
Ademenesc t
acerea
s-o nchid n aceast
a
sticl
a pe care o voi
arunca apoi n apele oceanului.
C
and va ajunge la tine
cuvintele-i vor deja
b
atr
ane s, i grele
de sens
ca norii purtat, i
de v
antul din Nord.
Inchipuite genuni
Intru singur
n nc
aperea cea rece
unde m
a privesc,
mirate s, i chiar nemult, umite
fotograi ng
albenite
s, i mirate.
In cotloane nu
mai g
asesc nici o urm
a
a trecerii tale pe aici;
pierdut
a es, ti
pentru totdeauna n
nchipuite genuni.
Fidelitatea ratei
,
Pentru L.M.
Un c
ard de rat, e
scot, and un zgomot infernal
nainteaz
a agale pe drumul pr
afuit;
se opresc uneori
atrase ca un magnet
de iarba tav
alit
a
de pe s, ant, uri
s, i pornesc o c
autare
frenetic
a a unor lucruri
doar de ele s, tiute;
una a r
amas mai n urm
a
s, i m
a prives, te mbunandu-m
a
parc
a s
a o m
ang
ai
s, i s
a-i vorbesc;
e bl
and
a s, i prietenoas
a
bucuroas
a c
a a r
amas
s, i-a sc
apat
de h
arm
alaia celorlalte;
m
a simt atras de penajul ei
de ochii ei blanzi s, i
de mersu-i leg
anat.
Ne privim ndelung s, i
ne vorbim f
ar
a cuvinte
dar brusc de parc
a
put, inele clipe petrecute mpreun
a
n-au nsemnat nimic
rat, a s, i scutur
a penele
ca pentru a sc
apa de un praf imaginar
s, i pleac
a gr
abita
Odat
a cu l
asarea serii
a ap
arut st
ap
anul
care o as, teapt
a semet,
s, i sigur pe sine
la poart
a.
La vederea lui
s, i-a reg
asit brusc glasul
s, i dispare ntr-o clip
a
n spatele port, ii masive
ca noaptea ce se apropie.
www.cetateaculturala.wordpress.com
52
Bazar oriental
pline de bolizi de metal.
Trec
atorii, alungat, i de pe
trotuarele acoperite de
nesf
ars, ite pete de ulei,
devenite parc
ari clandestine,
trec njur
and printre dint, i.
Florile s, i iarba verde
au disp
arut de mult.
Copiii mai v
ad trandari s, i
garoafe doar la televizor
sau la t, ig
ancile devenite
or
arese la revenirea lor
din Italia, din Spania sau de absolut nimeni
nu s, tie de unde.
Plantasem c
andva
ntr-un exces de civism
azi demodat s, i de-a dreptul penibil
mult, ime de-arbus, ti s, i de mesteceni.
Cel de la geamul meu,
care s-a mirat mereu c
a nu
m
a mai vede cu anii,
are azi v
arful t
aiat s, i pare,
as, a mutilat,
un schilod uitat, neb
agat n seam
a printre
blocurile cenus, ii s, i
str
azile pur s, i simplu strivite
de bolizii de ot, el.
Reg
asesc Piat, a Sfatului
ca pe un jalnic bazar oriental
murdar
a s, i pestrit, a
De acolo-acolo se plimba
de-a valma copii, b
atr
ani
s, i c
aini far
a st
ap
an.
In aer nu se mai nalt, a
stoluri de porumbei
iar arteziana a nghet, at
de luni de zile.
Miros r
anced de mititei s, i
pastram
a de oaie
umple spat, iul dintre cele
dou
a biserici cu turle-negrite
iar ilustratele s, i
fotograile kitsch
ca s, i artizanatele turces, ti par
s
a-i lase indiferent, i pe
cei mai mult, i;
adolescente supraponderale
cu rochii scurte s, i haine
din plastic
fac tot timpul poze t
ampite s, i,
simt, indu-se complexate
de neatent, ia celor din jur,
t, ip
a pit, ig
aiat.
De jur mprejur dale murdare,
c
aini vagabonzi
s, i o lume pestrit, a venit
a
parc
a dintr-un alt lm.
Agresat
a,
Istoria a plecat n vacant, a
l
as
and n urm
a-i doar pliante,
CD-uri s, i vederi decolorate
de soare s, i de scurgerea vremii.
Nu mai exista tacere
Nu mai exist
a t
acere
Nic
aieri n univers
Totul e azi ca n mers
Nu e vis, nu e o simpl
a p
arere
In mine e azi un tumult
E o teama, dar s, i c
autare
Simt n suet, ad
anc o chemare
Venit
a, ncet, de demult.
Un mesteacan schilod
Dimineat, a privesc pe fereastr
a
blocurile cenus, ii
nghesuite ca navetis, tii
n trenurile de sear
a.
Tot timpul, f
ar
a macar o singur
a
clip
a de ncetare, aceeas, i
muzic
a de fond claxoane, scr
as, nit de
fr
ane, ambalarea exagerat
a a motoarelor.
Str
azile din jur sunt
S, i-n voi e o nelinis, te nou
a
At, i vrea sa sc
apat, i de p
anza de rou
a
S, i, liberi, din prinsoare de lant,
S
a pornit, i n
avalnic spre Bizant,
S
a va acoperit, i de rani s, i de glorie
S
a p
as, it, i din victorie-n victorie
S-as, teptat, i apoi apusul sa vin
a
Aduc
andu-v
a-, n suet, lumin
a.
www.cetateaculturala.wordpress.com
53
Dar abia mai t
arziu, prea t
arziu
V
a trezit, i din adanca visare
S, i vedet, i, cutremurat, i, zenitul azuriu
Inghit, it, ntr-o clip
a, de mare.
Iar n jur nelinis, ti n tumult
Cuprind deodat
a-ntregul p
am
ant
T
acerea s, i linis, tea-s luate de v
ant
Nimic nu mai e, ca odinioar
a, demult.
Tempi fugaces
Cum au trecut anii, prietene drag
s, i c
at de s
araci am r
amas amandoi
nu mai e azi nimeni acas
a, n prag,
totul e-n jur risipit de ploi.
Revin uneori cu naiv
a sperant, a
S, i caut, dar nu s, tiu ce nici pe cine.
R
am
an nmarmurit cu m
ana pe clant, a
C
and vad c
a nimeni nu vine, nime.
Ulucii din gard sunt putrezi s, i rupt, i
Iar snt, ii-n icoane cu privirile goale
Ne privesc neputincios, i s, i t
acut, i
Mirat, i s, i ei de-ndoielile tale.
Am l
asat n urm
a victorii put, ine
Ni-e suetul golit de dureri s, i de chin
Is duse de mult bucurii, doar suspine
S, i dureri navalnice vin, iar
as, i vin
E un nesperat dar ecare zi care trece
S, i zorii cu chipul blajin, ca de copil
Ins
a simt cum se-apropie, ncet s, i tiptil,
Ves, nicia cea crud
a, grabit
a s, i rece.
Privirea ta
Privirea ta
ascunde milenii
de-mbr
at, is, ari
ale s, arpelui
din vintrea
p
acatului.
Privirea ta
p
astreaz
a cu snt, enie
t
acerea
s, i nu-mpart
as, es, te
nim
anui
clipele de
pierzanie.
Privirea mea
te caut
a mereu
am
and
a,
naiv
a s, i ncrez
atoare.
Ea refuz
a s
a
accepte c
a totul
nu e dec
at o clip
a
n care te d
arui
f
ar
a a oferi nimic
c
a mbr
at, is, arile tale
sunt doar un ritual stravechi
nvat, at s, i mos, tenit
de milenii,
c
a m
a confunzi
vai, s, i pe mine
cu alte chipuri
din vremuri revolute.
Pastel de februarie
Nori negri, ca un uger promit, ator,
stau amenint, atori deasupra
antenelor parabolice.
Jos, strada e un furnicar
neobosit s, i sc
arnav.
Doar n parc, pe aleile
pierdute printre copacii seculari,
ntalnim mereu doar grupuri,
mbrat, is, ate duios.
Copacii golas, i s, i lipsit, i
de trilul pas
arilor par a nis, te santinele adormite
s, i total indiferente.
Nu-i sperie nici m
acar norii
negri s, i grei,
nu-i mir
a nici grupurile
de-ndr
agostit, i r
at
acit, i pe alei,
nici gardienii n cautarea
ascunz
atorilor borfas, ilor
s, i ale copiilor strazii.
Invazia plasticului
In piat, a central
a totul e
din plastic
tobogane din plastic
s, i mese din plastic
www.cetateaculturala.wordpress.com
54
scaune din plastic
mingi s, i juc
arii din plastic
plase din plastic n
m
ainile unor oameni din plastic
cu priviri din plastic
s, i t
aceri din plastic
adolescente cu rochii s, i
bluze din plastic
s, i burice din plastic
s, i zorzoane
zeci de zorzoane
din plastic.
Norii din plastic
s, i sori nenum
arat, i
sori palizi din plastic
ntr-o vreme din plastic
pentru o viat, a din plastic
ntr-un poem din plastic.
E oare indicat s
a nfrunt, i destinul?
Inima ta ce-t, i spune, oare, n tain
a
Uit
and de furtuna n
avalnic
a
Becisnic
a s, i r
av
as, itoare?
E vreo sperant, a, o cat de mic
a sperant, a
S
a biruim mpreun
a
Cet, urile ce ascund chipul iubirii?
Taci o clip
a
Apoi m
a prives, ti din nou
Rana din suet
E tot acolo s, i doare
(doar eu s, tiu c
at de crunt doare!)
M
aine, poate, sau n alt
a zi
Urnivei ndoiala din g
andurile mele
L
as
and soarele s
a m
ang
aie
Truditu-mi suet, nsetat de-un s
arut.
Trenul de noapte
Am ajuns aici, cu un tren
de noapte, aglomerat
s, i murdar
s, i, mpins s, i strivit cu
indiferent, a, am cobor
at
pe peronul pustiu
nainte de ivirea zorilor.
Nu m
a as, tepta nimeni
pentru c
a nu s, tiam pe nimeni.
Speriat s, i nesigur,
am pornit spre ies, ire
mpins dinapoi de destin.
In geamantanul meu
vechi, de carton presat,
mi purtam s
ar
acia
de care nu putusem sc
apa.
S, tiam c
a nu era cale
de-ntors s, i c
a venisem
la-nt
alnire cu viat, a,
cu trenul de noapte,
aglomerat s, i murdar.
pictezi
soarele not
and n apa unui curcubeu
macii c
and si arunc
a s
angele n noapte
o ispit
a ce zumz
aie ademenitor ntr-un pom norit
z
apada care ti adoarme pe pleoape
pictezi
o piatr
a pe care te opintesti s-o ridici
ndoieli r
amase nel
amurite
o bucat
a de lemn pe care o despici c
aut
andu-te
sperante mb
atr
anite
pictezi pictezi pictezi
si
ca din nt
amplare
intri n inima acestui cuv
ant f
ar
a iesire
Vremea iubirii
Scrii epitaful
E vremea iubirii, spui
Locul nu e, ns
a, cel sperat
E ascuns n cet, uri s, i b
antuit
Nu de stai, ci de eli din Nord.
Acum, ns
a, e prea t
arziu sa renunt, i
furtunile scutur
a p
as
ari din n
altimi
r
aurile d
ar
am
a poduri pr
abusind multimile-n h
au
electricitatea noreste n ospicii
lumin
and nebunii ca pe un pom de Cr
aciun
nu mai au nevoie de prize
de medici albi de g
anduri albastre
de p
as
ari esuate pe acoperisuri
Te-ntrebi, neresc de insistent:
Maria PAL
Din ntamplare
www.cetateaculturala.wordpress.com
55
pescuite de nenfricatii hornari
tip
a seceta ca un refren ntepenit pe un disc
c
artile danseaz
a bucuroase pe raft
si naste lumin
a n altfel de stele
sc
apate din delirul cuvintelor
moartea umbl
a hai hui prin p
aduri
Ignorat
si roade scoarta de pe stejari
tu stai linistit
naintea lui Theophilus
testamentul ti e protejat sub multe straturi de var ai iubit biblioteca ce-a adormit-o sub scrum
cu m
ainile chircite mai scrii epitaful
nainte de liniste
exist
a uturi fantastici si n pustiu
ai iubit zbuciumul furtunilor ncununat de
schimbari
Ca prin farmec
acum ai ncetat s
a iubesti
schimbarile au umplut cimitire cu pietre funerare
se-aude un galop ndep
artat
scrumul furtunile au spulberat bucuria din ochi
si-un z
ang
anit de pinteni
azi viitorul ti se pare trecut
umbra ta se opreste si ciuleste urechile
t
an
ar cu riduri pliate
du-te ti spune ea cu o voce soptit
a
r
at
acesti prin t
acerea nghetat
a din jur
n care simti cum tremur
a dezn
adejdea
si cauti insula lui Robinson Crusoe
iar nelinistea si fr
ange m
ainile
unde versurile continu
a sa vindece p
as
ari
ca prin farmec dispare gustul astept
arii
cineva ti ntinde un platou plin cu p
as
ari
Ai castigat
asezate artistic pe t
aciunii cuvintelor
arborii stiu cum s
a patrund
a n ploaie
Daca nu ntorci
ndep
art
andu-se ca adev
arul
c
and te ntrebi
n clopotnita albastr
a e o nghesuial
a de nedescris n fata cui vei reinventa t
acerea bl
and
a
dang
ate sinistre despica trupul noptilor
ce ti cuprinde inima
apele altor dimineti curg frenetic prin timp
cheia ntunericului n care te afunzi
netulburat Adam musc
a din putredul m
ar
dar stii c
a ai c
astigat dreptul de-a suna la urgente
cu un susur de izvoare n ochi
cu p
aianjenii copil
ariei tes
andu-i trupul
n Ithaca e tot mai t
arziu
podul t
au suspendat a fost dobor
at de furtuni
dac
a nu ntorci pagina nu vei sari peste r
au
Nu te mai nvaluie
n craniul de cristal a nceput dansul umbrelor
care te cheama
vino
pericolul este vecinul t
au permanent
cunoasterea prin pierzanie ti zace pe mas
a
muzica are arome de mirt de otet
n palme se-nghesuie furnic
aturi
pantoi tortureaza lumina pe str
azi
esti ran
a si cutit n acelasi timp n acelasi loc
g
andurile sunt mai obosite decat berzele ce-abia au
sosit
dimineata nu te mai nv
aluie
lipindu-se tandru de tine precum ploaia de var
a
o cenusa lacom
a pluteste la orizont
Vincent Van GOGH - Head of a Brabant Peasant
Woman with Dark Cap
www.cetateaculturala.wordpress.com
56
Adrian BOTEZ
v
ad seara asta prin fundul unei
sticle
slobod si ea cuminte
se-nge n
mintea de pret a
cobolzilor: hodina g
andului
asterne-n lume s
arb
atoare-a-nteleptilor
crai
e-asa usor s
a mergi pe ape si s
a
c
anti: e ca si cum ti-ai -adunat prieteni
de Cr
aciun
magii mei cu m
anurile sp
alate-n
v
azduhuri sunt preg
atiti pentru
stea
lipsesti din fata mea pas
are-a
gheturilor
TACERE
BETII
DE SEARA
niciun timp nu-i mai
bun pentru moarte dec
at cel
din somn...
