S. palustris L. (S. de balta). Vertìcili 6

S. palustris L. (S. de balta). Vertìcili
6-12 ñori. Tulpinà
erecta, simplà, hispida,
ori hirtà cu peri deflecfi.
Frunze
dela basa cordata
lanceolate, acute, crenat-serrate, pubescente, cele inferióre scurt pefiolate, cele superióre
sessile si
amplexicaule.
Dintii calicelul dela basa triangulará subul a $ mucronati. Corola de 2 ori mai lunga decàt calicele.
Stoloni subterani
la virf clavafí-ingrosa}i.
Corola purpurie, busa inferiora cu lini! albe flexuóse. Pianta erbacee. %
Iulie-August. Pe malurile apelor, fínese mlá§tinóse. Comuna
pretu tindene a.
S. sylratiea L. (S. de pádure). Verticilí 6-flori. Tulpinà
erecta, hirtà, in partea superiora ramificata si glandulospérósà. Frunze pefiolate, lat-ovate, cordate, acuminate, serrate, hirsute. Dintii calicelui dela basa triangulara subula^ì,
mucronati. Corola de 2 ori mai mai lunga decàt calicele.
Stoloni subterani
egal de lafi, la virf neingrosafi.
Fiori
bruniü-purpurií, busa inferiora cu strie flexuóse albe. Tubili coroleì dela inelul péros pànà la gàt egal de lat. % Iunie August. In locurile subumede §i umbróse din pàduri.
Commi pretutindenea.
S. annua L. (S. anualà). Verticilí 4-flori. Tulpinà dela basa
pana la virf ramificata, in partea superiora pubescentà.
Frunze glabre, pefiolate, crenat-serrate, cele inferióre ovaloblonge, cele florale lanceolate,
acuminate,
de tot intregi,
scurt mucronate.
Calice vilos, dintii mai scurii decàt tubul
coroleì, lanceolati, mucronat-subulap, mucrona la virf subpubescentà. Fiori albe-gàlbinil. 0 Iulie-Octombre. In agriì
si pàrlóge. Comuna pretutindenea.
S. recta L. ( S . dréptà). Verticilli 6-10 fiorì. Tulpine erecte
ori ascendente, dimpreunà
cu frunzele hirte. Frunze oblonge ori lanceolate, la basa atenúate, cele inferióre petiolate, tòte crenate, cele ñorale mai superióre
ovate,
acuminate, de tot intregi si aristate. Calice hirsut, din^í triangu
lari acuminaci §i terminati cu o mucrona glabra, subegal
de lungi cu tubul coroleì. Fiorì albe-gàlbinil. ^ Iunie-Octombre. In tuferisurì, fìneto uscate, locurì aspre §i aride:
ìntre Balabancea si Tiganca, dealul dela Gavgagia, etc.
S. angustifolia M. B . fS. cu frunze ingustej. Pianta
sufruticósà, glabra.
Tulpinà ramificata, ramurì virgate. Frunze
Bràndzd.—Flora
Dobrogei.
%%'