ciocli-mi vor licuricii iar bocitoare
ns
asi M
aria Sa
Privighetoarea
s
a e Doamne o noapte
bl
and
a si regeasc
a pentru toti cei care-au
sf
arsit de
cersit o viata si-nc
a
una... - la cr
asma cerului
arz
and
a
ARGUMENTATUL REFUZ
nu n-am nevoie de
serpii gr
adinii palatului: minunea
luminii e-n cr
ang aici e
raz
a de snti si-ostoire-a agheasmelor
rugii
dincolo doar
podoaba otr
avii linistea
v
antului si osteneala-arz
atoare a
valurilor
m
ainile mortii g
albui si b
atr
ane
s-asaz
a-ostenite pe
catifeaua mincinoas
a-a
coroanei: eu nu
vreau dec
at a sorbire ad
anc
visul p
as
arilor
o singur
a s
ageat
a
bat clopotele pe sub
noapte: e-at
ata zarv
a n
toiul t
acerii
cineva tocmai a terminat de spus fascinanta
poveste
PRELUNGITA
DESCANTEC
DE VIAT
A
lir-din-din lir-din-din
m-a-ntepat de stea un spin
lir-din-dan lir-din-dan
ochi de bufniti pe maidan
au fugit bufoni pe lun
a
lu
and cu ei orisice struna
am citit si-un sf
ant martir
cu nume de trandar
cine bate din tipsii
v
aruind la nopti tarzii?
cine gust
a trei lumini
n bordeiul de albini?
lun
a fat
a lunecat
a
mi-ai picat pe strai o pat
a:
veghea vinii nc-o dat
a
cersetorii nu s-arat
a
a lipsit din v
az Hristosul
r
astignit este Frumosul
si-a zburat spre cer lihnit
purpur
a m-a-mpodobit
astru-n aschii dezvelit
cu lumin
a m-ai primit
am intrat n El Aleph
si-am f
acut din moarte chef
www.cetateaculturala.wordpress.com
57
dou
a fraze si-o gr
adina
maica lui nu mai suspin
a
cheam
a-l iar pe gr
adinar
caute mortii c-un fanar
brazi sc
anteie frunti
c
al
auzi c
arunti...
voievod amurg
izvoarele-l curg:
trec n libov mare
cerbii spre altare
lumini spre c
antare...
adormit-am adormit
v
azduhul m-a troienit
ascult
and la guri de chei
r
astignirea iar s-o vrei
(...crini ti terezi
bocete t
arzii...)
vinovat si r
as
arit
la v
apaie de chibrit
mi-am tocmit straiul de mire
si v-am dat vou
a de stire
Hristul v
ant de sear
a
anii de povar
a:
voi nt
arzia
la M
aria Sa...
ancanel ancanel
duhul apei din Sahel
ancanar ancanar
dumnezeul din amnar
SONET DE SEARA
SONETUL A
STEPTARII
trec
and din viata napoi n v
ant
mi pritoceste luna ultimul cuv
ant
ngenunchez pe-o raz
a si suspin
astept c
amilele s
a-mi spun
a c
and s
a vin
at
ata liniste vuieste printre spini
drumetule aici te speli de vini
luceste g
andul drept si zori se-ng
an
a
din loc n loc mi c
ant
a c
ate-o z
ana
lumin
a din lumin
a rai cu rai
cersind mereu pentru oglind
a strai
pe cavalerii negri i-am gonit
si peste lumi de stele-am st
apanit
...nu m
a trezi nu-mi spune c-am ajuns:
din mirul l
ampii mi s-a dat r
aspuns...
asteapt
a raiul clopotul din munti
p
as
ari s-osteasc
a princiare nunti:
vin n alaiuri constelate ori
p
aseste Crist pe fulgere si nori
iar cina noastra este rug
aciune
adap
a cerbii - oglindind minune
din cetini se aprind cuvinte noi
ceasuri de-albine tac extatic roi
nu-nt
arzia la crucea din amurg
izvoare liturghia-ntreaga-o scurg:
n catedrala botii nserate
s-au ostoit si neamurile toate
...e pace pe p
am
ant ca si n cer
ngeri psalmodiaz
a auster...
PRESIMTIRI
hai
o tur
a prin rai:
ia-te dup
a scai
cavaler de grai:
treci si prin serai...
lire peste munti
p
as
ari albe nunti:
Vincent Van GOGH - Field of Poppies
www.cetateaculturala.wordpress.com
58
Vasile MOIS
,
Primirea cu ori2
½Nemo auditur propriam turpitudinem
(Nimeni nu este ascultat c
and si invoc
a propria
culp
a)
Dicton latin
Pr
abusirea Imperiului sovietic, prev
azut
a de Stelkin nc
a n anul 1968, dup
a evenimentele din Cehoslovacia, a fost considerat
a, de c
atre nostalgicii
comunismului, cea mai mare catastrof
a social
a si
politic
a a umanitatii. Pentru contestatari, comunismul a nsemnat, n primul r
and, o hecatomb
a de
50 de milioane de victime, apoi, un iad de suferinte,
de persecutii, de abuzuri si de silnicii. Credinciosii,
la r
andul lor, au considerat comunismul drept un
regim satanic, care a tras cu mitraliera n obrazul
lui Cristos, cum s-a exprimat foarte plastic un martir autohton. Comparat cu fascismul, care se baza
pe o biologie rasial
a, comunismul, bazat pe o sociologie rasial
a, a fost la fel de nociv. Peste tot
unde s-a instalat, or
anduirea social
a conceput
a de
c
atre Karl Marx a exterminat cel putin 10% din
populatie, sub pretextul luptei de clas
a. In mod
paradoxal, chiar unii dintre intelectualii de marca
ai secolului XX, precum George Bernard Shaw, au
propov
aduit eutanasia indivizilor care deveneau o
povar
a pentru societate, idee devenit
a politic
a de
stat n cel de-al Treilea Reich. Asa cum o cl
adire
ruinat
a trebuie demolat
a printr-o explozie controlat
a, Imperiul sovietic a fost supus unei implozii
controlate de catre forte oculte, care au urm
arit
aplicarea unui plan conceput n laboratoarele serviciilor de informatii. La pr
abusirea molohului comunist au asistat sute de milioane de spectatori,
care, n naivitatea lor, chiar credeau c
a fac istorie,
n realitate ei ind simpli spectatori n uriasa aren
a
de circ, n care se produceau iluzionistii, fachirii si
saltimbancii.
Cert este faptul c
a Imperiul sovietic s-a
destr
amat, dup
a ce si-a consumat combustibilul
economic, politic si ideologic. Pr
abusirea efectiv
a Uniunii Sovietice s-a declansat n anul 1991,
pentru trei motive principale, foarte bine exploatate de c
atre gropari: primul motiv, a stat ascuns
2 Capitolul 2 din romanul ½In fata usilor deschise, volu,
,
mul V Fatalitate s, i sperant, a, n preg
atire pentru tipar.
timp de zeci de ani, ca o bomb
a cu efect nt
arziat,
articolul Constitutiei sovietice, care d
adea dreptul republicilor unionale s
a ias
a n mod liber din
componenta URSS. Al doilea motiv, a fost virusul
urii, care s-a manifestat foarte violent la sf
arsitul
anilor 80 nceputul anilor 90. In fata crizei f
ar
a
precedent, cet
atenii sovietici din diferite republici
au nceput s
a se urasc
a si s
a se invidieze reciproc. La TbilisiLa Tbilisi si Vilnius se vorbea ca
ajunge s
a lucr
am pentru Moscova , n Urali se cerea ntreruperea aliment
arii republicilor din Asia
Central
a, la Chi?in?ula Chisin
aula Chisin
au se punea, tot mai insist-tent, ntrebarea ½pan
a c
and i
hr
anim pe rusi cu br
anz
a si-i ad
ap
am cu vin? etc.
In ne, al treilea motiv l-a constituit declaratiile
ociale de autonomie ale republicilor unionale. La
nceputul anilor 90, perestroika si-a pierdut din
intensitate si orice analist politic serios si d
adea
seama c
a este o frectie la un picior de lemn. Imperiul intrase n com
a si mijloacele terapeutice clasice
nu-l mai putea resuscita. Odat
a cu sl
abirea politic
a
si economic
a a Centrului, puterea a nceput s
a alunece c
atre nivelele inferioare, spre republicile unionale si autonome. In lupta dintre Eltn si Gorbaciov pentru obtinerea rolului de lider politic a devenit din ce n ce mai evident
a sl
abiciunea primului
presedinte al URSS ales de Congresul deputatilor
poporului si nu prin votul direct al populatiei. Din
acest motiv, pozitia acestuia a fost mai putin legitim
a si mai lipsit
a de autoritate, dec
at a oric
aruia
alt presedinte din republicile unionale.
Ilie Ionescu l astepta pe generalul Stelkin, la
vila de protocol de la Snagov. Pre?edintelela Snagov. Presedintelela Snagov. Presedintele Rom
aniei
avea emotii mari. Nu-l mai nt
alnise, personal, pe
seful grupului ½Luci din acel decembrie tumultuos,
c
and generalul a supervizat desf
asurarea planului
de r
asturnare a regimului ceausist. Petrecuser
a
mpreun
a primul revelion de dup
a epoca Ceausescu,
b
and vodc
a si dans
and cazacioc. De atunci s-au
ntamplat foarte multe lucruri. Dac
a nl
aturarea
Ceausestilor si preluarea puterii au decurs ca la
carte, dup
a planul sovieticilor, evenimentele ulterioare au avut o evolutie mult mai sinuoas
a dec
at
prev
azuser
a ei. Se gandea c
a generalul este sup
arat
pentru faptul c
a emanatii revolutiei au deviat, dup
a
preluarea puterii, de la linia trasat
a de Moscova.
- Bun
a seara, tovar
ase Ilici! Generalul i str
anse
m
ana, rece si distant, f
ar
a s
a-l mbr
atiseze ca
alt
adat
a, ceea ce era un semn r
au.
www.cetateaculturala.wordpress.com
59
- Bun
a seara... tovarase... domnule general.
Ilie Ionescu se f
ast
aci, nu mai stia cum s
a-l salute, domn sau tovar
as. Tovar
ase Stelkin, doriti
s
a m
ancati ceva sau s
a beti...?
- Nu doresc nimic, r
aspunse generalul sec, f
ara s
al priveasc
a. V
ad ca arati foarte bine, tovar
ase Ilici,
ti prieste puterea. Te-ai rotunjit la fata, nu mai
esti g
albejit si cu ochii ncerc
anati. Ceausescu este
sub p
am
ant, vechii tovar
asi, care te-au sprijinit, au
fost trecuti pe linie moarta, nu mai trebuie sa dai
socoteal
a nimanui... Ionescu era speriat de moarte.
F
ar
a s
a vrea, g
andul i zbur
a la g
adele trimis de
c
atre sultan, cu rman de mazilire pentru domnul
p
am
antean, c
azut n dizgratie, despre care citise
la cursul de istorie medieval
a. Instinctiv si duse
m
ana la g
at, astept
and ca rusul s
a scoat
a funia de
m
atase neagra si s
a-l sugrume. Inghiti de c
ateva
ori n sec si si musc
a limba, ca s
a-si revin
a.
- Tovar
ase Stelkin, ng
aim
a n cele din urm
a Ionescu, cu vocea g
atuit
a, eu nu am nici o vin
a c
a
lucrurile nu au mers asa cum am g
andit noi. Isi
f
acu, n continuare, curaj si ad
aug
a cu o voce mai
hot
ar
at
a: din pacate, nici n Uniunea Sovietic
a evenimentele nu s-au desf
asurat dup
a plan... Tehnica
devierii atacului, vericat
a de at
atea ori, si f
acu si
de aceast
a dat
a efectul. Rusul sl
abi str
ansoarea si
intr
a n joc.
- Asa este, tovar
ase Ilici, dupa r
azboi apar
st
arvarii, protorii, cioclii, pomanagiii si oportunistii. Este greu, chiar si pentru lei, s
a goneasc
a
hienele, c
and acestea simt mirosul de hoit. Jivinele se apropie n hait
a, cu urechile ciulite si-i coplesesc pe van
atori. La Bucure?tiLa BucurestiLa
Bucuresti, dumneata ai nceput s
a te nconjori de
tot felul de javre si de pot
ai. Te-ai molipsit de la
Ceau?escu..la Ceausescu..la Ceausescu...
- S
a stiti c
a i-am promovat pe toti cei de pe
lista pe care am primit-o de la Moscovala Moscova,
ncerc
a s
a se scuze Ionescu. Unii dintre ei, precum
Platon Rozeanu si Vasile M
acelaru, s-au autoexclus din echip
a, deoarece nu s-au multumit cu locul
oferit. Voiau toat
a puterea. Pe ceilalti i-am tinut
aproape si continuam s
a facem o echip
a sudata, cu
toate c
a nt
ampin
am mari greut
ati.
- S tiu tot ceea ce se nt
ampl
a La Bucure?tiLa
Bucurestila Bucuresti, tovar
ase Ilici. Avem oameni
de ncredere, care nu ne-au tr
adat si nu au uitat de
unde au plecat. V
ad c
a esti speriat, nu te nvinuiesc
de nimic, linisteste-te! Stelkin a observat ca r
aceala
cu care l-a nt
ampinat pe Ionescu si-a f
acut efectul,
a reusit s
a-l bage n sperieti. Era sucient, nu mai
trebuia s
a ntind
a coarda. Am venit s
a claric
am
unele lucruri si s
a privim n viitor, vorba unui politician h
atru, Uniunea Sovietic
a a plecat pentru a
r
am
ane!
- Pentru ca veni vorba de claric
ari, as dori s
ami explicati, tovar
ase Stelkin, ce s-a nt
amplat cu
tovar
asul Gorbaciov, cum a pierdut puterea? Ilie
Ionescu rasu
a usurat, g
asise modalitatea cea mai
simpl
a pentru a sl
abi str
ansoarea rusului, miz
and
pe o ntrebare de contra atac.
- Este o poveste mai lung
a, tovarase Ilici. Pentru a-l r
asturna pe Gorbaciov din postul de Secretar General al PCUS si de Presedinte al URSS,
aripa reactionara a PCUS si aparatul de partid
au planicat, pentru septembrie 1991, organizarea
Congresului extraordinar al PCUS si a Con- gresului deputatilor poporului din URSS. Gorbaciov
s-a adresat liderilor republicilor unionale pentru
a obtine sprijinul acestora, promitandu-le l
argirea
considerabil
a a atributiilor si semnarea, n cel mai
scurt termen posibil, a unui nou acord unional, n
august 1991. Pentru a-l devansa pe Gorbaciov,
liderii republicilor unionale au organizat o veritabil
a lovitur
a de stat, pe calea constituirii Comunit
atii Statelor Independente. CSI nu a fost cauza principal
a, ci ultima pic
atur
a care a nclinat
balanta n directia scind
arii URSS. Devenind un
rod al aparatului central de partid si al structurilor regionale ale PCUS implicate n transform
ari,
CSI a determinat destr
amarea parti-dului, a f
acut
ca procesul reform
arii acestuia s
a e imposibil, iar
acest lucru, la r
andul s
au, a eliminat posibilitatea
oric
aror ncerc
ari de reformare treptat
a a statului
unional. In ziua de 19 august 1991, la primele ore
ale diminetii, Radio Moscova anunta c
a Mihail Gorbaciov este grav bolnav si c
a nu mai poate conduce
statul si partidul. Atributiile sale au fost preluate
de un Comitet de Stat pentru Situatii Exceptionale,
iar vicepresedintele Ghenadi Ianaiev a fost numit
presedinte. Era instituit
a starea de urgenta pentru sase luni, iar tancurile urmau sa patruleze pe
str
azile capitalei. Gorbaciov, aat n vacanta n
Crimeea mpreun
a cu sotia sa, era pus sub supraveghere. Puciul din August a nceput cu o zi nainte
de semnarea Tratatului Unional care d
adea o mai
mare libertate republicilor. Al
aturi de Ghenadi
Ianaiev, din Comitet mai f
aceau parte alti sapte
membri: premierul, presedintele KGB, ministrul de
Interne, ministrul Ap
ar
arii, pre-sedintele Uniunii
www.cetateaculturala.wordpress.com
60
taranilor, seful complexului militar - industrial si
fostul sef al Consiliului de Se-curitate. Mihail Gorbaciov a refuzat s
a semneze cererea de demisie, n
timp ce Boris Eltn a organizat rezistenta n fata
Sovietului Suprem rus. Zeci de mii de rusi au iesit
pe str
azi ca s
a blocheze drumul blindatelor conduse de maresalul Iazov. De asemenea, la Leningradla Leningrad oamenii au iesit din case pentru
a protesta mpotriva puciului din capital
a. Complotistii au anulat, pe 21 august, ordinul de a se
trage n multime si au ordonat militarilor sa revin
a n caz
armi. Spre sear
a, Mihail Gorbaciov a
p
ar
asit Crimeea si a anuntat de la Moscovala Moscova c
a situatia este sub control. Privirile s-au
ndreptau acum spre noul erou, Boris Eltn care
a salvat Uniunea Sovietic
a de revenirea tiraniei.
Evenimentele din lunile urm
atoare au demonstrat
c
a perioada 19-21 august 1991 a1991 a nsemnat
nceputul destr
am
arii Uniunii Sovietice. Ca urmare
a evenimentelor din 19-21 august 1991, secretarul
general al CC PCUS Mihail Gorbaciov, la 25 august 1991, a1991, a demisionat din functia de Secretar general si a ndemnat CC PCUS s
a ia dicila, ns
a justa decizie de a se autodizolva. Din 22
august si p
an
a pe 6 noiembrie 1991, si-au ncheiat
existenta partidele comuniste din toate republicile
unionale si respectiv PCUS, ca organizatie a ntregii
uniuni. Odat
a cu scindarea structurilor PCUS sa destr
amat, n avalansa, statul unitar URSS. In
august 1991, si-au proclamat independenta statala
Azerbaidjanul, Belarusia, Kirghizstanul, Moldova,
Turkme-nistanul, Uzbekistanul, Ucraina, Estonia.
In decembrie 1991 au iesit din componenta URSS
practic toate republicile unionale, cu exceptia Rusiei si a Kazahstanului. Ultimul element al acestui proces de distrugere a fost reprezentat de referendumul ucrainean, din 1 decembrie 1991, atunci
c
and majoritatea absolut
a a cetatenilor republicii
au sprijinit proclamatia de suveranitate a Ucrainei.
Ucrainenii nu au uitat foametea din anii 1932-1933,
c
and au murit de inanitie aproape 7 milioane de
oameni, n timp ce granele lor erau exportate de
Stalin n Occident.
- Pentru linistea mea sueteasc
a, tovar
ase Stelkin, tovar
asul Gorbaciov a f
acut jocul fortelor
anti-comuniste? Occidentul a fost amestecat n
destr
amarea URSS?
- Mihai Sergheevici este un om slab. El s-a armat prin organizarea bazelor de tratament pentru
membrii biroului politic. Asa i-a cunoscut pe An-
dropov, pe Suslov, pe Cernenko si pe Brejnev, tuturor le-a tinut companie n timp ce se aau la curele
de tratament balnear, intr
andu-le n gratii. N-a dat
dovad
a niciodat
a de inteligenta, a r
amas n sinea
lui un taran sf
atos, f
ar
a veleit
ati de lider. In aceste
conditii a putut s
a e jucat pe degete de Boris Eltn,
un c
apc
aun betiv si corupt, uns cu toate aliile. Pe
de alt
a parte, secretarul de stat al SUA de pe vremea lui Jimmy Carter, Zbigniev Brzezinski, a armat, n repetate r
anduri c
a strategii americani din
Ucraina au avut un rol hot
ar
ator n destr
amarea
URSS. El a declarat textual: . . . anumite actiuni
ale Ucrainei, declararea independentei, n decembrie 1991, insistenta acesteia n timpul importantelor negocieri purtate n p
adurea Belovejskaia n favoarea nlocuirii Uniunii Sovietice cu o comunitate
mai liber
a, format
a din state independente. . . nu au
permis ca CSI s
a devin
a noua denumire a unui
URSS mai federal . Independenta politic
a a Ucrai-
nei a surprins Moscova si a reprezentat un exemplu, care a fost urmat de alte republici sovietice.
La 8 decembrie 1991, sei celor trei state slave Rusia, Belarus si Ucraina - au semnat acordul care
a dat o forma ocial
a denitiv
a sf
arsitului URSS,
care avusese deja loc. Rusii continu
a s
a cread
a c
a
o singur
a declaratie nu poate s
a zdruncine o putere
nuclear
a cu o mare armat
a si cu structuri puternice
de securitate de stat, dar la Kievla Kiev, la Minskla
Minsk si n alte capitale ale fostelor republici unionale se stia cu claritate c
a soarta URSS-ului unitar
a fost decis
a cu mult timp nainte. Sunt convins c
a
serviciile secrete occidentale au lucrat serios la destructurarea sovietelor si au pompat sume imense
de bani pentru a convinge ocialit
atile de la Kievla
Kiev si Minsk s
a saboteze eforturile disperate ale
liderilor rusi de p
astrare a Uniunii.
- Serviciile speciale sovietice n-au stiut c
a se
preg
ateste dezmembrarea tarii, n-au putut dejuca
aceste planuri m
arsave?
- Serviciile noastre nu s-au implicat, n mod
hot
ar
at, pentru salvarea Uniunii Sovietice. Am
fost constienti c
a se apropie sf
arsitul si am decis
s
a dirij
am noi toate actiunile de constituire a statelor independente si s
a promovam oamenii nostri
n conducerea acestora. Dac
a mai am
anam reformele, situatia ne-ar sc
apat de sub control, s-ar
instalat haosul si anarhia. Cel mai mare pericol
ar fost un r
azboi civil pentru acapararea puterii, n care s
a se foloseasc
a armament nuclear. Extremistii ar fost n stare s
a incendieze planeta.
www.cetateaculturala.wordpress.com
61
De aceea, am decis s
a l
as
am implozia controlat
a
s
a-si fac
a efectul. Am naintat rapoarte catre conducerea de partid si de stat despre intentiile secesioniste ale unor lideri regionali. La nceput,
Boris Eltn si Stanislav Puskevici au sperat c
a-l
pot convinge pe Leonid Kravciuk s
a p
astreze Uniunea ntr-o formul
a oarecare. In 17 august 1991,
Boris Eltn a parafat un proiect de Acord Unional si a planicat semnarea acestuia pe 19 august
1991, ns
a presedintele ucrainean nici nu a vrut s
a
aud
a de cuv
antul Uniune . In cele din urm
a au
g
asit formula Comunitate , ca mod de coexistare
a statelor ntr-un spatiu economic, politic si militar unice. Presedintii i-au ns
arcinat pe experti s
a
preg
ateasc
a documentele, n conformitate cu modelul comunit
atii. La VisculiLa Visculi au fost prezente doar trei dintre cele patru republici care, n
1922, au nintat URSS: Rusia, Belarus si Ucraina.
A patra, Federatia Trans-caucazian
a (ZSFSR), fusese desintat
a la scurt timp dup
a crearea URSS, si
toate tarile compo-nente ale fostei ZSFSR iesiser
a
deja din componenta Uniunii: Georgia, la 9 aprilie, Azerbaidjanul la 30 august si Armenia la 21
septembrie 1991. Cu toate acestea, cele trei tari
slave au semnat acordul. Imediat, Eltn, Kravciuk si S uskevici s-au hot
ar
at s
a-i telefoneze lui
Gorbaciov si presedintelui Bush. Telefonistii centralei telefonice speciale l-au g
asit greu pe seful
Kremlinului, nsa leg
atura cu Casa Alb
a s-a obtinut
aproape imediat. In cele din urm
a, convorbirile sa desf
asurat n paralel: Eltn cu Bush, S
uskevici
cu Gorbaciov. A
and despre cele petrecute, Gorbaciov a apelat la armat
a, pentru p
astrarea integrit
atii URSS, dar generalii nu l-au b
agat n seam
a,
iar maresalul S aposnicov l-a tratat cu indiferenta,
chiar cu dispret. Drept urmare, dezam
agit si resemnat, Gorbaciov si-a dat demisia, asa cum ti-am
spus, din toate functiile la 26 decembrie 1991. In
mod straniu, asta mi aminteste de anul 1917, c
and
tarul, n calitate de comandant suprem a cerut sprijinul armatei, dar militarii au fost n unanimitate
n favoarea renuntarii lui la tron. Sincer s
a u,
pe mine m-a dezam
agit foarte tare Mihail Gorbaciov, a iesit din scen
a pe usa din spate, dup
a ce
si-a ndeplinit misiunea. Ceea ce Gorbaciov si colaboratorii s
ai, Eduard Sevarnadze si Aleksandr Iakovlev, au intentionat sa fac
a de la bun nceput,
c
and au dorit sa reformeze Uniunea Sovietic
a, a
r
amas neclar, chiar si pentru ei. Nu a existat o corelare ntre institutiile statului si nu s-a tinut cont
de puterea fortelor conservatoare, care s-au opus si
celor mai mici reforme. Evenimentele din URSS si
din Europa de Est au uimit pe toat
a lumea, mai
ales pe cei care aveau un oarecare respect pentru
sistemul comunist, si, printre acestia desigur se aa
ntreaga conducere de partid sovietic
a. Singurul lucru bun pe care l-au f
acut Gorbaciov si Sevarnadze
a fost ndep
artarea pericolului r
azboiului nuclear
si nceputul unei colabor
ari ntre URSS si Statele
Unite. Intentia lui Gorbaciov a fost bun
a, el si-a
dat seama c
a statul si societatea sovietic
a au nevoie de reforme fundamentale, altfel se ndreapt
a
spre pr
apastie. Noi am ncetat s
a mai progres
am
nc
a de la caderea lui Hrusciov. Perioada Brejnev
a nsemnat stagnare si coruptie, inclusiv la nivel
nalt. Chiar ginerele lui Brejnev, ministrul adjunct
de la comertul exterior, a fost condamnat la moarte
pentru submi-narea economiei nationale.
- Tovarase Stelkin, pot s
a v
a ntreb ce rol a jucat
S evarnadze n destr
amarea Uniunii Sovietice?
- Omul asta, un fel de Ianus din mitologie, a
fost creatia KGB. Nimeni nu-i cunoaste toa-te fetele
mai bine ca noi. La 1 iulie 1985, S evarnadze a devenit membru al Biroului Politic al PCUS, iar a doua
zi a fost numit ministru de externe al URSS. Personal, l-am b
anuit, de la nce-put, f
ara s
a am probe,
c
a face jocul americanilor. Aceasta b
anuial
a a devenit certitudine c
and a n-ceput s
a se nt
alneasc
a
tot mai des cu James Baker, secretarul de stat american, pe motivul c
a ar preg
ati tratatul de reducere
a armelor nucleare. Noi am avut informatii c
a a
fost de mai multe ori n vizite particulare la o caban
a, proprietatea guvernului SUA, situat
a ntr-o
p
adure pustie din statul Wyoming. Nu stiu pentru
ce motive Gorbaciov a avut o ncredere total
a n
el, cu toate c
a era un armean foarte alunecos, cu
ascendenta ebraic
a. Jidovii astia au fost un blestem pentru Rusia. tarii si-au dat seama de rolul
lor nefast n societatea rus
a si i-au c
as
apit de ecare dat
a cand au avut ocazia. Drept r
azbunare,
ei au adus comunismul si l-au asasinat pe ultimul
tar, pe Nicolae al II-lea, cu ntreaga lui familie.
Dup
a ce au pus mana pe puterea politic
a, au distrus
intelectuali-tatea, oterimea, t, aranii mijlocas, i, intelectualitatea si clerul ortodox, tot ceea ce nsemna
traditie, cultur
a si istorie rus
a. Salvarea noastr
a
a venit, n mod paradoxal, din partea a doi jidovi renegati, Iosif Djugasvili, ul evreului si Beria,
adjunctul s
au, care au descoperit la timp complotul me-dicilor evrei de la Kremlin. Dac?la Krem-
www.cetateaculturala.wordpress.com
62
lin. Dac
ala Kremlin. Dac
a nu le curmau activitatea criminal
a halatelor albe, n conducerea PCUS
r
am
aneau numai izraelitii. R
azbunarea nal
a a ilor lui Iuda a fost infernal
a, ei au protat cel mai
mult de dezintegrarea statului sovietic.
- Chir asa? Ma cutremur la g
andul c
a Occidentul
a reusit, p
an
a la urm
a, s
a ngroape comunismul, n
care eu am crezut cu toat
a inta mea. Dumneavoastr
a, tovar
ase Stelkin, cum ati r
azbit prin vremurile astea.... Ilie Ionescu nu-si g
asea cuvintele.
S tia c
a generalul a fost debarcat de la sea KGB,
care se democratizase si se transformase, ntre timp.
Nu voia sa-l jigneasc
a pe mentorul s
au, dar se bucura, n sinea lui, c
a Stelkin nu mai este seful temutului serviciu de informatii si nu mai avea puterea
nelimitat
a asupra unor destine. Generalul era nsa
prea versat ca s
a nu sesizeze unda de pl
acere sadic
a din vocea lui Ionescu, c
and i puse ntrebarea,
de aceea i r
aspunse pe un ton rece si taios:
- Te bucuri degeaba, tovarase Ionescu. Nu numai
c
a am r
azbit, dar mi-am p
astrat puterea si pozitia
neatinse, chiar dac
a nu am nici o calitate ocial
a.
Dac
a n-ai stiut p
ana acuma, a
a c
a, n serviciile secrete, puterea nu este n m
ana celor care ranjesc pe
sticla televizorului. Oamenii nostri conduc Rusia
si toate statele declarate independente. Vreau s
a-ti
aduc aminte c
a far
a petrol, f
ar
a gaze, f
ar
a resurse
minerale si, mai ales, f
ar
a o armat
a puternic
a, nu se
poate discuta despre independenta. Toat
a Europa
este la cheremul celor care manevreaza robinetul
gazului rusesc! Este numai o chestiune de timp ca
Rusia s
a redevin
a o super putere mondial
a, condus
a
de oameni care s-au format n cadrul serviciilor secrete. Vei vedea, c
at de cur
and, redesenarea unei
noi h
art, i strategice mondiale, n care Rusia va redeveni un pol de putere. Toate t, arile membre ale
Tratatului de la Varla Vars, ovia cocheteaz
a cu Uniunea European
a s, i cu NATO. S
a nu crezi cumva c
a
aceste dou
a structuri sunt dispuse s
a va faca vou
a
cadouri, din contr
a. Uniunea European
a va distruge toate capacit
at, ile economice din Europa Central
a, va acapara nant, ele, folosind fort, a de munc
a
ieftin
a s, i resursele minerale n folosul companiilor
transnat, ionale. Noi suntem preg
atit, i pentru toate
aceste provoc
ari, nu vom interveni, i vom l
asa pe
fos, tii nos, tri aliat, i sa ajunga la pragul cel mai de
jos al s
ar
aciei. C
and va ajunge cut, itul la os, s, i
vor pune cenus, a n cap, vor face penitent, e s, i vor
ruga Rusia s
a-i ierte. Tovar
as, e Ilici, mama Rusia este invincibil
a s, i are fort, a s
a treac
a prin toate
furtunile istoriei. S, i mai este ceva, tot ceea ce se
va nt
ampla n Europa se va face cu acordul nostru.
Exist
a o ordine mondial
a prestabilit
a ce nu poate nc
alcat
a de nimeni. Independent, a Rom
aniei este o
iluzie des, art
a, acuma suntet, i mai dependent, i dec
at
oric
and de marea nant, a mondial
a care nu are nici
un fel de sentimente, are numai interese. Experimentul, numit impropiu comunism, s-a terminat n
Europa, dar va regretat, mai repede dec
at crezi,
de sute de milioane de oameni. Este doar o chestiune de timp pan
a cand perioada comunist
a s
a e
reevaluat
a s, i Ceaus, escu s
a e declarat erou! P
an
a
atunci, bucur
a-te!
- Chiar as, a? nghit, i n sec Ionescu.
- Rom
ania a fost, cu except, ia unor mici perioade te timp, ostil
a Rusiei. A prosperat numai
atunci c
and a fost de aceeas, i parte a baricadei istoriei. P
an
a s
a instaurat, i socialismul, cu ajutorul
Uniunii Sovietice, at, i fost o t, ar
a de opincari, de
m
am
aligari s, i de analfabet, i. De-a lungul secolelor, turcii, austriecii s, i, n ultima vreme, ungurii
v-au culturalizat cu foarte mare greutate deoarece
at, i fost reticent, i la progres s, i la civilizat, ie. Put, inii
vos, tri intelectuali au studiat la Istambulla Istambul, la Vienala Viena, la Budapestala Budapesta
s, i la Moscovala Moscova, as, a cum ai f
acut s, i dumneata. Niciodat
a rom
anii nu au fost n stare s
a
se auto-conduc
a, s, i-au ucis conduc
atorii s, i au adus
n t, ar
a dinastii st
aine: greces, ti, turces, ti, ungures, ti
sau germane. Mai mult dec
at at
at, rom
anii au o
gen
a patogen
a, sunt incapabili s
a le e loiali celor care le fac bine. N-au terminat niciodat
a un
r
azboi al
aturi de aliat, ii init, iali. Intotdeauna i-au
tr
adat la greu s, i au trecut al
aturi de cei mai puternici. Asta dovedes, te c
a au o cons, tiint, a de slug
a,
de animal de povar
a, au r
amas la stadiul de patruped njugat. T, i-am spus toate astea ca s
a s, tii la ce
s
a te as, tept, i din partea unui popor nerecunosc
ator.
Noi nu avem nici un motiv s
a-l iubim pe Ceaus, escu,
dar voi nu-i meritat, i nici m
acar osemintele! Asta
explic
a de ce pe rom
ani i ur
asc toate neamurile s, i
nu ar regreta nimeni disparit, ia t, arii voastre de pe
hart
a. Ginta latin
a este o poveste ridicol
a, Italia,
Frant, a, Spania, Portugalia s, i toate celelalte t, ari de
origine latin
a au fost, n mod constant s, i tadit, ional
de partea Ungariei nu de partea Rom
aniei. F
ar
a
Uniunea Sovietic
a jum
atate dintre rom
ani ar vorbit azi ungures, te. As, a c
a noi nu ne as, tept
am la
recunos, tint, a din partea romanilor, din contr
a, loialitatea le este str
ain
a. Ne-am amestecat n istoria
www.cetateaculturala.wordpress.com
63
Rom
aniei pentru c
a a prezentat, pentru noi, de-a
lungul istoriei o gubernie strategic
a, un fel de barier
a sanitar
a n fat, a turcilor s, i a ungurilor. V-am
l
asat at
ata libertate c
at s
a nu va pierdet, i ca nat, ie,
altfel v
a putem ocupa oric
and, n c
ateva ore putem
s
a ajungem la Bucurela Bucures, ti. It, i garantez c
a
jum
atate din populat, ie ar aplauda trupele ruses, ti
care ar intra n t, ar
a s, i le-ar primi cu ori !
Florin SINDRILARU
trei m
a ntreab
a/ Care e sefa cine conduce/Alege
g
aina roscat
a/ Fuge/Pe jos fructe de tot felul/
Urzici/Urme ale socrului meu.. Versurile din ½ Alexandru Musina si ½ Lumin
a galben
a pulseaz
a de
imaginea celuilalt mare poet brasovean, decedat
de asemenea de curand: ½ m
a g
andesc la pri-
virea lui//Albastr
a metalic
a din care vineri curgeau/Cercuri de foc apoi/Nu i-am v
azut dec
at ochii
nchisi/Dormea miercuri i-a spus Taniei c
a mai st
a
putin/
Si se ridic
a.. Ane, colega de la catedra de
lologie comparata, plecat
a din aceast
a lume cu
putin timp nainte, este evocat
a n poezia cu ti PENTRU POETUL AN- tlu omonim. ½ Brasov, 2 martie 20112011 i priULTIMA GARA
DREI BODIU
lejuieste poetului evocarea unor nume cunoscute
din universul literar care au fost, m
acar si penPoate c
a nu ar avea sens s
a vorbim/scriem despre tru c
ateva momente, ½locuitori al Brasovului: Ocpresimtiri si predestinare. Faptul ar p
area, acum, tav S ulutiu, Steinhardt, Mihail Sebastian, S tefan
putin fortat. Dar lucrurile, nt
ampl
arile, eveni- Baciu. si ½ 2 august 20112011 poate socotit
mentele se leaga at
at de neasteptat si tragic, nc
at un text premonitional, asa cum ½ Prim
avar
a timsimti, din ce n ce mai ap
as
atoare, mana destinu- purie exceleaz
a ntre aceleasi coordonate: ½ Azi am
lui. S i poate c
a receptarea si interpretarea volu- rememorat/Mortii am num
arat p
an
a la trei.//Am
mului (din p
acate) ultim, postum, de versuri al lui vorbit apoi despre/Cei bolnavi. Am t
acut apoi
Andrei Bodiu (Firul alb, Bucuresti, Editura Tracus istoviti..
Arte, 2014) ar fost alta, dac
a rul vietii lui nu sSentimentul dramatic al trecerii ireversibile si
ar curmat at
at de neasteptat si de brutal n seara unidirectionale este mascat de imagini fulgu-rante,
acelei zile de 3 aprilie 2014. Citit si recitit acum, cr
ampeie de viata, momente, ce se cer interpreconsiderat prin prisma fatum -ului atotputernic ce tate n registru alegoric: ½ Doamna din dreapta
si-a f
acut simtit
a at
at de brutal prezenta, constati mea/Tremura anul trecut imperceptibil/Acum
c
a volumul de poezii al lui Andrei Bodiu e marcat mana dreapt
a-i zv
acneste/De parc
a ar vrea s
a
de presentimentul disparitiei sale zice. Poe-tul d
a, cante /O sonat
a de Chopin.
(½ Nev
at
amati ).
prin versurile sale, aceast
a impresie, nu vorbind/ O banal
a excursie estival
a pe apele Mediteranei,
scriind despre sine, ci ntorc
andu-si privirea, destul cu vaporasul, condus de un Caron autist, cap
at
a
ntreb pe
de des, nspre cei apropiati, plecati dintre noi. C
aci dimensiunile unui drum spre infern: ½ Il
vine o vreme c
and stai de vorb
a tot mai des, nu b
arbatul de l
ang
a mine unde mergem./Se uit
a la
cu cei a c
aror prezenta este diurn
a si trece neobser- mine mi face/Semn c
a nu aude nimic./Vasul e
vat
a, ci cu cei plecati n marea c
al
atorie. ½ 23 aprilie vechi. Motorul huruie cand ncet cand/Prea tare.
20102010 , a doua poezie din volumul lui Andei (½ Ape turcoaz ).
Bodiu, aminteste de socrul s
au, mort de cur
and, pe
Volumul lui Andrei Bodiu nt
areste impresia unui
care l viseaz
a, si de George Cr
aciun, a c
arui zi ono- poet obosit si obsedat de sentimentul trecerii, prea
mastic
a era. Ultimele versuri ale poeziei mustesc de putin sesizabil n volumele sale anterioare. Poate
tren mi-am amintit c
presentimentul mortii: ½ In
a din dorinta de ½a opri timpul n loc 3 , multe tie/ Ziua lui Cr
aciun // La ore diferite la/ 4 si la 3 tluri de poezii sunt consemn
ari ale unor date si
m-am nt
alnit cu socru-meu si cu George nu/ S
tiu locuri (½ 23 aprile 20102010 , ½ Brasov, 2 martie
dac
a ei au vrut s
a se nt
alneasc
a cu mine..
20112011 , ½ Gar
a japonez
a [Fukushima 12 martie
Alte c
ateva texte sunt str
afulgerate de aminti- 2012] , ½ 2 august 20112011 , ½ Ljubliana 23 noiemrea, dureros cenzurat
a, a celor plecati dincolo. ½ Un brie 20112011 , ½ Viena copiilor , ½ Seara pe podul
ursulet cu picioare subtiri si burta mare sau ½ Dou
a Carol , ½ Piata Vaclav , ½ Granita cu s
arbii , ½ Sapere lipite de-un m
ar sunt, la fel, dominate de
3 Dorinta, veche ½de c
and lumea, mplinita sau
½prezenta ubicu
a a socrului, trecut n lumea cea- nemplinita, nu este apanajul unui singur scriitor, al unui
lalt
a: ½ Tudor alearg
a g
ainile printre/ Urzici sunt singur scenariu epic sau al unui singur protagonist.
,
www.cetateaculturala.wordpress.com
64
grada familia , ½ Spre Baia Mare ). Sunt niste
½jaloane, cu rol de memento, ale trecerii, ale
ine-vitabilei alunec
ari. Avem n vedere, desigur,
apetenta optzecistilor pentru biograe, cotidian,
prozaism sau autenticitate. In textele lui Andrei
Bodiu este vorba, ns
a, de o alt
a optiune lirica. Poetul face, prin text, efortul de a ½opri trecerea, de a
o eterniza prin vers(uri) ntr-un statu quo adeseori
neasteptat, plasat de preferinta n nalul poeziei,
care oblig
a cititorul la re-lecturare si implicit la reinterpretare. Dovad
a, versul ultim al poeziei care
d
a titlul volumului (½ Un r alb subtire desparte lumea n dou
a ), sau nalurile poeziilor ½ Taxi Driver , ½ Sagrada familia , ½ L
ang
a gara Predeal . Din
ciclul de sase poezii intitulat ½ Viena copiilor , scriere care da senzatia de impersonal si detasare a liricului, dar care, n realitate, porneste dintr-o ad
anc
a
zbatere si un ad
anc consum afectiv, cea de a cincea
secventa exceleaz
a prin forta sugestiei, prin pendularea ntre vis si viata, ntre realitate (si istoric
a)
si ctiune: ½ Ce spaim
a poti traversa la/Margine
de imperiu tragi//O linie cu m
ana amortit
a/Brusc
ti se trezesc orgoliul/
Si responsabilitatea de/Urmas
al lumii selenare/ Brusc faci primul pas un pas
mic//Parchetul sc
arta
ie/Muzeul e bine ntretinut.
O alt
a poezie antologic
a, ½ Gar
a japonez
a (Fukushima 12 martie 2012) , impresioneaz
a prin la-
acord
am atentia cuvenit
a nalului poeziei: ½ Obiec-
tele au nceput s
a/ se ascund
a// agenda am g
asito a doua zi la/ registratur
a mersul trenurilor cu
prima/ pagin
a rupt
a de Tudor/ a doua zi telecomanda/ televizorului seara t
arziu ntr-un sertar.//
S-au ascuns m-au p
ac
alit m-am g
andit intens la
ele cu drag/ Cu disperare . (subl. ns.). ½ Un
tren ncetinind. La FeldioaraLa Feldioara , poezie
remarcabil
a prin nalul ei eliptic, e mai mult un
prilej de rememorare a unor pagini de istorie sau
literare.
In volumul din 2008 poetul e mai apropiat de
spiritul optzecist. Volumul nsusi e mai luminos,
mai deschis ca atmosfer
a. Doar poezia ce ncheie
placheta marcheaz
a, posibil, trecerea c
atre ½ Firul
alb : ½ Nesigurul interval dintre v
arste/ C
and tot
mai aproape de mine/ Dimineata sau noaptea explodeaz
a/ Mortile celor dragi.. Supratema g
arii ca
trecere sau ca statie nal
a prinde contur n poezia
½ Brasov Tranzit : ½ Trec prin orasul meu f
ar
a/S
a
cobor n gar
a//Merg spre Sibiu nu cobor/Pentru
Adi si Tudor m
a//G
andesc doar la ei poate/I-as
putut chema n gar
a//Adi s
a stea l
ang
a Tudor
c
at/Timp priveste el rapidul motor//Am
andoi s
a
privim cum/Zice el ¾ta-tai¿ dup
a care/Ar ncepe s
a
pl
ang
a mai//Bine asa trenul pleac
a/Cerul e plumburiu tabela de marcaj de pe Tineretului e oarb
a/
Steagu joac
a cu Gloria Buz
au m
a ndep
artez f
ar
a
s
a/
Stiu scorul.//Asta
e meciul.. Sensurile ale-
pidaritatea discursului liric si prin puterea de sugestie. Versurile ½rememoreaz
a accidentul de la
centrala nucleara din localitate, petrecut n 11 gorice ale textului se vor dezvolta ulterior, n pagini
martie 2011. Momentul, uimitor ½xat de poet si imagini memorabile, n ½ Firul alb .
In acest ultim volum de poezie, Gara e
ntr-un prim-plan halucinant, ar cel de dup
a
un an de la petrecerea tragediei: ½ E o coad
a v
azut
a/simtit
a de c
atre autor ca loc de trecere, ca
p
de b
arbati/B
atr
ani care privesc/In
am
ant.//La viata ns
asi n derularea ei, iar poetul este parte incap
atul cozii unul/Dintre ei tine un/Telefon pu- tegrant
a din marea c
al
atorie. Un drum cu un tren
blic la ureche.//ta
r
aitul se aude/Prelung. Sacadat. de mare vitez
a, n China (½ Little Boy ), i sugereaz
a
Acum/B
arbatii b
atr
ani ridic
a privirile.//Tac si as- poetului un fragil echilibru planetar: ½ S
ase chinezi
dans egal./In
echilibru fragil..
cult
a/Tac si ascult
a. ½Tabloul e n acelasi timp o si patru europeni/In
sintez
a a ½identit
atii si ½specicit
atii spirituale a ½ Tidemouth , un depou celebru de locomotive cred,
poporului japonez, a unei existente si supravietuiri devine pentru Radu Cosasu (scriitorul evocat n
milenare.
text), ca si pentru ½eul liric, t
ar
amul de nic
aieri,
Simbolul dominant al trecerii este gara. paradisul utopic al lui Thomas Morus: ½ S
i el/E
Binenteles c
a se adaog
a cuvintele din c
ampul n c
autarea depoului Tidemouth/Care nghite cele
semnatic aferent ei: trenul, locomotiva, c
al
atoria, mai bune/Locomotive din lume. 4 ½Gara japonez
a,
c
al
atorul etc.
amintit
a mai sus, e o metafor
a total
a ultimul
In volumul anterior, ½ Oameni obositi , simbolis4 Textul mi-a produs aceast
a impresie, dar, la recitirea
tica garii este abia ntrez
arit
a. Unele texte, totusi,
celor scrise, mi-am dat seama c
a se poate oricand arma si
merit
a amintite. In ½ Parfum de romanta
, gestul contrariul. Nu-i nimic. Mai suparator e faptul ca sunt nevoit
ului care i rupe, n joac
a, prima pagin
a din Mersul sa sesizez n subsolul paginii una din trasaturile esentiale ale
trenurilor, cap
ata conotatii simbolice, mai ales dac
a liricii lui Andrei Bodiu: ambiguizarea fara margini.
www.cetateaculturala.wordpress.com
65
si mereu persistentul c
arlig al sperantei. ½ Lang
a tive de subconstient (Gheorghe Cr
aciun, n Pactul
gara Predeal este tot o alegorie a trecerii c
atre somatograc, Pitesti, Editura Paralela 45, 2009, p.
neantul/ necunoscutul de dup
a moarte: femeia cu 59). Alegoria, metafora, simbolul, au ajuns la un
basma pe cap ½ se chinuie ca un melc/ S
a ajung
a la grad at
at de nalt de generalizare si abstractizare,
o central
a termic
a/ Dezafectat
a . ½ G
ari mijlocii nc
at textul, limpede si denudat, aparent golit de
reia sugestia vietii ca drum f
ar
a ntors, ca trecere. sensuri, proazic si tranzitiv, se cere mereu si meMerit
a repro-dus
a n ntregime, ind unul din tex- reu reluat, p
an
a la surprinderea str
alumin
arilor lui.
tele referentiale ca potentare a alegoriei: ½ ¾Unde Putem reciti, pentru aceasta, ½ Gar
a japonez
a (Fuesti tati?¿ m
a ntreab
a cu/Vocea sublim
a de la kushima 12 martie 2012) . si vom ntelege si versapte ani.//¾Aproape de Medias¿ r
aspund/
Si trag surile lui Burnt Norton, care se exprima n ciclul
n piept mirosul de/Usturoi din vecini.//¾
Si cum de poezii ½ Patru cuartete : ½Cuvintele se misc
a,
e gara din Medias? E mare?¿/Intreab
a mai departe ¾E mai mare ca gara/Din Predeal?¿//¾Cam
tot asa¿ zic eu ncurcat.//Nasu si plimb
a geanta
maro/Pe burt
a Barmanu/Face piruete pe ritm
de melc.//¾Unde esti tati?¿ m
a ntreab
a/ ¾In
ntunericul de la Augustin, Tudor,/Aproape, n
ntunericul de la Augustin.¿. La fel cum un alt
text-etalon al acestui volum, ½ Spre Baia Mare (e
si locul de nastere al poetului, ceea ce nt
areste
alegoria), condenseaz
a simbolistica ntregului volum: ½ S
a petrec/Noaptea ntr-un tren p
ar
asit n
gara/Jibou.//Intr-un
tren/ cu ferestre sparte/cu
ferestre sparte pe jum
atate/cu ferestre opace//Cu
usile deschise metal pe/Metal nerb
antat.//S
a
petrec o noapte de septembrie /Friguros spre
dimineata
s
a-mi/Inghe
te picioarele si capul/S
a
ncep s
a tremur pe bancheta bordo./Frica s
a izbucneasc
a n jum
atate de oglind
a. 5
A ne referi la un singur aspect, ce-i drept fundamental, al volumului lui Andrei Bodiu ar ns
a
o greseal
a. El cuprinde si sintetizeaz
a at
atia ani de
t
acere laborioas
a totusi, ne-concretizat
a n volum
dar presupun
and un efort creator permanent. C
aci
lirica lui a atins un grad nalt, foarte nalt, de cristalizare, de esentializare. Poetul nu poate considerat, dup
a cum sugereaz
a textele incluse n acest
volum, un optzecist sadea, nici un expresionist, nici
un suprarealist peste timp, nici un postmodernist
notoriu.6 Poetul a devenit el nsusi, scriitura lui
½disloc
a si absoarbe n uxul ei straturi semnica-
muzica se misc
a/Numai n timp; ceea ce ns
a doar
tr
aieste/Poate doar s
a moar
a. Cuvintele, dup
a discurs, ajung/La t
acere.. Realitatea e c
a poezia lui
Andrei Bodiu si alege cu grij
a cititorul, iar acesta,
odat
a cucerit, va deveni un admirator constant al
ei. Poezia r
am
ane parte din cititor, p
ana la asimilarea/nsusirea ei poezie si cititor vor forma un
sin-gur ntreg.
Intr-adev
ar, unele texte mai uzeaz
a de ironia optzecist
a. Ironie amar
a, caustic
a si trist
a. ½ O femeie
si dou
a statui e o poezie dureros de ½adev
arat
a
si at
at de actual
a. Merit
a redat
a n ntregime: ½ O
poz
a la statuie/¾Ioan Cavaler de Pus de/Puscariu.
Cine o mai si a
sta?¿ ntreab
a ea/ Se asaz
a
apoi//Toti n linie. Poza/ E gata ea z
ambeste/Larg
fericit
a n spatele ei/ta
sneste ca o lam
a de/ Laser statuia ecvestr
a a lui/C
at
alin Botezatu. ½ Spre
cap
atul lui 66 e un text pe care, dac
a e s
al consider
am ironic, atunci l ½descoperim ca -
ind de o ironie cumplit
a, implicand o moral
a pe
m
asur
a: n epoca noastr
a doar boschetarii (mai)
citesc: ½ Dimineata dac
a nu/E foarte frig bosche-
tarii/Citesc dup
a/Formatul c
artii cel din spatele
pietei citea/Un roman politist la fel cel care citea/In
picioare cu cartea proptit
a de o geant
a//Dialoga
pare-se cu ntunericul din/Geanta portocalie./Pe
fundul ei nc
a o crim
a dintr-o zi/Oarecare.. Apoi
½ Ljubliana 23 noiembrie 20112011 , ½ O amintire cu Berlusconi ½ Un bancomat gras si unul
slab la sediul BCR , ½ Masa de dup
a , ½ Avioane ).
Unele texte uzeaz
a, n sens postmodern, de resemnicarea unor teme, motive, mituri (½ Liebe ,
un peron. Inca un simbol des uzitat n literatur
a.
½ Sagrada familia , ½ Sentimentul global al intei ,
6 Este o greseal
a pe care mi-o asum si de care trebuie
ar
a stare , ½ Viena copiilor , ½ Biography ,
sa ma debarasez: aceea de a ncorpora scriitorii n vreo ½ Omul f
oarecare orientare literara. Poate ca n cazul unor crea- ½ Outing din nou un text excelent despre sentitori de mai mica respiratie, de onesta modestie, o aseme- mentul inutilit
atii si drama inco-munic
arii , ½ Miernea nregimentare e prielnica si folositoare. Dar nu mai e
curi seara si joi dimineata ).
Dar poezia lui
beneca, ci daunatoare, cred, n cazul scriitorilor mari. Ei
ai de toate, n acest volum, ranat
a,
nu se ncadreaza unor orient
ari literare, ci genereaza aceste e mai nt
orientari.
eliptic
a, heraclitica n spiritul ei eleat. ½ Depre5 Un alt mare scriitor rom
an si nchipuie viata, totusi, pe
www.cetateaculturala.wordpress.com
66
sivi. Nevrotici merit
a a considerat
a, n acest
sens, nc
a o poezie-etalon: ½ Depresivi. Nevrotici./Uit
and s
a tr
aiasc
a.//Alunec
a de la usa alb
a/
La geam si napoi.//Mai bine nu te-nv
arti n loc/
Si
alearg
a mai departe. Aceiasi porumbei/
Si aceleasi
vr
abii.//Loveste ecare piatr
a/Intr-un
exercitiu
de aerisire.//La cap
atul respiratiei/O acolad
a..
si ½ Recomandarea surprinde, la modul prozaic,
munca de birou. Este ns
a o sugestie a vietii care
trece pe l
ang
a poet. C
ateva versuri de nceput
(½ St
a la masa vraiste din/Birou si asteapt
a.//Buze
senzuale picioare/Lungi ochelarii lipiti/De ochii
verzi.//Imi
mai trebuie o fraz
a/O ntreb dac
a e
sociabil
a ), care confer
a foarte multe deschideri si
interpret
ari, sunt nalizate ntr-o metafor
a complet
a. Sau absolut
a, cum ar zice Hugo Friedrich: ½ Scot dou
a foi la imprimant
a/Semnez o
chem cu mine/
Stampilez//Imi
multumeste. Deschide usa./Pe hol e praf si liniste./
Stampila zorn
aie
de pe primul/Pe ultimul raft. Finete si subtili-
tate ce amintesc, prin sentimentul sugerat, de poezia ½ Studenta Alina , din volumul ap
arut n 2000.
Dar acum petitionara cu buze senzuale si picioare
lungi implic
a sensuri metaforice puternice. Ea este
viata ns
asi, tangent
a doar cu viata de ½birou, cu
atributiile de moment ale poetului.
½ Juan de Borbo e o pagin
a magistral
a despre forta iluziei si a iluzion
arii. Cel care d
a titlul poe-ziei a fost Juan de Borb
on y Battenberg, seful casei regale spaniole n exil, din 1941
p
an
a n 1975. A1975. A purtat titlul de conte
de Barcelona si a renuntat la drepturile regale
n favoarea ului s
au, Juan Carlos, n mai 1977.
A1977. A fost nmorm
antat la Escorial. Poeziala Escorial. Poezia merit
a reprodus
a integral:
½ Ai dreptate Caius e bine s
a/Ai bani.//Acum c
and
m
anc
am/creveti scoici si peste/Pe malul Mediteranei cu Adriana//M
a g
andesc si eu c
a am/Bani.
Nu se poate face nc
a baie e doar 8/Aprilie dar m
a
g
andesc c
a am bani//S
a spun c
a nu-i am?/C
a nam cu ce pl
ati deliciosul/Platou? S
a m
a pun s
a
num
ar n g
and p
an
a/La ultimul sfant?//Au trecut
vremurile alea/S
ant mult mai sigur pe mine mai
detasat/Acum ca si tine mi se pare c
a am bani
si/Briza m
a-mbrac
a n aur mirodenii si sare.. Ilu-
zia/ iluzionarea provoaca un joc al aparentelor si
esentelor. Ca un rege f
ar
a tron, dar cu tron prin
transmiterea drepturilor regale, si poetul se las
a n
seama destinului. Care va triumfa sau nu. Ca Juan
de Borb
on, n exil, dar nmorm
antat la Escorialla
Escorial: palatul si resedinta-simbol a regalit
atii
spaniole, poetul se simte mbr
acat ½n aur mirodenii si sare.
Iar ½ Viata c
aprioarei poate considerat
a o
replic
a la ½ Moartea c
aprioarei , cunoscuta poezie labisian
a. Halucinatia unei c
aprioare speriate,
ap
arute pe bulevard, este considerat
a de ½eul liric
o ½ conventie cumplit
a , un ½ cliseu ordinar . Povestind ½istoria lui Tudor, ul s
au ½schimb
a povestea. Pe el l interesaz
a culoarea ochilor c
aprioarei.
Ochii, care n poezia lui Labis au semnicatia
mortii, aici, prin insistenta lui Tudor, cap
at
a
semnicatia vietii: ½ ¾Ce ochi/ avea tat
a/verzi rosii
albastri? Avea ochii negri?¿//Ce ochi avea? . Imaginea c
aprioarei, ½ pe banda a doua gonind spre/
iesirea spre Bucuresti cu o salvare/cu semnalele
pornite n urma ei , confer
a din nou, ca element dominant al ½povestii, ambi-guizarea. Ce semnicatie
are ½salvarea? Apoi, c
aprioara goneste spre sau
dinspre Zoo? ½Zoo, gr
adina, poate interpretat
a
si ca un univers concentrationar, din care c
aprioara
scap
a spre alt
a lume. Dar gr
adina zoologic
a poate
semnica si salvarea. Poetul ne oblig
a, asa cum
am mai armat, s
a ne rentoarcem la esente, c
aci
ele produc inefabilul.
O obsesie a poetului e personalitatea lui Philip Seymour Homan, evocat si n poezia omonim
a. Actorul, mort n februarie 2014, la 47 de
ani, n urma unei supradoze de droguri, laureat al
Premiului Oscar pentru rolul lui Capote din lmul cu acelasi nume, gratulat pe drept cu multe
alte premii, e nchipuit de poet confund
andu-se
complet cu scriitorul-reporter Truman Capote, cel
c
aruia i-a dat viata si identitate n lm. CapoteHoman e lumea ns
asi, afundat
a n destinul ei:
½ Purtai ochelari si sapc
a n seara aia./Tot ce vedeai p
area mpachetat n zah
ar./Ai luat un g
at
de sampanie./ti s-a p
arut proast
a i-ai privit pe
ceilalti/Fiecare era ntruchiparea singur
at
atii tale.
(subl. ns.). Imaginea actorului celebru revine ntro alt
a poezie antologic
a, ½ Taxi Driver . Spatiul
concen-trationar este sugerat aici asa cum e, adic
a
inevitabil: ½ Azi un sofer care sem
ana cu Sey-
mour Homan/M-a ntrebat dac
a stiu ncotro/Se
ndreapt
a lumea.//Era dimineata
si lapovita
ntrun sf
arsit de octombrie/Iar lumea mergea spre centru spre scoli.//Mi-am str
ans umerii at
at/C
at s
a
iau n piept c
aldura din masin
a.//P
an
a la Livad?la
Livad
ala Livad
a am schimbat guverne presedinti
Seymour/Homan mi-a luat banii. Nu m-a pri-
www.cetateaculturala.wordpress.com
67
liantii de leg
atur
a si continuitate n ansamblul textului. Prin enumeratia delnitelor si prin micile analepse n biograa familiei Glanetasului se nrip
a
tema p
am
antului. De notat seria sinonimic
a pentru
lexemul p
am
ant si determinantii, substantivului si
Ionel POPA
verbului prin care se pune n evidenta dragostea
p
atimasa a lui Ion pentru p
am
ant. Aceast
a tehnic
a
ION COMENTARIU DE TEXT
a sinonimelor se mentine si n paginile urmatoare.
Sunt suciente, cred, doar cateva franturi de imaSub s
arutarea zorilor tot p
am
antul, crestat gini vizuale, cinetice, auditive pentru sustinerea cen mii de fr
anturi, dup
a toanele si nevoile lor armate: Mai urc
a Ion vreun sfert de ceas. Lovit./Purta ochelari cu dioptrii mari c
at/Parbrizul
prin care ne chinuiam s
a iesim.
at
ator suete moarte si vii, p
area c
a respir
a si
tr
aieste.
Porumbistile, holdele de gr
au si de
ov
as, c
anepistele, gr
adinile, casele, p
adurile, toate
zumz
aiau, susoteau, f
asa
iau, vorbind un grai aspru,
nteleg
andu-se ntre ele si bucur
andu-se de lumina
ce se aprindea din ce n ce mai biruitoare si roditoare. Glasul p
am
antului p
atrundea n
avalnic n
suetul ac
aului, ca o chemare, coplesindu-l. Se
simtea mic si slab, c
at un vierme pe care-l calci n
picioare, sau ca o frunz
a pe care v
antul o v
altoreste
cum i . Suspin
a prelung, umilit si nfricosat n fata
uriasului:
C
at p
am
ant, Doamne! . . .
In acelasi timp ns
a iarba t
aiat
a si ud
a parc
a
ncepea s
a i se zv
arcoleasc
a sub picioare. Brazda
culcat
a l privea neputincioas
a, biruit
a, umpl
anduI inima deodat
a cu o m
andrie de st
ap
an. S
i atunci
se v
azu cresc
and din ce n ce nai mare. V
aj
aiturile
stranii p
areau niste c
antece de nchinare. Sprijinit
n coas
a pieptul i se um
a, spinarea i se ndreapt
a,
iar ochii i se aprinser
a ntr-o lucire de izb
and
a. Se
simtea at
at de puternic nc
at s
a domneasc
a peste
tot cuprinsul.
Totusi n fundul inimii lui rodea ca un cariu
p
arerea de r
au c
a din at
ata hotar el nu st
ap
aneste
dec
at dou
a cr
ampeie, pe c
and toat
a inta lui arde
de dorul de a avea p
am
ant mult, c
at mai mult . . .
Iubirea p
am
antului l-a st
ap
anit de mic copil.
Vesnic a pizmuit pe cei bogati si vesnic s-a narmat
ntr-o hot
ar
are p
atimasa
: trebuie s
a aib
a p
am
ant
mult, trebuie! De pe atunci p
am
antul i-a fost mai
drag ca o mam
a . . . (Ion, cap. Zv
arcolirea,
subcap. 2)
Microtextul ales pentru comentariu, c
aruia l putem intitula ¾c o s i t¿, e precedat de o descriere de
tip topograc a p
am
anturilor pe care Ion le vede n
drumul lui spre f
aneata. Pentru a diminua efectele
rupturii ntregului prin scoaterea fragmentului s
a
retinem c
ateva aspecte pe care le putem considera
cul era tocmai n inima hotarului; o f
asie lung
a si
ngust
a de vreo trei care de f
an. At
at a mai r
amas
din livada de dou
asprezece care; C
and s-a ridicat Ion, st
ateau numai n trei petice de p
am
ant:
f
aneata, spre care se gr
abea acum, si dou
a porumbisti; Cu o privire setoas
a, Ion cuprinse tot
locul, c
ant
arindu-l. Simtea o putere at
at de mare,
v
az
andu-si p
am
antul, nc
at i venea s
a cad
a n genunchi si s
a-l mbr
atiseze. I se p
area mai frumos,
pentru c
a era a lui; Iarba deas
a, gras
a, pres
arat
a
cu trifoi, unduia ostenit
a de r
acoarea diminetii. Nu
se putu st
ap
ani. Rupse un smoc de re si le motoli p
atimas n palme; -Locul nostru s
aracul! . . . ;
Hotarul ns
a se ntindea at
at de mare, nc
at Ion nu
se mai st
ap
anea privindu-l, ca o slug
a credincioas
a
pe un st
ap
an falnic si nendur
ator; p
am
antul i
era drag ca ochii din cap. Jinduind dup
a p
am
ant,
Ion l sp
ap
aneste deocamdat
a doar cu privirea.
Determinantii augmentativi pun n relief patosul
cu care viseaz
a s
a e st
ap
an peste tot p
am
antul.
Motivul privirii centreaza imaginea.
Microtextul este construit din trei secvente, ecare structurat
a pe o dominant
a. Prima (Sub
s
arutarea zorilor [. . . ]
c
at p
am
ant, Doamne]
contine propozitii care prin structur
a lexical
a si sintactic
a hiperbolizeaz
a p
am
antul f
ac
and din el, n
spiritul imaginarului folcloric, un personaj mitologic. De la primele cuvinte imaginea are deschidere
cosmic
a n care viata si moartea ciclul existential
cosmic si uman se ngemaneaz
a. Lexical domin
a
substantivele din c
ampul semantic al p
am
antului
la plural. Fraza are dou
a brate: primul nominal
(porumbistile, holdele, gr
adinile, casele, p
adurile),
cel
alal verbal (zumz
aiau, susoteau, f
asaiau, vorbind, nteleg
andu-se, bucur
andu-se). Cele dou
a
ramuri ale frazei sunt costruite prin enumeratie.
Toate subiectele (partea nominal
a) sunt nsumate
de pronumele nehot
ar
at cu nuanta de plural: toate,
devenind subiect pentru verbele predicative (par-
www.cetateaculturala.wordpress.com
68
tea verbal
a). Complinirile gerunziale si atributivale cu functie de epitet denitiveaz
a ideea comunic
arii ntre Cer si Pam
ant. In angrenajul ei lexical, sintactic si stilistic, fraza exprim
a energia
vital
a si rodul p
am
antului aat sub augurul bun
al zorilor si al luminii care se aprinde din ce n
structura lexical
a, sintactic
a si stilistic
a traseaz
a
coordonatele sociale si pe cele abisale prin care se
motiveaz
a dorul lui Ion pentru p
am
ant, pentru c
at
mai mult p
am
ant.
In textul ce urmeaz
a scriitorul aduce personajul la prezentul de la care a pornit (Mai urc
a Ion
ce mai biruitoare si roditoare ... Fraza reia sub vreun sfert de ceas. Locul era tocmai n inima hoalt
a nf
atisare erotismul pe care l anticipa textul tarului.) si-l prezint
a cosind mai departe: Acum
premerg
ator. Acun Glasul p
am
antului p
atrundea Ion cosea din r
asputeri. Din imaginea repectiv
a
n
avalnic n suetul ac
aului, ca o chemare, co- realizat
a n tent
a expresionist
a e de supus atentiei
plesa
ndu-l. Aici apare pentru prima oar
a sintagma urm
atoarea fraz
a: Fl
ac
aului i curgea sudoarea pe
metaforic
a glasul pam
antului. In fata acestor forte obraji [. . . ], iar cate un strop de pe frunte i se preIon se simtea mic si slab, cat un vierme pe care- lingea prin sprancene si, c
az
and, se fr
amnta cu
l calci n picioare sau ca o frunz
a pe care v
antul
o v
altoreste cum i . Suspin
a prelung, umilit si
nfricosat: - C
at p
am
ant, Doamne! In simplita-
tea ei lexical
a si stilistic
a fraza pregureaz
a destinul tragic al lui Ion. Lui Ion nu-i r
am
ane, pentru
moment, dec
at s
a viseze.
In secventa a doua, scriitorul face o inversare simbolic
a surprinz
atoare (Liviu Malita) care pregureaz
a viitoarea lupt
a a lui Ion pentru dob
andirea
p
am
antului r
avnit cu at
ata patim
a. Exclamatia
de extaz si nfricosare, n acelasi timp, pe fodul
dorului de p
am
ant, i aprind dorinta de a avea
p
am
ant, vointa care l proiecteaz
a n postura de
erou care se ia la trant
a cu uriasul, supun
andul: [. . . ] iarba t
aiat
a si ud
a parc
a ncepea s
a i
se zv
arcoleasc
a sub picioare, iar Brazda culcat
a
l privea neputincioas
a, biruit
a. Sunt puse fata
n
hum
a, nfr
atind, parc
a mai puternic, omul cu lutul.
Medias, iulie, 2015
Octavian CONSTANTINESCU
Adrian
BOTEZ Emil BOTTA INCHIN
ATOR
INFR
ANT
EMINESCULUI . . . ?! ARHEII EMILBOTTIENI 7 (note de lectura)
O veche si calda prietenie, care m
a
leag
a, de multi ani,
de autorul
c
artii pe care o adnotez aici, mi-a
f
acut posibil
a nt
alnirea cu volumul
lui Adrian Botez EMIL BOTTA
INCHIN
ATOR
INFR
ANT
fata dou
a imagini n care rolul principal l au verEMINESCULUI.
.
.
?!
ARbele cu determinantii lor, de-o parte uriasul nvins,
HEII
EMILBOTTIENI
(469
de
pagini).
Un
de cealalt
a voinicul care debordeaz
a de victorie. In
titlu
aproape
misterios
pentru
mine,
ascunz
a
nd,
n
stilul s
au caracteristic, Rebreanu noteaz
a gradual
orice
caz,
un
singur
indiciu:
anume,
c
a
e
vorba
desreactiile ziologice ca expresie a tr
airilor: Sprijinit
a. Am experienta
n coas
a pieptul i se uma, spinarea i se ndrepta, pre un volum de hermeneutic
unor
lecturi
anterioare,
din
acela
si autor, astfel
iar ochii i se aprinser
a ntr-o lucire de izb
and
a. Se
nc
a
t
m-am
crezut,
ca
un
adev
a
rat
inconstient, n
simtea at
at de puternic nc
at s
a domneasc
a peste
stare
s
a
citesc
s
i
s
a
n
t
eleg
cartea.
M
a
rturisesc, aici,
tot cuprinsul. Tr
aieste un extaz anteic p
an
a la uic
a
nu
mi-a
fost
u
s
or.
tarea de sine. P
am
antul devine o siren
a c
areia i
Volumul debuteaz
a cu o prefata, at
at de riguros
aude chemarea erotic
a: Vajaiturile stranii p
areau
explicativ
a
,
privind
demersul
s
tiin
t
ic
al elabor
arii
niste c
antece de nchinare. P
an
a la urm
a, Ion si
unui
asemenea
volum,
nc
a
t
ar
trebuit
s
a
m
a
ia seama si se trezeste din visare si revine la realil
a
muresc,
de
la
bun
nceput,
c
a
nu
sunt
competent
tate: Totusi n fundul inimii lui rodea ca un cariu
a nteleg si, drept urmare, s
a m
a las de meserie .
p
arerea de r
au c
a din at
ata hotar el nu st
ap
aneste s
In
acela
s
i
timp,
ns
a
,
paralela,
absolut
fascinant
a,
dec
at dou
a-trei cr
ampeie, pe c
and toat
a inta lui
ntre
scrierea
eminescian
a
s
i
scrierile
celor
doi
fra
ti
arde de dorul de a avea p
am
ant mult, c
at mai mult
. . . (repetitia de tip paliptoton si ndeplineste ro7 Adrian Botez, Emil Botta nchin
ator nfrant Eminelul).
scului...?! ARHEII EMILBOTTIENI, Ed. Rafet, Rm.
Microtextul se ncheie printr-o fraz
a care prin Sarat, 2015.
www.cetateaculturala.wordpress.com
69
Botta (Dan si Emil), m-a f
acut curios. Am purces,
asadar, cu putina mea ntelegere, la descifrarea volumului, stiut ind c
a inconstientii sunt, n genere,
perseverenti, adic
a nu se las
a cu una-cu doua.
Pe Eminescu l cunoastem (sau ni se pare,
m
acar. . . ) toti, n vreme ce despre Emil Botta sa scris putin, critica asa-zis competen t mai mult
a t
acut dec
at a vorbit despre opera lui. Adrian
Botez vorbeste, ns
a, de la bun nceput, si despre singur
atatea , dar si despre geniul lui Emil
Botta, dezv
aluind, cu mestesug, faptul c
a poetul este fratele negru , cel ezoteric, cel misterios.
Autorul reuseste, de asemenea, s
a elaboreze, n
exhaustiva prefata, o paralel
a ntre expresionismul,
tr
airismul si neo-modernismul pierdutului si carnavalescului Emil Botta - si romantismul eminescian:
Pan
a si viziunea asupra lui Lucifer mprumut
a
enorm, din punct de vedere al semanticii evolutive
a poemului, al topicii si al vizionarismului, din Luceaf
arul eminescian, spune Adrian Botez, si exemplic
a asta, cu un fragment din poemul Lucifer,
al lui Emil Botta: F
at-Frumos Isus peste Ape/te
uit
a cum trece. Apa suspin
a./Domnita
Trestie, te
nclin
a /c
and trece Domnul. . . - etcaetera.
De asemenea, nc
a de la nceputul volumului,
sunt puse n evidenta, cu talent si rigoare stiintic
a,
elementele denitorii ale scrisului emilbottian :
aplecarea c
atre istoria eroic
a, de Ev Mediu, calitatea de poet al locului , de valoare national
a, de
patriot autentic valah. In nalul prefetei, ni se semnaleaz
a si o deosebire esential
a, ntre cei doi frati
Botta, n raport cu scrisul eminescian:
Dac
a ar s
a tragem o prim
a concluzie, n
leg
atur
a cu inuenta Eminescului-Aminului, asupra Poeziei celor doi frati Botta am putea sintetiza, partial, deocamdat
a, o deosebire evident
a:
Dan Botta eminescianizeaz
a ad
anc, preponderent
la nivelul formei pe c
and Emil Botta eminescianizeaz
a, cu prec
adere, la nivelul ideatic, al
continutului . Intr
and, apoi, temeinic, cu lectura,
n carnea c
artii, nu putem s
a nu recunoastem
vasta cultur
a si initierea autorului n literatura universal
a, n modelele culturale nationale, m
aiestria
sa n recunoasterea, cu autoritate stiintic
a evident
a, a modelelor spiritual-demiurgice ale culturilor nationale, din opera emilbottian
a
Autorul pune n evidenta faptul ca unele neamuri au binemeritat de la Dumnezeula Dumnezeu,
n cultura lor exist
and ceea ce autorul numeste
. . . Revelatia Modelului Divin (specic, prin Spiritul Neamului), printr-un Artist-Hristos (ncarnare
a Spiritului Neamului), fata
de care model se ordoneaz
a (sau se dez-ordoneaz
a) misc
arile spirituale ale unui popor anume . Sunt oferite si exemple: . . . Shakespeare pentru Spiritul englez, Goethe , pentru spiritul German (dublat, dar nu contradictoriu, ci complementar, de Beethoven-ul muzical. . . . Aceasta, n timp ce alte neamuri au
si ele spirite nationale, dar acestea sunt asa-zis
¾difuze¿(si confuze) . In mod surprinz
ator, pen-
tru mine, ca lector, cel putin - este faptul c
a o
vast
a cultur
a euro-pean
a, cea francez
a, apare, n
aceast
a categorie, motivat de faptul c
a Revolutia
Francez
a este cones-cinta zbaterii furibunde , n
ceea ce autorul numeste . . . criza de identitate
spiritual
a . Nici SUA nu scap
a acestei categorisiri, Statele Unite ind . . . un conglomerat perfect
haotic tocmai de aceea d
and impresia de ¾patrie¿tuturor des-centratilor, individualizati, rupti
de Centrul Spiritual-NEAM al tuturor neamurilor
Terrei . . . .
De notat este, ca si la alte volume ale autorului,
utilizarea caracterelor speciale, ngrosate (bold),
a majusculelor, pentru evidentierea, mai pregnant, a ideilor importante. Desi, uneori, par c
a
ngreuneaz
a lectura, mie mi-au fost de folos, ntru
identicarea a ceea ce autorul consider
a important,
pe de o parte, iar pe de alt
a parte, scrierea cu
majuscule are o functie de identicare semantic
a,
a unor notiuni, concepte, entit
ati, care, altfel, s-ar
pierde din atentia unui cititor neavizat. Volumul
contine o adev
arat
a enciclopedie de semne si simboluri, identicate cu ARHEII VALAHI - sau
cu alter-ego-uri ale AUTORULUI-POET, ecare
cu functia sa bine denit
a: Lucifer, Cucul-Fachir,
CUC-Oedip al p
as
arilor si Plesuv Corb, Noaptea
CARPATICA
Oceanic
a, NOAPTEA OCEANICA,
NOAPTE, NOAPTE ALMA Dianele, Utopia si
Sisif al Moliilor Tatal-Constructorul de Vr
abii,
Columna lui Dumnezeu, Domn Asmodeu si
M
aritul Curcubeu, Cele Trei Surori/PARCELE
si ULYSSE-HISTRIONUL, Avestitele si Florile,
Trif Nebun, Privighetori si Vr
ajitori-Himera½Prologul paradoxal, Muzica Sferelor, Don Quijote
si Stan P
atitul, Orologiul De-mential, Faust cu
ochi de uliu si Urania, Narcis, Crin inocent,
Trifoiul, ARMONIA/Cantecele POEtILOR, Fantasio, M
andra Elin
a si Trandarul, Rusalime,
Cetatea Inger si Nimeni, Nim
anui si Nic
aieri,
www.cetateaculturala.wordpress.com
70
Paseri de Lux si Oglinzile, Paznicul, Ingerul,
Ingerul exterminator, Timpul, Litera ½T, Orfeu,
½ INTUNECATUL
APRIL si April Nebunul/ Rapsodul Singur
at
atii, Ielele/D
ansele, Zeea Prim
avar
a,
N
azdr
avancele, P
adurencele, Corbiul-CorBaciul
si Joim
aritele, Ler-Lyra-Scorpion, Doam-na
P
adurii, ROB CODRU, Greul P
am
antului, Domnul Patru-Sc
anduri si T
ar
aie Sabie, CEI TREI
CIOBANI/PACURARI,
Felicite, Tacerea Casei si
Pl
ansul Mamei Batr
ane, taranul, Pumna-reta si
Puterea Cheilor-Luna-Fortuna, Luna, Valahul si
Zeul-Carpena-Mireas
a, Iubire-Trandar, Urania,
Verbul, Lyra, Scorpionul si Instelatul -Titania
ANTUL-HRISTOS,
si Monarhul Timp, PAM
Doamna din Suedia, ½Chez
aras Iulie, Palidul August, Vikingii, Tr
antorii, Marii Lenesi, Veveritele
Nebuniei si Nimfa, Moartea, -½dolenta Moarte,
Frumoasa-cu-Buze-Pale-MARIA si MARTE DE
JAR, cf. Milul Umilul-CRAIUL, Pajura Noptii,
Vidra cu ochi Cruzi, ½Barbaresca P
adure si
½Cruntele-i Neamuri, Spaima-P
adurii, ½Mireasa
Fierarului, Infricosatele Pluguri, tes
atorii Mistici,
Lucr
atorii, Melcii, Corbii Linistii, Corbii-Muntenii,
Stea cu penita de P
aun, ½Aprilul nebun si thanul
Macbeth, Diabolica Mierl
a, Henric Regele si
Mierla Mamutului, Porumbel si Miel, Cerbi/
CORONATUL CERB si Sil, Crinul, Omizile, Licurici, Cioc
arlia, Frunza, Sf
anta Sntelor, Pan
a de
Cocor, Don Juan, El Burlador, Anateme si Lupii,
Horatio Danezul si Cainele ZED, Elisafta, sora lui
Crai, Orbul C
ar
amid
a, Glasul Petrului Cercel, Ion
Voda si C
amilele, Os domnesc, Iacob Beuri, valonul, Stelele Ursei, Ursulina, C
artita Apofatic
a si
CELEST,
Buretii Apofatici, BALCESCU-TAT
AL
DOJA-HRISTOS, AVRAM IANCU, COPACIULMIHAI, Principe Cantemir, EMINESCU-NEAM/
EMINESCU AL LOGOS-ului-CARTE, Domnul
Eminescu, Revizorul Eminescu, Eminescu Cel
Tras pe Roat
a, R
astignitul Eminescu, HRISTOSINVA
tATORUL-EMINESCU,
AEDUL etc. etc.
etc.
Meritul deplin al lui Adrian Botez, n raport cu
poezia lui Emil Botta, este acela c
a reuseste s
a
deceleze, n afara stratului de semnicatie initial,
semantic - straturi de comunicare deosebite, cum
ar multitudinea de semne si simboluri mitice si
mistice, de o profunzime care mie, cel nepregatit,
mi s-au p
arut de nep
atruns. Pornind de la mitologia greac
a si continu
and cu stratul cultural arhaic daco-get, sunt puse n lumin
a semnicatii si
ntelesuri greu de digerat, la o prima si supercial
a lectur
a. A trebuit s
a revin, adesea, pe text,
ca s
a pot ntelege, m
acar n parte, profunda religiozitate a scrisului, atasamentul puternic fata de
valorile spirituale ale valahimii, patriotismul exacerbat (si totusi, nfrant . . . dintr-un anume punct
de vedere!) al lui Emil Botta. . . - care, spre deosebire de explozivul, razboinicul, dar si vaticinarul
Eminescu, se multumeste s
a identice si contemple, chiar si la nivel noptatic , misterios, ezoteric, adev
arurile mitic-cosmice ale neamului nostru
rom
anesc, numit de autor (nu f
ar
a rost!): Neamul
Metazic Valah .
Aceast
a ncercare a mea de a descifra valentele
axiologico-semantice ale volumului de hermeneutic
a, al lui Adrian Botez, - sf
arseste aici. Las altora, cu mai mult
a si mai temeinica ntelegere, s
a
citeasc
a mai ad
anc si sa scrie mai bine.
Mircea BADUT
,
REINTERPRETARI
DE MITURI S I
LEGENDE
MICRO-SERIE DE AUTOR R
andurile urm
atoare povestesc cum, dintr-o
nl
antuire de experimente literare, s-a nt
amplat
s
a apar
a aceast
a ` serie de reinterpret
ari
speculativ-antropologice de mituri si legende populare `, nripata prin cele doua carti
ap
arute la Editura Europressla Editura Europress
n prim
averile 2014 si 2015.
Volumul prim: `Intoarcerea fratelui risipitor'
Nu stiam, neind eu chiar tipul de persoan
a
strategic-cerebral
a, unde m
a vor duce ncerc
arile
scriitoricesti, astfel c
a mai ales privind-o retrospectiv evolutia m-a surprins si pe mine, f
ac
andum
a s
a urm
aresc nl
antuirile cu oarece nc
antare.
Povestea ½catenei ncepea n anul 2011. . .
Am scris o carte mpreun
a cu ica mea. Lucrurile
s-au nt
amplat astfel: eu str
ansesem c
ateva proze
scurte (ctiuni si eseuri ap
arute ntr-o cadenta
dezl
anat
a), iar ica mea Anca produsese o serie
de texte (majoritatea lirice) ce-mi p
areau reusite.
www.cetateaculturala.wordpress.com
71
Cum nici unul dintre noi nu acumulase destule scrieri pentru un volum solid, ideea de a le `contopi'
ntr-o singur
a carte a venit resc. S i pentru a
nu avea aparenta unui volum rezultat prin alipirea a dou
a carti distincte am propus s
a ne altern
am textele n cuprins: o scriitur
a de-a mea urmat
a de una de-a ei, s.a.m.d. Rezultatul a fost
interesant, si cartea (`Fictiuni familiare`, Editura
Conphys) a avut un pic de succes. Asa nc
at ncurajat de aceast
a formul
a (alternant-bicefal
a) i-am propus apoi icei mele s
a scriem mpreun
a un
roman, dar unul la care s
a nu lucr
am `um
ar-l
ang
aum
ar' (pentru c
a abordarea nu ar convenit spiritului ei de adolescent aat n desprindere de tutela
p
arintilor), ci un roman mpletit din capitole scrise
alternativ si cvasi-independent de c
atre cei doi autori. Ceva ca un dialog, ori mai degrab
a ca o
alternanta de monologuri servind aceluiasi obiectiv
literar. S i, pentru ca eventualul cititor s
a nteleag
a
rapid structura cu particip
arile ntretesute ale autorilor, am spus c
a ne trebuie o tem
a cu doi poli, o
tem
a usor de recunoscut.
Cea mai potrivit
a dintre ideile ce mi-au trecut
atunci prin minte mi s-a parut acea parabol
a biblic
a cu ntoarcerea ului r
atacitor. Fiica mea
n-a fost chiar nc
antat
a de propunere, dar nici n-a
venit cu alt
a variant
a. Mi-am zis c
a, dac
a ncep eu,
si i arat unul-doua capitole, va atras
a de proiect.
Fixasem cadrul de lucru astfel: proza sa cuprind
a
o perioad
a din viata a dou
a personaje legate biologic si prin destin (frati dintr-o familie mic
a), iar
rul epic s
a alterneze subcapitole ½povestite de cele
dou
a personaje.
Pentru a accentua premisa temei biblice am propus s
a-i botez
am pe cei doi frati dup
a alte dou
a
nume notorii: Cain si Abel (ntr-o mica anagram
a)
exploat
and voit riscul prejudec
arii personajelor
de c
atre cititor. Desi numele sugereaz
a contextul
biblic si destinul personajelor, speram ca paralela
s
a e doar provocator-dilematic
a pentru cititor.
Abordarea propus
a pentru proiect s-a conturat
dup
a scrierea primelor pagini. Stilul p
area s
a corespund
a dramei interiorizate, cu accente de psihologie si losoe: un teatru de g
anduri ca o dezbatere
laic
a (n dublu monolog) a cunoscutei parabole religioase. Astfel, capitolele ecare cu ganduri si
nt
ampl
ari din mintea si din viata c
ate unui frate se puteau intercala aproape f
ara a depinde ntre ele,
ci doar av
and o cronologie sumar
a si pornind de la
un set de amintiri comune. De asemenea, anumite
secvente biograce urmau s
a e revelate din ambele
perspective.
Ins
a datul temporal al autorilor n-a fost unul
prielnic: ica mea s-a retras din proiect, ind din
ce n ce mai speriata si mai absorbit
a de cele dou
a
mari praguri din viata ei: bacalaureatul si admiterea la facultate. Cum eu deja naintasem cu povestea unuia dintre cei doi frati (si cum ideea proiectului nc
a m
a fascina), a trebuit sa preiau si destinul
celuilalt frate.
Desi visasem un roman (unul bipolar), pan
a la
urm
a a rezultat o nuvel
a; doar c
a mi s
a cred c
a
½materialitatea fr
am
antarilor umane cuprinse ar
putea, cu ceva indulgenta, s
a transceand
a scriitura
nspre denominatia de `roman scurt'.
M
arturisesc, si cu accent esential pentru cele ce
urmeaz
a, c
a una dintre ideile de pornire ale proiectului si anume evitarea acelor elemente topocontextuale care s
a xeze actiunea n timp si spatiu
mi-a cam dat de furca, constituind ns
a si o interesant
a provocare de paradox: s
a evit folosirea
de neologisme, s
a ocolesc exprimarile evoluate, ns
a
f
ar
a a renunta la un ligran al tr
airilor.
Mai toate recenziile pe care le-a
avut cartea `Intoarcerea fratelui
risipitor' au subliniat lonul
denitoriu al acestei piese centrale, observ
and ideile esentiale
(iar uneori si pe cele m
arunte).
(C
at
alin
Badea-Gheracostea:
½majoritatea prozelor ar putea
citite ntr-o cheie psihologic
a
si/sau lozoc
a,
a marilor
interogatii si a r
aspunsurilor
vagi ; Valentin Protopopescu:
½¾Intoarcerea
fratelui risipitor¿, este, pn
a la urm
a,
acel gen de ctiune psihologic
a de bun
a calitate ce
exploreaz
a distinctia asem
an
arii. Cum pot doi
oameni apropiati si cu istorii de viata
aproximativ
similare foarte diferiti? Mircea B
adut are meritul
de a ml
adiat cu profunzime aceast
a dihotomie
aparent radical
a, ad
augnd nuante ce relativizeaz
a
altitudinea polilor si mbog
ateste cu aspecte morale
niste comportamente policrome si imprevizibile,
ntruct apartin unor personaje deosebit de vitaliste. ; Andreea T
anase: ½o meditatie n proz
a
asupra alegerilor pe care le facem n viata
si cum
ne afecteaz
a ele, at
at pe noi, c
at si pe cei pe care
i iubim. (. . . ) Fiecare simte c
a alegerea f
acut
a l
reprezint
a, ns
a nu poate s
a nu se g
andeasc
a cu
www.cetateaculturala.wordpress.com
72
nostalgie la drumul ales de cel
alalt frate. ; Alexan- sibilizare, o preocupare tot mai accentuat
a n
dru Lamba: ½Prin prisma variabil
a s, i prin cadrul g
andurile mele (simptom de b
atr
anete, deh!) penschit, at foarte lapidar, pilda devine atemporal
a, tru aspectele simple dar profunde ale existentei
universal-valabil
a. Nu de put, ine ori, parcurg
and umane. Pentru implicita dar discreta coordonat
a
sosmele unuia sau altuia, ne vom reg
asi pe noi existential
a din actele/operele oamenilor. Penns, ine. Cine suntem? Cei care pleac
a, sau cei care tru antropologie, care-va-s
a-zic
a. (Un exemplu de
stau? Aventurierii sau statornicii? ( . . . ) Textul cum ½functioneaz
a aceast
a sensibilitate: la vizinu trage concluzii, nu se erijeaz
a n judec
ator, tarea unei cet
ati istorice nu ma au coplesit at
at
nu pilduie as, a cum ne-am as, tepta. ; Sorin de grandoarea/ fru-musetea monumentului, c
at de
Preda (1951-2014) ½Textele lui ies oricum din zona zbaterea g
andului ce-mi fuge imediat n acel trecut,
uimirilor interstelare, canton
and serios si talentat, ncerc
and sa-si imagineze fel-de-fel de chestii: c
ati
cu toat
a convingerea si ntregul ecartament, ntr-o oameni vor lucrat la ridicarea constructiei? erau
literatur
a a ciudatului, a zonelor voit neclare, din ei un fel de sclavi, sau, ca oameni liberi, fuseser
a
care nu lipsesc nici tensiunea narativ
a de bun
a motivati de cadenta unui blid cu m
ancare? si ce
calitate si nici micile dantel
arii metaforice ; An- putea n acel blid? apoi, prin ce tehnic
a preludrei Simionescu-Panait: ½Cred c
a franchet, ea care craser
a piatra? ce substante amestecau n liantul
se ives, te progresiv n orizontul lecturii este rul cu care ridicau zidurile? c
ati ani s
a durat conde suprafat, a
al unei sensibilit
at, i bine ad
apostite s, i struirea? cum si de unde procura `antreprenorul'
dicil de accesat. Acest aspect este cons, tientizat materialele necesare? iar motivatia ctitorului fula ecare pas, ndrept
and intent, iile stilistice c
atre sese una politico-militar
a sau una spiritual
a? etc
experiment s, i ncercare, n urma c
arora se ives, te etc.)
In ultimul timp am scris o serie
reus, ita de a oferi cititorului nt, elegerea faptului
de eseuri inspirate din chestiuni
c
a amintirea uman
a are un rol bine determinat n
cvasi-cotidiene sau rezultate din
viat, a
, indiferent de cont, inutul acesteia, obis, nuit
c
aut
ari la care ne ducem mai
sau straniu, ntruc
at prin deschiderile donate de
rar cu g
andul. Ele fuzioneaz
a
amintiri poate ap
area pofta de experiment ntr-un
cu diverse accente/alternante de
cuv
ant, vitalitate, des, i una nostalgic
a. )
auto-ironie, umilinta si duiosie idei de psihologie, sociologie ori
de losoe. Astfel nc
at, la coagularea ideii de a le reuni si publica ntr-un volum, aceste piese
de proz
a esteistic
a au p
arut a
Volumul secund: `DonQuijotisme Antrose potrivi binisor sub umbrela generoas
a a antropoLexice'
pologiei. Mai mult, at
at pentru condimentarea
a, cat si pentru democratizaMult timp de-atunci m-am reg
asit (cu nc
antare) experientei de lectur
prins n siajul stilistic n
ascocit la scrierea acelei nu- rea conceptului de antropologie, seria de eseuri a (initial, median si nal) cu c
ate
vele. Da, pentru a sugera c
a lucrurile se petrec n este ½punctat
a ctional
a din astfel-n
ascuta serie a intertrecut (un trecut neclar xat, dar totusi ½vechi, o proz
arilor speculativ-antropologice de mituri si lenejudecabil cu acea familiaritate a contingentei), pret
a, da, n ultimele luni
mi creasem o exprimare pseudo-arhaica, iar auto- gende populare: pentru c
impusa restr
angere a lexicului m
a forta s
a mut ex- am scris si trei `randuri' n proza ale baladelor
astirea Argesului si ½Miorita. (Incongruenta
presia nspre o interiorizare a cuvintelor. S
i cum ½Man
a balade` `trei proze' se explic
a prin aceea c
a
fascinatia aceasta a descoperirii greut
atii din cu- `dou
a mi-a inspirat dou
a povesti: una devintele simple nu m
a p
arasea, mi-am zis s
a ncerc prima legend
a lui Manole, cealalt
a Anei. Nepremeditat.)
s
a continui. Totodat
a mi-am propus s
a m
a des- dicat
prind de zona `mitului biblic', cumva si de teama Iar pentru mine, apropo de inedita (si implicit risa `speculativ-antropologic', imersiuunor nentelegeri (dezam
agiri?) privind abordarea canta) sintagm
nea n acele povesti a fost precum o calatorie n
mea laic
a.
a tr
aind nu doar epopeea, ci si detaliile
Numai c
a pe-aici s-a mai altoit ceva: o sen- timp, ns
Onorabil
a a fost si compararea acestei reinterpret
ari de mit biblic cu cea reusit
a de Thomas
Mann n romanul `Iosif si fratii s
ai' (desigur,
p
astr
and proportiile).
www.cetateaculturala.wordpress.com
73
vietii m
arunte.
Desigur, si la scrierea acestor reinterpret
ari de
legende populare am avut parte din plin de acea
provocare deosebit
a (probabil cea mai interesanta
dintre experientele mele scriitoricesti): pentru a
transpune cititorul n atmosfera secolelor respective
(16 si 19) a trebuit s
a ½inventez o exprimare aparent arhaic
a, nsa nerenuntand la un ranament al
ideilor. Chiar dac
a am respins consecvent mai toate
cuvintele ce mi veneau n minte cu arom
a de neologism, am ncercat s
a construiesc o reprezentare
uent
a si modern
a, astfel nc
at cititorul s
a nu aib
a
de luptat cu o scriitur
a de letopiset.
Dac
a a fost similara provoc
arii de la ½ Intoarcerea
fratelui risipitor, din cartea anterioar
a?
Da,
scriiturile din seria aceasta (de reinterpret
ari
speculativ-antropologice de mituri/legende pupulare) au ceva n comun, ns
a sunt si diferente profunde: acolo am urm
arit ca plasarile temporal
a si
geo-spatiala s
a e incerte, pe c
and aici timpul si
locatia sunt bine documentate; acolo era vorba de
mpletirea a dou
a monologuri, pe c
and aici avem o
epic
a narativ
a destul de intens
a.
Riscuri asumate
Intruc
at multe dintre eseurile adunate n acest
ultim volum tintesc spre chestiuni din sfera `convingerilor personale', s-ar putea spune c
a exist
a riscul
unor coliziuni spirituale, din eventuale nepotriviri
cu ideile cititorului. Dar am speranta c
a vor nu
coliziuni ci inter-ferente, mai toate aceste scriituri
av
and inoculat pe l
ang
a acel `adev
ar`, prezentat cand cu oarece patim
a, c
and argumentat mai
sistematic, c
and pus n sagalnic
a discutie si antidotul: e contrapuncte autoironice, e ndoieli incluse homeopatic, e propuneri de perspective antagonice (epistemologice, care-va-sa-zic
a). Deseori
reiter
and, mai discret ori mai explicit, chestiunea
esentiala: cum c
a nimeni nu are n custodie exclusiv
a adev
arul. Asa cum ne spuse si Marcus Aurelius
acum aproape dou
a milenii: ½Tot ce auzim este o
opinie, si nu un fapt. Ceea ce vedem este o perspectiv
a, ci nu adev
arul. .
Am fost avertizat c
a reunirea n volum a mai multor domenii ideatice (beletristica, psihologie, biologie, sociologie, losoe), desi benec
a cititorului
obisnuit, deschis la provoc
ari, va induce retinere n
tab
ara criticilor literari, amalgamarea st
anjenindui n exercitiul reex al catalog
arii. Asa cum nici
expertii n antropologie, sociologie, psihologie ori
losoe probabil c
a nu pot satisf
acuti dac
a lectureaz
a cartea n cheia lor, ci nu dintr-o perspectiva
de fuziune. Ins
a de-acum si riscul acesta e asumat.
¿
DRAGOSTEA DIN ¾ CALIMAR
A
CONCURS INTERNATIONAL
DE POE
ZIE PATRIOTICA
31 august 2015
De la ¾Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie?, la
¾Patria mea e limba rom
an
a¿, sentimentul patriotic apare ca un or ad
anc, unic pentru ecare dintre noi, o tr
aire care ne sculpteaz
a inima, gandurile,
vorba si viata de zi cu zi. Anul trecut, rom
anii din
Montreal (si din alte p
arti ale Planetei) au asteptat
p
an
a la 5 ore n picioare, n ploaie si n v
ant, numai sa voteze spre binele tarii lor de origine ! Nu
este aceasta o dovad
a clar
a c
a rom
anii nu au uitat
Rom
ania, c
a o iubesc si c
a i vor binele ? Nu este
acesta PATRIOTISM ? Un v
ant de speranta spre
mai bine adie spre Carpati !
De Ziua Limbii Romane, pentru a al
aturi n colaborarea pe care am stabilit-o cu organizatorii din
t, ar
a ai marii s
arb
atori sust, inut
a prin publicat, iile
portalului internet www.cartesiarte.ro , Asociatia
Canadian
a a Scriitorilor Rom
ani (ACSR) si revista
Destine Literare lanseaz
a un concurs de poezie patriotic
a, prin care dragostea de Rom
ania, de limba
rom
an
a si de rom
ani s
a e document si la acest
nceput de mileniu.
In afar
a de faptul c
a lucr
arile select, ionate vor propuse pentru distinct, iile ce se vor acorda n t, ar
a
cu prilejul s
arb
atoririi Zilei Limbii Rom
ane, organizatorii vor acorda trei premii si c
ateva mentiuni,
dup
a cum urmeaza :
* Premiul I, ¾ Claude Matasa ¿* , n valoare de
minim - 500 CAD****
* Premiul al II-lea , ¾ Constantin Clisu ¿**, n
valoare de minim - 300 CAD
* Premiul al III-lea, ¾ Ion T, aranu ¿***, n valoare de minim - 200 CAD
* Mentiuni, de minim - 100CAD
Conditii de participare :
1. V
arsta minim
a 17 ani,
2. V
arsta maxim
a 40 de ani,
3. Se vor trimite maximum 3 poezii, n limba
rom
an
a, cu diacritice (poeziile n englez
a sau franceza trebuie s
a aib
a si o traducere n roman
a),
www.cetateaculturala.wordpress.com
74
4. O poz
a de tip pasaport, o scurta prezentare
a autorului (autoarei), de maxim o jum
atate de
pagin
a, (font 12, format Word), care s
a contin
a :
nume complet, adresa, telefon, adresa electronic
a,
t, ara, localitatea de resedinta si profesia.
5. Poeziile trimise vor r
am
ane n arhiva organizatorilor.
Termenul limit
a de trimitere a poeziilor este
data de 30 iunie, 2015, la adresa: [email protected]
Rom
anii poeti din Canada, care simt c
a pot
mpleti n versuri dragostea de tara mam
a cu dragostea de tara adoptiv
a, sunt bineveniti s
a ne trimit
a si astfel de poezii.
Premiile si cele mai reprezentative poezii vor publicate atat n revista Destine Literare, c
at s, i n
noua edit, ie a ½Antologiei de poezie rom
an
a dedicat
a
limbii rom
ane care ntrunes, te cele mai bune creat, ii
de la asemenea concursuri, r
asp
andindu-le n t, ar
a
s, i la rom
anii din ntreaga lume.
V
a asteptam n num
ar c
at mai mare!
Colectivul de organizare
* Prof. Dr. Claude Matasa, inventator si mare
patriot rom
an. Fost detinut politic. A fost Consul Onoric al Rom
aniei n statul StateFlorida si
Membru de Onoare al ACSR. A contribuit cu articole interesante la revista Destine Literare. A luptat pentru a se ninta un Muzeu al Comunismului n Bucuresti, oferindu-se chiar s
a-l nanteze n
parte. Initiativa lui Claude Matasa nu au putut materializat
a, mpiedicandu-se de rezistenta neocomunistilor la putere n Rom
ania, n frunte cu fostul
presedinte Traian B
asescu.
** Constantin Clisu a fost un apreciat scriitor
rom
an, mare iubitor de tar
a si de neam, care a petrecut ultima parte a vietii n Edmonton, StateAlberta. A fost un del membru al ACSR. A activat
intens pentru a se ¾ nzestra ¿ orasul Edmonton cu
un bust al lui Eminescu.
*** Dr. Ion T, aranu a fost un patriot rom
an,
lider al unei importante componente a comunit
atii
rom
anesti din Montreal, nc
a din anul 1951. A1951.
A nintat mai multe asociatii Rom
anesti, cu scopul de a uni romanii din Montreal si chiar din
Canada. Impreun
a cu alti c
ativa rom
ani patrioti
a nintat Campul Rom
anesc de la Val David.la
Val David. Pentru activit
atile lui comunitare a fost
onorat cu Ordinul Canadei A scris mai multe c
arti
despre rom
anii din Montreal si a fost membru devotat al ACSR.
**** In cazul n care vor exista si alti sponsori ai
concursului (prieteni devotat, i ai celor ment, ionat, i
etc.) premiile vor mai mari. Numele acestora,
numele premiat, ilor, precum si componenta juriului, vor anuntate public de Ziua limbii rom
ane,
pe data de 31 august, 2015, la Pia?a Rom
anieila
Piata Rom
anieila Piata Rom
aniei din Montreal s, i
vor f
acute publice pe scara larga de publicat, iile s, i
documentele care apar n t, ar
a, pe site-urile internet care leaga ret, eaua tuturor celor ce s
arbatoresc
n lume Ziua Limbii Rom
ane s, i n noua edit, ie a ½Antologiei de poezie rom
an
a dedicat
a limbii rom
ane
coordonator Corneliu Leu.
www.cetateaculturala.wordpress.com